Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


MICOZELE CEREALELOR

Agricultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



MICOZELE CEREALELOR

Fainarea cerealelor paioase



(Blumeria graminis sin. Erysiphe graminis DC.)

Boala are larga raspandire in toate zonele de cultura ale cerealelor paioase, iar pagubele produse de forma tritici la grau sunt mai putin grave decat cele produse de forma hordei la orz. Frecventa si intensitatea bolii por produce pagube in mod constant intre 3 - 4%, in conditii de favorabilitate maxima pentru evolutia agentului patogen pierderile de recolta pot fi de 20 - 25%. Recrudescenta bolii este legata pe de o parte de conditiile climatice favorabile bolii in unii ani, dar in aceeasi masura si de prezenta soiurilor sensibile la aceasta ciuperca, cat si de utilizarea intensiva a unor fungicide care favorizeaza aparitia de populatii rezistente.

Simptome. Acestea sunt evidente dupa rasarirea plantelor sub forma de colonii albe sau usor roze mai ales pe fata superioara a frunzelor dar pot aparea si pe celelalte organe aeriene ale plantelor. Petele pasloase devin cenusii odata cu maturizarea tesuturilor si in ele se dezvolta periteciile de culoare brun inchis sau neagra. Simptomele progreseaza de la etajele foliare inferioare spre cele superioare. In conditii de infectie puternica are loc moartea prematura a frunzelor, scaderea numarului de frati si slaba umplere a boabelor (sistavirea). Pierderile de recolta cauzate de fainare pot depasi 40% atunci cand infectia are loc in fenofaza infloririi si cand petele pasloase afecteaza frunza stindard. Vigoarea

Figura 1. Fainare pe frunza de grau

 


plantelor este afectata datorita reducerii fotosintezei iar plantele se vor usca deoarece infectia cu aceasta ciuperca intensifica respiratia si transpiratia.

Agentul etiologic si evolutia bolii. Ciuperca Blumeria (Erysiphe) graminis (figura 1) prezinta doua particularitati biologice importante; prima este caracteristica strict biotrofa a patogenului, adica incapacitatea de a se dezvolta fara suportul tesuturilor vii ale plantei. A doua caracteristica este plasticitatea genetica, sau cu alte cuvinte capacitatea de a produce rapid indivizi adaptati la diferitele presiuni selective exercitate de mediu. Aceasta plasticitate este favorizata de haploidia organelor infectioase (conidii, ascospori) care permite tuturor mutatiilor sa se exprime rapid, cat si numarului mare de conidii produs de fiecare colonie. Organele de inmultire asexuata ale ciupercii sunt conidiile de forma elipsoidala, dispuse in lanturi simple pe conidiofori scurti, hialini dispusi perpendicular pe miceliu. Conidiile au si rol de organe de diseminare putand fi dispersate si vehiculate de curentii de aer adesea pana la cativa zeci de kilometri. Sexuat ciuperca se inmulteste prin asce cu ascospori care se gasesc inchise in peritecii globuloase cu apendici sau fulcre simple, brune la exterior. Forma de rezistenta a ciupercii o reprezinta miceliul si periteciile cu asce si ascospori. Infectiile primare ale culturilor de toamna sau ale samulastrei sunt facute de ascosporii eliberati din periteciile care apar de regula spre sfarsitul lunii mai, inceputul lunii iunie in interiorul coloniilor albicioase de la suprafata organelor atacate. Ascosporii prin germinare dau filamente de infectie din care se formeaza hife pluricelulare, ramificate, hialine care se fixeaza pe suprafata organelor atacate prin apresori ce se continua in celulele epidermice cu haustori, organele de nutritie ale ciupercii - ectoparazitism. Daca mediul este favorabil ciuperca reuseste sa fructifice asexuat prin formarea conidiilor ce asigura infectiile secundare in mod asemanator ascosporilor.

In conditii favorabile ciuperca poate sa-si repete ciclul de viata la interval de 7 - 10 zile. Daca periteciile se matureaza pana toamna atunci ciuperca rezista peste iarna sub aceasta forma, dar si prin miceliu. In acest caz infectiile primare se produc in primavara atat prin ascospori cat si prin conidii care genereaza micelii cu mai multe generatii de conidii responsabile de infectiile secundare. Catre sfarsitul vegetatiei apar din nou peritecii in urma procesului sexual (anteridie + ascogon) care incheie ciclul de viata al ciupercii. Blumeria graminis prezinta 11 forme specializate dintre care mai importante sunt: hordei - orz; tritici - grau; secalis - secara; avenae - ovaz. Temperatura de 15 - 20ºC, U.R. a aerului ridicata, ploile, ceata, roua, semanaturile dese, fertilizarea unilaterala cu azot, soiurile sensibile sunt factori declansatori ai epidemiilor de fainare. Vremea insorita cu temperaturi ridicate si fara roua incetinesc sau chiar opresc epidemia.

Prevenire si combatere. Se recomanda respectarea unui complex de masuri agrofitotehnice cum ar fi: rotatia culturilor, fertilizarea minerala echilibrata si moderata, distrugerea samulastrei, drenarea excesului de apa, semanatul in perioada optima ,utilizarea in cultura a soiurilor rezistente sau tolerante.

Daca totusi conditiile de mediu sunt propice dezvoltarii ciupercii si la sfarsitul infloritului pe ultimele 3 frunze sau inainte de inflorit pe frunza stindard sunt in jur de 25 de pete pasloase (colonii albe) valoarea    P.E.D. - ului se aplica tratamente chimice cu: Sulf muiabil 8 kg /ha, Bavistin, Benlate - 0,6 kg /ha, Topsin 70 - 1 kg /ha, Bravo 75 - 2 kg /ha, Granit, Impact, Mirage, Sportak - 1 l /ha, Tilt 250 - 0,5 l /ha, sau amestecul sinergic Metoben 0,7 kg /ha + Sulf muiabil 1kg /ha + Dithane M-45 - 1,75 kg /ha, care protejeaza graul si orzul de toate bolile foliare si de spic. La grau in combaterea bolii prin metode biologice se pot utiliza varianta de combatere biologica - micoparazitismul, adica ciuperci saprofite ce paraziteaza patogenul fainarii sau antibioza (micoine).

Septorioza cerealelor paioase

(Septoria sp.)

Raspandire. Septorioza constituie o problema majora la grau, in schimb la orz importanta ei este relativ mica comparativ cu alte boli foliare cum ar fi rinchosporioza, fainarea sau helmintosporioza. In tara noastra Septoria tritici (septorioza frunzelor) este semnalata in zonele mai secetoase fiind raspandita la grau, specii de Triticum, secara, triticale si poacee spontane, in timp ce Septoria nodorum (septorioza nodurilor) predomina in Moldova centrala, Crisana si Transilvania fiind intalnita la grau, triticale, uneori orz sau ovaz si graminee spontane. Cantitativ productia de grau poate fi diminuata cu pana la 45% cand este afectat spicul si intre 10 - 55% cand este afectat sistemul foliar in intregime.

Simptome. Primele manifestari ale bolii apar pe seminte, coleoptil si tanara plantuta leziunile fiind initial de culoare verde deschis spre galben pe frunzele bazale apoi se extind rapid devenind brunii. Leziunile cauzate de Septoria tritici sunt brune de forma alungita rectangulara cu marginile neregulate. Pe suprafata lor prezinta numeroase puncte negricioase dispuse in siruri paralele cu nervurile care sunt picnidiile cu sporii ciupercii numiti picnospori. Acestea sunt evidente cu ochiul liber in special in diminetile cu roua sau dupa ploaie. Simptomele apar de regula pe frunzele inferioare dupa care progreseaza spre etajele superioare. Septoria nodorum provoaca necroze brune de forma lenticulara adesea inconjurate de un halo galben caracteristic. Picnidiile de culoare brun - deschis sunt vizibile cu ajutorul lupei cand frunza este privita in transparenta spre lumina. Aceasta ciuperca se poate observa atat in primele stadii de dezvoltare cat mai ales in fenofaza de inspicare. Infectia debuteaza cu frunzele bazale si progreseaza apoi spre partea superioara a plantei afectand glumele si spicul. Un fapt de curand acceptat este capacitatea lui Septoria nodorum de a se localiza pe spic in timp ce Septoria tritici ramane cantonata, in diferitele etaje foliare. Un atac al spicului in fenofaza de coacere determina sistavirea boabelor iar cariopsele raman mici, sticloase si acoperite de picnidii si picnospori.

Fig. 2. Septorioza cerealelor paioase, Septoria sp.

 


Agentul etiologic si evolutia bolii . Septorioza este cauzata de doua ciuperci distincte: Septoria nodorum (Leptosphaeria nodorum), Septoria tritici (Mycosphaerella graminicola) (figura 2).

Formele asexuate ale ciupercilor produc picnidii piriforme brune sau negre ce contin picnospori hialini drepti sau usor curbati la S. nodorum iar la S. tritici picnosporii sunt filiformi septati (3 - 7 septe) protejati de picnidii globuloase. O picnidie poate contine intre 500 - 3000 de picnospori. Formele sexuate prezinta peritecii cu asce si ascospori hialini bi - triseptati, respectiv bicelulari sau tricelulari. Este cunoscut faptul ca Septoria tritici este capabila de a ataca graul in diferite stadii fenologice, in timp ce S. nodorum este mai virulent pe graul aflat intr-un stadiu avansat de vegetatie, patogeneza sa fiind legata de factorul temperatura. Asta explica prezenta lui Septoria tritici in debutul vegetatiei, in timp ce Septoria nodorum este semnalat mai tarziu. Conservarea sursei de inocul se face in resturile vegetale si tulpini sub forma de picnidii si peritecii. Acestea din urma elibereaza ascosporii care vehiculati de vant vor asigura infectiile primare. Resturile vegetale contaminate si ingropate in sol pastreaza viabilitatea sporilor timp de 3 ani. O alta sursa de perpetuare a bolii o reprezinta semintele pe suprafata carora se remarca picnidii in santul ventral si in smocul de perisori (la Septoria nodorum, dar nu si in cazul Septoria tritici).

Infectiile primare pot fi realizate atat de ascospori cat si de picnosporii eliberasi din picnidii sub forma unui gel sporifer ce este diseminat pe vreme umeda pe distante scurte. Penetrarea in tesuturile plantei se face direct prin stomate. Pentru a se asigura contaminarea, prezenta apei pe frunze este necesara timp de 6 ore. Germinarea sporilor de Septoria nodorum necesita o perioada de 10 - 20 de zile. Numarul de generatii care se succed in timpul unui ciclu de productie este adesea mare si din aceasta cauza patogenul ataca frunzele pana in etajele superioare si chiar spicul, ceea ce determina pierderi de recolta importante.

Prevenire si combatere. Studiile au aratat ca cele doua septorioze coabiteaza adesea pe aceeasi planta sau chiar aceeasi frunza fiind greu de precizat cat la suta din recolta este diminuata de una sau alta dintre specii, dar se poate aprecia ca Septoria nodorum este mai pagubitoare decat Septoria tritici (10 - 20%). Perioada mare de persistenta a inoculului in resturile vegetale din sol, face dificila lupta prin metode culturale cum ar fi rotatia sau ingroparea resturilor vegetale. Trebuie precizat apoi ca anumite buruieni sunt gazde pentru septorioze. Semanatul des mareste umiditatea covorului si favorizeaza contaminarea, iar fertilizarea excesiva sau insuficienta cu azot faciliteaza de asemenea infectia. Prin limitarea densitatii plantelor se va favoriza circulatia aerului si patrunderea luminii printre frunze care se zvanta repede si nu mai ofera conditii prielnice pentru infectie. Plantele pitice ofera un "camin bun" septoriozelor care progreseaza de la baza spre varf. Se recomanda cultivarea de soiuri tolerante pe care boala progreseaza lent si folosirea de samanta sanatoasa conditionata si libera de picnidii. Tratarea chimica se poate face la samanta cu produse sistemice cum ar fi: Vitavax 75, Vitavax 200, Quinolate V - 4 - x in cantitate de 2 kg /t de samanta, Raxil 2 DS - 1,4 kg /t, Prelude SP - 2 kg /t sau Baytan Universal 19,5 WS - 200 g /100 kg. In cazul cand vremea se prognozeaza favorabila epidemiei si daca se constata depasirea PED - ului echivalent cu o intensitate de atac de 10 - 15 % se recomanda efectuarea a doua tratamente unul la impaiere iar cel de-al doilea imediat dupa inspicare.

Produsele recomandate sunt: Alto 320 SC - 0,2 l /ha, Granit 20    SC - 1 l /ha, Mirage 45 EC - 1 l /ha, Sportak 45 EC - 1 l /ha, Tilt - 0,5 l /ha, Bravo 75 WP - 2 kg /ha, Tango - 0,5 l /ha, Granit - 1 l /ha. In ceea ce priveste combaterea biologica se recomanda varianta antagonismului microbian respectiv utilizarea ciupercilor saprofite Gliocladium roseum si Sporotrichum mycophillum. In Franta a fost perfectat un model matematic de previziune a epidemiilor de septorioza numit PRESEPT, care integreaza parametrii de mediu importanti cum ar fi temperatura si umiditatea relativa a aerului corelati cu fenofazele de vegetatie (etajul foliar, starea culturii). Pe baza acestui program se poate determina daca un tratament chimic se justifica economic.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2111
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved