Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

TRANZACTII CU OPTIUNI PE CONTRACTE FUTURES - Definitie, terminologie si clasificare a optiunilor

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic




TRANZACTII CU OPTIUNI PE CONTRACTE FUTURES

1. Definitie, terminologie si clasificare a optiunilor



Derivatele sunt in general contracte la termen. Optiunile sunt tot contracte la termen. Aceste contracte sunt de doua ori mai indepartate de piata primara de pe operatiile de pe piata spot. Optiunile pot sa aiba ca activ suport o marfa sau un contract futures.

Operat este un contract intre parti in care una vinde contractul, iar aceasta, in calit de cumparator poate cumpara obiectul contractului sau poate vinde acest activ suport sau contract. In cazul in care cumparatorul achizitioneaza o optiune de cumparare dobandeste dreptul dar nu si obligatia de a cump activul suport (o marfa, contract futures). Daca cumparatorul achizitioneaza o optiune de vanzare la scadenta va putea vinde activul suport. Pt a obtine aceasta calitate de cumparator de optiuni trebuie platit un pret pe optiune. Acest pret se numeste prima. Cumparatorul optiunii plateste o prima si dobandeste calitatea de cumparator sau vanzator.

La scadenta plateste pretul pt a dobandi activul suport.

Contractul cu optiuni are o scadenta. La scadenta pot cumpara optiuni daca imi convine pretul, iar daca nu cumpar activul suport de pe piata spot.

Cumpararea unei optiuni poate opta intre mai multe alternative:

- poate renunta la dreptul de a cumpara sau vinde activul suport → pierde o suma egala cu prima;

- poate sa-si anuleze pozitia descrisa pe optiune printr-o operatie contrara;

- poate lasa optiunea sa expire pierzand prima.

Cel care vinde optiunea (“scriitorul optiunii”) primeste in schimbul ei o suma (egala cu prima) → el poate castiga cel mult prima daca cumparatorul optiunii renunta la dreptul de al exercita, dar poate pierde nelimitat. Vanzatorul trebuie sa se conformeze dorintelor cumparatorului.

Cumparatorul cumpara daca pretul activului suport din optiune este mai mic decat pretul de pe piata spot rezulta ca el castiga, vanzatorul pierde.

In functie de dreptul pe care il confera cumparatorului optiunile se clasifica in:

- optiuni de cumparare (“call”) - acorda dreptul de a cumpara activul de baza in schimbul primei;

- optiunile de vanzare (“put”) - dreptul de a vinde la data exercitarii activul suport.

Oricare din aceste 2 optiuni poate fi vanduta sau cumparata doar ca cumpararea uneia nu compenseaza cumpararea celeilalte. Compensarea se realizeaza printr-o operatie contrara.

Caracteristicile unei optiuni:

- marimea - este definita in functie de natura activului suport (marfa, valuta, contracte futures, care poate fi marfa, valuta). Marimea difera de la un tip de activ la altul.

- durata - termenul pana la care optiunea se poate exercita. Dreptul cumpratorului expira la data expirarii contractului respectiv. Aceasta data este precizata in contract (data este stabilita de bursa).

Data exercitarii dreptului optiunile sunt de 2 feluri:

- optiuni europene - dau dreptul la exercitarea dreptului la data expirarii;

- optiuni americane - data exercitarii este oricare zi de tranzactia anterioara datei de expirare a optiunii. Acestea sunt mai flexibile. Acestea sunt mai scumpe.

- pretul optiunii - platit pt a dob anumite drepturi.

Prima are o marime variabila si depinde de:

- o valoare intrinseca a optiunii este data de diferenta dintre pretul de exercitare si pretul curent al activului suport din momentul tranzactiei;

- valoarea timp este o valoare suplimentara, care se adauga valorii intrinseci, val timp va fi cu atat mai mare cu cat este mai indepartat de data exercitarii.

Valoarea timp = prima – valoarea intrinseca

Valoarea intrinseca se calculeaza diferit:

-cand aceste diferente sunt pozitive → “sunt in bani”

-cand aceste diferente sunt negative → “in cifra banilor”

Daca pretul activului suport creste, cumparatorul castiga.

Cumparatorii unei optiuni call vor fi in castig doar daca pretul curent al activului suport a crescut cu o suma mai mare decat prima fata de pretul de exercitare. Vanzatorul optiunii call poate pierde oricat de mult. Daca pretul unei optiuni call a scazut cumparatorul isi da seama ce pierde → nu va cumpara activul suport, optiunea expira, el pierde prima (va compara dimensiunea primei cu diferenta dintre cele 2preturi). Vanzatorul optiunii este un emitent. Este recomandabil ca intr-un portofoliu foarte variat sa cumperi si sa detii si o optiune de vanzare.

Majoritatea optiunilor nu ajung sa se exercite. Optiunile sunt tratate nu ca un instrument de cumparare sau vanzare al activului suport ci ca un titlu financiar. Cumpartorul optiunii isi asuma un risc foarte mare → nu este recomandat ca investitorul fara experienta sa adopte o asemenea pozitie doar daca poate dubla o optiune cu alta (pt a fia coperit). Alt factor de care depinde marimea primei:valoarea timp (cu cat perioada pana la scadenta este mai lunga cu atat sunt mai mari sansele ca o optiune aflata “in afara banilor” sa “intre in bani”), de aceea este bine sa se cumpere optiunile in afara banilor. Prima este mica si e bine sa le cumperi. La fel se intampla sip e piata spot.

Alt factor de influenta a marimii primei: volatilitatea pietei. Cu cat piata este mai volatile cu atat este mai dispus cumparatorul unei optiuni sa plateasca un pret mai mare. Daca piata este foarte stabile atunci tranzactiile sunt reduse ca numar si SSIF-urile vor avea putine tranzactii si vor pretinde un commission mai mare pt a-si asigura supravietuirea; dar si vanzarea unei optiuni va pretinde o prima mai mare deoarece isi asuma un risc crescut.

2. Sistemul de marja

Marja = este o garantie ca vei putea participa la operatiunile la care te-ai angajat.

In cazul unui cumparator de optiuni put sau call nu este necesara varsarea unei marje deoarece s-a platit o prima pt achizitia respectivei optiuni. Acest avantaj fac optiunile foarte atractive.

In schimb vanzatorul optiunii adopta o pozitie pasiva si spune ca este la dispozitia cump sigur pierde daca opt se exercita vz de optiuni I se pretinde o marja.

Marjele initiale pot fi constituite din bani sau din titluri lichide.

Elementele ce se iau in calcul la determinarea marjei initiale:

valoarea intrinseca a optiunii;

cat este pasul maxim de abatere al pretului acceptat de bursa.

Marjele ulterioare (de variatie): se porneste de la marja initiala plus variatia preturilor de la o zi la alta.

Alternativa de actiune pt cumpararea de optiuni: sa lase optiunea sa expire, optiunea sigur este “in afara banilor” adica nu are o valoare intrinseca → pierdere prima; avand in vedere marimea primei si diferentele de pret PE si C cumparatorul spune: “este mai avantajos sa compensez” → va vinde o operatiune. O optiune put nu compenseaza o optiune call; sa exercite operatiunea curenta.

Casa de Compensatie este o institutie indispensabila pt efectuarea operatiilor de compensare si decontare dar si pt incasarea marjelor. Casa de Compensatie va sesiza Casa de Brokeraj prin care lucreaza vanzatorul optiunii aducandu-i la cunostinta marimea sumei cu care trebuie sa-si completeze marja initiala. Casa de Compensatie echilibreaza situatia de vanzare-cumparare urmand ca investitorul sa-si aocpere datoriile ramanand ei cu debit si nu Casa de Brokeraj la Casa de Compensatie.

3.Mecanismul tranzactiilor cu optiuni

Tranzactiile cu optiuni:

initierea incepe cu deschiderea unui cont al clientului la o Casa de Brokeraj;

lansarea ordinului;

transmiterea in piata la tranzactia ordinului (pret, sensul optiunii, tipul optiunii, clasa optiunii – data de caracteristicile activului suport, scadenta)

Executarea contractului se face prin bursa.

Dupa perfectionarea tranzactiei urmeaza faza de transmitere la client a informatiile referitoare la tranzactie.

Exercitarea optiunii inseamna ca detinatorul ei accepta sa faca tranzactia subiacenta optiunii (primirea/predarea activului suport).

Detinatorul optiunii (paguba mai mica decat pretul achizitiei a activului suport) lasa de fapt pozitia deschisa prin exercitarea optiunii. Pozitia deschisa o accepta detinatorul de optiune care nu se afla in bani. Pot sa lase sa expire optiunea si cand ea se afla “in bani”. La expirare Casa de Compensatie ii va vira in cont castigul.

4.Avantajele si dezavantajele tranzactiilor cu optiuni

Avantajele si dezvantajele nu pot fi puse in evidenta decat in legatura cu contractele futures.

Avantaje

a.       optiunea genereaza un risc care este limitat si cunoscut de catre cumparator;

b.       efectul de levier - te antrenezi intr-o operatiune financiara platind doar o fractiune din valoarea ei (avans, suma);

c.        puterea de asteptare - daca un investitor este convins ca o anumita piata este in cadrul unei miscari ascendente el va lua o pozitie call si va fi mai in castig decat daca ar sti ca preturile sunt in crestere si ar deschide o optiune long futures. Pt hedgerii tranzactiei cu optiuni sunt foarte bine venite.

Dezavantaje

a. se cunoaste marimea riscului → poti sa te antrenezi in prea multe tranzactii pot produce un deranj deosebit (pierderi mari) → neglijeaza evolutia pietei. Daca un investitor pe optiuni reuseste sa vanda la un pret mic si-a acoperit cheltuielile cu prima si comisioane. Daca nu scade pana aici el pierde.

b. nivelul mare al comisioanelor – pot ajunge si la 40%

5. Strategii pt tranzactii cu optiuni

a.       strategii speculative-majoritatea tranz cu optiuni.

b.       operatiunile speculative simple cineva care prevede o crestere a pretului va cumpara o optiune call deci va lua o pozitie long. Speculatorul mizeaza pe o scadere a pretului → cumpara optiuni put - pozitie long. Daca aceste estimari se adeveresc speculatorul castiga dar pt a fi sigur de castig el isi dubleaza pozitia.Castigul lui va rezulta din diferentele de pret. Un speculator care mizeaza si el pe stabilitatea preturilor dar crede ca vor creste va vinde optiunea put, va lua o pozitie short-put. Ei cauta sa opereze cu optiuni in bani si vor face tot posibilul ca aceste caracteristici sa se si mentina. Aceste optiuni sunt foarte riscante

c.        strategii cu operare acoperite – este vorba de operatiuni cu optiuni a carui activ suport este contractul futures.

Ex: vanzarea unei optiuni call pe futures, vanzatorul trebuie sa aiba activul suport al contractelor futures, pt a putea onora pozitia in aceste contracte futures. Vanzarea call acoperita nu inseamna decat short-call + long futures. Aceasta strategie permite celui care initiaza operatia (vinde un call) sa primeasca o prima pt a compensa total sau partial profitul pe care l-ar obtine cumparatorul optiunii in cazul cresterii pretului futures. Strategia aceasta este atractiva in cazul unor estimari a pretului futures in cazul in care pretul optiunii creste vanzatorul pierde. Vanzarea unei optiuni put pe futures impreuna cu o pozitie short inseamna short put +un short futures.

d. strategii de spread cu optiuni - aceste optiuni inseamna optiuni care vizeaza obtinerea de diferente de pret adica speculatii pe modificarile relative ale pretului. Operatiunile speculative au ca suport tocmai aceste modificari ale pretului. Op spread inseamna vz si cump simultana de opt diferite cu aceeasi scadenta.

Strategii de spread cu optiuni op de spread cu opt reprez un mod de a specula modif relative ale preturilor. Aceste strategii pp vz si cump simultana de opt diferite avand drept reuzltat un spread al pretului ce se mareste asau se micsoreaza in functie de rpetul activ de baza. Un spread cu opt in care cele 2picioare ale spreadului au pret de exercitare diferite dar aceiasi data de expirare se umeste spread vertical.

Operatiuni stroddle-reprezita strategii ce se bazeaza pe modificari accentuate intr-un sens sau altul de rpet activelor de baza sau pe stabilitatea acestora dea lungul uni anumite perioade. In functie de aceste estimari investit poate adopta pozitie long straddle sau short straddle. Opozitie long straddle este creata prin cump simultana a unui nr egal de opt call si put avand acelasi pret de exercitare si aceiasi data de xpirare. Op se va incheia cu un profit pt initiator daca pretul futures se va modifica semnificativ daca rpetul scade opt put va det obt unui profit iar daca pretul creste opt call va aduce profit. In masura in care marimea acestui profit depasesre costul total al initierii pozitiei long straddle investitorul va incasa un profit net. Profitul potnetial al acestei pozitii este nelimitat iar pierderea max este limitata la prima totala platita. Un invest ce se bazeaza pe estimari care prevad stabilitatea pret poate initia o pozitie short straddle. Aceasta pozitie este creata prin vz simultana a unui nr egal de opt call si put avand acelasi pret de exercitare si aceiasi data de expirare. Daca pretul futures la expirare va fi egal cu pretul de exercitare ambele opt vor expira neexecutate profitul initiatorului reprez prima totala incasata din vz opt.

Operatiuni strangle-o op strangle este in esenta o op stranddle in care opt call si put nu

au acelasi pret de exercitare. Pozitia long strangle are ca scop obt de prodit ca urmare a fluctuatiilor rpetului futures iar pozitia short strangle urm fructificarea scaderi valorii in timp a pret.

Strategii de hedging-cazul comerciantilor care incheie ranz viitoare in scop de hedging in ideea fixarii pretului la un anumit nivel . Un hedger tranz opt si sa stab un preg inferior in evol pretului adopta o pozitie long intr-o opt put daca vrea sa stab un progres superior al pretului adopta o pozitie long intr-o opt call. Un hedger are marfa inn stoc care urm sa fie vanduta el va vinde un contract futures pe marfa respectiva daca pretul creste pe piata spot el se bucura oricum va evolua pretul el va vinde la un pret determinat.

Aplicatii cu opt pe contracte futures-opt sunt prod bursieri care se folosesc in…: fie pt a obt avantaje de pret; fie pt a se proteja impotriva riscului.

Opt reprez op pe un activ adiacent. In cazul opt pe futures sunt pe o marfa carac contract. Opt vor fi cele date de carac marfii respective. Opt au o durata de viata stab de catre bursa. Opt se pot exercita si inaintea datei care expira. Opt care nu se exercita pana la data expirarii acestea vor aduce indiv o pierdere egala cu prima. Vz opt nu va pierde fiindacaa cump opt le lasa sa expire cand ele nu sunt in bani.

Cursul bursier. Formarea cursului la bursele de valori-bursele sunt pietele competitive. Curs bursier se formeaza prin confruntarea deschisa intre cerere si oferta. Acest proces urmeaza reguli speciale greu de patruns si mai greu de inteles. Formarea pretului difera de la o bursa la alta. La bursele de neg pretul se formeaza de anumiti indivizi potrivit vointei lor. Preturilese modifica nu ca urmare a raportuli dintre cerere si oferta, ei exprima o disponibilitate la anumite titluri intr-un proces de negociere. Pe bursele clasice pretul se fixeaza de catre un conducator de licitatie care il poate modifica in functie de raportul dintre oferta si cerere. Bursele clasie sunt: tranz continua in timp real; mixta; intermitenta. A)Se formeaza mai multe preturi se va evidentia cursul cel mai mare cursul cel mai mic se va afisa si un pret de inchidere si se va calc un pret mediu.C)Titlurile sunt aduse in piata pt tranz dupa care sunt scoasa de la tranz chemandu-se altele. B)sumele mixte funct precum sursele intermitente in alta parte a zilei precm bursele continue. Fiecare nou ord introdus va infl pretul potential de deschidere. Se cump actiuni la cel mai bun pret la cump si vz si toate ord date la un rpet mai mare. In bursa nu-I dificil sa se identifice pretul de echilibru ci sa se restab echil cand el s-a pierdut. Se cunosc si se practica cateva metode particulare de mentineri si respectiv refacere a echilibrului dintre oferta si cerere. 1)Reglementarea ecartului de curs. Ecartul=pretul de referinta, pret oarecare din ziua curenta. Ecartul de curs difera in timp . Cand se atinge nivelul ecartlui de curs se spune ca in piata s-a produs un dezechilibru. 2)Metoda reduceri-piata inreg un dezechilibru intre cerere si oferta Se elimina din calc pret de echilib pret cele mai mari si cele mai mici fiindacaa ele infl raportul dintre cerere si oferta. 3)metoda compensatiei se permite unor org de bursa care au menirea de a contribui la asig unui echil de piata. Li se permite concomitent sa introduca si ord de vz si ord de cump.

Op bursiere exista cateva acceptiuni: privesc locul de desf a tranz si calitatea intermediara; op bursiere reprez tranz care au loc in incinta bursei; se considera op bursiere cele care sunt efect in bursa si in afara ei prin intermediul ag de bursa.

Tipurile de op care au loc la bursa-Op speculative se initiaza op pt a obt dif de pret intre momentul initierii. Se intalnesc 2tipuri de speculator: la scadere si la crestere bull. Aceasta calit de speculator ofera surselor care permit op la termen sau in marja sau in lipsa. Speculatorul da un ordin de vz a unor titl in care fixeaza pretul si data ulterioara de predare a lor. El mizeaza ca pretul pana la scadenta va scadea de a vinde scump si a cump ieftin.

Op de arbitraj-reprez un titl de op care nu aduce nici un risc. Arbitrajul face 2op concomitent pe 2piete si crede ca va caastiga dif de curs dintre cele 2piete sau el poate face un arbitraj vizand cursul in 2moente de timp dif. El recurge la o op de spreadging. Cump pt scadenta si le vinde cu scadenta. Op de acoperire-cine recurge la aceste op nu vizeaza obt unui castig banesc. El vrea sa isi conserve val activelor sale. Hedging vz cel care vinde la termen. Daca pretul scade pierzi in calit de prop a activului suport. Hedgingul cump-sunt indiv care cump la termen pt ca au oblig ferma de predare a unor titluri la scadenta. Daca pretul titl creste el pierde.

Indici bursieri-piata bursiera este o piata suprainf. Ea ii coplese pe cei care fac tranz cu inf abundente. Cei care op la bursa nu pot cumpani cu profunzime asupra op recomandabile de a fi efectuate. Inf de ord ec politic intern sau extern. In aceste cond ag de bursa trebuie sa ia decizii ei isi dau seama ca pret se modif frecvent cu o viteza ametitoare. In aceasta incertit trebuie sa anal castiguri atat pt indivizi cat si pt firma.

Modele de analiza si decizie-sa utilizeze modelele deterministe identif cauzelor si a efect pe care ele le genereaza. Aceasta metoda este bine venita in sist care au o naumita stab in care procesele se repeta cu o anumita regularitate; modelele probabilistice sunt fenomene care act pe piata bursiera in mod constant. Chiar daca se identifica infl constante pot avea efecte opuse celor dintr-o perioada anterioara. Se pot utiliza aceste modele in cond unei analize in cond de certitudine. Ele sunt absolut inutile. Folosirea unor inf exacte furnizate de propriu sistem si care in acelasi timp reflecta multumirile infl externe il reprez ind bursieri o masura cantitativa a fen bursier o masura a preturilor si a volumelor de tranz reflecta tocmai ceea ce ii interes pe op de la bursa. Sunt foart rare abaterile de la tend expr de ei. Daca indicii cresc de regula si pretul titl luate indiv cresc. Sunt putine cazurile in care titl evol contrar evol indicilor. Indici bursieri-arata si grasul de capitalizare bursiera a unui emitent de titluri prin prisma modif struct si a coordonatelor pietei bursiere. Daca volumul de trannz creste de la o zi la alta inseamna ca titl sunt apreciate preturile lor sunt in crestere. Volumul tranz este in crestere si preturile la fel indici bursieri vor creste va genera o incredere sporita din partea pop si vor veni in piata noi bani. 1) Selectionarea titlurilor care se includ n portofoliul indicilor-titlurile trebuie sa fie reprezentative pt ea si pt bursa sa fie titluri a unor emitenti care au un grad de capitalizare inalt. La bursa din Buc titl trebuie sa aiba un grad de capit de min 60%. Capit este data de nr de actiuni *pretul lor: titl trebuie sa fie reprezentative pt ec titl trebuie sa provina din toate ramruile ec nationale pt a asig o diversitate multumitoare portofliului; titl din portofoliu indicilor asa detina o pondere insemnata in tranz zilnica. La bursa din Buc cele 10titl trebuie sa aiba o pondere de 70%. Intrarea in portofoliul indicilor are o importanta deosebita. Cand firma este introdusa in portofoliul indicilor investitia se considra a fi sigura. 2)Asigurari unei ponderi a anumirot titluri incluse in esantionul indicilor. Metode utilizate in ponderi: se atribuie ponderi egale; ponderi in functie de capitalizare bursiera, titl vor avea o pondere mai ridicata decat celelalte. Se foloseste la bursa din Buc; pretul de referinta de ieri. Preturile pot sa fie influentate si de masuri de ord neeconomic. 3)Data de referinta pt indice si valoare:se da un reprez pt a se putea analiza val ulterioaer ale indicilor. Daca val lui creste inseamna ca ec se afla intr-o conjunctura fav care poate sa fie un bun ec.Ramura dinn care provine titl poate sa fie una care nu este apreciata de populatie si atunci se vinde acel titlu. Daca ind scade si unele titl nu au pretul care scad sau scad mai putin atunci se aduce invest catre ei. Indicele preznta un instr indispensabil in analiz si previz fin bursiere. Ei permit analiz fen ec doar ca nu trebuie absolutizata.

Categ de indici: indicele clasic; indicele mickkei; indicele standard; indicele NYSE.

Se calc pornind de la toate titluri.

Toate bursele au unul sau mai multi inidici. La bursa din Buc sunt 3indici: bet fi; bet comp; bet pornind de la titluri.

Puterea de reflectare a infl sociale politice locale. Studiile au demonstrat ca exist o corelatie intre evol indicilor. Uneori sunt decorelari intre evol ind si intre evol PIB. Formarea preturilor si evol bursieri repez un fenomen complex infl de fact politici sociali adica de numerosi factori care infl in general oferta si cererea.

Analiza si previziunea comportamentului bursier: se doreste ca prin eval sa se poata realiza anticipari sa se poata intui care este tend pietei. Aceste anal: pt a det rolul bursei in ec; pt a orienta operat invest in ec sau in titluri la bursa.

In cercetarea fenomenului bursier se folosesc 2tipuri de analiza:a)analiza fundamentala in anal se urm fact esentiali in masura sa infl evol unui titl cei legati de activ emitentului. Trebuie sa aflu lucruri esentiale care este val adevarata a actiunii unei firme b)anal grafica porneste de la ipoteza ca pretul actiunii este det de raportul dintre cerere si oferta, cursul unei actiuni este det de factorii proprii domeniilor.

Analiza fundamentala cauta sa dea inf despre evol pe termen lung a unui titlu. Val intrinseca sau de un curs teoretic al act care se depisteaza prni studiu temeinic. Intre cele 2categ de analiz bursiera exista dif mari de opinii.

Anal fundamentala evol actiunilro unui emitent-act au valoare nominala.

Modalitati de determinare a valorii teoretice a) valoarea patrimoniala se det ca un raport intre activ net si nr de actiuni. Ea se compaa cu cursul zilei VP=Anet/Nract VP>c; VP<C; VP=c. Cand VP>c inseamna ca val unei act nu este in intregime recunoscuta de piata cand este < ac este supra evaluata. B)estimarea val intrinseci pornind de la calc val d randamanet a unui titlu. Castigul: sub forma dif de pret, sub forma dividentelor. In aprecierea randamentului se foloseste rata dobanzii ca reper. Se pretinde de catre investitor un randament egal. Putem spune ca cursul unei act este infl de fact fundamentali dar si de elem conjunturale dar si de elemente subiective. Nu trebuie urm doar potentialul productiv trebuie avut in vedere si imaginea emitentului Nivelul pretului este det de imagine dar mai ales de evenimente viitoare si de cele imprevizibile . Fen previzibile sunt incorporate in pret. Nu putem vorbi de o valoare de piata sigura si care sa fie o reflectare corecta a valorii intrinseci.

Fact cel mai important care det nivelul pret depiata a titl este rata dobanzii. Inflatia-cand inflatia creste preturile cresc. In cazul unei cresteri a infl va creste rata dobanzii. In cazul infl cresc si toate costurile emitentului.



Analiza tehnica-scopul obiectivele si instrumente utilizate-anal tehnica are ca scop declarat sustinerea prognozelor privind evoutia cursului. Fara prognoza invest in titl este greu sa devina profitabila. Evol cursului bursier este infl de fact generali si factori de piata. Cei care fac anal tehnica nu dau imp asupra fact politici. Ei cauta sa desprinda viitoare pornind de la evol anterioare ale pretului. Analistul tehnic il intereseaza doar evolutia pretului. El va descrie evol probabila a titl in prioada urmatoare. Pe baza acestei analize analistul va arata care este tend pietei. Piata este de tip bull sau beer. Anal tehnica poate sa porneasca de la nivelul pretului anterior si de la volumul tranzactiilor. Cum este apreciat titl respectiv de piata si mai arata cat de puternici sunt intentiile investitorilor referitor la titl in cauza.

Anal bursierse orienteaza mai mult dupa pret. Cu cat sunt mai putin initiati dau atentie mai mare pretului. Mai tarziu se orienteaza dupa volum, ka maturitate analistii cauta sa desprinda modele de comportament a unui titl sau altul. Se orienteaza dupa ciclicitatea pietei. Analiza tehnica ofera informatii necesare pe termen lung; porneste de la stud preturilor ale titl si permite sa faci prognoze pe termen scurt; consta in interpretarea unor figuri grafice.

Principalul instrument in anali este pretul. Ipostaze ale pretului furnizate de bursa: pret de deschidere; pret la inchidere; pret mediu de tranzactionare; pret minim.Adancimea pietei este data de marimea ordinelor la preturi diferite. Largimea pietei e data de volumul cererii si ofertei.

Categ de indici: Criterii de clasificare. A)Dupa valorile mobiliare in raport de care se construieste indicele deosebim: indici bursieri pt actiuni; ind bursieri pt obligatiuni; pt titl emise de fondurile mutuale si alte instituutii de acest fel. B)In functie de modul de calc: indici din prima generatie care se calc ca o medie aritmetica a cursului actiunilor; indici bursieri din generatia a 2ale caror carac principale sunt actiunile componente apartin mai multor domenii de activitate mai putin ind sectoriali, metodologia lor de calc pp de cele mai multe ori ponderea actiunilor cu cursul bursier.

Miscari semnificative ale pretului: cand pretul are miscari semnificative el realizeaza strapungeri prin care depaseste limitele de max si min. Pretul intampina anumite rezistente in a creste deasupra acestor limite. Daca se depaseste linia de rezistenta s-a intamplat ceva benefic. Strapungerea va duce pretul in sus. Daca pretul depaseste linia de suport inseamna ca pretul va cadea puternic. Preturile evolueaza intr-un tunel a caror dimensiuni sunt mereu neconfigurate. Este imp cunoasterea pretului unui titlu pt a putea adopta pe piata cele mai bune pozitii. Uneori este bine sa luam o pozitie long si cump pt a vinde deoarece piata de semne Pt a se putea face a[reieri valabile asupra pretului trebuie mai intai sa se stab intervalul. In cadrul intervalului se marcheaza preturile minime si maxime.

Al 2instrument se ia in calc un ciclu bursier in care se pot identifica mai multe maxime si minime locale.

Tipuri de piata-piata de tip bull preturile au o tendinta geenrala de crestere; piata beer tendinta este de scadere; piata in miscare se constat o evolutie ascedenta sau descendenta a preturilor titlurilor; faza da tranzactionare in aceasta perioada cresterile si scaderile sunt relativ constante; piata de distributie este una in ascnesiune apare pe pietele in crestere.

Metode de analiza tehnica a val mobiliare-obiective-sa dezvaluie tendinta piete sa dea semnale corecte de vz sau cump; sa indice pretul optim pt declansarea vz sau cump. Daca pretul atinge un anumit nivel este bine sa cump sau vanda; limita de pret la care se gandesc inv sa vanda sau sa cump.

Carac:a)piata de tranz faza predominanta 60-70%din durata ciclului brusier este repez de aceasta piata, volumul tranz este mai mic, preturile variaza constant. B)piata in miscare 2momente tip bull si bear, carac este variatia mare a pretului in timp scurt, pe o piata in miscare se pot inreg cresteri sustinute ale pretului, ca durata piata de tip bear este mai scurta decat piata bull, pe o piata in crstere poti sa iei pozitie alternative, piata de tip bear cand creste piata toti pot castiga, C)graficul de referinta a ciclurilor pietei: graficul iti da reper pt o localizare in timp si pe topul de piata, trebuie aflat de unde a pornit pretul pe piata si ce forma a imbracat evoutia pe piata, acest interval de analiza a pietei poate fi 1zi 1luna adica un interval necesar pt a evalua tipul de piata actual.

Metode de analiza tehnica-clasificarea in functie de dimensiunea pietei si se bazeaza pe 3elemente: analiza tehnica se poate face in functie de pret se bazeaza pe sensiblitate pretului; alta metoda se bazeaza pe sensiblitatea volumului; pe ciclicitatea pietei.

Metode de analiza tehnica bazate pe sensibilitatea pretului-media mobila aceasta serveste la det tendintei de evolutie a pret pe termen lung. Identificarea momentului poportun pt vz cump. Aceasta metoda permite identificarea momentelor de intoarcere a preturilor. Media mobila se calc astfel: se aduna preturile anterioare si se macheaza evolutia lor grafica. Media mobila simpla se iau preturile medii ca atare, pune in evidenta oscilatiile de la o zi la altaMedia mobila cu corectie exponentiala arata faptul ca se corecteaza preturile medii folosite in analiza. Sunt mai relevante preturile din ultimele zile si ca atare li se vor acorda acestor preturi o pondere mai mare. Marimea intervalului luat in calc trebuie sa fie egal cu un ciclu bursier. Cu cat este mai volatila piata cu atat intervalul este mai mic, se face reprezentarea grafica a evoutiei unui titlu peste reprezentarea grafica se traseaza curba medie mobila, se pune in evidenta anumite intersectii ale curbei pretului curent.In primul rand se stab faza ciclului bursier apoi se prognozeaza evolutia ulterioara a pretului cautandu-se daca este o tendinta de crestere sau scadere, nu orice intersectie a pretului crescator cu curba pretului medie are relevanta.

Modelul matematic media mobila simpla se aduna preturile din anumite intervale si se imparte la nr intervalelor, media mobila cu corectie exponentiala din ziua I este egale cu mmce i-1+a*.

Indexul rexistentei relative-ind vz rel arata daca pretul curent este mai mare decat cel anterior daca este mai mic ind rez rel scade. Daca indicele coboara foarte rapid este posibil ca revenirile lui sa fie tot mai slabe si ele sa nu mai atinga nivelul maxim anterior, semnalul de vz este dat de un punct critic in care acest ind a inceput sa creasca dupa ce a inreg o scadere sub 70%, trebuie sa se cump cand ind atinge nivelul cel mai mare dinaintea ultimei coborari, pt a calc ind de rez rel se foloseste pretul curent. Pe o piata tip bear ind procentual se va gasi in partea de jos. In acest punct se pune problema unei supravanzari. Ordinul de vz se da cand ordinul procentual este in jur de 15%.

Metode de analiza tehnica oscilativa- oscilator este ind care masoara viteza si aceeleratia pretului. Pretul este consid un vector care se defineste prin: marime; orientare; origie.

Vectorul pret are 2carac:viteza de modificare si accelerare de variatie a pretului. Viteza arata val variatiei pretului intr-o anumita unit de timp. Acestui volum al var pretului I se dau puncte iar viteza se masoara prin nr de puncte. Vitezei I se ataseaza un moment al pietei. Acceleratia masoara variatia momentului pietei si aceasta se masora in puncte. Operatorii permit identificarea perioadelor de supracump sau supravanzare. Este interesant daca este o oferta de supracump sau supravz. Cand toti vand atunci trebuie cump sau invers. Calc oscilativ se introduce in calc pretul de inchidere pe fiecare titlu analizat si pe baza unui soft.

Indexul R-acest indice poz rel a pret de inchidere a unui itlu de azi fata de limitele de max sau min in care pretul variaza intr-o anumita perioada. Indexul R are 3coord: un pret maxim; un pret minim; perioada luata in calc.

Pe baza acestora se calc amplitudinea variatiei preturilor apoi intervalul. Pe o piata de tip treding semnalul de cump este dat de aparitia unei stari de supravz. Cand of de cump sunt in exces se va introduce un ord de vz. Pe o piata bul daca ind prezinta val mici situatia este de supracump. Semnalul in acest caz este e vz. Se va introduce un ord de cump cand ind are valori mari fiindacaa atunci se obt pretul.

Semnale grafice-cand au valori pozitive o situatie de supracump daca toti cump preturile sunt increstere trebuie luata o pozitie de vz-short in perioada de supracump.

Luarea unei pozitii short atunci can oscilatorii se afla in partea superioara. Este recomandabil sa iei o pozitie de vz cand oscilatorii au o pozitie de scadere si valoarea lor se mentine timp de cateva zile intr-o situatie de supravz. Cand se intersecteaza cele 2linii si au o pozitie descendenta e bine sa iei o pozitie short pe piata.

Metoda paint and figare-ia in considerare exclusiv pretul unui tlt facand abstractie totala de volum si timp. Semnaleaza momentele de intoarcere a peitei. Arata si care sunt pragurile de rezistenta sau de suport.

Graficul se stab val semnificativa pt variatia pretului unitatea variationala este cuprinsa. Pietele sunt volatile sau mai putin volatile. Graficul se construieste pt fiecare modificare se pune un semn daca modif este negativa daca pretul a crescut se vor marca mai multi X pornind de jos in sus.

Analiza tehnica in aceasta analiza se folosesc siruri de preturi care se pot reprezenta sub diferite forme. Linia de rezistenta se traseaza de regula prin trasarea a trei pct de maxim. Linia suport se trans prin unirea a 2linii de minim. In afara de acest tunel se pot pune si alte figuri in evid. Se ia in considerare pe langa marimea pretului si volumul. Nu trebuie absolutizata aceasta metode.

Modelul de piata si riscul valorilor mobiliare-cei care opereaza pe piata sau dau consultanta  sunt preocupati de antciparea pretului a evolutiei pretului. Acest indicator nu este altceva decat indicii bursieri. Sa dovedit in mod empiric ca ev indicilor se coreleaza f puternic cu fluctuatia cursuriilor titl cotate la bursa. Previzionarea evolutiei cursului-evol cursurilor este det de 2factori: factori care det in general modif indicilor bursieri si factori specifici in cauza si provin de la emitent sau sunt specifici ramurii in care actioneaza firma.

Modelul de piata-permite cunoasterea a 2coordonate a inv fin este interesant rentabilitatea inv si riscul inv val mobiliare. Pret inv in titl este infl de 2categ de riscuri: risc general adica risc de piata care este un risc nediversificat nu se poate micsora, acest risc general este generat de variabilitatea unor indicatori macroec si riscuri financiare-factori specifici la nivel de titl la nivel de emitent. Riscul de ramura nu dispune de o forma de preg a pers conform ramurii. Statul se confrunta cu greutati de aprovizionare. Aprecierea in plan international. Riscul de piata il asumi. Modelul de piata se construieste de la metoda celor mai mici patrate.

Volatilitatea titlului la fen care au loc pe piata dimensioneaza influenta indicilor.

Clasificarea titl in functie de volatilitate-a)titl cu volatilitate mare o au titl unor firme precum ale prod de electrocasnice sit a unor firme a caror produse raspund puternic la modif situatiei din piata; b)titl cu volatilitate egala cu unitatea, se schimba vol generala a pietei cu o unitate si antreneaza schimbarea unitara; c)volatilitate mai putin volatile, rentab individuala variaza mai putin ca variatia de piata.

Cunoasterea vol unui titl la aflarea pretului unui titl. Cand piata este de tip bull se iau in portofoliu titl f volatile deoarece vor ridica rentab titl peste rentab pietei.Cand piata este in scadere un portofoliu este bine sa predomine titl mai putin volatile deoarece ele vor reactiona mai putin sau deloc la schimbarea pietei. Majoritatea titl sunt corelate usor pozitiv. Daca titl este cotat la bursa supraunitar acel titll are o vol ridicata si variatia pretului lui va fi direct prop cu evoltuia pietei. Titl cu vol negativ au o evolutie inversa a rentab fata de ev pietei. Intensitatea corelatiei rentab ind cu rentab de piata se pune in evidenta cu ajutorul unor indicatori statistici.

Evaluarea si gestiunea portofoliilor- orice investitor cauta sa-si aprecieze rentabilitatea investitiei facute. In domeniul financiar rentabilitatea se evidentiaza cu ajutorul criteriului rentabilitatii risc. In ceea ce priveste rentab portofoliului aceasta este variabila deoarece un titlu poate fi mai putin rentabil iar altul foarte rentab.

Riscul portofoliului are o comp specific titlului. Va fi optima acea combinatie de titluri care satisface functia de utilitate a inv si satisface atitudinea sa fata de risc. Cel care refuza riscul cump obligatiuni. Exista o relatie pozitiva intre titluri si o relatie intre titl si portofoliu. Ev pretului pe piata a tit ev ca si pretul titl intr-o maniera necontrolabila. Poate fi doar influentata prin struct porotofoliului. Cand se inreg o autocorectie este neglijabila si orientata incorect. Cel care gestioneaza portofoliul trebuie sa faca astfel sa elimine riscul specific. Riscul specific se poate inlatura prin dversificarea portofoliului. Diversificarea are anumite limite deoarece dusa la un anumit punct poate genera mai multe costuri decat pierderi. Dupa punctul M riscul incepe sa creasca fara as creasca si rentab. Aceasta corelatie este o distributie normala si simetricaa profitabilitatii.

Rentabilitatea si riscul unui portofoliu format din 2titl-aceste titluri se pot afla in proportii diferite. Din multimea de combinatii posibile la un moment dat numai anumite combinatii sunt eficiente. Din submultimea titl ef numai o parte un portofoliu este optim. Va fi considerat optim acea combinatie de titl care corespunde atitudinii fata de risc a unui individ dat. Vb de combinatii de titluri cu rentab diferita. Un astfel de portofoliu poate atinge rentab max oferita de piata cand titl este cel mai rentab pe piata. Cresterea rentab unui portofoliu din 2titl se realiz prin cresterea rentab titl cea mai mare. Aprecierea obligatiunilor este un titl de creanta a posesorului ei asupra emitentului care da dreptul celui care poseda obligatiunea sa pretinda o plata. Pretul oblig este influentat de rata dob pe piata bancara, daca rata dobanzii la depozitul bancar este > decat val atyunci este mai avantajoasa inv in depozit decat in oblig. Rentab trebuie apreciata prin compararea  rentab unor portofolii. Dif de rentab trebuia sa acopere riscul. Metoda de reducere a riscului se face prin diversificarea riscului Rentab unui portofoliu este direct prop cu rentab titl si cu ponderea fiecarui titl in portofoliu. Riscul portofoliului depinde de corelatia dintre titl care poate fi pozitive sau negative. Corelatiile dintre titl se calc prin abaterea medie patratica sau coeficientul de corelatie.

Portofoliul de risc minim sau frontiera eficienta-cel care constituie si gestioneaza portofoliul trebuie sa gaseasca cea mai performanta combinatie de titl la un risc dat sau cauta sa minimizeze riscul pt un anumit randament dat. Frontiera eficienta-identificand pozitia invstitorului. Portofoliile care se pot constitui pe aceasta frontiera se numesc dominante spre deosebire de protofoliile situate pe portiunea Mj denumite dominante. Portofoliul optim este cel care coresp functiei de utilitate a investitorului. In functie de aversiunea pt risc a investitorului se va plasa el prin p constituit mai aproape sau mai departe de punctul M. Riscul de piata nu poate fi eliminat si ca atare poate fi renumerat. Marimea riscului unui portofoliu depinde de volatilitatea titl fiindacaa relatia lor la factorii pietei poate sa influenteze mult rentab si riscul. Rentab portofoliilor a 2titl va fi egala cu media ponderata a rentab respectiv a volatilitatii fiecarui titl continut. 23. Rentab si riscul unui portofoliu format din n titluri-rentab unui portofoliu compus din mai multe titl va fi egala cu media ponderata a rentab medii a titl care il compun. Rentab unui portofoliu nu se poate situa la nivelul celei mai mari rentab a unui titl continut si nici la cel mai mic nivel al unui titl. Nivelul la care se va situa rentab unui portofoliu depinde de ponderea pe care o are un titl sau altul in portofoliu. Intr-un portofoliu se coreleaza riscurile nu si rentab.Rentab se insumeaza in timp ce riscurile pot sa se anihileze. In ce priveste riscul portofoliului el depinde de: nr de titl continute in portofoliu; struct riscurilor care ilcompun; proveninenta titl; marimea firmelor dar si din ramura din care provin.

Riscul unui portofoliu depinde de 3factori-de riscul fiecarei actiuni; de gradul de indepdendenta de variatie a rentab; de nr de titl care il compun.

Riscul sistematic det de valoaera covariatiei titl care-l compun. Acesta este det de inca o marime suplimentara fata de riscul specific si anume de coeficientul de corelatie.

Parametrii pietei financiare care det riscul de piata a unui titl-evolutia bursei; PNB; rata dobanzii si rata de schimb valutar. Riscul specific se poate diminua prin diversificarea portofoliului. Se foloseste criteriul speranta –dispersie, speranta-rentab, disperisa-risc. Un investitor rational va urmari maximizarea rentab in conditiile de risc date sau va urmari minimizarea riscului in condtiile rentab separata pe fiecare titl. Daca procedeaza asa atunci investitorul isi va costitui un portofoliu optim diversificat.

Optimizarea portofoliului –prin diversificarea se poate diminua pana la disparitia riscului specific insa nu se poate afecta riscul de piata. Cel ce gestioneaza portofoliul se confrunta cu o limita insurmontabila. Diversificarea port aduce dupa sinechelt de tranzactionare de gestionare incat nici diversificarea nu este nelimitata. Port este suficient de diversificat daca contine 20-30titl. Piata de capital reactioneaza ca si ec rationala la factorii care o infl dand dovada de o variabilitate in timp cup raguri mai inalte sau mai scazute in functie de specificul unei tari. Pt constituirea portofoliului exista 2modele: modelul markovitz si modelul diagonal al lui sharpe. Markovitz ->model care permite maximizarea sperantei matematice a rentab titl. Sharpe evolutia cursurilor este influentata de un factor comun de det a lor. Factori mai mic=factori endogeni. In practica sa constat ca investitorii cauta sa substituie rate marginala a rentab printr-o rat marginala mai mica a riscului.

Rentabilitatea si riscul investitiei in valorile mobiliare

Fenomenele, procesele din economie se desfasoarea in conditii de incertitudine si risc.Deciziile agentilor economici sunt luate in conditii de incompletitudine informationala. Factorii care influenteaza productia sunt partiali necontrolabili, astfel ca asupra veniturilor care se obtin nu se poate avea o certitudine deplina. Daca in economia reala problema riscului nu prezinta o preocupare cotidiana, fiindca defectiunile in activitate sunt intamplatoare si in buna masura pot fi influentate de agentii in cauza. Agentii economici din economia reala nu sunt strategii de contracarare a riscului.

In economia simbolica problema riscului se pune cu totul in alti termeni .Marfurile cu care se lucreaza aici au un mare grad de lichiditate.

Acest factor prezinta urm riscuri:

1) Riscuri care provin din partea emitentului: actiunea emitentului va influenta rentabilitatea titlului dupa cum realizeaza venituri mai mari sau mai mici.

2) Depind de piata de capital.

3) Evenimentele de pe piata bancara care au alte determinatii decat cele specifice pietei de capital influenteaza lichiditatea si marimea riscului. Riscul depinde de lichiditate si de rentabilitate. In condiile economiei reale rentabilitatea se afla intr-un anumit control din partea firmei. Pe cat timp in cadrul titlurilor nu se poate intreprinde aproape nimic pt cresterea rentabilitatii. Tot ce pot face investitorii de pe piata de capital pt a ridica nivelul rentabilitatii este sa achizitioneze titluri cu risc ridicat, dar cum unii cred ca se poate obtine rentabilitate corelata cu risc mic ei adesea pierd. Din acest motiv investitorii in titluri financiare resimt o nevoie acuta sa urmareasca si alte coordonate a investitiei lor si in afara de rentabilitate si lichiditate, si anume riscul, marimea acestuia. Urmaresc ei o anumita ipostaza a riscului si anume aceea denumita risc nediversificabil, cealalta, riscul sistematic o pot controla cat de cat.

Aceste trasaturi nu au nici o valoare daca sunt tratate in mod individual. Ex: din multitudinea de titluri aflate pe piata multe pot fi rentabile, dar acestea se asociaza cu un risc pe care nu pot sa-l suport. Se considera  a fi o rentabilitate corespunzatoare cea care se ascoiaza cu un grad de risc care corespunde trasaturilor individului (maximizarea profitului, minimizarea riscului).

Factorii care influenteaza dimensiunea lichiditatii:

viteza,

costul tranzactiei,

corectitudinea previziunii evolutiei pietei.

Viteza cu care poate fi vandut un titlu are relevanta mare mai ales cand preturile scad.

Costul de tranzactionare nu trebuie vazut doar ca taxa perceputa de institutiile care efectueaza tranzactiile. Mai cuprinde si cheltuielile facute de intermediar, de ex: pt remunerarea personalului.

Daca costurile sunt mai mici decat diferenta dintre doua costuri succesive atunci se justifica tranzactia. Aceasta relatie dintre cost si rentabilitatea unui titlu nu este usor de sesizat. De multe ori intervine si modul in care evolueaza emitentul, modul in care obtine profit si il repartizeaza. Acceptarea unei operatiuni de vanzare pt a obtine o diferenta de pret sau pt a obtine o alta structura a portofoliului este influentata cel mai adesea de costul de tranzactionare.

Firmele de intermediari - trebuie sa lucreze si in numele clientilor.

In timp lichiditatea influenteaza alegerea facuta de investitor. Rentabilitatea si riscul in schimb se dovedesc a fi caracteristici fundamentale ale orientarii plasamentelor pe piata de capital.

Investitorii in titluri urmaresc: cunoasterea conditiilor existente de transfer a capitalului lor dintr-un titlu in altul; rentabilitatea si riscul, adica de modul in care poate fi valorifcata investitia facuta.

Rentabilitatea are doua forme: diferentele de pret (castig de capital); dividende (castig de venit).

Obligatiunile si bonurile de tezaur ofera detinatorului lor o dobanda precizata in prospectul de emisiune. Toate aceste trei forme ale castigurilor obtinute de pe urma tranzactiilor cu titluri nu au o marime predeterminata. Rentabilitatea este in cazul actiunilor data de suma dividentului net si a diferentelor de pret numai in cazul in care investitorul are ….

Caracterul aleator al influentelor care se exercita asupra lor si in special asupra rentabilitatii.

Riscul este dat de variabilitatea nivelului rentabilitatii investitiei. Riscul nu consta doar in riscul ca pot pierde, riscul consta si in oscilatia nivelului rentabilitatii.

Marimea rentab poate fi: rentab asteptata; rentab efectiva.

Marimea rentabilitatii scontate are mare importanta pt investitor deoarece accepta sa achizitioneze o valoare mobiliara numai daca rentabilitatea acesteia sa fie destul de mare, atat de mare incat sa acopere riscul asumat sis a fie superioara altor alternative similiare care genereaza un risc egal.

Rentabilitatea se compara cu rentabilitatea pe care o adduce un plasament similar.

Rentabilitatea > diferenta de risc se accepta plasamentul in titlurile respective.

Rentabilitatea se poate determina prin actualizarea fluxurilor de numerar viitoare ale societatii emitente si apoi se face o evaluare a preturilor titlurilor de piata in perioada viitoare.

Evolutia fluxurilor si a rentabilitatiii inregistrate in pozitia anterioara va fi constanta in perioada viitoare.

Riscul se calculeaza recurgand la abaterea medie patratica si la dispersie.

Aprecierea riscului prin deviatia standard = volatilitatea. Oscilatia rentabilitatii semnifica tocmai rentabilitatea titlului. Riscul se percepe ca fiind ceva rau, ca investitia facuta in titluri poate sa produca un discomfort. Profiturile inalte merg in tandem cu riscurile inalte.

Cine doreste rentabilitate inalta – volatilitate inalta , adica sa aiba puterea de a suporta fluctuatiile pretului, sa nu intre in panica daca scade mult, fiindca ceea ce scade mult va creste la fel de mult.

Isi asuma un astfel de risc ridicat si ia o decizie corespunzatoare de a investi individual care resimte o placere a riscului.

Cand constata ca pretul actiunilor creste – cei cu o aversiune fata de risc nu mai cumpara. Pretul actiunilor scade – nu mai cumpara.

Acceleratorul – pune in evidenta relatia investitiei si productia.

Multiplicatorul – productie si investitie.

Acceleratorul – arata cum o cheltuiala intr-o componenta a economiei produce un efect de antrenare.

Intotdeauna va exista un factor care va influenta reluarea sau continuarea cresterii. Unii din cei care achizitioneaza titluri – invoca speranta – daca nu obtine profit isi reconsidera asteptarile, fie in functie de alti indicatori economici, fie incearca sa-si recupereze investitia.

Cei care isi retrag capitalul – spre alte domenii pe care le considera mai profitabile.

Aceste oscilatii influenteaza rentabilitatea in mai mare masura decat rentabilitatea emitentului.

Pesimism – prevaleaza vanzarile – cresc vanzarile.

Pietele de capital sunt atat de speculative. Asteptarile investitorilor privitoare la castig sunt previzuite f des. Reconsiderarea anticiparilor oamenilor generalizeaza o volatitlitate ridicata si o oscilatie a titlurilor cotate la bursa.

Volatilitatea – natura activitatii firmei in cauza.

Firmele in dezvoltare rapida – volatilitate inalta.

Volatilitatea difera si de la un sfat la altu, in functie de stabilitatea politica, de stabilitatea economica, dar si de nivelul dezvoltarii pietei de capital si a structurii culturii statului respectiv.

Problema riscului in cazul portofoliului de active financiare

Indivizii initiati nu se vor rezuma la un anumit tip de investitie ci isi vor constitui un portofoliu. Rentabilitatea unui portofoliu si riscul asociat lui se formuleaza in alti termeni decat rentabilitatea si riscul in cazul unei singure valori mobiliare. Pe piata titlurilor reactioneaza diferit la acelasi stimul. Investitorii ->diversificarea portofoliului intr-o masura controlabila - aducerea in portofoliu titluri a caror riscuri se anihileaza reciproc. Un specialist in piata analizeaza caracteristicile titlului si mai ales perspectivele de evolutie a lui incat ajunge sa-l asocieze cu alt titlu care face ca riscul la nivel de portofoliu sa fie mic. Riscurile se pot compensa cata vreme rentabilitatea se cumuleaza. Sepcialistii trebuie sa micsoreze pana la disparitie riscul specific. Descoperirea faptului ca riscul la nivel de portofoliu se afla in corelatie cu riscul la nivelul fiecarui titlu are o mare importanta pt investitori. Exista riscuri care trebuie acceptate. Exista riscuri care se pot evita. Diversificarea portofoliului premiza data de faptul ca imperechind anumite riscuri se poate ajunge la o suma mai mica decat marimea partilor. Aceasta concluzie a adus in discutie posibilitatea imbinarii titlurilor vizavi de cea a micsorarii riscului, vizavi de costuri. Portofoliul – nu pot exista un numar nelimitat de titluri – deoarece se ajunge la un punct in care castigul marginal este mai mic decat costul marginal.

De la un anumit numar de titluri riscul scade mai incet iar rentabilitatea scade datorita costurilor marite generate de gestionarea portofoliului.




Procedand astfel se ajunge in situatia ca titlurile volatile sa fie mai putin riscante incat portofoliul in intregul lui devine judicios diversificat si multumitor de recompensator. Daca evaluam pierderile individuale ale unui titlu putem sa suferim o deceptie, dar daca evaluam rezultatele evolutiei titlurilor din prisma portofoliului pierderea va fi compensata. Privind plasamentele in titluri din aceasta perspectiva investitorii rationali se simt mai putin frustati de randamentele negative ale unor titluri. Daca sub influenta unor factori oarecare rationali evolueaza negativ individul va putea compensa o astfel de pierdere daca va accepta sa introduca in portofoliu titluri cu volatilitate mare, va dori sa accepte un risc suplimentar.

Corelatia pozitiva onduce la rentabilitatea titlurilor dar lasa riscul nemodificat. Se aplica pe pietele futures. Pt a opri pierderea exista softuri care inched automat pozitiile deschise daca nu ai raspuns apelului in marja. In ce priveste corelatia dintre titluri – de preferat ar fi introducerea in piata a unor titluri correlate negative. Nu prea exista acest gen de titluri, ele fiind usor corelate pozitiv.

Riscul de portofoliu = risc subtil pe care unii investiori nu-l inteleg. La fel de greu se accepta sa se faca achizitii si cand preturile se afla aproape de nivelul maxim. Achizitia unor titluri noi relanseaza actiunea emitentului si deschide oportunitatea ca linia maxima sa se transforme in linie suport.

Daca piata de capital reflecta in buna masura starea economiei reale atunci combinarea dintre factorii politici, economici vor face sa creasca activele financiare.

Investitorii nu vor sa diversifice portofoliul peste un anumit punct, considera ca daca nu au castigat intr-o anumita structura nu vor castiga nici in alta structura – ei vad economia ca fiind liniara.

Daca se accepta ca problema rentabilitatii sa se trateze la nivel de portofoliu este bine, dar nu este suficient mai trebuie avute in vedere alte probleme: nu orice diversificare este buna; inainte de diversificare – criterii dupa care sa se faca alegerea titlului.

Cel mai bine ar fi sa se studieze foarte profound tipul de investitor – carei categorii ii face parte el, este dispus la riscul si la investitii suplimentare sau nu.

Intr-un mod diametral opus se pune problema investitorilor cu aversiune fata de risc. Acestia au o frica funciara fata de investitia in sine in titluri si ca atare vor privi ca un factor destabilizator fiecare titlu adus nou in portofoliu. Ei doresc cateva titluri in portofoliu pe care sa le recunoasca ei ca fiind putin riscante. Titlurile cu venit fix doresc sa fie preponderente. Se multumesc cu rentabilitate scazuta in conditii de certitudine inalta.

In timp ce rentabilitatea este data de rentabilitatea emitentului si de modul in care este perceputa bursa, riscurile portofoliului apar a fi o rezultanta a riscurilor individuale a titlurilor a posibilitatii si caracteristicilor investitorilor.

Metode de evaluare a riscului protofolilui-Conjunctura economica- Doua ipostaze ale riscului:-risc de piata (sistematic): risc specific.

Investitor il intereseaza daca rentabilitatea asteptata de ele este aproape de cea existenta.

Rentabilitatea influentata de evolutia PNB, dobanzi.

Diferenta dintre rentabilitatea asteptata si cea efectiva => riscul asumat de investitor.Masurarea rentabilitatii efective a investitiei in titluri financiare este mai degraba o operatiune previzionala.Pp de regula doua rentabilizari:1) se masoare rentab pe o perioada scurta de “ “ (se afla in sfera probab) 2)rentab care o ai atunci cand vinzi titlul.

Actiunea de masurare a ratei rentab conduce la calc dimensiunii riscului investititei in valoriel mobiliare si se bazeaza pe conceptual de probabilitate.Raspunsul:-pornesti de la date certe din perioade anterioare si extrapolezi si pt perioada urma considerate ca factorii anteriori vor actiona sip e perioada urm la fel de riguros.- pot recurge la aprecieri subiective ( judecati de val. despre evolutia firmei) bazate pe intuitie.In prezentarea principalilor indicatori ai rentabilitatii trebuie sa se aiba in vedere o situatie ipotetica a distributiei viitoare a rentab.Rentab viitoare este conforma cu legea distributiei normale.

De multe ori  factorii tehnici, economici generali sau specifici emitentului au o evolutie neprevazuta; nici rentabilitatea asteptata nu mai coincide cu cea efectiva, intre ele exista o diferenta.

Rentabilitatea asteptata:-rentabilitatea efectiva se masoara prin mai multi indici statistici.Dispersia este unul dintre ei; abaterea medie patratica ( sau deviatia standard ) => reflecta media ponderata.

Deviatie= cu cat este mai mica, respective mai mare deviatia standard de la val asteptata.Deviatia standard= mica cu atata este mai concentrate distributia rentabilitatii viitoare in jurul mediei probabilitatii asteptate cu atat este mai mic riscul asumat de investitor in respectivele titluri.

Deviatia standard= o prima dovada riscului specific.

Deviatia standard sa fie cat mai mica =>atunci este indeajuns profitul.Investitor-> la o rentabilitate asteptata data->urmaresc o deviatie standard cat mai mica..Daca mai multe titluri au aceeasi deviatie standard, investitorii vor prefera titlurile care au o rentabilitate asteptata mai mare.Investitorul care procedeasa se spune ca are o aversiune fata de risc.Coeficientul de corelatie:-acesta ofera informatii supliemntare despre activele disponibile pe piata comparative cu indicatorii anteriori.Coeficientul de variatie prezinta interes pt investitor deoarece permite cunoasterea dintre diferentele absolute ale profitului asteptat.Cu cat este mai mare coeficientul de variatie, a uni active financiar fata de altul cu atata este mai riscant, chiar daca deviatia standard este egala.

Evaluarea riscului unui portofoliu de valori imobiliare:

Rentabilitatea unui portofoliu format din mai multe titluri = media ponderata a rentabilitatii fiecarui titlu.Riscul unui portofoliu nu este egal in general cu media ponderata adeviatie standard ( ca o masura a riscului general pe un titlu).

Titlurile incluse in portofoliu se alfa in diretie rapoarte de corelatie in ceea ce preiveste riscul lor.Rentab se cumuleaza.Cand corelatie nu e perfect pozitiva=> intregul portofoliu are un risc mai mic decat suma riscurilor titlurilor care-l compun.Pt a intelege metoda de evaluare si interpretare a riscului unui portofoliu -> trebuie sa luam in considerare natura influentelor asupra titlurilor care formeaza portofoliul respective.Unele titluri sufera intr-o masura mai mare impactul inflatiei, a starii pietei a ciclului de afaceri decat altele. Rentabilitatea titlurilor- suporta det complexe -> este normal ca cei ce prospecteaza piata sa delimiteze aceste influente.:- unele sunt independetde de investitor (riscul de piata systematic);- altele se deipisteaza in interiorul firmelor (riscuri specifice).are impo natura determinarilor si masura in care se pot determinate, controla sau anula.

Riscul relevant: acea parte a riscului unui protofoliu dupa ce s-a eliminate integral sau apartial riscul specific =>r specific = riscul de piata =>risc relevant = risc de piata nu este corecnt in plan practice ( ci doar theoretic ).Exista sist in care gestionarul portofoliului este impiedicat sa faca oa stfel de diversificare.Riscul de piata se masoara prin coeficientul Beta.Coeficientul Beta arata solvabilitatea titlului, arata tendinta unui titlu de a varia impreuna cu piata, sau a rentabilitatii.Beta – relfelcta solvabilitatea relative, adica vulnerabilitatea unui titlu la conditiile pietei. Coeficientul Beta exprima de fapt variatia marginala a rentabilitatii unui active financiar a unui titlu ca urmare a modificarii rentabilitatii generale a pietei.Rentabilitatea unui titlu este pusa in evidenta de pretul lui actual la bursa. Rentabilitatea:-zilnica; saptamnala; lunara.Am ploare modif rentab titlurilor care-l compun => sincornizarea mai mult sau mai putin prefecta a celor doua ipostaze a rentab.Cand sincronizarea este perfecta => Beta = 1 => titlul respective variaza si in aceeasi directie si in aceeasi proportie cu piata => riscul este mediu.Daca beta are o valaore mai > 1 => rentabilitatea acelui titlu variaza in aceleasi sens cu piata dar intr-o masura mai maer decat rentab. => riscul este mediu.

Daca beta < 1 => titluri cu volabilitate redusa , rentabilitatea lor avariaza in acelasi sens cu rentabilitatea pietei dar intr-o masura mai mica => titluri defensive.

Coeficientul Beta are  o evolutie curioasa adesea paradozala si datorita evolutiei parerii generale despre un titlu, ca el va adduce dividende consistente char daca piata este in scadere.Valentele coeficientul Beta nu trebuiesc absolutizate deoarece el are asi anumite slabiciuni.Beta este cel mai importanta parametru.In conditiile de piata cand riscul este analizata ex- ante si se acutalizaeaza ex-post => slabiciunea lui Beta

> este instabil -> fluctueaza si nu este destul de relevant.G depaseste o limita => efect faliment Betea -> nu are o marime constanta in timp.

Instrumente financiare de aparare impotriva riscului. Riscul – ceva imprevizibil.

Riscul pe piata de capital se poate preveni recurgand la mijloace: 1) elemente legate de informatie;2) folosirea unor alte titluri (derivate) 1.In ceea ce priveste informatia , riscul depinde de cap investitorului de a obtine informatia corecta, de a prelucra corespunzator si de a o folosi cu discernamant.Cei care lucreaza in domeniu trebuie safie atat de bine informati, sa fie suprasaturati de informatie incatin momentul luarii deciziei sa poata reactiona f prompt, rapid .Intuitia este mai importanta ca ratiunea.Cel care opereaza pe piata bursiera nu are timp sa cumpaneasca.Totusi piata emana inf pe care trebuie sa le stii ”citi”.Inf relevante pt op viitoare se pot obtine din analiza cuvenita tranzactiilor care au loc in piata.Evolutia tranzactiilor poate sa dezvaluie inf f importantata si pt soc de brokeraj si pt investitorii care-si constituie portofoliul.Portfoliul se constituie in mod treptat.Dupa ce ai atins dimensiunea dorita, urmeaza descarcarea lui.Pachetele mari de actiuni se negociaza pe piata separate (BIR).Informatia poate sa fie confidentiala si utila daca cel care o detine o foloseste in 30 de secunde.

De regula inf. disponibile sunt incorporate imediat in pret.Aceste informatii mai devreme sau mai tarziu sunt disponibile publicului larg, iar pt a fi disponibile li se impugn reguli de informare foarte stricte.Indivizi care opereaza la bursa se informeaza din sursele oferite de bursa in primul rand.Accesul la informatie este inegal si neuniform, de aceea au castig de cauza cei care citesc, care sunt informati.

In afara de informatia legata de piazza riscul este amplificat si de alte situatii specifice in special de sf sec XX si inceputul sec XXI.Cursurele au suferit datorita trecerii de la cursurile de schimb fixe la cele flotante.Alt fenomen este volatilitatea ratei dobanzilor si mai ale folosirea lor ca instrumente de polititca ec.

Alt factor il constituie amplificarea fluxurilor de capital pe pietele internationale.Tot in aceeasi directie influenteaza posibilitatea operarii simultane pe mai multe piete.Exista si alti factori cu actiune de mai mica amploare.Indivizii au inceput sa fie sa se obisnuiasca cu riscul crescut sis a-l caute, fie unii cauta se departeze de ele, drept urmare au cerut autoritatilor pietei sa vina cu mijloace, proceduri care sa le satisfaca nevoia de risc suplimentar, sau sa-si diminueze riscult pt altii.In unele perioade cand mediul de afacere se alfa intr-o perioada de recesiune sume importante sunt indreptate care op finan. In detrimental celro ec.

Considerente de ordin teoretic care au dus la noi instrumente de acoperire a riscului au fost:1) Riscul si speculatia sun componente ale oricarei afaceri; 2) cu cat riscul este mai mare cu atat pretul producsului va fi mai ridicat si producatorul dar si consumatorul vor dori sa-si acopere riscul respectiv. 3)Riscul se poate diminua nu doar in trepte de sofisticare a problemei, nu doar prin diversificarea productiei, sau a portofoliului, nu numa prin bursa inf a lor asupra pietei, ci si prin transferal riscului catre altcineva,Unor oameni nu le place riscul fiindca acesta le micsoreaza eficienta act. Acesti indivizi sunt dispusi sa plateasca diferenta de prêt pt a a avea o certitudine mai mare.Insasi piata la terme a contribuit si cu cresterea riscurilor pe pietele financiare prin faptul ca se lucreaza pe aceste piete cu o marja, prin faptul ca raspunsurile la cererea unor informatii in fiecare moment.

In acelasi timp si ea s-a deschis mai mult.Riscul provine si din neconcordanta dintre piata productiva si cea finaciara.Ind finan sem un rezultat firesc al act productive intre cele 2 ipostaze ala act nu exista o suprapunere totala.Partea productive se desfasoara sub semnul riscului fiindacaa intervine elem timp care influenteaza finalitatea, cei care conduc o firma nu pot sa stie précis care va fi raportul dintre intariri si iesiri.Prin urmare cine reuseste “ sa ghiceasca” sa inuiasca preturile viitoare, mai ales a iesirilor va abate peste firma valuri de profit.Daca riscul nu se intampla = castig net.

Factorul timp luat in sine nu influenteaza rentabilitatea firmelor cid oar evenimentele care au loc in intervalul dat influenteaza aceasta rentabilitate.Raportul dintre c/0 depinde de factori incontrolabili.Unii procuatori desi lucreaza bine pierd in mod nelimitat sume imp, iar altii desi nu lucreaza bine sunt profitabili – profitabiliteatea firmelor se distribuie destul de aleator.Volatilitatea ridicata a preturilo produselor fizice este mai ridicata uneori ca aprod financiare si din motivul ( ca manageri au o cultura afacerilor).

Contractele cu “optiuni”: Optiune de cump: 1000 de actiuni de MM; in bursa = 4500 de um buc.

Individul doreste sa vanda peste 3 luni, dar ii este frica ca atunci pretul va fi mai mic. FOlosirea actiunilor pe support MM.El v-a vinde o optiune de cumparare a celor 1000 de actiuni.Astfel el poate incheia op la pretul de 5000 um buc.Daca pretul current = 5000, atunci cump pe optiuni ramane pe contractul respective.In concluzie putem spune ca formele clasice de dispensare a riscului sunt 1) soc pe actiuni 2) diversificarea portofoliului; 3) folosirea instrumentelor derivare.

Inovatii pe pietele bursiere:-noua era a inovatiilor financiare: 1.inovatii in domeniul valorilor imobiliare;2.inovatii pe pietele bursiere si aavizele bursiere recente;3.swap-ul la caracterisitici si utilizare.

1.inovatii in domeniul valorilor imobiliare. Se fac inovatii incepand cu de al 8-lea al sec trecut.Instrumentele finaciare derivate nu acopera toate cat de riscuri, totusi prin combinarea op pe mai multe piete (piete spot cu cele la termen ) sunt in masura sa acopere riscurile.Producatorl unei marfi se poate pune la adapost de scaderea nedorita apretului acesteia printr-o operatiune de arbitraj (headging) pe pietele la termen.

C, futures presupun o intelegere a mijl de o bursa.Individul nu stie cum va evolua pretului pana la termen.In functie de evoultia pretului individual poate pierde sau castiga.Aceste instrumente associate cu cele clasice=> op acoperite riscurile se reduce f mult o op de cumparare pe piata spot se poate acoperi atunci op de vanzare la termen pe pieata derivatelor.Faptul ca contractile futures sunt standardizate si circula pe o piata reglementata , intervine casa de compensatie si finalizeaza op o fac atractiva ( piata).5% - se inchei cu livrarea in natura.

Cvasimajoritatea cazurilor cei care fac op futeres vor sa ………….

- omenirea a suferit prmle 2 socuri petroliere => cresterea excedentului bugetar.bugetar.

- acordarea de imprumutri pt echilibarea balantelor de prêt.

- crearea de instrumente finaciare care sa ofere mobilizarea resurselor finaciare.

Reforme structurale care sa permita si acces la resurse . dar si la cresterea lichidatatii resurselor.S-a urmarit creearea unie invoatii care sa permiata mai bun contact intre cei care au bani si cecare au nevoie de ei.Primele inovatii sunt cele in cadrul val imobiliare:-au aparut noi tipuri de oblicatiuni, s-au diversificat obligatiunile cu rata fixa a dobanzii:_amortizarea se poate gestiona. S-au emsi obligatiuni cu “ ferestre “ astfel imprumutatorii pot sa valorifice in sus midificarea dobanzii de piata monetara.Exista 2 tipuri de obligatiuni cu ferestre:=put-option; call option si emitentul poate sa rambursezeinainte datoria.-obligatiuni schimbaile in obligatiuni:unele obligatiuni cu rata fixa se schimba in obligatiuni cu rata variabila si invers.-obligatiuni cu rata sero a cuponului.pun pret sub-pari.-obligatiuni cu rata a dob variabile:rata dob se recalc periodic aliniindu-se unei rate medii a dobanzii pe piata monetara.

Sistemul de warrants (bon de subscriere) ex: se emite o obligatiune cu warrant care detasat de obligatiune iti permite sa cumperi noi catiuni sau obligatiuni intr-un interval det.Se creeaza posibilitatea ca dreptul sa fie valorificat la bursa.Fiecare cump are 2 posib: 1 sa valorifice warrant-ul cumparat titlurile coresp caz in care dreptul lui dispare.2 sa-l valorifice vanzandu-l la bursa , la un prêt current la bursa si pretul de subscriere. Ex: oblig cu warrant care iti da dretpul sa cumperi o actiune ; val actiunii = 1000, pretul current ala ctiunii la bursa = 780, daca warrant-ul se vinde cu 8.La un prêt de 1200, warrant-ul devine foarte interesant.Speculatorii nu-si valorifica warantul subscris ci vanzandu-l.Exista obligatiuni cu bonuri autonome , adica poti sa folosesti warrant-ul fie pt speculatie fie tp optiune de subscriere a unor obligatiuni, bonuri de tezaur sau alte tipuri de obligatiuni.Prin aceste inovatii s-a urmarit sustinerea conditiei.

2. Inovatii pe pietele bursiere si crizele bursiere inovatiile au curpisn nu numai instrumentele ci si procedurile=> s-a ajuns la o reglementare a pietelor-> au ajuns autoreglementate.Drept urmare au aparut noi tipuri de burse.Exista firme care aveau nevoie de bani, adica aveau nevoie de burse.Prin noile burse s-a creat posibilitatea intrarii la bursa a capitalului de risc.Firmele noi nu erau multumite cu cele bursele clasice. => intrarea pe noi pietei.Decizia de intrare la cota=> AGA, firmele trebuie sa-si gaseasca o sco de brokeraj care sao formeze ( pregateasca).Obiectivul creeri noilor bursiere este identificare de noi surese de finantare.Crezele bursiere:1987 -> tendinta a germaniei si japoniei de aa creste rata dob ( fiindca avea excedentele bugetare mari ) => dorea sa “ sterilizeze” masa monetara .In aceeasi perioada americanii se confrutau cu o sitatie diametral opusa => a crescut volabilitatea monedelor nationale.

In 19 oct 1987 indicele DG a scazut cu 22,5%.

In 14 oct 1989 – debutul marii crize – scaderea indicelui DG cu 13%

La Bursa din Londra s-a pierdut o treime din ind.

CAUZE

o defectiune de ordin tehnic a generat o panica care a cuprins intreaga piata financiara

dupa 10 ani de crestere continua a pretului la bursa euforia generata de cresterea preturilor actiunilor nu a fost sustinuta de cresteri in economia reala

au fost inventate softuri numite „programuri de trading” in functie de evolutia indicilor bursieri. Aceste programe suplineau treburile oamenilor.

a venit dispre pietele la termen pe contracte futures

in ideea de a proteja portofoiul de piata spot s-au facut operatiuni cu derivate pt a preveni riscul impotriva unor evenimente nedorite si de a beneficia de pozitia de levier. Aceste operatiuni de headging au generat riscuri.

Criza din 1989 – 1990 are doua cauze.

  1. programul de trading se mentine de un calculator
  2. partea obligatiunilor numite „junk-bonds”
  3. achizitiile de firme creditate

Creatorul junk bonds-urilor a demonstrat ca sunt obligatiuni riscante si cu randament foarte mare si ca este suficient ca o firma din 20 sa ajunga in situatia de a rascumpara obligatiunile.

Unii manageri fac tot posibilul sa cumpere firma si folosesc mai multe surse, ei iau si imprumuturi bancare garantate cu activele firmei. Ei cauta finantatori medii intre fondurile firmei si creditele pe care le dau bancile. Aceste fonduri se obtin usor.

In data de 13 oct 1988 criza bursiera a inceput datorita expansiunii junk-bonds-urilor.

Junk-bonds-urile au deschis usa unor inovari in domeniul bursier care au limitat instrumentele si le-au perfectionat.

„Obligatiunile sunt sanatoase, doar ca creatorul lor a fost necinstit.”

Cauzele crizei bursiere au fost:

de ordin financiar – bull-urile speculative au depasit nivelurile normale. Cumparatorii de actiuni nu s-au orientat dupa valoarea intrinseca a actiunii, ci s-au orientat dupa cresterile care ar putea avea loc dupa alte cresteri.

cauze tehice - folosirea necontrolata a noilor tehnici de creditare

- corectiile tehnice. Nu este admisibil ca randamentul obligatiunilor sa fie mai mare ca randamentul actiunilor. Era admisibila o corectie a randamentelor. Reajustarile sunt inevitabile si sunt insotite de criza.

Operatiunile SWAPS

Caracteristici si utilitate

Swaps este o operatiune care are la baza o intelegere intre doua parti. Doua parti se inteleg ca o datorie a unei parti sa fie schimbata cu datoria celeilalte parti. Se fac schimburi de datorii cu caracteristici diferite.

Swaps este un acord de a schimba si fluxurile de cash-flow generate de 2 momente diferite, de obtinere a creditului principal.

Partile convin ca la sfarsitul unei perioade obligatia unei parti fata de cealalta sa se stinga prin aducerea situatiei la stadiul initial. Aceasta formula de schimb este avantajoasa pt firme → nu se cuprinde in bilant.

Obiectivele urmarite:

sa obtin ceea ce-mi lipseste

doresc reducerea costului finantarii prin swaps si sa micsorez riscul si sa maresc eficienta

Swaps au aparut prin imprumuturi incrucisate intre bancile statelor. Azi le intalnim pe piata mondiala, bancile cer dobanzi diferite in functie de caracteristicile celeilalte banci.

Swaps au coborat pana la nivel de firme.

A inceput in 1981 in America.

Tipuri de swaps:

swaps pe rata dobanzii – fixe

- flotante

- swaps pe devize

Imprumuturile genereaza un flux de numerar permanent. Stingerea obligatiilor dintre ag ec se face la 6 luni.

Ex: Ag ec A – imprum cu rata fixa a dob.

Ag ec B – imprum cu rata variab a dob.

Dob se modifica. Ag ec A plateste o rata fixa a dob. Ag ec B plateste o rata variabila a dob si primeste una fixa.

Rata variabila a dob este fie rata dob interbancara pe piata londoneza / Paris – nu este stab in mod intamplator, se stab cu 6 luni inainte.

Ex: se intra intr-un swaps pe 5 ani.

Imprumutul este de 100.000.000, rata dob 6%, cea variabila este cea libor la 6 luni. Primul schimb se face in 8 ian. Se va plati 3.000.000 rata fixa. La al doilea schimb plateste 3.000.000, celalalt va plati rata variabila din 7 ian.

Folosind formula de la contarctele futures, contracte de swaps este o succesiune de contracte.

Ex: 2 firme Duralex si Bonus. Firma Duralex are un rating mai bun AAA iar Bonus are un rating A. Rating diferite – vor accepta imprumuturi la rate ale dob diferite. Ele iau un imprumut de 5 mil lei pe 5 ani

Duralex

Bonus

Rata fixa a dobanzii

Rata variabila

Libor

Libor + 1,25%

Cele 2 firme au realizat imprumuturi astfel: Duralex 11% iar Bonus L + 1,25 %. Ele doresc sa-si imbunatateasca conditiile de creditare.

Duralex varsa lui Bonus o rata variabila Libor + 1% iar bonus lui duralex o rata fixa de 12,25%



Bonus

 

Duralex

 

Libor + 1 % 12,25 %

pt Duralex costul imprumutului va fi : 11% + (1 Libor + 1%) – 12,25 % → Libor -0,25%

pt Bonus costul va fi: (1 Libor +1,25%)+12,25%-(1 Libor+1%) → 12,75 % →economie de 0,25% fata de cat era dob fixa pe piata

→ Fiecare a castigat de pe urma acestui schimb

SWAPS IN DEVIZE

2 firme care au filiale peste hotare; societatea mama are sediul intr-o tara unde functioneaza si filiala celeilalte societati mama. O firma este in SUA, alta in Japonia, firma americana are o filiala in Japonia si invers. Filialele au nevoie de fonduri care se pot transfera de la societatea mama. O astfel de finantare presupune convertirea dolarilor in yeni pt societatea americana si invers pt cea japoneza.

Relatia s-ar desfasura astfel:

SUA JAPONIA

Filiala A`

 

Filiala B`

 

Firma B

 

Firma A

 

Daca s-ar modifica raporturile de schimb firma poate pierde sau castiga.

Aceste 2 firme doresc sa nu piarda din aceasta cauza → apeleaza la swaps.

Consid ca raportul de schimb este 1: 2

Schimbul : 1.000.000 dolari; 2 mil yeni pe 3 ani →

SUA JAPONIA

Firma mama B

 

Firma mama A

 
1 mil USD

2 mil Yeni

Imprum in USD Imprum in Yeni

La rata de 7%/an la 5%/an

Firma A primeste 2 mil Yeni si da 1 mil USD. La sfarsitul fiecarui an vor face un schimb si al C-F ocazionat de rata dobanzii.

SUA JAPONIA

A

 

B

 
7% x 1 milUSD

5% x 2 milYeni

La sfarsitul perioadei se ramburseaza sumele (USD, Yeni) si platesc ultima scadenta la dobanda.

Dezavantajul acestei relatii de creditare consta in identificarea partenerului ; rezulta:

5 situatii de swaps-uri:

1) schimbul unui imprumut cu rata fixa a dobanzii contra unei datorii la rata variabila a dobanzii in aceeasi valoare

2) sub forma schimbului de rate variabile la o datorie cu rata variabila la o alta datorie, exprimata in aceeasi moneda

3) rata variabila cu rata variabila →  moneda diferita

4) schimbul unei datorii in rata fixa (o moneda) cu schimbul unei datorii cu rata variabila in alta moneda si invers (5).

SWAPS-URI PARALELE – decurg din faptul ca imprumuturile incrucisate au dezavantajul pierderii ratelor de schimburi, multinationale, convin sa faca un swaps paralele rezulta firma mama imrpumutata altor firme mame nu direct firmelor ei rezulta finantarea in moneda nationala este mai ieftina, mai operationala, mai usoara.

Swaps – s-au dezvoltat foarte mult in ultimii ani datorita cresterii relatiilor internationale, a cresterii cursurilor de schimb si a cresterii cursurilor la burse, etc. → trebuie sa se creeze instrumente capabile sa usureze bilantul si alte documente financiare → noi forme de swaps (la fin anilor ’80)

a aparut equity swaps – termen generic prin care se defineste randamentul unui portofoliu bursier format din mai multe instrumente. Un equity swaps este o conventie intre 2 parti prin care ele convin sa primeasca/plateasca la date fixe prestabilite dobanzile la un credit sau castig din plasament in actiune sau castig provenite din operatiunile futures pe indicii bursieri → portofoliul bursier poate sa cuprinda o actiune, mai multe titluri, mai multe titluri bancare, etc. Nu sunt operatiuni institutionalizate, produse create de entitati reglementate ci sunt puse la cale de parteneri.

SWAPS STANDARD (de tipul equity) – pe piete obisnuite – valoarea unui swaps sunt exprimate in unitati de indici. Schimbul se face intre, de ex: o rata de dobanzi fixe si cealalta parte vine cu un nr de indici sau o parte vine cu o rata variabila si cealalta cu un nr de indici.

SWAPS COMPOSITE – presupune ca un investitor japonez vrea sa investeasca in SUA – mai multe variante

el sa schimbe yenii in USD

cu USD respectivi sa cumpere actiuni la o bursa din SUA

1. sa cumpere o actiune sau mai multe si sa faca o operatiune de schimb valutar. De ex el poate initia o operatiune pe indicele standard.

Mai bune rezultate dau aceste operatiuni daca exista institutii care sa permita intalnirea doritorilor de swaps-uri.

PROBLEME DE APRECIERE A ACTIVITATILOR BURSIERE

  1. Capitalizarea bursiera
  2. Ajustarea cursurilor
  3. Indicatori de evaluare (de masurare) a activitatii bursiere

1. CAPITALIZAREA BURSIERA – este un concept care exprima valoarea globala a unei firme.

CB = curs curent al actiunii unei firme x numarul de actiuni

→ CB se modifica de la o zi la alta

Cauzele CB:

ex: se modifica CB ca urmare a distribuirii de actiuni gratuite sau ca urmare a exercitarii dreptului de subscriere.

poate sa se modifice numarul de actiuni ca urmare a convertirii in actiuni a obligatiunilor convertibile

Exista – firme tari (grele) → CB nu se modifica prea mult

- firme la care CB fluctueaza de la o zi la alta

Pt a putea trage concluzii asupra activitatii unei firme → rate privitoare la valoarea ei de piata

1)Coeficientul de capacitate bursiera

pretul

P/E= ----- ----- -----

benef/act

Arata cat il costa pe invest i leu de benef adus de firma.

Daca riscurile sunt constante – numit va fi in crestere si actionarii vor fi dornici sa cumpere noi actiuni – indic in crestere. In scadere – invers.

2) Raportul intre valoarea de piata si valoarea contabila (=valoarea activelor firmei la pr de achiz a lor). Valoarea contabila reflecta valoarea istorica a firmei. Valoarea de piata reflecta aprecierea de care se bucura activitatea firmei astazi.

3) Diferenta dintre valoarea de piata si valoarea contabila – reflecta increderea pe care o are comunitatea fata de echipa manageriala.

Pt a putea trage concluzii despre activitatea firmei trebuie analizate sirurile de .. pt a putea desprinde trendul.

Factorii care influenteaza valoarea de piata:

evaluarea vanzarilor

active curente

rata curenta = ----- ----- ----------

pasive curente

gradul de indatorare al firmei

total datorii

rata indatorarii= ----- ----- ------

total active

venituri obtinute dupa impozitare

rentabilitatea capitalului propriu = -------- ----- ------ ------------

valoarea totala a capitalurilor proprii

Valoarea de piata

  1. Valoarea de lichidare – se obtine daca un activ sau un grup de active ale firmei sunt vandute. Daca din aceasta suma se scad datoriile firmei se obtine valoarea de lichidare a afacerii
  2. valoarea in functiune a unei societati: luata in considerare ca unitate operationala impreuna cu echipa manageriala si structura organizationala, strategia urmata de firma. Daca aceasta valoare mai mare decat valoarea contabila – cumparatorii au incredere in aceste 3 elemente (echipa manageriala, structura organizationala, strategia)

Diferenta dintre valoarea contabila si valoarea de piata se numeste fie fond comercial fie good-will.

Valoarea de lichidare – exista situatii in care actiunile firmei se cumpara in vederea dobandirii dreptului la proprietate asupra activelor ei – firma achizitioneaza pt a fi vanduta.

Pretul actiunilor va reflecta valoarea activelor sau valoarea functionala a firmei – pretul de piata reflecta valoarea fundamentala a firmei nu valoarea activelor.

Relatia dintre valoarea de piata si valoarea contabila nu este liniara.

Valoarea contabila a unei firme:

este formata din – valoarea contabila a capitalului social

- rezervele firmei provin din varsamintele anuale din profit alaturi din profiturile reinvestite

- valoarea rezultatului din reevaluari

Valoarea de piata reprezinta suma pe care investitorii spera sa o obtina de pe urma actiunilor lor, adica valoarea de piata reflecta valoarea viitoare a firmei prin prisma asteptarilor actionarilor iar valoarea contabila este o valoare istorica.

Decizia strategica poate sa se refere la noi investitii in firma care pot sa se faca pe seama capitalului propriu dar noi luam in calcul capitalul imprumutat. Daca randamentul, costul lui atunci firma nu este in castig de pe urma deciziei strategice? Da – valoarea de piata creste.

Valoarea de piata reflecta fluxurile viitoare de numerar.

2. AJUSTAREA CURSURILOR

Pe piata bursiera se pot face operatii profitabile daca se cunosc cursurile si factorii care le determina evolutia.

Pt ca cursurile sa exprime fidel realitatea ele trebuie curatate de influente exterioare asupra lor.

Ex: - divizarea (splitarea) actiunilor

- distribuirea de actiuni gratuite

- conversia obligatiunilor in actiuni sau emisiuni noi de actiuni

Divizarea valorii nominale – pt a face actiunile mai lichide, mai accesibile.

Distribuirea actiunilor gratuite – cand fondul de rezerve depaseste nivelul prevazut de lege si cand se consid mai avantajos distribuirea lor gratuit decat cresterea valorii nominale a actiunilor firmei. Dreptul la actiuni gratuite – stabilit de AGA

Ex: o firma are 100.000 actiuni , activul net = 100 mil lei → activul net /act = 1.000 si se convine data fiind dimens fondului de rezultate ca la 2 actiuni vechi se da o actiune noua. Activul firmei nu s-a modificat, dar el a fost redistribuit. A ajuns el la 667 activ net/act → scade si pretul actiunilor de la burse, doar ca aceste instrument trebuie ajustat (ex 2/3) pt a fi comparabil cu cel de pe piata.

Numar de actiuni vechi

Coeficientul de ajustare = -------- ----- ------ ----- ----- -------------

Numar de actiuni vechi + numar de actiuni noi

Drepturile si utilizarea lor

Exista 2 categorii de drepturi:

dreptul pentru a obtine actiuni gratuite

dreptul pt a subscrie actiuni noi intr-o majorare a capitalului social prin aport in bani

→ trebuie trecute in actul constitutiv al societatii → actionarii au dreptul sa subscrie un procent din noua actiune egal cu un procent detinut de ei in capitalul social anterior → isi conserva pozitia actionariatul firmei. Mai nou aceste drepturi sunt tranzactionate la bursa.

Cate drepturi de subscriere are un actionar? Este vorba de valoarea capitalului care se doreste a fi atrasa si de pret (actiuni a noilor actionari → nevoia raport nr de act vechi la nr de act noi → cate act noi se obt la una veche si ca atare cate drepturi se cer pt a cumpara o actiune noua)

Valoarea unui drept – actiunile pot fi cu drept de subscriere sau fara drept de subscriere. Daca actiunile se vand la o data anterioara cumpararii – drept va fi mai scumpa deoarece cumparand achizitioneaza si dreptul de subscriere .. se obtine la o data ex-drept, dreptul ramane la vanzator → actiune mai ieftina. Data de inregistrare este ultima zi a actiunii cu drept.

Valoarea teoretica a unui drept se stabileste in functie de

pretul actiunii la bursa

pretul de subscriere

numarul de drepturi necesar cumpararii noilor actiuni

pretul la bursa – pretul de subscriere

valoarea teoretica = -------- ----- ------ -

numarul de drepturi + 1

Prin emiterea de noi actiuni, actionarii nu pierd.

Ex: un actionar are 8 actiuni. Valoarea de piata = 100 lei (800 lei). Daca isi exercita un drept ajunge la 9 actiuni, de ex. Pretul de piata acuma nu mai este 100 lei ci 97,7 → averea lui este de 880 lei doar ca pt a cumparat cea de-a 9-a actiune a platit 80 lei → valoarea lui este tot de 800 lei. Pe termen lung insa 9 actiuni vor fi 9 supape de captare a profiturilor oferite de firma.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2027
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site