Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PIETE DE MARFURI - Functionarea pietei energetice, de marfuri, de transport
ESTIMAREA VALORII AFACERII PRIN METODE BAZATE PE RANDAMENT
Tipurile francizei 1
PIATA UNICA EUROPEANA
ABORDAREA SI GESTIONAREA RISCULUI IN AFACERI
Etapele infiintarii firmei SRL
Planul de marketing - Definirea mediului de marketing
SCOLI DE GANDIRE PRIVIND ANTREPRENORIATUL
CONTRACTUL CA IZVOR DE OBLIGATII
E-business - Plan si buget de E-business

ANALIZA CIFREI DE AFACERI




1.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric)

SC GENERAL CONSTRUCT MONTAJ SRL cu sediul in Bucuresti este inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J40/12721/91.

Obiectul de activitate al firmei:

a)      constructii montaj: civile industriale, agroindustriale, instalatii pentru constructii, confectii si instalatii metalice, in antrepriza, reparatii si amenajari spatii comerciale, depozite.

b)      comert intern: materiale de constructii, confectii metalice.

Scurt istoric al SC GENERAL CONSTRUCT MONTAJ :

v     1991 28 X infiintarea S.C GENERAL CONSTRUCT MONTAJ

capitalul initial al firmei este de 100.000 lei;

firma este alcatuita la inceput din doi asociati

Obiectul de activitate al firmei este: activitate de productie, prestarii de servicii si comercializare, dupa cum urmeaza:

executarea de lucrarii de constructii, instalatii montaj, reparatii industriale, civile si agrozootehnice.

proiectare, consulting si expertizare;

comercializare de materiale de constructii, instalatii si utilaje, precum si de produse agroalimentare si de larg consum, inclusiv bauturi alcoolice;

import export utilaje, auto, precum si bunuri de larg consum;

operatiuni de comisioane si intermediere in domeniile specificate mai sus;

transport auto industrial si de plasare;

v     1992 VII in cadrul firmei se retrage un asociat cedat parti sociale;

v     1994 firmei i se mai alatura 2 asociatii, avand in total 3 asociati;

capitalul social al firmei creste de la 100.000 la 300.000 lei;

Obiectul de activitate al firmei creste si el astfel:

  • executarea de lucrari de constructii montaj, instalatii pentru constructii civile si industriale;
  • executarea de confectii si instalatii metalice;
  • reparatii, amenajari spatii comerciale, depozite;

v     1997 20 XII majoritatea capitalului social creste de la 300.000 la 2.100.000 lei;

v     1998 1 V firma mai pierde un asociat (cedat parti sociale);

1.2 Descrierea bilantului financiar.

1. Situatia neta

Structura bilantului contabil se apropie tot mai mult de o prezentare functionala a datelor contabile in detrimentul unei prezentari dupa criterii financiara de lichiditate si de exigibilitate.

In acest sens este necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa si traditionala.

Se ajunge astfel la constructia unui bilant financiar in care clasificarea elementelor de activ si pasiv se face exclusiv dupa criteriul lichiditatii (capacitatea de a fi transformat in monede sau lichiditati) si dupa criteriul exigibilitatii (dupa posibilitatea de fi scadente la un moment dat) .

Lista principalelor rubrici ale activului si pasivului, in modelul unui bilant in sistemul prescurtat este urmatoarea:

ACTIV PASIV

-Imobilizari necorporale -Capitaluri proprii

-Imobilizari corporale -Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

-Imobilizari financiare -Datorii financiare (cu durata mai mare de un an)

-Stocuri  -Datorii furnizori

-Avansuri si aconturi -Datorii fiscale

-Creante  -Datorii sociale

-Valori mobiliare de plasament

-Disponibilitati

In sinteza un bilant financiar cuprinde doua parti cu o stransa interdependenta a elementelor componente de activ cu elementele componente de pasiv :

partea de sus a bilantului care reflecta echilibrul financiar pe termen lung cu imobilizari in activ carora le corespund capitaluri permanente in pasiv;

partea de jos a bilantului care surprinde echilibrul financiar pe termen scurt in corespondenta cu datorii de exploatare si credite de trezorerie in pasiv.

Posturile de bilant pun in evidenta doua reguli principale ale finantarii:

nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti se vor acoperi din capitaluri permanente, in special din capitaluri proprii;

nevoile ciclice se vor acoperi din surse ciclice.

Diferenta dintre activele totale si datoriile totale contractate ne da o prima si principala evaluare a intreprinderii la data incheierii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda situatia neta respectiv averea neta a actionarilor , activul neangajat in datorii.

Bilanturile succesive pe anii 1999 si 2000 ale societatii comerciale sunt urmatoarele:

DENUMIREA ELEMENTULUI DE BILANT

Anul 1999

Anul 2000

IMOBILIZARI CORPORALE

TERENURI

CLADIRI SI CONSTRUCTII SPECIALE

MASINI SI UTILAJE

TITLURI DE PARTICIPARE

ALTE TITLURI IMOBILIZATE

CREANTE IMOBILIZATE

STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE

MARFURI

AVANSURI

CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE

ALTE CREANTE

TITLURI DE PLASAMENT

DISPONIBILITATI

TOTAL ACTIV

CAPITAL SOCIAL

PRIME LEGATE DE CAPITAL

DIFERENTE DIN REEVALUARE

REZERVE

REZULTATUL REPORTAT

REZULTATUL EXERCITIULUI

PROVIZIOANE REGLEMENTATE

PROVIZIOANE PT. RISCURI SI CHELTUIELI

IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE

FURNIZORI

AVANSURI PRIMITE DE LA CLIENTI

ALTE DATORII (DE EXPLOATARE)

TOTAL DATORII

TOTAL PASIV

SN(AN N) = TOTAL ACTIV(AN N) - TOTAL DATORII(AN N)

SN(1999) = 44997975 - 23635950 = 21362025

SN(2000) = 49872000 - 26053595 = 23818405

∆SN=23818405-21362025=

Aceasta situatie marcheaza atingerea obiectivului major al gestiunii financiare si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii.

Cresterea situatiei nete este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari (provizioane reglementate, subventii etc.).

Indicatorii echilibrului financiar

Fondul de rulment(FR)

Fondul de rulment reprezinta o marja de siguranta sau de securitate financiara care se desprinde in partea superioara a bilantului si care se utilizeaza pentru reluarea ciclului de exploatare respectiv pentru asigurarea echilibrului financiar in partea de jos a bilantului.

Fond de rulment este expresia realizari echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Relatia generala de calcul este:

FR = Surse permanente Alocari permanente

= (Capitaluri proprii + Datorii financiare) Imobilizari nete

Categoriile de fond de rulment sunt urmatoarele:

fond de rulment brut;

fond de rulment net;

fond de rulment propriu;

fond de rulment strain.

Fond de rulment brut semnifica ansamblul de active circulante susceptibile de a fi transformate in moneda intr-un interval de 1 an.

Fond de rulment net reprezinta categoria de fond de rulment cu cea mai mare operationalitate si are semnificatia marjei de securitate financiara care se desprinde in partea superioara a bilantului.

FRN= CP AI

FRN (1999) =

FRN (2000) = 41706075-20720175=20985900

Sau:

FRN=AC DTS

FRN (1999)= 34508700-8265075=26243625

FRN (2000)= 29151825-8165925=20985900

Unde:

FRN = fond de rulment

CP = capitaluri permanente

AI = active imobilizate

AC = active circulante

DST = datorii pe termen scurt

FRN =

Fond de rulment propriu semnifica contributia pe care si-o aduc capitalurile proprii la constituirea marjei de siguranta financiara la dispozitia intreprinderii sau semnifica autonomia de care se poate bucura o intreprindere in ceea ce priveste finantarea investitiilor sale strategice.

FRP = Cp - AI

FRP (1999)= 20296425-10489275

FRP (2000)= 22143375-20720175=1423200

sau :

FRP = FRN DTL

FRP (1999)= =

FRP (2000)=

FRP=1423200-9807150=-8383950

Unde:

FRP =fond de rulment propriu

Cp = capitaluri proprii

DTL = datorii pe termen lung

Fondul de rulment strain semnifica contributia pe care si-o aduc capitalurile imprumutate la constituirea marjei de securitate financiara respectiv dependenta de capitalurile imprumutate in ceea ce doreste finantarea investitiilor sale strategice .

FRS = CP - Cp

FRS(1999) =

FRS(2000) =

Sau:

FRS = FRN FRP

FRS(1999) =

FRS(2000) =

FRS=19562700-16436475=3126225

Concluzii:

Fondul de rulment net este asigurat in cei doi ani din contributia mai ridicata a fondului de rulment strain. Aceasta semnifica faptul ca in asigurarea echilibrului financiar in partea de sus a bilantului, datoriile financiare au o pondere mai importanta.

Fondul de rulment strain are o evolutie crescatoare ceea ce ne pune in garda in privinta efortului de indatorare pe care il face societatea comerciala.

Fondul de rulment propriu se gaseste intr-o perioada nefasta inregistrand o scadere in termeni absoluti de 8.383.950. aceste lucru semnifica o anumita diminuare a autonomiei in domeniul investitional si trebuie retinut de factorii de decizie ai respectivei societati comerciale.

Nevoia de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment se defineste ca fiind necesarul de finantat ca urmare a reluarii neintrerupte a ciclului de exploatare, aprovizionare, producere, desfacere ca urmare a reinnoiri stocurilor si a creantelor.

NFR = Alocari ciclice - Resurse ciclice = [stocuri + creante] - DST

NFR(1999) = =

NFR(2000) =

NFR=8453587,5-2180437,5=6273150

Nevoia de fond de rulment are valori pozitive, chiar apreciabile, dar acesta nu se poate aprecia favorabil deoarece este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.

Trezoreria neta.

Daca fondul de rulment la un moment dat este superior nevoii de fond de rulment atunci excedentul de finantare se regaseste sub forma unei trezorerii nete concretizata disponibilitati banesti ce se pot afla atat in conturile bancare cit si in casa.

TN = FRN - NFR

TN(1999) =

TN(2000) =

Sau:

TN= NEVOI DE TREZORERIE- RESURSE DE TREZORERIE

TN(1999) =

TN(2000)=

TN=12532312,5-24063187,5=-11530875

O trezorerie neta pozitiva arata ca in urma activitatii desfasurate, se degaja un excedent de finantare, dar aceasta descreste foarte spectaculos de la un an la celalalt.

analiza rezultatelor firmei

O firma concentreaza o complexitate de actiuni economice si financiare; prin urmare veniturile si cheltuielile sunt generate de trei domenii de activitate:

Activitatea de exploatare care vizeaza sectoarele :

industriale;

investitionale;

comerciale;

prestari servicii.

Activitati financiare - se refera in special la participatiile la capitalul altor firme precum si alte actiuni de plasament.

Activitati exceptionale -se refera la :

amenzi si penalitati;

cesiunea unor elemente de activ.

A. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare).

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea societatii.

Contul de rezultate al societatii comerciale pe doi ani consecutivi este:

Indicatori

An 1999

An 2000

CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Cumparari de marfuri

Variatia stocurilor

Alte cumparari si cheltuieli externe

Impozite, taxe si varsaminte asimilate

Salarii



Cheltuieli sociale

Amortismente asupra activului imobilizat

Provizioane asupra activului circulant

Alte cheltuieli de exploatare

CHELTUIELI FINANCIARE

Dobanzi si cheltuieli asimilate

Diferente negative de curs valutar

-

Cheltuieli nete din cesiunea de VMP

-

CHELTUIELI EXCEPTIONALE

Din operatii de gestiune

Din operatii de capital

Amortismente si provizioane

Participarea salariatilor la profit

Impozit pe profit

VENITURI DE EXPLOATARE

Vanzari de marfuri

Productia vanduta

VENITURI FINANCIARE

Din VMP

-

Dobanzi si venituri asimilate

Diferenta pozitiva de curs valutar

-

Venituri nete din cesiunea de VMP

VENITURI EXCEPTIONALE

Din operatii de gestiune

Din operatii de capital

Reluari asupra provizioanelor exceptionale

Marja comerciala

Marja comerciala e reprezentata ca sold pentru intreprinderile cu profil comercial reflectante rentabilitatea activitatii desfasurata de acel tip de intreprindere.

Anul 1999

Anul 2000

Vanzari de marfuri

- Cost de cumparare al marfurilor vandute

= Marja comerciala(MC)

MC=28356750-26023762,5=2332987,5

Valoarea adaugata

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie indeosebi a factorilor munca si capital deasupra valorii materialelor, subansamblelor, serviciilor cumparate de firma.

Anul 1999

Anul 2000

Marja comerciala

+Productia vanduta

=Productia exercitiului

Productia exercitiului

-Consumuri externe

=Valoarea adaugata(VA)

∆VA=12181800-11592075=

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie peste valoarea consumurilor externe (de la terti).

3. Excedentul brut de exploatare

Excedentul brut de exploatare exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare admitand ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate si nu platite. Excedentul brut din exploatare exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor din amortizari, provizioane si profit.

Anul 1999

Anul 2000

Valoarea adaugata

-Impozite, taxe si varsaminte asimilate

-Cheltuieli de personal

=Excedentul brut de exploatare(EBE)

∆EBE=6414600-6391950=22650

4. Profit de exploatare

Profitul de exploatare exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare ca urmare a deducerii tuturor cheltuielilor atat a celor platile cit si a celor calculate din venituri exploatarii atat a celor incasabile cit si a celor de incasat.

Anul 1999

Anul 2000

Excedentul brut de exploatare

-Amortismente de exploatare

-Provizioane de exploatare

-Alte cheltuieli de exploatare

=Profitul exploatarii(PE)

∆PE=5622600-5687325=-64725

5.Profit curent

Profitul curent este determinat atat de rezultatul exploatarii cat si de cel al activitatii financiare fiind prin urmare rezultatul activitatii curente.

Anul 1999

Anul 2000

Profitul exploatarii

+Venituri financiare

-Cheltuieli financiare

=Profitul curent(PC)

∆PC=6693150-7007400=-314250

6.Profit net

Profitul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care sunt renumerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

Anul 1999

Anul 2000

Profitul curent

+Venituri exceptionale

-Cheltuieli exceptionale

-Participarea salariatilor

-Impozitul pe profit

=Profitul net(PN)

∆PN=3167775-3564675=-396900

Concluzii:

Societatea comerciala si-a crescut marja comerciala si valoarea adaugata , dar alte rezultate sunt descrescatoare:

Profitul exploatarii s-a diminuat ca urmare a unei puternice cresteri a provizioanelor de exploatare si a altor cheltuieli de gestiune curente.

Profitul curent , care este suma dintre profitul activitatilor de exploatare si financiare, este si el diminuat, ca urmare a reducerii mai mult decat sensibile rezultatelor activitatii financiare.

Acest rezultat este retinut de analistii financiari. Profitul net al exercitiului este pozitiv dar in scadere (in termeni relativi).

B. Capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a unei firme dupa scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o noua scadenta.

Capacitatea de autofinantare se poate calcula prin doua metode:

Metoda deductiva

Anul 1999

Anul 2000

Excedentul brut din exploatare

+Venituri financiare incasate

-Cheltuieli financiare

+Venituri exceptionale incasate




-Alte cheltuieli suportate

-Cheltuieli exceptionale

-Participarea salariatilor la profit

-Impozit pe profit

=Capacitatea de autofinantare(CAF)

Metoda aditiva

AN 1999

AN 2000

Profitul net

+Amortismente

+Provizioane

+Cheltuieli exceptionale calculate

+Valoarea contabila a elementelor de activ cedate

-Reluari ale provizioanelor

-Venituri nete din cedarea elementelor de activ

=Capacitatea de autofinantare(CAF)

ANALIZA CASH-FLOW-RILOR SI ELABORAREA tabloului de finantare

Tabloul de finantare

Pentru a surprinde fluxurile nete de trezorerie practica financiara a elaborat tabloul de finantare pe baza bilantului si a contului de rezultate. Bilantul descrie situatia societatii la un moment dat ca rezultat al fluxurilor fizice si financiare, iar contul de rezultate inregistreaza cheltuielile si veniturile ocazionate de aceste fluxuri.

Scopul acestui tablou este de a explica formarea fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie prin intermediul fluxului monetar de incasari si plati ale exercitiului incheiat.

Ecuatia fundamentala pe care o explica tabloul de finantare este:

∆TN=∆FR-∆NFR

Se stabileste pe baza a doua bilanturi succesive :

NR.CRT.

ACTIV

PASIV

AN 1999-AN2000

AN 1999-AN 2000

Pentru elaborarea tabloului de finantare se parcurg doua etape :

1.Determinarea variatiei fondului de rulment ca urmare a modificarii structurii capitalului in partea superioara a bilantului;

2.Determinarea variatiei trezoreriei nete ca urmare a modificarii nevoii de fond de rulment;

Prin intermediul tabloului de finantare se evidentiaza:

fluxul de resurse financiare mobilizate de firma din: autofinantare, aport de capital;

utilizarea acestor resurse financiare (alocari) pentru: investitii, plata dividendelor, rambursarea imprumutului;

Tabloul de finantare

ALOCARI

RESURSE FINANCIARE

Achizitii de active fixe

CAF

Reduceri de propriu

Aport nou de capital

Dividende platite

Imprumuturi pe termen mediu, lung

Rambursari ale datorie financiare

Preturi de cesiune ale activelor fixe

I) VARIATIA FONDULUI DE

RULMENT

Cresterea de stocuri si de creante

Cresterea datoriilor de exploatare

Diminuarea datoriilor de exploatare

Credite noi de trezorerie

Rambursari de credite de trezorerie

Reduceri de stocuri

Reduceri de creante

II) VARIATIA TREZORERIEI

NETE

ALOCARI

RESURSE

DFR =S Resurse - S Alocari = -938475

DTN = 6074850

Excedentul de trezorerie al exploatarii(ETE)

ETE reprezinta surplusul efectiv de trezorerie degajat de activitatea de exploatare si masoara capacitatea firmei de a face fata nevoii de autofinantare a investitiilor privind cresterea firmei si a nevoii de rambursare a datoriilor financiare.

EBE = venituri incasabile - cheltuieli platibile

=(venituri incasate-cheltuieli platite)+(venituri de incasat-cheltuieli de platit)

EBE = (67594725-64030050)+(74689200-71521425)=6732450

EBE = ETE + DNFR

ETE = EBE - DNFR

ETE = 6732450-6273150=459300

Excedentul de trezorerie al exploatarii este destinat acoperii cheltuielilor financiare, rambursarii imprumutului financiar, plata impozitului si a dividendelor.

Analiza cash-flow-rilor

Intreaga activitate desfasurata de societate cuprinde doua categorii de operatiuni:

de gestiune

de capital

Operatiunile de gestiune sunt cele mai insemnate si cu caracter recurent repetitiv in viata economica a intreprinderii.

Operatiunile de capital vizeaza modificari in volumul si structura activelor si a pasivelor intreprinderii ca urmare a deciziilor de investitii si a celor de finantate luate de conducerea intreprinderii.

Cash-flow-ul din exploatare si cash-flow-ul de gestiune

Rezultatul operatiunilor de gestiune il constituie cash-flow-ul de gestiune. Deoarece marimea acestuia e determinata in cea mai mare parte de operatiunile de exploatare, el se evidentiaza cel mai frecvent ca si cash-flow din exploatare.

AN 1999

AN 2000

Profitul exploatarii

-Impozit pe profit

+Amortizari

=Cash-flow-ul expoatarii

Cash-flow-ul exploatarii are semnificatia unei capacitati potentiale reiesite din contabilitate pe baza contului de rezultate, pentru autofinantarea cresterii economice a intreprinderii si pentru remunerarea investitorilor de capital.

Daca luam in considerare rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune atunci este mai corect sa determinam un cash-flow de gestiune.

AN 1999

AN 2000

Venituri exceptioanale

-Cheltuieli exceptionale

=Rezultatul execeptional

Excedentul brut din exploatare

+Venituri financiare

+ Rezultat exceptional

-Impozit pe profit

= Cash-flow-ul de gestiune

Cash-flow-ul disponibil(CFD)

Pentru cazul mai general cand se ia in calcul si rezultatul operatiunilor de capital, operatiuni ce determina modificari in volumul activelor si pasivelor intreprinderii, atunci remunerarea efectiva a investitorilor de capital se face la nivelul cash-flow-ului disponibil.

In raport cu destinatiile sale Cash-flow-ul disponibil la nivelul intreprinderii se compune din cash-flow disponibil pentru actionari si cash-flow disponibil pentru creditori.

CFD=CFDactionari+CFDcreditori

La randul lor cash-flow disponibil pentru actionari si cash-flow disponibil pentru creditori se calculeaza astfel:

Profitul net

-Variatia capitalurilor proprii

= Cash-flow-ul disponibil pt. actionari

Dobanzi

-Variatia datoriilor

= Cash-flow-ul disponibil pt. creditori

Deci:



Cash flow-ul disponibil pentru actionari

Cash flow-ul disponibil pentru creditori

= Cash flow-ul disponibil

Sistemul de rate al sociatATii comerciale

Rata de rentabilitate comerciala

Rata marjei comerciale se calculeaza dupa formula:

 

 

 

 

Rmc=

Rmc2000=

Rmc1999=

Interpretare: pune in evidenta strategia comerciala a societatii analizate si apreciaza influenta constrangerii pietei si a politicii preturilor de vanzare.

Rata marjei brute de exploatare se calculeaza ca raport intre excedentul brut din exploatare si cifra de afaceri:

Rmb=

Rmb2000 =

Rmb1999 =

Interpretare: masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, de politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale si indica aptitudinea proprie a activitatii de exploatare de a degaja profit.

Rata marjei nete se calculeaza ca raport intre rezultatul net si cifra de afaceri:

Rmn=

Rmn2000 =

Rmn1999 =

Interpretare: aceasta rata exprima eficienta globala a societatii respectiv capacitatea sa de a realiza profit si de a rezista concurentei.

Rata marjei nete de exploatare se calculeaza ca raport intre rezultatul exploatarii si cifra de afaceri:

Rme=

Rme2000 =

Rme1999 =

Interpretare: pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele respectiv industrial, administrativ si comercial si de asemenea prezinta avantajul de a fi influentata de amortizari si provizioane devenind un rezultat net al exploatarii.

Rata marjei brute de autofinantare se calculeaza ca raport intre capacitatea de autofinantare si cifra de afaceri:

Rmba=

Rmba2000 =

Rmba1999 =

Interpretare: Masoara surplusul de rezerve de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si rambursarea actiunilor noi.

Rata marjei asupra valorii adaugate se calculeaza ca raport intre excedentul brut din exploatare si valoarea adaugata:

Rmva=

Rmva2000 =

Rmva1999 =

Interpretare: Masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare.

Ratele de rentabilitate economica

Aceste rate masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate intregii activitati a firmei.

Rata excedentului brut din exploatare se calculeaza ca raport intre excedentul brut din exploatare si activul economic:

Reb = =

Reb2000 =

Reb1999 =

Interpretare: Aceasta rata ofera o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalurilor investite si in plus prezinta avantajul ca nu este afectata de politica de amortizare.

Rata de rentabilitate economica se calculeaza ca raport intre EBIT si activul economic.

Rec== =

Rec2000 =

Rec1999 =

Rata profitului net se calculeaza ca raport intre profitul net si activul economic :

Rpn = =

Rpn2000 =

Rpn1999 =

Interpretare: aceasta rata exprima rentabilitatea neta de dobanzi si impozit a activului economic investit.

Rata rentabilitatii activului economic se calculeaza ca raport intre rezultatul exploatarii anainte de deducerea dobanzilor si a impozitului pe profit si activul total.

Rae=

Rae2000 =

Rae1999 =

Interpretare: rezultatul exploatarii inainte de deducerea cheltuielilor cu dobanzile si a impozitului pe profit reprezinta rezultatul curent inaintea deducerii impozitului pe profit, a dobanzilor si cheltuielilor asimilate.

Rentabilitatea activului economic brut se calculeaza ca raport intre excedentul brut din exploatare si activul total.

Raeb=

Raeb2000 =

Raeb1999 =

Rata de rentabilitate economica bruta se calculeaza ca raport intre excedentul brut din explaotare si capitalul economic brut.

-pt. anul 2000:

-pt. anul 1999:

Interpretare: nefiind perturbata de deciziile privind amortizarea aceasta rata e folosita frecvent in analiza externa deoarece permite efectuarea comparatiilor in spatiu intre intreprinderile apartinand aceluiasi sector indiferent de marimea lor sau de forma lor de proprietate.

Rata de rentabilitate economica neta se calculeaza ca raport intre rezultatul exploatarii si capitalul economic net.

-pt. anul 2000:

-pt. anul 1999:

Interpretare: capitalul economic net semnifica faptul ca s-au dedus amortizarile si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor.

Ratele de rentabilitate financiara

Rata de rentabilitate financiara

Aceasta rata masoara randamentul capitalurilor proprii, adica al plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor firmei.

Se calculeaza ca raport intre profitul net si capitalurile proprii

-pt. anul 1999: = 0,18

-pt. anul 2000: = 0,14

Rentabilitatea financiara este prin urmare influentata de modalitatea de  procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv la situatia indatorarii firmei.

Este de dorit ca rentabilitatea financiara sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata capitalului de imprumut, pentru a face atractive actiunile intreprinderii si a creste cursul lor bursier.

Rata de rentabilitate financiara neta se calculeaza ca raport intre rezultatul net al intreprinderii si capitalurile proprii al acesteia. Din capitalurile proprii se exclud profitul nerepartizat.

-pt. anul 1999: = 0,17

-pt. anul 2000: = 0,14

Rentabilitatea financiara a capitalurilor permanente se calculeaza dupa urmatoarea formula:

-pt. anul 1999: = 0,11

-pt. anul 2000: = 0,11

Interpretare: rentabilitatea astfel exprimata remunereaza capitalurile proprii prin acordarea dividendelor avand o dimensiune de remunerare a imprumuturilor prin plata dobanzilor.

Ratele echilibrului financiar

Rata de finantare a imobiliarilor se calculeaza ca raport intre resursele durabile si activele imobilizate brute.

-resursele durabile sunt egale cu capitalurile permanente.

-pt. anul 1999: = 3,50

-pt. anul 2000: = 2,01

Interpretare: aceasta rata evidentiaza conditia de finantare a imobilizarilor. O valoare supraunitara semnifica faptul ca ansamblul imobilizarilor e finantat din resurse durabile respectiv din capitaluri permanente.

Rata fondului de rulment propriu se calculeaza ca raport intre capitalurile proprii si activele imobilizate brute.

-pt. anul 1999: = 1,93

-pt. anul 2000: = 1,07

Interpretare: aceasta reprezinta o rata referitoare la finantarea proprie a imobilizarilor motiv pentru care se doreste ca acesta rata sa fie supraunitara.

Rata de finantare a nevoii de fond de rulment de exploatare se calculeaza dupa formula:

-pt. anul 1999: = 40,44

-pt. anul 2000: = 3,74

Interpretare: aceasta rata evidentiaza proportia corespunzatoare din fondul de rulment care evidentiaza partea cea mai stabila a nevoii de fond de rulment legata de exploatare.

Ratele de lichiditate

1. Rata lichiditatii generale sau rata capacitatii de plata a ciclului de exploatare se calculeaza ca raport intre activele circulante si datoriile exigibile pe termen scurt.

-pt. anul 1999: = 4,14

-pt. anul 2000: = 3,57

Interpretare: reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.

Rata lichiditatii reduse se calculeaza astfel:

-pt. anul 1999: = 3,39

-pt. anul 2000: = 3,44

Interpretare: aceasta rata exprima capacitatea unei firme de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si din disponibilitati.

Rata lichiditatii imediate sau rata capacitatii de plata imediate se calculeaza cu formula:

-pt. anul 1999: = 1,83

-pt. anul 2000: = 0,77

Interpretare: caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor tinand cont de incasarile existente.

Rata solvabilitatii pe termen lung se calculeaza astfel:

-pt. anul 1999: = 1,9

-pt. anul 2000: = 1,91

Ratele de indatorare

Levierul =

-pt. anul 1999: = 1,16

-pt. anul 2000: = 1,17

Acesta se interpreteaza si ca rata automoniei financiare a intreprinderii, respectiv daca angajamentele sale pe termen mediu si lung sunt suficient garantate prin capitalul propriu al firmei.

Rata datoriilor financiare se calculeaza astfel:

-pt. anul 1999: = 0,44

-pt. anul 2000: = 0,46

Aceasta rata caracterizeaza gradul de indatorare al intreprinderii pe termen lung.

Rata datoriilor financiare trebuie sa fie mai mica de 0,5;

Rata independentei financiare este data de formula:

-pt. anul 1999: = 0,56

-pt. anul 2000: = 0,54

Interpretare: aceasta rata este complementara cu rata datoriilor financiare si masoara ponderea capitalurilor proprii in ansamblul resurselor permanente. In general aceasta rata trebuie sa fie superioara sau cel putin egala cu 0,5 din considerente impuse de norme bancare in relatiile de credit cu intreprinderea.

Rata capacitatii de imprumut se calculeaza astfel:

-pt. anul 1999: = 1,23

-pt. anul 2000: = 1,13

Interpretare: compara resursele proprii cu imprumuturile contractate pe termen lung.

Rata capacitatii de rambursare este data de formula:

-pt. anul 1999: = 3,80

-pt. anul 2000: = 4,40

Interpretare: exprima teoretic in numar de ani capacitatea intreprinderii de a rambursa in totalitate imprumuturile contractate pe termen lung. Cu cat valoarea raportului e mai mica cu atat mai mare va fi capacitatea de rambursare.

Rata capacitatii de rambursare exprima, in numar de ani, capacitatea intreprinderii de a rambursa datoriile financiare. Teoretic normele bancare impun un numar de 3 ani pentru rambursarea datoriilor financiare prin capacitate de autofinantare.

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este egala cu raportul:

-pt. anul 199: = 0,12

-pt. anul 2000: = 0,22

Interpretare: aceasta rata separa intreprinderile sanatoase de cele falimentare. In cazul in care aceasta rata e >60% intreprinderea inregistreaza probleme grave de gestiune financiara si risca sa intre in stare de faliment.

Costul indatorarii se calculeaza astfel:

-pt. anul 1999: = 0,031

-pt. anul 2000: = 0,054

Ratele privind structura activului si a pasivului

Rata activelor imobilizate se calculeaza astfel:

-pt. anul 1999: = 0,46

-pt. anul 2000: = 0,21

Interpretare: masoara ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispozitia intreprinderii in mod permanent in totalul activului

Rata imobilizarilor corporale se calculeaza astfel:

-pt. anul 1999: = 0,029

-pt. anul 2000: = 0,041

Interpretare: fiind dependenta de specificul activitatii cat si de caracteristicile tehnice ale intreprinderii rata va inregistra valori diferite de la o ramura la alta.

Pentru intreprinderile comparabile aceasta rata arata in ce masura ea va putea rezista unei crize economice stiut fiind faptul ca o imobilizare ridicata a capitalurilor in active fixe implica riscul netransformarii rapide a acestora in lichiditati.

Rata imobilizarilor financiare se calculeaza cu formula:

-pt. anul 1999: = 0,17

-pt. anul 2000: = 0,33

Interpretare: ca masura a politicii de investitii financiare valoarea indicatorului este strans legata de marimea intreprinderii.

Rata activelor circulante se exprima astfel:

-pt. anul 1999: = 0,77

-pt. anul 2000: = 0,58

Interpretare: aceasta rata este complementara cu rata activelor imobilizate.

Rata stocurilor se calculeaza astfel:

-pt. anul 1999: = 0,14

-pt. anul 2000: = 0,21

Interpretare: aceasta rata este influentata de natura activitatii intreprinderii si de lungimea ciclului ei de exploatare.

Rata activelor de trezorerie se calculeaza astfel:

-pt. anul 1999: = 0,53

-pt. anul 2000: = 0,25

Interpretare: reflecta ponderea disponibilitatilor banesti si a valorilor mobiliare de plasament in patrimoniul intreprinderii.

Rata autonomiei financiare globale este data de formula:

-pt. anul 1999: = 0,45

-pt. anul 2000: = 0,44

Interpretare: este un indicator global referitor la autonomia financiara a intreprinderii apreciata in ansamblul ei.

Rata de indatorare globala se calculeaza astfel:

-pt. anul 1999: = 0,52

-pt. anul 2000: = 0,52

Interpretare: masoara ponderea datoriilor globale indiferent de durata si originea lor in patrimoniul intreprinderii. Prin natura ei aceasta rata este mai mica decat 1si pe masura ce valoarea raportului se diminueaza autonomia.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1359
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site