Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Intreprinderi Mici si Mijlocii - Plan de Afacere

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
AFACERI 'ATOMICE' - KLAUS FUCHS SI CONSPIRATIA SA
Plan de afaceri al firmei - Marketing
Tipuri de virtualitate
SECRETUL SUCCESULUI ONLINE
Intreprinderi Mici si Mijlocii - Plan de Afacere
PLANUL DE AFACERI - Definitie. Caracteristici. Functii
Analiza economica a proiectului
AFACERI PE WEB (E-BUSINESS)
Dizolvarea si lichidarea societatii cu raspundere limitata
7 sfaturi pentru a va maximiza profitul din afaceri la cheie

Intreprinderi Mici si Mijlocii

Plan de Afacere




CAPITOLUL 1

Societatea LI SA se va infiinta prin asocierea societatilor SOCOM TARNAVA si Lion Trading SRL in scopul de a produce mic mobilier pentru copii destinat pietei olandeze. Cele doua societati care se asociaza sunt specializate pe domeniul productie, respectiv al proiectarii si desfacerii de mic mobilier pentru copii.

In prezent, SOCOM produce o gama larga de mobilier de copii, compus din tarcuri, paturi si scaune in diferite modele si variante de culoare pentru Lion SRL. Pe langa SOCOM, mai produc pentru Lion SRL si alte patru fabrici de mobila din judetul Mures. LI SA va inlocui toti acesti producatori si va produce 16 camioane de produse finite lunar destinat pietei olandeze. Pentru a putea realiza acest volum al productiei vor fi necesare investitii in valoare de 600.000 euro pentru retehnologizarea societatii SOCOM.

In cadrul societatii LI SA se vor produce peste 25 de modele de tarcuri, paturi si scaune in peste 12 variante de culoare destinate pietei olandeze. Statisticile arata ca in Olanda natalitatea este de 80.000 de nou-nascuti intr-un an, deci piata potentiala este limitata la acest numar. Piata este foarte segmentata, cumparatorii fiind foarte pretentiosi, solicitand in permanenta modele si culori noi, in corelatie cu tendintele din lumea modei, de o foarte buna calitate si la un pret scazut. Datorita concurentei foarte puternice exista o tendinta generala de reducere a preturilor, de crestere a calitatii produselor si de reducere a numarului de produse vandute dintr-un anumit model.

Firma Lion SRL detine o cota de piata de aproximativ 75% din aceasta piata si in consecinta domina cu autoritate concurenta. Acest lucru se datoreaza adaptarii produselor la nevoile cumparatorilor. Pentru a veni in intampinarea nevoilor cumparatorilor se efectueaza in mod sistematic studii de piata de catre o firma specializata, datele culese sunt trimise apoi firmei de design care proiecteaza noile modele, desenele ajungand in final la producator, in speta la LI SA unde se definitiveaza solutiile constructive, tehnice si se executa prototipul. In acest fel oferta pe care Lion SRL o aduce pe piata contine o gama larga de produse adaptate la cerintele pietei. Flexibilitatea productiei, inlocuirea rapida a produselor care nu au succesul scontat si asimilarea rapida a noilor produse sunt deci esentiale pentru mentinerea superioritatii pe piata.

Datorita complexitatii produselor fabricate in cadrul societatii, LI SA foloseste o gama larga de materii prime, grupate in trei mari categorii: material lemnos; lacuri, vopsele si diluanti; si materiale auxiliare si accesorii.

Societatea acorda cea mai mare atentie aprovizionarii cu prima categorie de materii prime din care are stocuri pentru cel putin doua luni datorita dificultatilor intampinate in aprovizionarea acestora. In ceea ce priveste lacurile, vopselele si diluantii exista mai multe firme particulare care ofera produse importate de foarte buna calitate, aprovizionarea acestora nu necesita deci un interes special. Pentru restul de materii prime si accesorii, societatea lucreaza cu stocuri destul de mari pentru a reduce cheltuielile de transport.

Realizarea asocierii presupune eforturi organizatorice ridicate. Procesul prin care personalul de la Lion Trading se va integra alaturi de personalul de la SOCOM in noua societate va dura aproximativ trei luni de zile. Presedintele societatii va deveni actualul presedinte al societatii SOCOM care va fi responsabil pentru realizarea asocierii. Ca vicepresedinte va fi desemnat patronul societatii Lion SRL care va fi responsabil pentru achizitionarea utilajelor si transportul acestora pana la sediul societatii.

Desfacerea produselor se va realiza prin intermediul Lion B.V. din Elst. Transportul produselor se va efectua de catre o companie de transport rutier international cu care firma va incheia un contract. Totodata, Lion B.V. din Elst va asigura comenzile necesare pentru ca LI SA sa poata lucra la capacitatea maxima.

Ca urmare a asocierii vor rezulta avantaje economice insemnate pentru ambele firme. Astfel, Lion va beneficia de pe urma investitiei de:

Un furnizor capabil sa asigure toata produsele necesare pietei olandeze;

Reducerea riscului de nelivrare/intarzierea livrarilor de catre furnizori;

Controlul direct asupra productiei;

Pretul de achizitie al produselor mai mic;

Participarea la profitul societatii sub forma dividendelor;

Principalii actionari ai SOCOM reprezentati de salariati, care sunt si membrii cooperatori, vor obtine urmatoarele avantaje:

Siguranta locului de munca;

Cresterea salariilor si imbunatatirea conditiilor de lucru;

Asigurarea comenzilor la toata capacitatea de productie a societatii;

Siguranta pietei de desfacere;

Sursa de finantare a investitiilor necesare pentru mentinerea competitivitatii;

Reducerea costurilor;

Dividende din profitul societatii.

Profitul net previzionat pentru perioada 2003-2007 este de 2.001.753 Euro, mai mare decat capitalul social la momentul infiintarii.

Pentru a fundamenta investitia de 600.000 Euro pentru retehnologizarea societatii s-au efectuat calculele financiare in Capitolul 9. S-a obtinut o valoare neta actualizata a investitiei de 587.544 Euro, ceea ce-l recomanda ca o investitie foarte profitabila. Rata interna de rentabilitate, de peste 200% vine sa intareasca aceasta afirmatie.

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

2.1. Denumire si forma juridica

Societatea pe actiuni LI SA va lua fiinta prin asocierea firmelor Lion Trading SRL si SOCOM. La constituirea societatii, aportul SOCOM va fi in natura, ea participand cu toate activele societatii pentru a asigura spatiul productiv si utilajele necesare pentru a incepe productia. Lion Trading va aduce ca aport capitalul necesar pentru modernizarea atelierelor productive existente si pentru infiintarea noului atelier.

Societatea LI SA va avea sediul in localitatea Sangeorgiu de Padure, judetul Mures si isi va desfasura activitatea in sediul firmei SOCOM.

Capitalul social la momentul infiintarii va fi de 2 milioane Euro, din care 800000 Euro reprezinta valoarea reevaluata a activelor societatii SOCOM iar 1200000 Euro va fi aportul in lichiditati al societatii Lion Trading.

Cele doua societati care se asociaza sunt persoane juridice care au fost infiintate pe baza unor legi diferite si au un obiect de activitate diferit. Astfel, societatea cooperatista mestesugareasca “TARNAVA” SOCOM, cu sediul in localitatea Sangeorgiu de Padure, judetul Mures, este o intreprindere de dimensiuni mijlocii, infiintata in August 1991 conform legii 66/1990.

”TARNAVA” SOCOM a fost inmatriculata la Registrul Comertului cu numarul J26-254-1991 din 19 Aprilie 1991, cu codul fiscal R1278006 si avand capitalul social de 924.625.000 lei, subscris si varsat integral, divizat in 36985 parti sociale, fiecare avand o valoare nominala de 25.000 lei

Societatea cooperatista mestesugareasca “TARNAVA” este o asociatie independenta, afiliata la reteaua teritoriala (ATCOM) si nationala (UCECOM) a cooperativelor mestesugaresti, si este formata de persoane fizice de diverse categorii si calificari profesionale, care se asociaza pe baza consimtamantului exprimat in mod liber, in scopul desfasurarii unor activitati de productie, servicii si comerciale, care urmareste realizarea de beneficii materiale si crearea unui cadru organizat de afirmare profesionala si de protectie sociala a membrilor sai.

Societatea Lion Trading SRL, cu sediul in Sangeorgiu de Padure, judetul Mures, este o intreprindere privata mica, cu capital strain, infiintata la data de Iunie 1996 conform legii 31/1990. Capitalul social la momentul infiintarii a fost de 100000 de guldeni olandezi care a fost majorat in 2000 la 1000000 Euro prin aportul singurului actionar J. W. De Vries. Societatea Lion Trading Srl este reprezentanta in Romania a societatii Lion B.V. Elst care este liderul pietei de mic mobilier pentru copii din Olanda.

2.2. Istoricul colaborarii

SOCOM a fost infiintata la mijlocul anilor '50, mai exact in anul 1956 prin asocierea tamplarilor din localitate sub denumirea de cooperativa mestesugareasca ”1 MAI”. La inceput, societatea a avut o dotare tehnica saracacioasa, formata exclusiv din utilajele aduse ca aport de micii mestesugari. In aceea perioada, productia consta in principal din ambalaje – lazi, navete, paleti – dar cu timpul, prin perfectionarea utilajelor s-a trecut la fabricarea de mobila. Treptat, s-au extins atelierele de productie, s-au achizitionat noi utilaje, avand ca efect cresterea volumului productiei cat si a calitatii produselor executate.

O etapa importanta in dezvoltarea societatii s-a consumat in 1974 cand, cu ajutorul fondurilor primite de la Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti din Bucuresti s-au construit noi hale de productie si s-au achizitionat utilaje performante. Cu ajutorul acestora s-a inceput productia la export, societatea dobandindu-si in scurt timp un bun renume in randul unitatilor de profil din tara datorita calitatii ridicate a produselor sale.

De-a lungul timpului societatea a colaborat cu succes cu mai multi parteneri externi, producand cu succes pentru pietele Statelor Unite ale Americii, Germaniei, Frantei, Olandei. Incepand din anul 1984, societatea a inceput colaborarea cu firma Sawyer Ltd din Olanda, incepand sa produca mobilier pentru copii. Societatea producea pentru aceasta firma patru modele de tarcuri si un model de patut, in patru variante de culoare: maro, natur, orange si alb. In 1987 afacerea domnului Sawyer a fost preluata de firma Lion International B.V. din Elst, Olanda. Treptat, volumul produselor livrate catre Lion International a crescut ajungandu-se ca la momentul revolutiei din 1989 acesta sa fie singurul cumparator al societatii. Desi a fost o perioada dificila, perioada imediat urmatoare revolutiei a adus la cresterea volumului productiei, ajungandu-se in 1992 la 4 camioane produse finite livrate lunar, ceea ce reprezinta capacitatea de productie maxima a societatii SOCOM TARNAVA.

Din 1992 pana in prezent volumul livrarilor s-a mentinut constant, la 4 camioane produse finite livrate lunar, societatea nefiind capabila sa efectueze din surse proprii investitii pentru cresterea capacitatii de productie. Drept urmare, incepand cu 1996 firma Lion International colaboreaza si cu alti producatori pentru a obtine necesarul de 16 camioane produse finite lunar.

2.3. Obiectul de activitate

Societatea va avea urmatoarele obiecte de activitate:

productia de mic mobilier pentru copii pentru intern si export;

lucrari la comanda si prestari servicii pentru populatie si alti beneficiari din tara si strainatate in ramurile lemn si metal;

realizarea de produse prin cooperare cu persoane fizice si juridice autorizate din tara si strainatate si executarea de lucrari solicitate de acestea;

desfacerea de marfuri;

operatiuni de export-import, schimb de marfa, cooperari economice si alte operatiuni de comert exterior in conformitate cu prevederile legale.

Principalul obiect de activitate va fi producerea si comercializarea de mobilier pentru copii, nomenclatorul de fabricatie fiind constituit dintr-un numar mare de produse, intr-o paleta coloristica bogata.

Pe langa productia de mobilier pentru copii, societatea va prelucra si metale, in special pentru a produce accesorii pentru productia de mobilier destinata exportului, dar si pentru diferiti beneficiari din tara.

2.4. Situatia principalilor indicatori economico-financiari

LI SA fiind o societate creata prin asocierea unei firme producatoare – SOCOM si a unei societati axate pe desfacere, potentialul firmei nou create depinde de experienta si know-how-ul firmei producatoare in ceea ce priveste productia si de capacitatea de a vinde a firmei de desfacere.

Dinamica situatiei economico–financiare a “TARNAVA” SOCOM inregistrata in perioada 1998 - 2001 este redata in urmatorul tabel:

Situatia principalilor indicatori economici:

Tabelul 2.1.

Nr.

crt.

Indicator

U.M.

Nivel anul 1998

Nivel anul 1999

Nivel anul 2000

Nivel anul 2001

Cifra de afaceri

Mii lei

Productia marfa fabricata

Mii lei

Numar salariati

Persoane

Productivitatea muncii

Mii lei /salariat

Fond de salarii

Mii lei

Salariul mediu brut

Lei

Active imobilizate

Mii lei

Active circulante

Mii lei

Active totale

Mii lei

Stocuri totale, din care:

Mii lei

Materii prime, materiale

Mii lei

Productie in curs de fabricatie

Mii lei

Produse finite

Mii lei

Profit brut

Mii lei

Profit net

Mii lei

Cheltuieli totale

Mii lei

Cheltuieli pentru exploatare

Mii lei

Capital social

Mii lei

Capitaluri proprii

Mii lei

Datorii totale

Mii lei

Dupa corelarea acestor valori cu rata inflatiei de de 40,6% in 1998, de 54,85% in 1999 si de 46% in 2000, se obtine o evolutie liniara, firma lucrand la capacitatea de productie maxima in toata aceasta perioada. Lipsa investitiilor masive pentru modernizarea si cresterea capacitatilor de productie nu a permis firmei obtinerea unor rezultate mai bune. Ca urmare a asocierii cu partenerul olandez, firma nou infiintata va avea sursele de finantare necesare pentru a implementa programul de modernizare si de crestere a capacitatii elaborat de managementul celor doua societati care va permite cresterea capacitatii de productie de la 4 la 16 camioane de produse finite lunar.

CAPITOLUL 3

DEFINIREA AFACERII

3.1. Descrierea afacerii

Societatea LI SA va produce mic mobilier pentru copii destinat in exclusivitate pentru piata olandeza. Piata mobilei din Olanda este dominata de cateva firme foarte mari, cum ar fi IKEA de exemplu care fac foarte dificila patrunderea si mai ales ramanerea pe aceasta piata. In schimb, aceste firme mari se orienteaza pe volum, neglijand anumite segmente care datorita dimensiunilor mai mici nu sunt suficient de atractive.

Lion B.V. Elst este o intreprindere mica specializata pe aceasta nisa lasata intentionat de catre marii producatori. Desfasurand o activitate de marketing eficienta, anticipand mereu oferta concurentei, firma a reusit sa obtina o crestere constanta de la an la an, ajungand ca in momentul de fata sa aiba o cota de piata de peste 70% pe piata de mic mobilier destinata copiilor.

Produsele se vor fabrica folosind cea mai moderna dotare tehnica ce va permite cresterea semnificativa a productivitatii muncii si cresterea calitatii produselor fabricate.

Produsele fabricate la LI SA vor fi valorificate exclusiv prin intermediul Lion B.V. Acesta, pe langa desfacerea produselor va efectua si in continuare studiile de piata si va furniza noile modele.

3.2. Premise

In prezent, SOCOM produce o gama larga de mobilier de copii, compus din tarcuri, paturi si scaune in diferite modele si variante de culoare pentru Lion B.V. Pe langa SOCOM, care livreaza lunar 4 camioane produse finite, mai produc pentru Lion B.V. si alte patru fabrici de mobila din judetul Mures dupa cum urmeaza:

SCA LEMN-METAL Odorheiu-Secuiesc, lunar 3 camioane produse finite;

SCA NIRAJUL Miercurea-Nirajului, lunar 3 camioane produse finite;

SCA MURESUL Ludus, lunar 2 camioane produse finite;

S.C. ROMERCATO SRL Reghin, lunar 2 camioane produse finite.

Pe langa cantitatile achizitionate din Romania, firma Lion B.V. mai importa din Portugalia 10 camioane de mobilier pentru copii si 12 camioane din Polonia. SOCOM desi in prezent este capabila sa livreze produsele comandate in cantitatea si calitatea ceruta, tehnologia de fabricatie invechita, productivitatea muncii foarte scazuta vor determina ca in scurt timp produsele sale sa nu mai fie competitive ca pret.

LI SA va inlocui toti acesti producatori si va produce 16 camioane de produse finite lunar destinat pietei olandeze. Pentru a putea realiza acest volum al productiei vor fi necesare investitii in valoare de 600000 pentru retehnologizarea societatii SOCOM. Realizarea retehnologizarii necesita eforturi organizatorice intense pentru a reduce la durata minima intreruperea fabricatiei. In acest scop, primele patru etape – infiintarea atelierului de semifabricate, modernizarea salei de masini, infiintarea atelierului de prelucrat panouri si modernizarea atelierului de slefuit mecanic – se vor executa secvential, in aceasta ordine, iar lucrarile la atelierele de finisaj si de montaj se vor executa in paralel.

SOCOM dispune de personal calificat pentru executarea tuturor lucrarilor. Astfel, muncitorii de la sectia de constructii vor efectua toate lucrarile legate de pregatirea halei de fabricatie pentru montajul utilajelor. Personalul de intretinere si reparatii este calificat si autorizat pentru efectuarea montajului utilajelor si al instalatiilor electrice – instalatia de forta (reteaua de alimentare cu curent electric) si iluminatul. In ajutorul acestor doua echipe vor veni si muncitorii necalificati pentru efectuarea mai rapida a lucrarilor. Efectuarea lucrarilor in regie va reduce cheltuielile si va permite de asemenea si organizarea mai flexibila a lucrarilor necesare.

3.3 Obiectivele urmarite

Prin crearea noii societati se urmaresc doua obiective fundamentale:

Cresterea volumului productiei fizice de la 4 camioane la 16 camioane produse fizice/lunar la SOCOM ;

Reducerea costurilor de productie.

Cresterea capacitatii de productie va necesita investitii in:

Masini si utilaje necesare realizarii productiei;

Modularizarea halei de productie;

Modificarea retelei de curent electric din halele de productie;

Mijloace de transport;

Pregatirea personalului.

Achizitionarea de utilaje moderne va reduce cheltuielile datorita consumului mai mic de energie electrica, randamentelor mai ridicate si reducerii cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile. Insa pe langa aceste investitii care duc la cresterea capacitatii de productie mai sunt necesare si investitii pentru inlocuirea sistemului de incalzire bazat pe cazane cu lemne si gaz metan, vechi de peste 30 de ani si cu un randament scazut de doar 32-34% cu cazane moderne, mult mai performante care pot sa furnizeze si aburul tehnologic necesar.

Etapele de realizare ale retehnoligizarii sunt:

infiintarea atelierului de semifabricate;

modificarea Salei de Masini si delimitarea liniilor de produs repere;

modernizarea atelierului de slefuit mecanic;

infiintarea atelierului de prelucrat panouri;

modernizarea atelierului de finisaj;

modernizarea atelierului de montaj.

Trebuie mentionat ca in acelasi timp cu aceste etape trebuie efectuate modificarile la reteaua de alimentare cu curent electric si inlocuirea sistemului de exhaustare.Inlocuirea sistemului de incalzire se poate desfasura independent, nefiind legata prin caracterul sau de restul procesului de retehnologizare.

3.4. Avantaje

Ca urmare a asocierii vor rezulta avantaje economice insemnate pentru stakeholderii ambelor firme. Astfel, Lion va beneficia de pe urma investitiei de:

Un furnizor capabil sa asigure toata produsele necesare pietei olandeze;

Reducerea riscului de nelivrare/intarzierea livrarilor de catre furnizori;

Controlul direct asupra productiei;

Pretul de achizitie al produselor mai mic;

Participarea la profitul societatii sub forma dividendelor;

Principalii stakeholderii ai SOCOM reprezentati de salariati, care sunt si membrii cooperatori, si de actionari vor obtine urmatoarele avantaje:

Siguranta locului de munca;

Cresterea salariilor si imbunatatirea conditiilor de lucru;

Asigurarea comenzilor la toata capacitatea de productie a societatii;

Siguranta pietei de desfacere;

Sursa de finantare a investitiilor necesare pentru mentinerea competitivitatii;

Reducerea costurilor;

Dividende din profitul societatii.

CAPITOLUL 4

Definirea pietei

4.1. Piata de desfacere

LI SA va produce mobilier pentru copii in exclusivitate pentru Lion International B.V. Elst, Olanda. Statisticile arata ca in Olanda natalitatea este de 80.000 de nou-nascuti intr-un an, deci piata potentiala este limitata la acest numar. Pe aceasta piata concurenta este foarte acerba, putine firme reusind sa supravietuiasca. Drept dovada, ponderea firmelor nou intrate pe piata este de aproape de o treime, insa marea lor majoritate ajunge la faliment inainte de implinirea a doi ani de activitate.

Piata este foarte segmentata, cumparatorii fiind foarte pretentiosi, solicitand in permanenta modele si culori noi, in corelatie cu tendintele din lumea modei, de o foarte buna calitate si la un pret scazut. Datorita concurentei foarte puternice exista o tendinta generala de reducere a preturilor, de crestere a calitatii produselor si de reducere a numarului de produse vandute dintr-un anumit model.

Firma Lion B.V. detine o cota de piata de aproximativ 75% din aceasta piata si in consecinta domina cu autoritate concurenta. Acest lucru se datoreaza adaptarii produselor la nevoile cumparatorilor. Pentru a veni in intampinarea nevoilor cumparatorilor se efectueaza in mod sistematic studii de piata de catre o firma specializata, datele culese sunt trimise apoi firmei de design care proiecteaza noile modele, desenele ajungand in final la producator, in speta la LI SA unde se definitiveaza solutiile constructive, tehnice si se executa prototipul. In acest fel oferta pe care Lion B.V. o aduce pe piata contine o gama larga de produse adaptate la cerintele pietei. Flexibilitatea productiei, inlocuirea rapida a produselor care nu au succesul scontat si asimilarea rapida a noilor produse sunt deci esentiale pentru mentinerea superioritatii pe piata.

4.2. Concurenta

Fiind specializata pe un singur segment de piata, si avand o linie de productie adaptata la aceste cerinte, societatea va avea putini concurenti capabili sa produca si sa aduca pe piata produse la acelasi nivel calitativ la un pret comparabil. Insa firmele cu capital privat nou infiintate, avand mijloace de productie moderne pot prezenta o amenintare pentru viitor. Concurenta cea mai puternica o reprezinta producatorii de mobila din alte tari – Polonia, Ucraina – care dispun de o dotare tehnica superioara.

LION nu se va afla in competitie cu ceilalti producatori de mobila pentru a obtine comenzi, in acest caz concurenta se va manifesta doar pe piata din Olanda.

CAPITOLUL 5

PRODUSELE SI SERVICIILE SOCIETATII

5.1. Produsele societatii

SOCOM produce in prezent peste 20 de modele de pentru Lion. Toate aceste modele vor fi produse in cadrul societatii nou create, la care se vor adauga pe parcurs alte modele, asemanatoare cu cele existente precum si alte linii de produse, cum ar fi „children rooms” – constand din mobilier complet pentru camera copiilor.

Numarul produselor fabricate in prezent – si a celor care sunt prevazute pentru a fi produse in cursul anului 2003 – depaseste 20 de modele, impartite in 3 mari categorii: tarcuri, paturi si scaune. Aceste produse sunt impartite in doua linii de produse, adresate unor clienti diferiti.

Linia de produse Bopita este adresata cumparatorilor obisnuiti, care doresc o calitate buna pentru un pret moderat. Aceasta linie este compusa din urmatoarele modele:

Linia de produse Bopita

Tabelul 3.1.

Nr. crt.

Denumire model

Variante de culoare

Tarc 011

N, H, BR, CC, DT, W-AL, OY, W

Tarc023

N, H, BR, CC, DT, W-AL, OY, W

Tarc 086

N, NA, T, NW, NC, DT

Tarc 094

N, NA, T, NW, NC, DT

Pat 13

N, H, BR, CC, DT, W-AL, OY, W

Scaun 042

N, H, BR, CC, WA, OY, T, DT

Scaun 051

N, T, DT, BR

Scaun 053

N, T, DT, BR

Linia de produse MEXX este adresata in special clientelei mai sofisticate, este adaptata in permanenta la tendintele din lumea modei, este impecabila calitativ si are un pret foarte ridicat. In cadrul acestei linii exista urmatoarele modele:

Linia de produse MEXX

Tabelul 3.2.

Nr. crt.

Denumire model

Variante de culoare

Tarc PL70

N, NW, W-AL

Tarc PL100

N, BR

Pat RK 100

N, NW, W-O

Pat RK 140

N, NW, W-O

Simbolul literelor este: N – natur, H – honey, BR – maro, CC – combi color, T – tik, DT –Dark tik, W-AL – alb cu aluminiu, W – alb, OY – old yelow, WO – alb cu oranj. Datorita numarului mare de modele fabricate si a variatatii de culoare, cantitatile executate lunar din fiecare model sunt reduse, intre 10 si maxim 200 de bucati. Durata de viata a modelelor variaza foarte mult in functie de evolutia acestora pe piata, unele modele avand o durata de viata de doar 2-3 luni in cazul nereusitelor, cel mai reusit model tarcul 066 fiind in productie de mai bine de 2 ani.

5.2. Particularitati ale activitatii de productie

Productia constand in mobilier pentru copii este in general de serie mica si mijlocie, numarul produselor dintr-un lot de productie variind intre 20 si 200 de bucati. Produsele sunt executate din lemn masiv, in principal fag, in combinatie cu produse derivate din material lemnos cum ar fi PAL-ul, placajul si furnirul. Durata ciclului de fabricatie este de aproximativ 90 zile. Din aceasta durata o pondere insemnata – aproximativ 60 de zile – o are timpul de uscare a materialului lemnos. Aceasta se realizeaza in trei etape:

in prima etapa lemnul se usuca pe cale naturala, in depozitul de materii prime aflat in incinta societatii, unde sub actiunea factorilor naturali – soare, vant, lemnul se usuca pana la umiditatea de aproximativ 30%, in aproximativ 45 - 50 zile;

in a doua etapa lemnul se usuca in camerele de uscare ale societatii, unde in decursul unei perioade care variaza intre 7 si 14 zile (in functie de gradul de umiditate al materialului lemnos ce se introduce in camera de uscare) pana ce ajunge la umiditatea de 10 - 12%;

in a treia etapa lemnul uscat in camera de uscare este scos din nou in depozitul de materii prime unde ajunge la umiditatea mediului, aceasta fiind umiditatea optima pentru prelucrare.

Dupa ce materialul lemnos a ajuns la umiditatea optima aceasta intra in sala de masini unde se executa reperele ce compun produsele, aceste repere urmand apoi traseul slefuire – vopsire, lacuire – slefuire – lacuire – asamblare – control tehnic de calitate – ambalare, produsele finite fiind depozitate in depozitul de produse finite al societatii, urmand apoi a fi livrate beneficiarului olandez.

CAPITOLUL 6

FURNIZORII DE MATERII PRIME SI DE UTILITATI

6.1. Particularitati ale procesului de aprovizionare

Datorita volumului mare al productiei societatea managementul activitatii de aprovizionare este esentiala. Volumul aprovizionarilor din principalele materii prime depaseste lunar 500 m3 de cherestea si 12000 m2 de panouri, ceea ce necesita o foarte buna organizare logistica. Pentru a putea face fata la acest volum de materii prime, societatea dispune de o sectie de transporturi bine pusa la punct.

Pentru fluidizarea activitatii de aprovizionare, materiile prime au fost impartite in categorii. Astfel, categoria cea mai importanta o reprezinta materialul lemnos – compus din cherestea, panouri si furnir, urmata de categoria formata din lacuri, vopsele si diluanti, ultima categorie fiind formata din materiale auxiliare si accesorii – clei, hartie abraziva, etc.

Societatea acorda cea mai mare atentie aprovizionarii cu prima categorie de materii prime din care are stocuri pentru cel putin doua luni din urmatoarele motive:

furnizorii de panouri sunt mari combinate de industrializare a lemnului, intreprinderi de stat care isi intrerup deseori activitatea pe perioade nedeterminate si nu exista alti furnizori;

societatea achizitioneaza cherestea de la mici intreprinderi particulare care nu au o ritmicitate a exploatarilor, depinzand foarte mult de autorizatiile emise de RA RomSilva;

exploatarea lemnului depinde foarte mult de conditiile meteorologice.

In ceea ce priveste lacurile, vopselele si diluantii exista mai multe firme particulare care ofera produse importate de foarte buna calitate. Astfel, societatea isi poate permite sa lucreze cu stocuri mai mici, avand posibilitatea de a alege dintre mai multi furnizori. Pentru restul de materii prime si accesorii, societatea lucreaza cu stocuri destul de mari pentru a reduce cheltuielile de transport.

In ceea ce priveste utilitatile, societatea foloseste gazul metan pentru a produce aburul tehnologic precum si agentul termic necesar in procesul tehnologic si pentru incalzire.

6.2. Principalii furnizori ai societatii

Datorita complexitatii produselor fabricate in cadrul societatii, LION foloseste o gama larga de materii prime, secundare, auxiliare. Principalii furnizori de materii prime sunt:

SETTPPL SA Sovata, LIMACT SRL Praid, Ocolul Silvic Sangeorgiu de Padure, SIL SRL Trei Sate pentru cherestea de fag si rasinoase;

COMPREL SA Comanesti, STRATUSMOB SA Blaj pentru placaj;

, COMPREL SA Comanesti, ROSTRAMO SA Targu-Jiu pentru PAL;

CARPATINA SA Ramnicu Valcea pentru furnir fag;

ROMACRIL SA Rasnov, TIEFEL SA Timisoara pentru aracet;

ANTICOROZIV SA pentru prenadez;

VIROMET SA pentru urelit;

PRODCOMPLEX SA Sutesti pentru lacuri si diluanti;

CARBOCHOM SA Cluj-Napoca pentru hartie abraziva si panza de slefuit;

DUNAPACK SA Sfantu Gheorghe pentru carton si materiale pentru ambalaje;

DUNAELFURNIR SRL Budapesta pentru furnir autoadeziv.

Pe langa acesti furnizori, societatea mai are contracte incheiate pentru furnizarea de gaz metan cu DISTRIGAZ NORD si cu ELECTRICA pentru furnizarea de curent electric.

Restul materiilor prime, cum ar fi baituri specifice (netoxice), vopsele, suruburi, prezoane, diferite SDV-uri se importa de la furnizori externi sau sunt livrate de Lion International B.V. in regim de import temporar.

CAPITOLUL 7

MANAGEMENT SI RESURSE UMANE

7.1. Managementul societatii

Activitatea societatii este organizata de Consiliul de Administratie, numit de Adunarea Generala a Asociatilor pe un mandat de 5 ani. Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere a societatii, care decide asupra activitatii acesteia, stabileste obiectivele fundamentale si politica firmei si numeste Consiliul de Administratie pe un mandat de 5 ani pentru a le transpune in practica.

Consiliul de Adminsitratie, alcatuit din 9 persoane, se reuneste in prima zi de Luni a fiecarei luni sub conducerea presedintelui si ia decizii cu privire la principalele obiective de atins pentru luna in curs. Presedintele Consiliului de Administratie este si Presedinte al societatii. Activitatea curenta a societatii este condusa de Presedinte care duce la indeplinire hotararile Consiliului de Administratie. Presedintele este secundat de doi vicepresedinti, alesi dintre membrii Consiliului de Administratie. Din personalul de management mai fac parte sefii compartimentelor operationale si functionale si maistrii.

Atributiile, responsabilitatile si competentele organismelor participative de management sunt evidentiate in Statutul societatii si Regulamentul de organizare si functionare. Pentru personalul de management si executie, documentele ce consemneaza sarcinile, competentele si responsabilitatile sunt fisele de post.

Supravegherea gestiunii societatii este asigurata de cei doi cenzori alesi de Adunarea Generala a Asociatilor, care la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune prezinta un raport al activitatii firmei.

7.2. Conducatorii proiectului

Realizarea asocierii presupune eforturi organizatorice ridicate. Procesul prin care personalul de la Lion International Trading se va integra alaturi de personalul de la SOCOM in noua societate va dura aproximativ trei luni de zile. Presedintele societatii va deveni actualul presedinte al societatii SOCOM care va fi responsabil pentru realizarea asocierii. Ca vicepresedinte va fi desemnat patronul societatii Lion B.V. care va fi responsabil pentru achizitionarea utilajelor si transportul acestora pana la sediul societatii.

7.3. Resursele umane

In urma retehnologizarii vor avea loc multe modificari privitoare la forta de munca existente in cadrul SOCOM. Astfel, prin eliminarea unor tipuri de utilaje, prin achizitionarea unor utilaje mai moderne vor avea loc mutatii in randul personalului direct productiv, atat in ceea ce priveste numarul lor, cat si structura meseriilor. Astfel, necesarul de muncitori pentru fiecare atelier se va modifica. Pentru atelierele unde prelucrarea este pe utilaje, numarul de personal s-a fundamentat in functie de normele de servire ale utilajelor. In atelierele de finisaj si de montaj, numarul de muncitori s-a determinat pornind de la normele individuale practicate in prezent in cadrul firmei. In plus fata de numarul total de muncitori direct productivi necesari pe schimb, se mai adauga un procent de 12% de muncitori pentru a putea acorda muncitorilor cele 20 de zile de concediu de odihna si pentru a nu duce lipsa de personal in cazul imbolnavirilor, in perioada concediilor medicale. Necesarul de personal astfel calculat este prezentat in tabelul urmator:

Tabelul 7.1.

Nr. crt.

Denumire atelier

Persoane

Semifabricate

Sala Masini

Slefuit Mecanic

Panouri

Finisaj

Lacuit

Montaj

Ambalare

Total personal per schimb



Total personal pentru doua schimburi

Personal in plus (12%)

Personalul necesar

Personal existent

Necesar angajari

Astfel, dupa efectuarea retehnologizarii LION va mai avea nevoie de 141 de muncitori. Prelucrarea lemnului fiind o traditie in zona, societatea va putea recruta foarte usor acest personal, fara cheltuieli ridicate. Cresterea productivitatii muncii va permite societatii sa acorde o crestere de salariu tuturor muncitorilor. Pentru anul 2003 un salariu mediu de 87 Euro, fata de doar 67 Euro cat este in prezent ar fi suficienta pentru cointeresarea salariatilor. Pentru perioada urmatoare o crestere anuala a salariilor de 10% ar asigura mentine cointeresarea salariatilor si ar putea fi suportata si de catre firma.

CAPITOLUL 8

DISTRIBUTIE

Produsele vor fi expediate direct in Olanda la depozitul Lion B.V. din Elst. Transportul produselor se va efectua de catre o companie de transport rutier international cu care firma va incheia un contract.

Din depozit produsele vor ajunge la clientii firmei, formati in principal din mici magazine, cu ajutorul celor doua camioane ale firmei. In fiecare dimineata se alcatuieste un itinerar in functie de magazinele care trebuie aprovizionate, produsele se incarca in camion in ordinea inversa descarcarii. Astfel magazine pot fi aprovizionate foarte rapid, clientii firmei putand lucra cu stocuri mai mici dintr-o gama mai mare de modele.

CAPITOLUL 9

PLANUL FINANCIAR

9.1. Premise

In prezent, majoritatea ofertelor de pret pe care le primeste societatea sunt exprimate in Euro. Produsele finite sunt platite de asemenea in Euro. Din acest motiv moneda Euro a fost folosita in calculul valorii investitiei si va fi folosita in continuare la elaborarea previziunilor financiare.

Indicatatorii financiari care vor fi previzionati sunt cifra de afaceri, cheltuielile de exploatare si cheltuielile financiare. Cifra de afaceri se va previziona pornind de la cantitatea fizica exprimata in camioane produse finite si pretul mediu pentru un camion. Cheltuielile de exploatare se vor impartii in cheltuieli directe si cheltuieli indirecte, iar fiecare se va previziona in mod diferit. Cheltuielile directe, compuse din cheltuielile materiale si cheltuielile cu remuneratia personalului se vor calcula pe baza consumului de materii prime si a pretului mediu de aprovizionare, respectiv in baza necesarului de muncitori direct productivi si a salariului mediu. Cheltuielile indirecte vor fi previzionate ca procent din cifra de afaceri. Cheltuielile financiare, compuse din dobanzile pentru creditele de trezorerie si creditul pe termen lung, vor fi previzionate pe baza ratei dobanzii.

In calculul indicatorilor VNA si RIR factorul de actualizare este a=15%, determinat de rata medie a dobanzii practicat pentru creditele de investitii in Euro, acordate de principalele institutii financiare de la noi din tara.

Contractele pe care le incheie societatea sunt valabile incepand cu 1 Ianuarie a anului urmator si din acest motiv preturile negociate sunt valabile doar pentru respectivul an fiscal. Din acest motiv s-au intocmit previziuni pentru fiecare luna a anului 2003, pentru restul perioadei previziunile fiind anuale.

9.2. Previzionarea cifrei de afaceri

Cifra de afaceri va fi determinata de productia fizica inmultit cu pretul mediu. In prezent nu se poate face nici o estimare privind produsele care se vor fabrica in perioada viitoare, structura fabricatiei va fi influentata in mod decisiv de evolutia produselor pe piata. Insa indiferent de modelelor fabricate, acestea se vor incadra in cele 3 categorii de produse: tarcuri, paturi si scaune. Experienta firmei arata ca valoarea unui camion de produse finite – aproximativ 100 m3 produse finite ambalate – este aproape constanta. Calculand valoarea medie a valorii acestor livrari, rezulta o valoare medie de 26800 Euro. Capacitatea fizica a firmei, pentru care a fost proiectata este de 16 camioane produse finite/luna. Dupa efectuarea tuturor lucrarilor de retehnologizare, productia fizica va creste liniar, in prima luna firma putand fi produse 8 camioane produse finite, in luna a doua 12 camioane iar incepand cu luna a treia poate produce la capacitatea maxima. Aceasta planificare a productiei este necesara pentru:

Asigurarea stocurilor de materii prime si verificarea in practica a ritmicitatii aprovizionarilor;

Adaptarea personalului la noile conditii de munca si instruirea personalului nou angajat.

Datorita presiunilor existente pe piata, se constata o tendinta usoara de reducere a preturilor. Din aceasta cauza si preturile de la producator se vor reduce, in medie cu 1-2% anual. Aceasta tendinta va determina o reducere anuala a cifrei de afaceri cu 1,5%. Previziunile pentru perioada urmatoare sunt prezentate in tabelele urmatoare, impreuna cu modalitatea de calcul.

Tabelul 9.1.

Nr.

crt.

Denumire indicator

Iul.

Aug.

Sept.

Oct.

Noi.

Dec.

2003

Total

Productia fizica

Pret mediu

Cifra de afaceri

Previziunile cifrei de afaceri pentru primii cinci ani dupa retehnologizare

Tabelul 9.2.

Nr. crt.

Denumire indicator

Total

Productia fizica

Pret mediu

Cifra de afaceri

9.3. Previzionarea cheltuielilor de exploatare

Cheltuielile de exploatare vor fi impartite in cheltuieli directe si cheltuieli indirecte, care vor fi previzionate separat. Rezultatul acestor previziuni se va aduna pentru a obtine previziunea cheltuielilor de exploatare.

9.3.1. Previzionarea cheltuielilor directe

Punctul de plecare in previzionarea cheltuielilor directe constituie delimitarea cheltuielilor materiale, precum si a celor antrenate de remuneratia personalului direct productiv. Previziunile sunt prezentate in sectiunile care urmeaza.

a)    Previzionarea cheltuielilor materiale

Consumurile de materii prime se pot previziona foarte precis, date fiind consumurile specifice. Cantitatile de materii prime vor creste direct proportional cu cresterea productiei fizice, datorita specificului produselor nu se pot obtine cresteri semnificative in randamentul de folosire al materiilor prime.

Pretul acestora, sunt exprimate in Euro si apreciez ca in perioada urmatoare pretul acestora nu va suferi modificari substantiale. Preturile care se practica la materiile prime sunt aproape de nivelul practicat pe piata internationala, ceea ce o relativa stabilitate a acestora. Exceptie constituie materialul lemnos, care are un pret de achizitie sub cel practicat pentru export si de aceea apreciez o crestere de pret nuantata, de aproximativ 5% anual. La restul materiilor prime preturile nu se vor modifica in sens crescator, in schimb este posibil ca pretul la lacuri sa se reduca ca urmare a amplificarii concurentei pe piata, insa aceasta evolutie este incerta.

In tabelul urmator este prezentat modalitatea de calcul al cheltuielilor lunare, pentru o productie fizica de 16 camioane, pe baza consumurilor specifice si a costurilor unitare. Pentru primele luni de dupa modernizare, consumurile au fost ajustate dupa nivelul productiei fizice. Pentru perioada 2003-2007, cheltuielile au fost calculate doar anual, prin inmultirea previziunilor lunare cu numarul de luni.

Calculul cheltuielilor materiale lunare

Tabelul 9.3.

Nr. crt.

Denumirea materiei

prime

Consum mediu lunar

Pret mediu de achizitie

Cheltuieli lunare

Cherestea fag

Cherestea esente diverse

PLACAJ

PAL

Furnir fag

Aracet

Prenadez

Urelit

Lac lucios

Lac mat

Diluant

Hartie abraziva

Panza de slefuit

Carton pentru ambalaje

Diverse

Total

Previzionarea cheltuielilor cu materiile prime pentru anul 2003

Tabelul 9.4.

Nr. crt.

Denumirea materiei prime

IIul.

Aug.

Sept.

Oct.

Noi.

Dec.

Total

Cherestea fag

Cherestea diverse

PLACAJ

PAL

Furnir fag

Aracet

Prenadez

Urelit

Lac lucios

Lac mat

Diluant

Hartie abraziva

Panza de slefuit

Carton pentru ambalaje



Diverse

Total

Tabelul 9.5.

Nr. crt.

Denumirea materiei prime

Total

Cherestea fag

Cherestea diverse

PLACAJ

PAL

Furnir fag

Aracet

Prenadez

Urelit

Lac lucios

Lac mat

Diluant

Hartie abraziva

Panza de slefuit

Carton pentru ambalaje

Diverse

Total

b)    Previzionarea cheltuielilor cu remuneratia personalului

Previziunea cheltuielilor cu remuneratia personalului este prezentata in tabelele urmatoare.

Previziunea cheltuielilor cu salariile pentru anul 2003

Tabelul 9.6.

Nr. crt.

Denumire indicator

Iul.

Aug.

Sept.

Oct.

Noi.

Dec.

Total

Personalul necesar

Salariul mediu lunar

Cheltuielile cu salariile

Previziunea salariilor, perioada 2003-2007

Tabelul 9.7.

Nr. crt.

Denumire indicator

Total

Personalul necesar

Salariul mediu lunar

Cheltuielile cu salariile

9.3.2. Previzionarea cheltuielilor indirecte

Cheltuielile indirecte reflecta gradul de organizarea al activitatii. Cresterea productiei fizice va determina reducerea procentului unor categorii de cheltuieli din totalul cifrei de afaceri, si de aceea estimez ca ponderea acestor cheltuieli va fi de 35% din cifra de afaceri.

Tabelul 9.8.

Nr. crt.

Denumire indicator

IIul

Aug

Sept.

Oct.

Noi.

Dec.

Total

Cifra de afaceri

Ponderea cheltuieli indirecte (%)

Cheltuieli indirecte

Previzionarea cheltuielilor indirecte, perioada 2003-2007

Tabelul 9.9.

Nr. crt.

Denumire indicator

Total

Cifra de afaceri

Ponderea cheltuieli indirecte (%)

Cheltuieli indirecte

9.4. Previzionarea cheltuielilor financiare

Cheltuielile financiare sunt generate de cheltuielile cu dobanzile platite pentru creditele de trezorerie necesare pentru finantarea necesarului curent al exploatarii. Analiza situatiei existente a relevat ca firma cheltuie anual echivalentul a 2,2% din cifra de afaceri pentru plata dobanzilor la creditele de trezorerie. Tinand cont de acest lucru si de cresterea volumului de activitate, previzionez reducerea procentului cheltuielilor cu dobanzile la creditele de trezorerie la 1,75%.

Previziunea cheltuielilor financiare pe anul 2003

Tabelul 9.10.

Nr. crt.

Denumire indicator

Iul.

Aug.

Sep.

Oct.

Noi.

Dec.

Total

Cifra de afaceri

Dobanzi credite de trezorerie

Previzionarea cheltuielilor financiare pentru perioada 2003-2007

Tabelul 9.11.

Nr. crt.

Denumire indicator



Total

Cifra de afaceri

Dobanzi credite de trezorerie

9.5. Previzionarea evolutiei imobilizarilor nete

Ca urmare a investitiei efectuate, valoarea imobilizarilor va creste cu valoarea investitiei, urmand sa se reduca treptat cu valoarea amortizatiei. Situatia imobilizarilor dupa efectuarea retehnologizarii este:

Tabelul 9.12.

Nr. crt.

Denumire indicator

Valoare initiala

Valoare dupa investitie

Cota de amortizare

Amortizarea anuala

Constructii

Echipamente tehnologice

Mijloace de transport

Alte mijloace fixe

Imob. corporale in curs

Total

Amortizarea s-a calculat cu amortizarea liniara, durata medie de viata a unui utilaj s-a considerat de 10 ani iar pentru cladiri de 30 de ani. Pentru anul 2003 pentru ca investitia se incheie la jumatatea anului si va functiona 6 luni, amortizarea va fi jumatate din amortizarea anuala calculata.

Evolutia imobilizarilor nete

Tabelul 9.13.

Nr. crt.

Denumire indicator

Constructii

Echipamente tehnologice

Mijloace de transport

Alte mijloace fixe

Total

Majoritatea investitiilor sunt doar la jumatatea duratei normale de functionare si de aceea putem considera ca valoare reziduala valoarea imobilizarilor nete din care scadem valoarea mijloacelor fixe existente. Astfel, valoarea reziduala a proiectului este:

VR = 516494,7 – 209892 = 306602,7 Euro

9.6. Cash flow-ul perioadei

Pentru calculul cash flow-ului perioadei folosim urmatoarea metodologie:

Din cifra de afaceri scadem valoarea cheltuielilor directe si a celor indirecte si obtinem excedentul brut din exploatare;

Din excedentul brut de exploatare scadem amortizarea si obtinem profitul inainte de dobanzi si de impozit (EBIT);

Din EBIT scadem cheltuielile cu dobanzile si obtinem profitul inainte de impozit (EBT);

Pentru a obtine profitul net din exploatare scadem din EBT impozitul pe profit, calculat ca 25% din EBT;

Cash flow-ul exploatarii reprezinta profitul net la care se adauga amortizarea.

Cash flow-ul din investitii il calculam ca diferenta dintre mijloacele fixe vandute si investitiile efectuate.

Cash flow-ul financiar il calculam ca diferenta dintre creditele contractate si restituirile efectuate.

Cash flow-ul perioadei reprezinta suma acestor 3 cash flow-uri.

Tabelul urmator prezinta valorile obtinute.

Tabelul 9.14.

Nr. crt.

Denumire indicator

Cifra de afaceri

Cheltuieli directe

Cheltuieli indirecte

Excedent brut de exploatare

Amortizari

EBIT

Cheltuieli cu dobanzile

EBT

Impozitul pe profit (25%)

Profit net

Cash flow din exploatare

Vanzari de mijloace fixe

Investitii efectuate

Cash flow din investitii

Imprumuturi contractate

Rambursari credite

Cash flow financiar

Cash flow-ul perioadei

Valoarea reziduala

Profitul net previzionat pentru perioada 2003-2007 este de 2.001.753 Euro, mai mare decat capitalul social la momentul infiintarii.

9.7. Calculul Valorii Nete Actualizate a investitiei

Valorii Neta Actualizata se determina ca diferenta intre fluxurile de numerar viitoare si actualizate la rata dobanzii pe piata, adica valoarea actuala a lor si investitia necesara. Calculul VNA pentru aceasta investitie este prezentat in tabelul urmator.

Calculul VNA

Tabelul 9.15.

Nr. crt.

Denumire indicator

Cash flow-ul perioadei

Valoare reziduala

Valoarea investitiei

Factor de actualizare

Valoarea actualizata a fluxurilor de numerar

Valoarea actualizata a valorii reziduale

Valoarea Neta Actualizata

Calculele s-au efectuat dupa urmatorul principiu:

S-au actualizat cash flow-urile perioadei, pentru fiecare

S-a actualizat valoarea reziduala

S-a calculat VNA prin scaderea investitiei initiale din suma actualizarilor pentru cash flow-uri si valoarea reziduala.

Firma, dupa acoperirea tuturor cheltuielilor va obtine de pe urma investitiei efectuate un beneficiu actualizat la valoarea curenta a monedei Euro de 587544 Euro. Aceasta valoare situeaza aceasta investitie in categoria celor foarte profitabile.

9.8. Calculul Ratei Interne de Rentabilitate

Transpunerea in termeni de rate de rentabilitate a regulii VNA se realizeaza prin intermediul ratei interne de rentabilitate. Rata de rentabilitate specifica pentru fiecare proiect de investitii, adica rata interna de rentabilitate reflecta eficienta utilizari fondurilor investite. Pentru determinarea ei este nevoie de cunoasterea fluxurilor de numerar viitoare si de investitia necesara.

Calculul ratei interne de rentabilitate

Tabelul 9.16.

Nr. crt.

Denumire indicator

Cash flow-ul perioadei

Valoarea investitiei

Rata interna de rentabilitate

Rata de rentabilitate a fondurilor investite pe care societatea o va obtine ca urmare a realizarii acestei investitii este cu mult peste nivelul ratei dobanzii practicate de bancile comerciale pentru creditele pe termen lung. Daca tinen cont si de faptul ca investitia se realizeaza in industria de prelucrare a lemnului, ramura cu rentabilitate mai redusa, aceasta valoare recomanda investitia pentru implementare imediata.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1387
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site