Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Analiza rentabilitatii pe baza situatiilor financiare anuale

afaceri



+ Font mai mare | - Font mai mic



Analiza rentabilitatii pe baza situatiilor financiare anuale

Rentabilitatea poate fi definita ca fiind capacitatea intreprinderii de a realiza profit, necesar atat dezvoltarii, cat si remunerarii capitalurilor. Profitul (beneficiul), ca indicator absolut (de marime) a rentabilitatii, constituie premisa si consecinta a unei "afaceri".



Ca premisa se are in vedere faptul ca initierea unei afaceri implica o anumita investitie, iar consecinta o constituie rezultatul asteptat de investitor. Cu cat acest rezultat este mai mare cu atat se formeaza noi surse disponibile pentru alte investitii.

Analiza rentabilitatii se realizeaza pe baza "contului de profit si pierdere" care arata modul in care s-a ajuns la o anumita stare patrimoniala finala, care au fost fluxurile de venituri si cheltuieli.

Legea contabilitatii nr.82/1991 si regulamentul de aplicare aprobat prin H.G. nr.704/14 dec. 1993, precizeaza modul de structurare a cheltuielilor si veniturilor si reflectarea lor in contabilitate.

In general cheltuielile si veniturile sunt structurate pe domenii de activitate, respectiv:

de exploatare (de baza) privind sectorul industrial, comercial sau prestari de servicii;

financiara, adica participatiile cu capital propriu la alte societati, precum si folosirea de capital strain;

extraordinara, respectiv venituri si cheltuieli care nu sunt de activitatea comerciala, curenta a unitatii patrimoniale si se refera fie la operatii de exploatare, fie la operatii de capital, cum sunt: despagubiri si penalitati incasate, venituri din cedarea activelor, perisabilitati si lipsuri de inventar, donatii si subventii acordate etc.

In consecinta, pe baza structurii veniturilor si cheltuielilor se poate opera cu urmatorii indicatori:

Rezultatul exploatarii (RE) care se obtine ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile de exploatare. In cadrul soldurilor intermediare de gestiune rezultatul exploatarii se formeaza astfel:

a)         valoarea adaugata

b)        subventii pentru exploatare

c)         impozite, taxe si varsaminte asimilate

d)        cheltuieli cu personalul

e)         excedentul brut din exploatare - EBE - (a + b - c - d)

f)          amortizari si provizioane

g)         alte cheltuieli de exploatare

h)         rezultatul exploatarii - RE - (e - f - g)

Rezultatul curent al exercitiului reprezinta diferenta dintre veniturile curente (venituri din exploatare + venituri financiare) si cheltuieli curente (cheltuieli de exploatare + cheltuieli financiare).

Rezultatul exercitiului inaintea impozitarii format din rezultatul curent la care se adauga rezultatul extraordinar.

Profitul impozabil care reprezinta rezultatul exercitiului inaintea impozitarii la care se adauga depasirile fata de nivelurile legale la unele categorii de cheltuieli si se scad reducerile fiscale prevazute (reducerea impozitului pe profit in cazul reinvestirii).

Rezultatul exercitiului sau profitul net, respectiv profitul impozabil mai putin impozitul pe profit.

In literatura de specialitate si practica economica se foloseste si notiunea de "marja", respectiv:

marja costurilor de productie stabilita ca diferenta intre pretul de vanzare al bunurilor si costul de productie al acestora;

marja comerciala specifica intreprinderilor din sfera distributiei calculata ca diferenta intre pretul de vanzare al marfurilor si costul de cumparare;

marja bruta sau marja costurilor variabile, ca diferenta intre pretul de vanzare si costul variabil;

marja costurilor directe inseamna diferenta intre pretul de vanzare si costurile directe.

Scopul analizei rentabilitatii il constituie stabilirea performantelor proprii in ceea ce priveste capacitatea actuala si in perspectiva de a genera profit ca singura sursa care poate asigura amplificarea activitatii.

1. Situatia generala pe baza contului de profit si pierdere

In aceasta etapa se urmareste evolutia profitului pe categorii de activitati punandu-se in evidenta modificarile intervenite in structura lor. Informatiile furnizate de contul de profit si pierdere pot fi structurate astfel:

Nr. crt.

Indicatori

Vanzari

Subventii

Alte venituri

Total venituri

Cheltuieli de productie variabile

Marja bruta de exploatare (4 - 5)

Cheltuieli de productie fixe

Cheltuieli de administratie

Cheltuieli de distributie si desfacere

Total cheltuieli fixe (7 + 8 + 9)

Rezultat din exploatare (6 - 10)

Rezultat financiar

Rezultat extraordinar

Profit inainte de impozitare

Impozit pe profit

Profit net (14 - 15)

In perioada curenta, comparativ cu cea precedenta, profitul inainte de impozitare se prezinta astfel:

modificarea profitului

din care:

q           contributia marjei brute;

q           cresterea cheltuielilor fixe.

modificarea rezultatului financiar;

modificarea rezultatului extraordinar.

Peste 67% din cresterea profitului este rezultatul exploatarii ceea ce constituie situatia normala care atesta eficienta activitatii de baza. Trebuie remarcata totodata si contributia rezultatului financiar (aproape 32%).

Concluzia in aceasta etapa este aceea ca intreprinderea fiind rentabila cu o marja bruta acceptabila se pot face estimari ale profitului care sa constituie un punct de atractie pentru plasamentele de capital.

Analiza factoriala a rezultatului exploatarii

Are menirea de a stabili sistemul de factori care determina modificarea rezultatului exploatarii in vederea alegerii criteriilor principale de estimare a evolutiei viitoare.

Literatura de specialitate recomanda mai multe metode de analiza.

Astfel un prim model este:

 

V

 

Ch

 
RE = V

in care:

RE = profitul aferent exploatarii;

V  = veniturile din exploatare;

Ch = cheltuieli aferente veniturilor.

Situatia se prezinta astfel:

Modificarea profitului aferent exploatarii

q          

Ch0

 

V0

 

  V0

 

V0

 

 

V1

 

Ch0

 
Influenta veniturilor

P

 

V

 

q           Influenta cheltuielilor la un leu venit

  V0

 

V1

 

 

V1

 

Ch1

 

Ch0

 

V1

 


evolutie pozitiva a acestui factor alaturi de amplificarea cifrei de afaceri.

Un asemenea model poate avea o aplicabilitate generala indiferent de profilul firmei. Consideram insa ca trebuie folosit cu precadere in cazul unitatilor comerciale, de turism, prestari servicii etc., sau la unitatile care utilizeaza mijloace fixe inchiriate.

Pentru intreprinderile care dispun de baza materiala proprie cu o pondere insemnata in patrimoniul acestora, se recomanda modelul:

RE = N

in care:

N = numarul de personal

Mf = valoarea medie anuala de inventar a mijloacelor fixe

Q = productia exercitiului

Potrivit acestui model factorii de influenta sunt:

Mf

 
numarul de personal (N)

N

 
inzestrarea tehnica

randamentul mijloacelor fixe

gradul de valorificare a productiei exercitiului

rentabilitatea veniturilor

In baza modelului prezentat influenta factorilor mentionati este urmatoarea:

V0

 

P0

 

V0

 

Mf1

 

P0

 

V0

 

V0

 

Mf0

 
Influenta numarului de personal

- REII = REII - REI

 

Q0

 

Mf0

 

Q0

 

N1

 

N1

 

- RE0 = REI - RE0

 

Q0

 

Q0

 

Mf0

 

N0

 

N1

 


Influenta gradului de inzestrare tehnica

P0

 

Mf1

 

V0

 

Q1

 
Influenta randamentului mijloacelor fixe

- REII = REIII - REII

 

V0

 

Q0

 

Mf1

 

N1

 

N1

 


Influenta gradului de valorificare a productiei exercitiului

- REIII = REIV - REIII

 

V0

 

P0

 

Q1

 

V1

 

Mf1

 

Q1

 

N1

 

Mf1

 

N1

 


Influenta rentabilitatii veniturilor

RE1 - REIV

 

Asfel:

investitiile realizate si puse in functiune in anul N au avut ca efect cresterea productivitatii muncii, ceea ce a permis reducerea necesarului de personal;

prin sporirea randamentului mijloacelor fixe s-a asigurat o diminuare a costurilor reflectate in nivelul rentabilitatii veniturilor;

efectele pozitive obtinute prin utilizarea potentialului tehnic au fost valorificate intr-o proportie inferioara celei din anul precedent.

In consecinta este necesar ca in previzionarea veniturilor, in corelatie cu capacitatea de productie, trebuie sa fie luata in consideratie o asemenea situatie, respectiv, sporirea profitului prin cresterea vanzarilor pe seama diminuarii stocurilor si a productiei imobilizate.

In conditiile unei informatii analitice asupra vanzarilor si costurilor pe produse se poate utiliza modelul urmator:

RE = qp - qc

in care:

q = cantitatea vanduta

c = costul produselor

p = pretul de vanzare

Aplicarea modelului, in conditiile actualului sistem de contabilitate, necesita unele prelucrari a informatiei. Astfel este necesara recalcularea veniturilor si a cheltuielilor in functie de productia vanduta in perioada curenta si costurile, respectiv preturile din baza de comparatie (perioada precedenta sau nivelul prevazut). Aceasta recalculare se poate face prin calculul analitic (in conditiile prelucrarii automate a datelor) sau sintetic.

Recalcularea analitica presupune inmultirea cantitatilor vandute pe produse cu costurile si respectiv preturile din baza de comparatie la care se adauga productia stocata si imobilizata la valoarea efectiva. Daca comparatia se face cu perioada precedenta produsele noi se includ la preturile antecalculate.

Recalcularea sintetica are la baza corectarea cheltuielilor si respectiv veniturile realizate cu indicele costurilor si preturilor.

Modificarea profitului se explica prin influenta :

cantitatilor vandute

Iq

 

- RE0

 
RE0

100

Iq

 

RE0

 
structurii productiei vandute

 

∑ q1p0 - ∑ q1c0

 
 

costul productiei vandute

∑ q1p1 - ∑ q1p0

 

∑ q1c0 - ∑ q1c0

 
 


preturilor de vanzare

Recalcularea veniturilor si cheltuielilor s-a facut pe baza indicilor de preturi si costuri astfel incat sa se evidentieze fenomenele care caracterizeaza unele societati comerciale din tara noastra dupa anul 1990.

Rezulta ca intreprinderea a sporit profitul exclusiv pe seama preturilor de vanzare, fapt care in conditii normale a raportului cerere-oferta nu poate constitui un factor care sa determine viabilitatea firmei.

Acest model se recomanda a fi folosit la intreprinderile care au o productie relativ omogena (ex: metalurgie, siderurgie, petrochimie etc.), asigurand unele facilitati in ceea ce priveste previzionarea profitului in legatura directa cu productia fizica, structura acesteia si rata inflatiei.

3. Analiza factoriala a profitului brut al intreprinderii

Prin statutul de infiintare si functionare, obiectul de activitate al firmei poate concentra mai multe genuri de activitati care sa-i asigure rentabilitatea scontata.

Cunoasterea nivelului de rentabilitate al categoriilor de activitati este deosebit de importanta in practica economica, atat pentru selectarea metodelor utilizate, cat in special pentru aprecierea corecta a posibilitatilor viitoare de crestere a rentabilitatii.

Pentru o astfel de analiza sunt necesare date suplimentare care pot fi obtinute din contabilitatea financiara si de gestiune.

Modelul de analiza utilizat este:

Pb = Vt * R

in care:

Vt = veniturile totale

R  = rentabilitatea medie a veniturilor

sau  Pb = ∑ (Vi * ri)

in care:

Vi = veniturile pe categorii de activitati

ri  = rentabilitatea veniturilor pe categorii de activitati

Modificarea profitului brut se explica prin influenta:

sumei veniturilor totale

Vt1 * R0 - Vt0 * R0

structurii veniturilor pe activitati

Vt1 * R' - Vt1 * R0

rentabilitatii veniturilor pe sectoare de activitate

Vt1 * R1 - Vt1 * R'

Din datele tabelului se remarca faptul ca activitatea de productie este nerentabila si intr-o proportie insemnata intregul profit fiind realizat pe seama activitatilor colaterale la care nivelul de rentabilitate este foarte ridicat. De fapt cresterea profitului s-a realizat exclusiv prin amplificarea activitatii acestor sectoare si in special a vanzarilor de marfuri la care rentabilitatea a sporit cu doua procente.

Pentru activitatea practica cunoasterea unei asemenea situatii este deosebit de importanta in ceea ce priveste previzionarea rezultatelor , iar in cadrul activitatii de evaluare economica constituind un argument pentru optiunea extinderii sferei de cuprindere a "capacitatii beneficiare" la nivelul profitului aferent intregii activitati a societatii comerciale.

Modelele de analiza prezentate trebuie considerate ca fiind tipuri pe baza carora sa poata fi construite si alte modele in raport de specificul fiecarei unitati.

4. Pragul de rentabilitate si intervalul de siguranta

Cunoasterea pragului de rentabilitate si a intervalului de siguranta este utila activitatii practice intrucat se pot face judecati corespunzatoare asupra comportamentului firmei in cazul modificarii unor variabile care influenteaza mecanismul de functionare al acesteia.

F

 
Potrivit metodologiei oferita de literatura de specialitate pragul de rentabilitate (Q) se determina pe baza relatiei:

Q =

 

V(CA)

 

qcv

 
   


in care:

F = suma cheltuielilor fixe

∑qcv = cheltuieli variabile

V = veniturile sau

CA = cifra de afaceri

V

 

Q

 
Intervalul de siguranta (Is) se determina pe baza relatiei:

 

Is = (1 -

 

Nivelul de rentabilitate realizat de intreprindere asigura un interval de siguranta suficient pentru a suporta anumite influente nefavorabile externe, ca de exemplu majorari de preturi la materii prime, materiale etc., precum si indexari de salarii in perioade inflationiste.

5. Analiza pe baza ratelor de rentabilitate

5.1. Analiza ratei de rentabilitate economica

Aceasta rata masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate intre activitati a intreprinderii. Se poate face o anumita distinctie intre ratele de rentabilitate (raport intre rezultate si capitaluri alocate) si ratele de marja (raport intre rezultate si cifra de afaceri). Asupra acestora din urma vom reveni in cadrul descompunerii ratei de rentabilitate, pentru a observa ca ratele de marja sunt elemente componente ale primelor, asa cum va rezulta si din descompunerea ratelor cinetice.

Capitalurile asupra carora se analizeaza profitabilitatea sunt cele angajate de intreprindere in cadrul exercitiului, respectiv capitalurile proprii si capitalurile imprumutate pentru cresterea averii proprietarilor si remunerarea "furnizorilor" de capitaluri. Rentabilitatea economica a acestor capitaluri investite ne apare ca o rentabilitate intrinseca, ce nu tine seama de modalitatea de procurare a capitalurilor (proprii sau imprumutate). Este, deci, independenta de politica de finantare promovata de intreprindere.

REMUNEARAREA CAPITALURILOR

 

PASIV

 

ACTIV

 

CRESTEREA AVERII PROPRIETARILOR-

 

Capitaluri proprii

Capitaluri imprumutate

 

Active

fixe

brute

Nevoia de fond de rulment

Disponibilitati banesti

 

Dividende

 

Investitii de echilibru

 

Investitii strategice

 


Investitii de explotare

 


Dobanzi

 


Reprezentarea bilantului financiar net al intreprinderii

La numarator se poate folosi fie profitul din exploatare (PE), fie excedentul brut al exploatarii (EBE).

Rezulta, deci, doua rate de rentabilitate (neta si bruta):

Capitaluri investite

 

EBE

 

si Reb =

 

Capitaluri investite

 

PE

 

Ren =

 


Cea de-a doua rata are avantajul ca EBE nu este afectat de politica de amortizare si de provizioane a intreprinderii.

EBE

 

EBE

 

Nevoia de fond de rulment

 

Active fixe brute

 

Capitaluri investite

 

Disponibilitati

 
    re =  =

Masoara gradul de valorificare a capitalului investit exprimand lei profit brut (sau EBE) obtinuti la un leu capital investit.

Masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate activitatii de exploatare si comercializare.

Masoara performanta activului total, reflectand rezultatele economice a acestuia, independent de modul de finantare a capitalului (capital propriu sau imprumutat) si de sistemul fiscal.

Conditii:

Nivelul ratei de rentabilitate economica trebuie sa asigure mentinerea substantei economice a unitatii, pastrarea valorii sale, ceea ce este garantat daca rata economica este mai mare decat rata inflatiei.

Rata de rentabilitate economica trebuie sa asigure in termeni reali remunerarea capitalului investit la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si sa acopere riscul economic si financiar al investitorilor (actionari sau creditori).

In conformitate cu relatia lui Fisher rata actuala (rr) este in functie de:

- rata nominala (rn);

- rata inflatiei (ri).

daca rata inflatiei se mentine in limite considerate normale (nu depaseste 10%) atunci rata reala este egala cu:

rr = rn - ri

rr =

 

1 + n

 

rn + n

 
daca rata inflatiei este galopanta (ia valori de 2 sau 3 cifre) rata reala este egala cu:

Rata de rentabilitate economica superioara ratei dobanzii la capitalurile imprumutate asigura fructificarea efectului de levier (de parghie financiara) al indatorarii agentului economic.

Active fixe brute

 

EBE

 
Cuantumul ratei de rentabilitate economica trebuie sa asigure reinnoirea si cresterea activelor intr-un termen cat mai scurt. Se apreciaza, statistic, ca aceasta conditie este satisfacuta daca rata

este mai mare de 25%.

Modelele de analiza a ratei de rentabilitate economica

Modelele de analiza se bazeaza pe descompunerea ratei de rentabilitate in rate componente structurate dupa diferite criterii care sugereaza caile pe care se poate actiona pentru sporirea rentabilitatii.

Ca

 

Ca

 

Pb

 

Pb

 
 

Ca

 

a)  re =

 

Cinv

 

Semnificatia ratelor explicative

este rata de rentabilitate comerciala (marja de rentabilitate) care exprima profitul brut din exploatare ce revine la un leu cifra de afaceri;

este o rata de structura a cifrei de afaceri pentru ca exprima ponderea profitului brut din exploatare in totalul cifrei de afaceri.

Cinv

 

Ca

 
exprima viteza de rotatie (numarul de zile) a capitalului investit prin cifra de afaceri;

este un indicator de eficienta a totalului capitalului alocat intreprinderii.

 
Factori de influenta

Pb

 

DCa

 

DCa

 

D

 

Pb

 

D

 

Ca

 

DPb

 

Ca

 

Dre

 

Cinv

 

Ca

 

DCinv

 

Ca

 


reducerea cheltuielilor de exploatare si comercializare;

cresterea preturilor de livrare, bazat pe imbunatatirea calitatii produselor.

accelerarea vitezei de rotatie a capitalului investit prin:

optimizarea structurii capitalului investit;

reducerea duratei si costurilor investitiilor in curs de executie;

cresterea ponderii imobilizarilor fixe active;

reducerea nivelului stocurilor si a duratei medii de aprovizionare a materiilor prime si materiale;

reducerea nivelului stocurilor si duratei ciclului de fabricatie pentru productia in curs de executie;

reducerea nivelului stocurilor si a duratei livrarilor pentru produsele finite;

reducerea nivelului creantelor si a duratei medii de incasare.

 

Af

 
 

Af

 

Ca

 
 

Ca

 

Pb(EBE)

 

b)  re =

 

Cinv

 


Pb(EBE)

 
Semnificatia ratelor explicative

Ca

 
rata rentabilitatii comerciale;

Ca

 

Af

 
viteza de rotatie (numarul de rotatii) a capitalului fix prin cifra de afaceri;

- indicator de eficienta a imobilizarilor fixe disponibile intr-o perioada de gestiune;

 
- rata de structura a capitalului investit care masoara ponderea activelor fixe.

Model factorial

Af0

 
   

Pb1

 
 

Ca1

 
 

Af1

 
     

Pb0

 
 

Ca0

 
 

Dre = rel - re0 =

 
Abaterea ratei de rentabilitate economica

Ca1

 

Af1

 

Cinv1

 

Ca0

 

Af0

 

Cinv0

 


Ca

 

Pb

 
   

ΔAf

 

ΔCa

 

ΔAf

 

ΔPb

 

ΔCa

 
Factori de influenta

Af

 

Ca

 

Δre

 

ΔCinv

 

Af

 

Cinv

 
 

imbunatatirea structurii capitalului investit prin cresterea ponderii

activelor fixe, in special a activelor fixe active (IAf > ICinv, respectiv IAfa>IAf>ICinv).

Ca

 

Pb

 

Ca

 

Af

 

Ai

 

Af

 

Pb

 

Ca

 

Ca

 

Ca

 

Ai

 

c)  re =

 
 

Ac

 
       

Ac

 
 

Ca

 


Ai

 
Semnificatia ratelor explicative

Ca

 
consumul de imobilizari fixe la un leu cifra de afaceri;

Ai

 

Ai

 

Af

 

Ca

 
viteza de rotatie a activelor imobilizate prin cifra de afaceri, care poate fi descompusa in:

Af

 

Ca

 
rata de structura a activelor imobilizate, masoara ponderea activelor fixe;

Ac

 
viteza de rotatie (numarul de rotatii) a activelor fixe prin cifra de afaceri.

Ca

 
consumul de active circulante la un leu cifra de afaceri;

Model factorial

Abaterea ratei de rentabilitate economica

Ca

 

Ca0

 

Pb0

 

Ac0

 

Ca0

 

Af0

 

Ca0

 

Ai0

 

Af0

 

Pb1

 

Ca1

 

Ac1

 

Ca1

 

Af1

 

Ca1

 

Ai1

 

Af1

 

             

Δre =

 


Factori de influenta

ΔAc

 

ΔAi

 

ΔAf

 

ΔPb

 

ΔCa

 
     

Ai

 

Ca

 

Pb

 

Af

 

Ca

 

Af

 

Ai

 

Ac

 

Ca

 

Δre

 


Ca

 

Masuri de crestere a ratei de rentabilitate economica

Cresterea ratei de rentabilitate economica se obtine in urmatoarele conditii:

□ IAf > IAi

 

□ IPb > ICa

 
sporirea ponderii profitului brut in cifra de afaceri;

imbunatatirea structurii activelor imobilizate prin cresterea ponderii activelor fixe, in special a imobilizarilor fixe active (IAfa > IAf > IAi);

modificarea cifrei de afaceri sa devanseze abaterea activelor fixe, ceea ce inseamna cresterea cifrei de afaceri obtinuta la unitatea valorica de active fixe;

□ ICa > IAc

 
accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante, ceea ce semnifica reducerea consumului relativ si/sau absolut de active circulante la unitatea valorica a cifrei de afaceri, respectiv cresterea cifrei de afaceri realizata la unitatea valorica de active circulante.


   

Cinv

 

Af

 

Af

 

Va

 

Va

 

Pb (EBE)

 

d)  re =

 


Af

 

Va

 

Va

 

Pb

 
Semnificatia ratelor explicative

- ponderea profitului brut in valoarea adaugata;

- indicator de eficienta a utilizarii activelor fixe, masoara valoarea adaugata realizata la unitatea valorica de active fixe;

Af

 

Cinv

 
- rata de structura a capitalului investit.

Model factorial

Af0

 

Af1

 
Abaterea ratei de rentabilitate economica

Va

 

Pb

 

Cinv0

 
 

Af0

 

Va0

 
 

Va0

 

Pb0

 
 

Cinv1

 
 

Af1

 

Va1

 
 

Pb1

 

Δre = re1 - re0 =

 

Va1

 


Factori de influenta

ΔAf

 

ΔPb

 

ΔVa

 
     

Va

 

Δre

 

Cinv

 

Af

 

Af

 

ΔCinv

 


Masuri de crestere a ratei de rentabilitate economica

Conditiile in care are loc cresterea ratei de rentabilitate economica sunt:

□ IPb > IVa

 
cresterea profitului brut sa devanseze cresterea valorii adaugate ceea ce inseamna sporirea ponderii profitului brut in valoarea adaugata, respectiv sporirea venitului net in detrimentul elementelor de cheltuieli;

□ IVa > IAf

 

□ IAf > ICinv

 
ritmul de crestere a valorii adaugate sa devanseze ritmul de crestere a activelor fixe, ceea ce inseamna sporirea valorii adaugate obtinuta la unitatea valorica de active fixe;

ritmul de crestere a activelor fixe, in speciala activelor fixe, sa devanseze modificarea capitalului investit.

Pentru toate modelele de analiza a ratei rentabilitatii economice prezentate, marimea si sensul influentei factorilor asupra abaterii ratei se determina cu ajutorul metodei substitutiei.

Rata rentabilitatii economice trebuie sa permita intreprinderii reinnoirea cresterea activelor sale intr-o perioada cat mai scurta. De aceea, se considera corespunzatoare o rata EBE/Active fixe brute, mai mare de 25%.

5. Analiza ratei de rentabilitate financiara

Acestea masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor intreprinderii. Rentabilitatea financiara remunereaza proprietarii intreprinderii, prin acordarea de dividende catre acestia si prin cresterea rezervelor, care, de fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Deci, rata rentabilitatii financiare (rf) este egala cu raportul:

Profit net

 

Capitaluri proprii

 

rf   =

 


Cu toate ca aceasta rata este foarte utilizata ca instrument de analiza financiara, trebuie sa se tina cont de inconvenientele metodologice ale determinarii profitului net: regimul de calcul al amortizarilor si provizioanelor, cel al cheltuielilor deductibile din materia impozabila etc.

Rentabilitatea financiara este, deci, influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor proprii si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv la situatia indatorarii intreprinderii.

Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata, pentru a face atractive actiunile intreprinderii. In functie de rentabilitatea financiara, se poate calcula un indicator reprezentativ, numit coeficientul de capitalizare bursiera (PER = price earning ratio):

EPS =

 

Profitul per actiune

 

Cursul bursier al actiunii

 

PER =

 


PER masoara de cate ori investitorii sunt dispusi sa cumpere profitul per actiune, permitand o buna comparatie a intreprinderilor din aceeasi ramura economica. Variatia PER da o buna evaluare asupra riscurilor intreprinderii in functiune, determinate de riscul economic al ramurii, de indatorare si de variabilitatea profiturilor viitoare.

In timp ce cursul bursier este o masura externa a performantei intreprinderii, profitul per actiune este expresia directa a profitabilitatii intreprinderii. De aceea, vom intalni adesea, ca indicator de analiza financiara profitul per actiune/(Earnings per Share EPS):

Profitul net

 

Numarul de actiuni

 


Alaturi de acesti indicatori consacrati (PER, EPS), in literatura anglo-saxona se folosesc ratele de rentabilitate (ROA si ROE), corespondente celor prezentate mai inainte:

Return on Equity (ROE) =

 

Profitul net

 

Activul total

 

Return on Assets (ROA) =

 


= rf

 

Profitul net

 

Capitaluri proprii

 


Pn

 

rf =

 

Cpr

 

Semnificatie

Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderilor de a degaja pofit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea de exploatare si comercializare;

Este expresia sintetica a intereselor finale ale actionarilor, exprimate prin rata de remunerare a investitiei facute de actionari in procurarea activelor sau a reinvestirii totale/partiale a profitului rezultat;

Masoara randamentul capitalurilor proprii, respectiv a plasamentului financiar al capitalului actionarilor in cumpararea actiunilor intreprinderii;

Exprima interesele actionarilor

pe termen scurt prin incasarea de dividende;

pe termen lung prin reinvestirea profitului care asigura cresterea valorii actiunilor si crearea premiselor pentru sporirea dividendelor in perioadele viitoare.

Conditii

Calculul profitului net este influentat de:

o       modalitatile de calcul a amortizarii si provizioanelor;

o       regimul de calcul a cheltuielilor deductibile si nedeductibile din masa impozabila;

Rentabilitatea financiara este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv la situatia indatorarii intreprinderii;

Rata de rentabilitate financiara trebuie sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii, pentru a face actiunile intreprinderii mai atractive si pentru a creste cursul lor bursier.

Modele de analiza a ratei de rentabilitate financiara

Modelele de analiza se bazeaza pe descompunerea ratei de rentabilitate financiara in rate componente, structurate dupa diferite criterii, care sa sugereze caile de actiune pentru sporirea rentabilitatii.

a)  rf =

 

Ca

 
 

Ca

 

Pn

 

Cpr

 


Ca

 

Pn

 
Semnificatia ratelor explicative

rata marjei nete de rentabilitate;

Masuri de sporire a rentabilitatii financiare

 
Sporirea rentabilitatii financiare se obtine daca sunt satisfacute

urmatoarele conditii:

ð I Pn > ICa , modificarea profitului net intr-un ritm superior modificarii cifrei de afaceri, prin:

reducerea cheltuielilor de exploatare si comercializare;

sporirea productiei fizice;

regimul de calcul a amortizarii si provizioanelor care influenteaza marimea profitului impozabil;

politica fiscala promovata de legislatia financiara.

ð I Ca > ICpr , modificarea cifrei de afaceri trebuie sa devanseze modificarea capitalurilor proprii, ceea ce inseamna fructificarea superioara a capitalului.

ð Cresterea gradului de indatorare daca rf > rd.

Ca

 

Ca

 

Pn

 

Cpr

 

Cinv

 
 

Cinv

 
 

b)  rf =

 


Semnificatia ratelor explicative

rata marjei nete de rentabilitate comerciala

Cinv

 

Cinv

 

Cpr

 

Ca

 

Cinv

 

Cinv

 
viteza de rotatie a capitalului invetit (numarul de rotatii) prin cifra de afaceri;

Cpr

 
rata de structura a capitalurilor, arata proportia capitalului investit in raport cu capitalul propriu.

Model factorial

Abaterea ratei de rentabilitate financiara

Ca

 

Ca

 

Pn

 

Cinv0

 

Cpr0

 
 

Ca0

 

Cinv0

 
 

Pn0

 

Ca0

 
 

Cinv1

 

Cpr1

 
 

Ca1

 

Cinv1

 
 

Pn1

 

Ca1

 

Drf = rf1 - rf0 =

 


D Pn

 

D Ca

 
- Factori de influenta

D

 

D

 

D

 

D Cinv

 

Drf

 


D Cpr

 

Masuri de sporire a rentabilitatii financiare

Cresterea cifrei de afaceri;

Sporirea profitului net;

Modificarea capitalului investit intrrin cifra de afaceri;

Cpr

 
rata de structura a capitalului, care masoara proportia activului total (pasivul total) in raport cu capitalul propriu.

Masuri de sporire a rentabilitatii financiare

Sporirea rentabilitatii financiare se obtine in urmatoarele conditii:

IPn > ICa , modificarea profitului net intr-un ritm superior modificarii cifrei de afaceri;

ICa > IAt , modificarea cifrei de afaceri intr-un ritm superior fata de modificarea activului total, care inseamna cresterea cifrei de afaceri la unitatea valorica de active totale;

IAt(Pt) > ICpr , modificarea activelor totale (pasivelor totale) sa devanseze pe cea a capitalurilor proprii.

Ca

 

Pn

 

Pt

 

At

 

Ca

 

Ca

 

Pn

 

EBE

 

EBE

 

Cpr

 
   

EBE

 
 

EBE

 

d)  rf =

 


Semnificatia ratelor explicative

rata profitului in excedentul brut de exploatare (ponderea Pn in EBE);

rata marjei de rentabilitate comerciala exprimata prin EBE;

Ca

 
rata de structura a cifrei de afaceri, care masoara ponderea EBE;

Pt

 

At

 
viteza de rotatie (numarul de rotatii) a activului total prin cifra de afaceri;

Cpr

 
rata de structura a capitalului (rata globala de indatorare).

Masuri de sporire a rentabilitatii financiare

Cresterea ratei de rentabilitate financiara se obtine in urmatoarele conditii:

IPn > IEBE , are ca rezultat cresterea ponderii profitului net in excedentul brut de exploatare;

IEBE > ICa , are ca efect cresterea ponderii EBE in totalul cifrei de afaceri;

ICa > IAt , inseamna cresterea vitezei de rotatie (numarul de rotatii) a activului total prin cifra de afaceri;

IAt > ICpr , optimizarea structurii financiare, in special in situatiile cand se beneficiaza si de efectul de levier.

Pentru toate modelele de analiza a ratei rentabilitatii financiare prezentate, marimea si sensul influentei factorilor asupra abaterilor ratelor se determina cu ajutorul metodei substitutiei.

5.3. Descompunerea ratelor de rentabilitate

Rate de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri

 

Rata de structura valorica a CA

 

Rate de rentabilitate

 
Ca si ratele cinetice ratele de rentabilitate sunt compuse din doua rate:

Fiecare din aceste rate serveste la o analiza financiara mult mai fina a intreprinderii ratele de structura caracterizeaza conditiile de exploatare economica (capitalurile consumate), iar ratele de rotatie caracterizeaza eficacitatea capitalurilor, angajate de intreprindere in desfasurarea activitatii sale economice si financiare (capitaluri alocate).

In fapt descompunerea ratelor de rentabilitate evidentiaza influenta a doi factori:

un factor cantitativ (marja de acumulare);

un factor calitativ (rotatia capitalurilor, structura financiara).]

Marimea efectiva a acestor rate exprima o anumita combinare, intre factorul cantitativ si cel calitativ, de crestere a rentabilitatii.

Rata rentabilitatii economice poate fi astfel descompusa, in urmatoarele doua rate componente:

Capitaluri investite

 

Cifra de afaceri

 
   

re =

 

EBE

 

EBE

 

 

Capitaluri investite

 

Cifra de afaceri

 


Capitaluri investite

 

Valoarea adaugata

 
   

EBE

 
 

EBE

 

Active fixe

 

Valoarea adaugata

 

 

Active fixe

 
re=


coeficientul investitiilor strategice

 

productivitatea activelor fixe

 
 

rata marjei asupra valorii adaugate

 

re =

 
 

rf =

 

Capitaluri investite

 

Cifra de afaceri

 

Profit net

 

Cifra de afaceri

 
 

Capitaluri proprii

 

Cifra de afaceri

 
 

Capitaluri proprii

 

Capitaluri investite

 
 

Capitaluri proprii

 

Capitaluri proprii

 

Profit net

 
   

Cifra de afaceri

 

Profit net

 

Profit net

 

rf =

 

(rata marjei brute ) (rotatia capitalurilor)

Drept urmare, rata rentabilitatii economice poate fi majorata fie prin cresterea marjei brute de acumulare (diferenta intre cifra de afaceri si cheltuielile platibile), fie prin cresterea rotatiei capitalurilor prin cifra de afaceri, fie pe ambele cai. In perioadele de dezvoltare, capitalurile investite pot sa creasca mai repede decat rentabilitatea intreprinderii. De aceea este posibil ca in ciuda cresterii ratei marjei brute a exploatarii sa se inregistreze o rata scazuta a rentabilitatii economice (efectele profitabile ale investitiilor se vor propaga in timp.

5.4. Corelatia dintre rata de rentabilitate economica si rata de rentabilitate financiara

Rentabilitatea financiara isi are originea in rentabilitatea economica si este determinata de aproximativ aceeasi factori.

Diferenta dintre rentabilitatea economica si cea financiara este determinata de politica de finantare promovata de intreprindere. Astfel la rate de rentabilitate economice egale, rata de rentabilitate financiara va fi diferita in functie de modul de finantare al intreprinderii din fonduri proprii sau imprumutate.

Diferenta dintre ratele financiare provine din dublul efect al cheltuielilor financiare si al impozitului pe profit.

 
Rezulta ca nivelul ratei de rentabilitate financiara depinde de:

nivelul ratei de rentabilitate economica;

raportul dintre nivelul ratei rentabilitatii economice si cel al ratei medii a dobanzii.

Rentabilitatea financiara este deci egala cu rentabilitatea economica corectata cu efectul de levier al indatorarii (efectul de parghie financiara) exprimat prin relatia:

I

 

 

(re - rd) l

 

Efectul de levier se descompune in doi factori:

a)         re - rd - denumit levierul exploatarii si poate avea valori:

a1) re - rd > 0, cand re > rd, este semnificatie efectului de levier pozitiv si arata ca rf > re, daca rata de rentabilitate economica este superioara costului mediu al datoriilor (rd);

a2) re - rd < 0, cand re < rd, indica un efect de levier negativ ("efectul de maciuca") generat de faptul ca nivelul mediu al costului datoriilor este mai mare decat rata de rentabilitate economica, ceea ce va determina rf < re.

 
Efectul de levier este considerat pozitiv sau favorabil pentru intreprindere daca activitatea de exploatare si comercializare degaja prin activele cumparate din capitaluri imprumutate o rentabilitate superioara costului mediu al datoriilor contractate pentru finantarea acestora.

b)        I/Cpr este denumit "bratul levierului" si exprima structura financiara a intreprinderii;

 
cu cat I/Cpr este mai mare, rata de rentabilitate financiara va fi mai mare, daca re > rd (re - rd >

 
cu cat I/Cpr este mai mica, rf va fi mai mica daca re < rd (re - rd <

Cpr

 
la acelasi nivel de indatorare ( ), rata de rentabilitate financiara va mai mare cu cat va fi mai mare rata economica fata de rata medie a dobanzii.

Efectul de levier al exploatarii masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia nivelului de exploatare si explica riscul exploatarii.

Gradul de indatorare influenteaza rentabilitatea financiara, astfel ca in cazul unui efect nefavorabil mareste riscul financiar.

Analiza ratelor de rentabilitate trebuie realizata in stransa corelatie cu riscurile care se confrunta intreprinderea, respectiv:

riscul economic - concretizat in efectul de levier;

riscul financiar - exprimat prin efectul de levier negativ;

riscul de faliment - ca o rezultanta a riscului de exploatare si financiar (riscul financiar accentueaza riscul economic, determinand o vulnerabilitate mai mare a trezoreriei, care in final genereaza incapacitatea de plata, adica riscul de faliment).

Concluzii:

rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pentru a face mai atractive investitiile in intreprinderea respectiva decat in depozite bancare;

depasirea ratei de dobanzii de catre rata de rentabilitate financiara trebuie sa fie proportionala cu prima de risc pe care mediul economic al intreprinderii o prezinta investitorului;

efectul de parghie financiara pune in evidenta corelatia (conditionarea) dintre valoarea de piata a intreprinderii si structura capitalurilor acesteia. Avand in vedere efectul indatorarii asupra rentabilitatii capitalurilor proprii, se poate fundamenta optimizarea structurii capitalurilor, in scopul minimizarii costului procurarii lor si al cresterii rentabilitatii financiare.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2653
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved