Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE MARULUI

1.

Virusul mozaicului marului

Boala se manifesta exclusiv pe frunze, prin simptome care difera in ce priveste aspectul si gravitatea, in functie de sensibilitatea soiurilor si virulenta tulpinii de virus.

Pe limbul frunzelor apar pete imprastiate neuniform, de culoare verde - deschis pana la galben - aurie sau crem, de forma si marimi diferite. Uneori petele au forma de inel, de linii drepte sau sinuoase, ori de benzi clorotice dispuse de-a lungul nervurilor; se poate produce si o ingalbenire a nervurilor primare si secundare. Patarea se poate extinde pe ambele fete ale limbului, si in cele din urma, duce la ingalbenirea frunzelor.

Pe vreme insorita si calduroasa pot apare si pete necrotice, care se extind si determina o cadere prematura a frunzelor.

Pomii puternic atacati vegeteaza slab si dau productii scazute, iar puietii au o crestere slaba si o infatisare caracteristica - bolnavicioasa.

prezenta simptomelor

2.

Proliferarea marului

La pomii tineri, micoplasma produce o dereglare a proceselor de crestere, pomii pornesc mai devreme in vegetatie, au o crestere mai slaba, inaltimea mai redusa cu 20 39%.

Simptomul tipic, cel de proliferare rezulta prin dezvoltarea inainte de vreme a mugurilor axilari si a formarii unui numar mare de lastari secundari slab dezvoltati (maturi de vrajitoare). Lastarii secundari aparuti, uneori se pot ramifica, dand lastari tertiari, care formeaza cu ramura principala din care a rezultat un unghi ascutit. Scoarta pomilor tineri infectati este lipsita de pubescenta, lucioasa, de culoare maronie.

prezenta simptomelor

Maturile de vrajitoare constituie un simptom al bolii; el apare fie concomitent pe tot pomul, fie succesiv pe diferite ramuri, rar mai multi ani consecutivi pe aceiasi ramura.

Ramurile atacate raman mai mici, mai subtiri, lipsite de vigoare, iar scoarta lor capata o culoare rosiatica si uneori se usuca.

Frunzisul pomilor infectati este mai slab dezvoltat, de culoare verde - deschis, uneori clorotica sau rosietica. Frunzele sunt mai mici, cu petioluri mai scurte decat cele ale pomilor sanatosi, insa cu stipelele mai lungi, mai ales la frunzele situate aproape de baza ramurilor; ca urmare a atacului se produce o cadere prematura a frunzelor.

Fructele nu prezinta simptome deosebite, raman insa mici, nu se coloreaza, au forma mai turtita, pedunculul mult alungit, iar cavitatile mai putin adanci.

Pulpa fructelor este spongioasa, cu gust fad, slab acidulata, cu un continut redus de zahar.

3.

Inmuierea lemnului la mar

Simptomul principal il constituie flexibilitatea neobisnuit de mare, mai ales a lastarilor de 1-2 ani si mai rar a ramurilor si tulpinilor pomilor mai in varsta. Aceasta flexibilitate poate sa fie limitata - ex. soiul Delicios auriu cand e infectat cu tulpini mai putin virulente, sau poate fi generala, prezenta la toate ramurile pomului.

Pomii infectati au uneori un port asemanator salciei plangatoare, mai ales cand sunt incarcati cu fructe. Aceasta flexibilitate excesiva este cauzata de nelignificarea sau lignificarea incompleta sau neregulata a xilemului si a traheidelor.In loc de lignina, la ingrosarea peretilor celulelor participa numai celuloza.

Partile atinse au o consistenta spongioasa si sunt expuse ciupercilor care produc plagi canceroase.

Frunzele si fructele pomului sunt normale; talia pomului ramane mica, iar productia scade.

prezenta simptomelor

4.

Arsura bacteriana comuna a marului si parului

(Pseudomonas syringae pv.syringae van Hall)

Boala se manifesta pe toate organele aeriene ale plantei. Nervurile frunzelor, indeosebi cele de par, mai rar cele de mar, se innegresc, iar in zonele internervuriene apar pete brune, care de obicei conflueaza si ocupa intrega suprafata a limbului. Apoi, frunzele se usuca in intregime, dar nu cad, ramanand pe pom chiar si in timpul iernii.

Florile infectate se brunifica si se ofilesc ca si cand ar fi distruse de ingheturi tarzii.

Arsura inflorescentelor la par incepe prin una sau mai multe leziuni distincte, de culoare neagra, pe fata exterioara a diferitelor organe florale.

Simptomul cel mai caracteristic este pe lastari si pe ramuri. Pe lastarii tinerii, in jurul locului unde s-a produs infectia, apar leziuni sub forma de striuri brune, care de multe ori incercuiesc lastarul. In asemenea cazuri, partea superioara se usuca, iar varful se indoaie in jos.

De pe lastari boala poate trece si pe ramurile mai batrane si pe tulpini, manifestandu-se mai ales in jurul nodurilor prin leziuni intinse, sclerozate, usor cufundate si bine delimitate de tesutul sanatos, evoluand uneori in ulceratii. Cand zona infectata cuprinde tulpina de jur - imprejur, pomul se usuca. Aceasta forma de atac este mai evidenta in pepiniera.

F%

I%

GA%

5.

Focul bacterian al rozaceelor

(Erwinia amylovora (Burril) Winslow Broadhurst, Buchanan, Krunwiede, Rogers et Smith)

Boala poate ataca toate organele aeriene ale plantelor. Arsura inflorescentelor este de obicei primul simptom si apare primavara devreme. Poate fi afectata o singura floare sau toata exsudeaza picaturi de lichid. Boala se extinde repede si bacteriile invadeaza frunzele vecine. Pe lastar, apare si o ulceratie mica.

Frunzele se vestejesc si intreg lastarul se brunifica la mar sau se innegreste la par.

Inflorescentele infectate pot sa cada sau sa ramana atasate de pom; dupa inflorescente, lastarii sunt organele cele mai sensibile, boala progresand foarte rapid. Pe timp umed, incepand cu perioada infloritului, pe lastarii bolnavi apar de obicei picaturi de exsudat, care au culoare variabila, de la alb pana la rosu - inchis, cu diferite nuante de brun-galben sau portocaliu.

Boala apare numai pe fructele verzi si cu totul ocazional pot sa apara leziuni si dupa recoltare. Penetrarea bacteriilor se realizeaza direct prin lenticele in scoarta, prin rani sau prin vase. Perele prezinta de-a lungul zonei necrotice o margine verde - inchis, hidrozata, in timp ce pe mere se produce o inrosire prematura, care inconjoara zona putreda.

F%

I%

GA%

Fructele atacate se innegresc la par si se brunifica la mar.

La pomii mai sensibili la aceasta boala, infectia poate cobori de la inflorescente, lastari sau fructe la ramurile mai vechi, sarpante sau trunchi producand leziuni, ulcere sau exsudari.

Leziunile sunt usor cufundate, de forme diferite, inconjurate de crapaturi neregulate, bine delimitate de tesut sanatos. Ulcerele formate pe tulpini sunt mici, inconjurate de calus. Ele pot incercui intreaga sarpanta, producand moartea partii superioare sau daca sunt localizate pe trunchi, moare tot pomul.

6.

Cancerul bacterian (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens (Smith et Towensd) Kerr, Joung et Panagopoulos (sin. Agrobacterium tumefaciens (Smith et Townsend) Conn)

Principalul simptom al cancerului este dezvoltarea unei tumori (gale, excrescente) de marimi, forme si consistente diferite, cu suprafata rugoasa.

Caracteristic pentru boala este aparitia de tumori secundare, la o oarecare distanta de tumoarea primara, dupa un timp mai indelungat, de obicei formandu-se deasupra tumorii principale. Cancerul poate provoca evolutia de epinastii ale frunzelor, inhibarea mugurilor laterali, formarea de radacini adventive. Uneori tumorile genereaza formatiuni cu organizare rudimentara, asemanatoare unor organe ca frunze, muguri, lastari, radacini, denumite teratoame.

La pomii fructiferi din pepiniera, pe radacini si in zona coletului se dezvolta tumori la inceput albicioase, mai putin consistente, mai tarziu lemnificate.

GA%

7.

Patarea cafenie a frunzelor, rapanul fructelor si lastarilor de mar

(Venturia inaequalis (Cke.) Wint (sin. Endostigme cinerascens (Fleisch) Jorst)

Boala se manifesta pe frunze, pe peduncul, pe sepale, pe fructe si mai rar pe lastari.

Frunzele atacate sunt acoperite de pete caracteristice, cafenii - olivacee, pe ambele fete, care cu timpul devin brun-negricioase, cu aspect catifelat; sunt multe si mici, conflueaza, ocupand mare suprafata din frunza, reducand posibilitatea de hranire a pomului. Forma de atac pe sepale si peduncul se intalneste in anii cu primaveri calduroase, cu ploi frecvente.

Fructele sunt atacate in toate stadiile de evolutie prezentand pete de diferite dimensiuni, brun - maslinii, catifelate. Fructele atacate se deformeaza, crapa si cele mai multe cad in lunile mai - iulie.

La soiurile sensibile, in anii cu ploi frecvente in lunile mai-iunie - iulie, se inregistreaza atac puternic de rapan si pe lastari. Atacul, la inceput sub forma de pete, de culoare maslinie - catifelata se exteriorizeaza sub forma de ulceratii, lastarul avand aspect crustos. Lastarii atacati se usuca sau degera in timpul iernii.

F%

I%

GA%

8.

Fainarea marului

(Podosphaera leucotricha (Ell. Et Ev.) Salm.)

Boala se manifesta pe muguri, frunze, inflorescente, lastari si fructe. La inceputul dezmuguritului atat mugurii florali, cat si cei vegetativi de pe formatiunile de rod infectati in anul precedent, prezinta atac de fainare. Ei nu mai evolueaza normal; se acopera cu o pasla pulverulenta, alba cu aspect fainos, se inrosesc, se usuca si cad. O parte din mugurii florali evolueaza pana in faza de rasfirare a inflorescentei, apoi se usuca si cad.

Florile atacate de ciuperca prezinta petale alungite, de culoare verzuie; sunt sterile, se usuca repede si cad; florile pot fi distruse 90 - 95%.

Frunzele cu fainare sunt mai mici, deformate, se brunifica usor, se copaiesc, sunt casante si in cele din urma cad.

Lastarii atacati sunt acoperiti de o pasla alb - murdara, nu cresc normal, lemnul nu se coace si in majoritatea cazurilor degera in timpul iernii.

Atacul pe fructe este foarte rar.

F%

I%

GA%

9.

Monilioza sau putregaiul brun si mumifierea fructelor

(Monilinia fructigena (aderh.Et Ruhl.)Honey)

Boala se manifesta pe flori, frunze, lastari, ramuri si fructe. In primaverile reci si ploioase, florile si frunzele se vestejesc, se brunifica si se usuca. Pe organele atacate apar pernite de mucegai, galben - cenusii, formate din conidiofori si conidii. Lastarii atacati se usuca. Fructele atacate in stadiul tanar se brunifica si putrezesc in intregime, acoperindu-se cu pernite de mucegai; in final cad la pamant. Pe fructele ajunse la maturitate apar pete galben - cafenii, mai mult sau mai putin circulare; pulpa se inmoaie si putrezeste; in dreptul petelor apar pernite pufoase, de 1-3 mm diametru, alb-galbui, apoi cenusii - brunii, dispuse concentric. In functie de conditiile de mediu (temperatura si umiditatea atmosferica), boala se manifesta sub forma de:

putregaiul brun = brown rot - apare pe timp umed si calduros; fructele putrezesc in 3 - 4 zile; se brunifica si cad; prezinta pernite alb - galbui; apare vara; este cel mai frecvent, mai evident, mai pagubitor.

putregaiul negru = black rot - este mai rar, pe timp umed si rece; apare pe fructe mai coapte; fructele mumifiate putrezesc, se innegresc, devin pieloase si nu mai prezinta fructificatii.

- putregaiul inimii = core rot; apare in conditii de uscaciune, fructele atacate se zbarcesc, se usuca, se mumifica si atarna pe pom si iarna; fenomenul se numeste mumifierea fructelor.

F%

I%

GA%

DAUNATORII MARULUI

1.

Gargarita florilor de mar

(Anthonomus pomorum L.)

Gargarita florilor de mar, este o insecta monofaga. Pagubele sunt produse de adulti, care se hranesc cu mugurii vegetativi si florali, producand sterilitatea florilor si de larve, care distrug organele interne ale florilor. Bobocii atacati nu se deschid, se brunifica, se usuca si raman atarnati pe ramuri, fiind cunoscuti sub numele de 'cuisoare'. Pierderile pot ajunge 90-100%.

F%

2.

Viespea merelor

(Hoplocampa testudinea Klug.)

Este o specie monofaga; pagubele sunt datorate galeriilor de larve in fructe. Fructele raman mici, pipernicite si cad.

F%

3.

Paduchele din San Jose

(Quadraspidiotus perniciosus Comst.)

Paduchele de San Josė este polifag, atacand peste 200 specii de arbori, arbusti si plante ierboase; prefera speciile lemnoase;

s-a semnalat pe capsun, dar nu si pe conifere.

Ataca atat partile lemnoase, frunzele, cat si fructele. Se fixeaza cu ajutorul rostrului in tesut si suge continutul celular. O data cu intepatura este introdusa si saliva, care contine o substanta toxica sub actiunea careia se produc o serie de modificari biochimice, din care cauza tesuturile se necrozeaza, se rosesc, formandu-se pete caracteristice. Pomii atacati au o vegetatie redusa, frunze etiolate, fructe mici si deformate.

F%

4.

Paduchele lanos

(Eriosoma lanigerum Hasum.)

Paduchele lanos colonizeaza tulpini, ramuri, lastari, radacini, hranindu-se prin sugerea sucului celular din tesuturi. Partile atacate se hipertrofiaza si apar umflaturi sub forma de nodozitati sau ulceratii canceroase. Pomii atacati se debiliteaza si in final se usuca. Parazitismul natural este asigurat de viespea monofaga Aphelinus mali Halid.

F%

5.

Paianjenul rosu al pomilor fructiferi

(Panonychus ulmi Koch sin.Metatetranychus ulmi Qud., Tetranychus ulmi Koch)

Paianjenul rosu este o specie polifaga, atacand marul, parul, gutuiul, prunul, ciresul, caisul, migdalul, nucul, coacazul, agrisul, etc.; pagubele se datoresc intepaturilor si sugerii sevei, producand in frunze rupturi si dislocari ale epidermei si parenchimului lacunar.

Pe frunze apar pete mici, alb - brunii, care cu timpul conflueaza, iar coloritul se schimba de la alb-argintiu pana la alb-rosietic.

La atacuri puternice, frunzele se usuca si cad, prejudiciind indirect productia. Ca specii pradatoare se cunosc dintre acarieni - Typhlodromus, Tydeus, iar dintre insecte - Chrysopa, Stethorus, Anthocoris, care pot influenta densitatea de acarieni.

F%

6.

Paduchele verde al marului

(Aphis pomi de Geer (sin. Doralis pomi de Geer) )

Paduchii se localizeaza de regula pe partea inferioara a frunzelor, colonizand varfurile de crestere. Datorita modului de atac - intepat si supt seva, frunzele se rasucesc, se ingalbenesc si se usuca.

Paduchele acopera adesea organele atacate cu asa zisa 'roua de miere' (excrementele - dulci) pe care se dezvolta diferite ciuperci saprofite (fumagina - Capodium salicinum

F%

7.

Puricele melifer al marului

(Psylla mali Schmidb.)

In unii ani poate determina pagube mari; in urma intepaturilor provocate de larve si adulti, lastarii se rasucesc, frunzele se deformeaza, raman mici si capata un aspect clorotic, iar butonii florali avorteaza, se usuca si raman atarnati pe pom. In urma atacului de Psylla, datorita excrementelor dulci ale insectei, se instaleaza diferite ciuperci saprofite (ex. Capnodium salicinum).

F%

8.

Inelarul

(Malacosoma neustria L. (sin.Bombyx neustria L.)

Este o specie polifaga, care ataca toti pomii fructiferi; in anii favorabili, inelarul poate provoca defolieri importante, pierderi de recolta si debilitarea pomilor.

F%

9.

Omida paroasa a stejarului sau fluturele stejarului

(Lymantria dispar L.)

Larvele sunt foarte lacome si polifage atacand atat pomii fructiferi, cat si speciile ornamentale si forestiere. Focarele se formeaza in paduri de foioase, de unde se raspandesc si in livezi; omizile distrug mugurii, frunzele, florile si in anii de invazie produc pagube importante; pomii pot fi desfrunziti, pierd recolta si sunt debilitati.

F%

10.

Omida paroasa a dudului

(Hyphantria cunea Drury (sin. Bombyx cunea Drury )

Este considerata principal daunator al pomilor fructiferi; provoaca desfrunzirea partiala sau totala a pomilor ceea ce duce la pierderi de recolta si chiar la debilitarea pomilor; in multe tari este considerata daunator de carantina.

F%

11.

Sfredelitorul ramurilor

(Zeuzera pyrina L. (sin. Zeuzera aesculi L.)

Sfredelitorul ramurilor ataca peste 150 specii de arbori fructiferi si forestieri; ramurile atacate se usuca, pomii se degarnisesc de ramuri si se usuca.

F%

12.

Sfredelitorul tulpinilor

(Cossus cossus L. (sin.Cossus ligniperda L.) )

Sfredelitorul tulpinilor se dezvolta in tulpinile speciilor pomicole cu lemn moale, carora, prin galeriile produse, le provoaca uscarea.

F%

13.

Cariul scoartei

(Ruguloscolytus rugulosus Ratz.)

Ataca tulpinile si ramurile groase ale speciilor fructifere. Pomii debilitati fiziologic (seceta, ingrasaminte, etc.) sunt cei mai atacati; pomii atacati se usuca.

F%

14.

Cotarul verde

(Operopthera brumata L. )sin. Cheimatobia brumata L.)

Larvele sunt polifage, atacand toate speciile pomicole (si arbustii); pomii dezmuguriti se dezvolta incet, fructele raman mici si productia scade.

15.

Carabusul de mai

Melolontha melolontha L.)

Carabusul este polifag. In stadiul de adult ataca frunzele tuturor speciilor pomicole, pentru maturatia sexuala. In stadiul de larva ataca radacinile tuturor speciilor pomicole, ceea ce duce initial la reducerea productiei de fructe si cu timpul la uscarea pomilor.

F%

Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE PARULUI

1.

Focul bacterian al rozaceelor

(Erwinia amilovora (Burrill) Winslow, Broadhurst, Buchanan, Krunweide, Rogers et.Smith.)

Boala a fost descrisa la specia mar.

GA%

2.

Arsura bacteriana comuna a parului

(Pseudomonas syringae pv. syringae van Hall)

Boala a fost descrisa la specia mar.

GA%

3.

Cancerul bacterian

(Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens (Smith et Townsend) Kerr, Jounget Panagopoulos )

Boala a fost descrisa la specia mar.

F%

4.

Patarea cafenie si rapanul parului

(Venturia pirinia (Aderth.)Syd.)

Ciuperca ataca frunzele, pedunculii florali, sepalele, fructele si lastarii. Pe organele afectate apar pete maslinii - catifelate, care in conditii de umiditate ridicata (peste 90%), cresc, se contopesc, putand acoperi portiuni mari din suprafata acestora.

Atacul pe lastari se constata in perioada cand acestia sunt in stadiul erbaceu, de la inceputul lunii mai, pana in septembrie, sub forma unor pete maslinii. In scurt timp stratul de suber din dreptul petelor se ridica, formandu-se vezicule mici, care crapa in partea superioara, dand astfel lastarilor un aspect caracteristic, rapanos. Lastarii puternic atacati se usuca incepand de la varf. Pe fructele tinere apar ca si pe frunze pete maslinii - negricioase, care in conditii de umiditate atmosferica ridicata se extind, conflueaza, acoperind o mare parte din suprafata fructelor. In dreptul petelor de pe organele atacate, pe strome reduse, se diferentiaza conidioforii si conidiile ciupercii.

F%

I%

GA%

5.

Patarea alba a frunzelor de par

(Mycosphaerella Sentina (Fuck.) Schret.)

Atacul se manifesta frecvent pe frunze, mai rar pe fructe. Catre sfarsitul primaverii, pe frunze apar pete brune, circulare, neregulate de 1-4 mm diametru, petele devin cenusii - albicioase, inconjurate de o margine de culoare brun - roscata; la soiurile sensibile ajung la 80 pete/frunza, dispuse in spatiile dintre nervuri. Pe partea superioara a frunzelor, in dreptul petelor apar puncte mici, negricioase, care reprezinta picnidiile ciupercii.

Pe fructe pot apare pete superficiale, identice cu cele de pe frunze, dar de dimensiuni mai mari.

F%

I%

GA%

6.

Patarea bruna a frunzelor de par

(Diplocarpon mespili Sorokin (sin. Fabrea maculata (Lėv.) Atk.)

Frecvent ciuperca ataca frunzele, lastarii, mai rar fructele. Pe frunze in tot cursul perioadei de vegetatie apar pete, mai mult sau mai putin circulare, cu diametrul de 1-5 mm, galbene, apoi brun - rosietice, bine delimitate.

Pe fata superioara a frunzelor, in dreptul petelor, apar unu - mai rar doua - trei puncte mici, crustoase, negricioase, care sunt fructificatiile ciupercii (conidiofori si conidii). Frunzele se rasucesc, se brunifica si in final cad. Pe fructe, in anii umezi apar pete ca pe frunze, dar mai mari, in special la gutui.

Pe lastarii tineri, in special pe varfuri, apar pete asemanatoare celor de pe frunze. Acestea pot evolua in cancere longitudinale, lungi de cativa centimetri, care conduc la brunificarea si uscarea acestora.

F%

I%

GA%

7.

Monilioza sau putregaiul brun si mumifierea fructelor

(Monilinia fructigena (Aderth.et Ruhl.) Honey)

Boala a fost descrisa la specia mar.

F%

I%

GA%

8.

Boala plumbului

(Chondrostereum purpureum (Pers.) Pouzar )

Boala a fost descrisa la specia mar.

F%

I%

GA%

DAUNATORII PARULUI

1.

Viespea perelor

(Hoplocampa brevis L.)

Daunatorul se intalneste in plantatiile de par si se aseamana ca biologie si mod de atac cu Hoplocampa testudinea, care a fost descrisa la specia mar.

F%

2.

Puricele melifer al parului

(Psylla pyricola Frst)

Adultii si larvele colonizeaza toate organele aeriene ale parului, pe care le inteapa, pentru a suge sucul celular. Lastarii se curbeaza, florile si frunzele se rasucesc, se usuca si cad, iar fructele raman pipernicite. Pe organele atacate de Psylla se dezvolta diferite ciuperci din genul Capnodium: este principalul vector al focului bacterian (E. amylovora

F%

3.

Inelarul

(Malacosoma neustria L.(sin.Bombzx neustria L.)

Se intalneste frecvent in zona de silvostepa si in zona padurilor de stejar. Biologia daunatorului a fost tratata la specia mar.

F%

4.

Sfredelitorul ramurilor

(Zeuzera pyrina L(sin. Zeuzera aesculi L.)

Descrierea daunatorului a fost tratata la specia mar.

F%

5.

Gargarita florilor de par

(Anthonomus cinctus Redt.)

Adultul este o gargarita, monofaga; pagubele sunt

produse de adultii care se hranesc cu mugurii vegetativi si floriferi, producand sterilitatea florilor si de larve, care dezvoltandu-se in interiorul florilor se hranesc cu continutul acestora; are o generatie pe an si ierneaza ca adult in scoarta exfoliata a pomilor.

F%

6.

Viermele perelor

(Cydia pomonella L. (sin.Carpocapsa pomonella L.) )

Adultul este un fluture; pagubele sunt produse de larvele care se dezvolta si se hranesc cu pulpa fructelor; fructele atacate prezinta scurgeri gomoase, se matureaza timpuriu si sunt predispuse la infectii cu diferite ciuperci.

F%

7.

Paduchele din San Jose

(Quadraspidiotus perniciosus Const.)

In conditiile tarii noastre are 2-3 generatii pe an, frecvent 2; ierneaza ca larva de varsta I; este polifag, atacand peste 200 specii de arbori, arbusti si chiar plante ierboase; prefera speciile lemnoase, ataca atat partea lemnoasa cat si frunzele si fructele; se fixeaza cu ajutorul rostrului in tesut si suge continutul celular; odata cu intepatura este introdusa si saliva, care contine o substanta toxica sub actiunea careia se produc o serie de modificari biochimice, din care cauza tesuturile se necrozeaza, se inrosesc, formandu-se pete caracteristice (violacee); pomii atacati au o vegetatie redusa, frunze etiolate, fructe mici si deformate.

F%

8.

Paianjenul rosu

(Panonychus ulmi Koch (sin. Tetranychus ulmi Koch )

Este o specie polifaga; pagubele se datoreaza intepaturilor si sugerii sevei, producand in frunze rupturi si dislocari ale epidermei si parenchimului lacunar; pe frunze apar pete mici alburii, care cu timpul confluiaza iar coloritul se schimba de la alb - argintiu la alb rosietic; la atacuri puternice frunzele se usuca si cad, prejudiciind indirect productia. Ca specii pradatoare se cunosc: Typhlodromus, Tydeus, Chrysopa, Anthocoris, etc., care pot influenta populatia de acarieni.

F%

Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE GUTUIULUI

1.

Focul bacterial al rozaceelor

(Erwinia amylovora (Burrill) Winslow, Brodhurst, Buchanan, Krunweide, Rogers et Smith.)

Boala a fost descrisa la specia mar.

GA%

2.

Patarea bruna a frunzelor de gutui si de par

(Diplocarpon mespili Sorokin)

Boala a fost descrisa la specia par.

GA%

3.

Mumifierea fructelor tinere de gutui si de par

(Monilinia linharthiana (Perill. et Delacr.) Honey

Ciuperca paraziteaza frunze, flori, fructe tinere si lastari ierbacei. La inceputul infrunzitului, pe frunze, brunificarea porneste de la baza, se extinde de-a lungul nervurii principale, inspre varf; pe vreme umeda apar fructificatiile albicioase - cenusii. Conidiile ajunse pe stigmatul florilor de gutui germineaza, iar filamentul de infectie strabate stilul ajungand in ovar; de aici, miceliul trece prin pedunculul floral in lastari si apoi in frunzele din apropiere.

In ovarele fructelor tinere miceliul se ramifica formand o stroma sclerotiforma; fructele nu mai cresc, raman mici, se mumifica si cad; tesutul fructelor este brunificat si dezorganizat; perisorii care acopera fructele de gutui tinere se detaseaza foarte usor.

GA%

DAUNATORII GUTUIULUI

2.

Carabusul de mai

(Melolontha melolontha L.)

Descrierea daunatorului este tratata la specia mar.

3.

Viermele fructelor

(Cydia pomonella L.(Laspeyresia pomonella)

Descrierea daunatorului este tratata la specia mar.

Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE PRUNULUI

1.

Varsatul prunului-Virusul varsatului prunului

(Prunus virus 7 Christoff )

Virusul produce simptome tipice numai pe unele soiuri, pe altele infectia ramanand latenta. Simptomul apare pe frunze si pe fructe.

Pe frunzele tinere apar pete inelare sau sinuoase, de culoare verde - deschis, de dimensiuni variabile, cu margini difuze, rareori distincte. Petele inelare prezinta o insula de colorit normal in interior; decolorarea nu este totdeauna evidenta, iar simptomul se poate observa numai prin transparenta.

Petele sunt evidente in toata perioada de vegetatie. La unele soiuri limbul foliar se gofreaza, se onduleaza, iar la altele apare o rarefiere a nervurilor si o deformare accentuata a limbului.

Boala se manifesta pe anumite ramuri, la inceput, apoi, se generalizeaza; viteza de migrare a virusului este in functie si de varsta pomilor; la cei mai batrani raspandirea este mai lenta.

Pe fructe simptomele apar cand au dimensiunile unei alune sub forma de pete inelare sau linii sinuoase, cu un colorit verde - deschis, crud.

Este afectata si pulpa, care devine mai deasa si colorata. In dreptul petelor de pe fructe apar depresiuni, zone in care coloratia specifica maturarii apare mai devreme. Fructele atacate sunt mai mici, deformate, colorate neuniform, acumuleaza putine zaharuri, au gust fad si cad inainte de vreme.

prezenta simptomelor

2.

Patarea si ciuruirea bacteriana a frunzelor de prun

(Xanthomonas campestri pv. pruni (Smith) Dye (sin. Xanthomonas pruni (E. F. Smith) Dowson)

Boala se manifesta pe frunze, fructe, lastari tineri, pe ramuri si tulpini. Pe frunze inca din luna mai, apar pete mici de 0,5 - 2mm in diametru, circulare sau unghiulare, cu aspect apos, translucid, de culoare verde, ceva mai inchisa decat a tesutului sanatos. La inceput petele apar in jurul stomatelor sau sunt limitate la tesuturile dintre nervuri. Caracteristic, este faptul ca ele sunt inconjurate de o zona cu aspect sticlos si transparent. De cele mai multe ori sunt acoperite cu un exsudat abundent, galbui.

Cu timpul, tesuturile din dreptul petelor se necrozeaza, se usuca se desprind si cad, iar frunzele raman ciuruite. La un atac puternic, petele se unesc, se extind, mai ales catre marginea frunzei, care in cele din urma apar zdrentuite. Cand apar pete si pe petiolul frunzelor, se inregistreaza o cadere in masa a acestora. Pe fructe, apar la inceput pete mici, de culoare bruna, apoi negricioasa, circulare cu aspect apos, care se maresc in dimensiune, odata cu fructul.

Ele sunt cufundate in pulpa fructului si prezinta la suprafata un exsudat galbui foarte bogat in bacterii. Uneori, petele de pe fructele necoapte apar inconjurate de un inel verde-inchis. In dreptul acestor pete, tesuturile fructului reactioneaza prin secretie de clei si prin formarea la limita dintre tesutul sanatos si cel bolnav, a unui strat de suber separator. Cu timpul, petele se necrozeaza, plesnesc, formand crapaturi mai mult sau mai putin adanci.

GA%

3.

Patarea rosie a frunzelor de prun

(Polystigma rubrum (Pers.) Dc.)

Boala se manifesta pe frunze, prin aparitia unor pete galbene-verzui, apoi rosii-caramizii (de unde vine numele bolii).

Tesutul este mai ingrosat, casant, usor bombat spre fata inferioara a limbului. Numarul petelor oscileaza intre 1 -13, frecvent 6 - 8.

In conditiile unui atac puternic se constata o defoliere timpurie, si in final fructele cad.

In dreptul petelor, pe fata inferioara a frunzelor, apar niste punctisoare, mici, brune ce reprezinta deschiderile picnidiilor. Catre sfarsitul verii, tesutul din dreptul petelor se coloreaza, incepand din centru, in brun-negricios.

F%

I%

GA%

4.

Ciuruirea frunzelor de samburoase

(Stigmina carpophyla (Lėv.) M.B.Ellis (sin. Coryneum beijerinkii Qud.)

Boala se manifesta pe frunze, pe lastarii tineri si pe fructe. Pe frunze, dupa dezmugurire apar pete de dimensiuni si culori diferite, in functie de specie si anume: - la cais sunt pete mici de 0,5-3 mm diametru, roz - violacei, delimitate de un chenar brun - rosietic; la piersic petele sunt circulare, brunii, de 2-5 mm, marginite de un contur brun-violaceu; la cires - visin, petele sunt mai mari de 2-7 mm diametru, circulare, brun-deschis cu marginile mai inchise; la prun, petele sunt mai mici de 0,3-3 mm diametru, cenusiu-brunii, inconjurate de un contur mai inchis.

Cu timpul, tesutul din dreptul petelor se necrozeaza si cade, astfel ca, frunzele apar ciuruite; petele pot fi izolate sau pot sa conflueze, caz in care perforatiile sunt mai mari, neregulate. In conditiile unui atac intens se produce o desfrunzire timpurie a pomilor.

In perioadele cu umiditate atmosferica mare, boala se extinde si pe lastari verzi, pe fructe, in special la cais, prun, cires, visin, piersic si migdal.

Pe lastari, primavara apar numeroase pete mici, ovale, de 0,5 - 2,5 mm lungime, rosietice sau violacei, dispuse in jurul mugurilor; petele cresc, ajungand la 4 cm ; tesutul se necrozeaza, devine brun-cenusiu, apoi cenusiu albicios, usor cufundat, cu marginile bine delimitate.

In dreptul petelor apar numeroase punctisoare mici, negricioase, constituite din conidiofori si conidii. In cazul atacurilor intense, lastarii se usuca, incepand de la varf. Pe lastarii de 1-3 ani, scoarta din dreptul petelor crapa, provocand ulceratii prin care se scurge clei.

Atacul pe fructe si peduncul se manifesta la toate samburoasele. La cires si visin, infectia se realizeaza de timpuriu, cand apar pete mici, rosietice, usor vizibile; in stare mai avansata, conflueaza si acopera portiuni mari din fruct. Tesutul din dreptul petelor devine brun-negricios, iar pulpa se usuca pana la sambure. Pierderile datorita atacului pe fructe la cires si visin, pot ajunge la 80% din productie. Caisele pot fi atacate de la dimensiunea unei alune, pana la parga. Atacul se manifesta numai pe o parte a fructului, prin aparitia unor pete mici, de 1-2 mm, brunii sau brun - rosietice, cu marginea usor proeminenta, din care cauza fructul are un aspect crustos. Fructele tinere, atacate, raman mai mici, asimetrice si nu se matureaza normal. Pe piersici apar pete izolate, circulare, brun-deschis, cu marginea brun-inchisa, usor cufundate, de 1-5 mm, cu secretii gomoase la suprafata. Pe prune - mai rar - apar pete mici, cenusii, superficiale cu marginea de culoare mai inchisa; tesuturile se rup si apar secretii cleioase.

F%

I%

GA%

5.

Hurlupi

(Taphrina pruni (Fuck) Tul(sin. T.rostrupiana (Sad) Gies, Exoascus pruni Fck.)

Atacul se manifesta pe fructe, aparand in lunile aprilie-mai, imediat dupa fecundare. Ovarele infectate, in curs de dezvoltare se alungesc si se latesc luand forma unei secere; mezocarpul este hipertrofiat, endocarpul nedezvoltat, iar samanta atrofiata.

Fructele atacate au un aspect rugos, un colorit verde-galbui si un gust dulce-acrisor. Dupa un timp, fructele se acopera cu un strat fin, la inceput albicios-cenusiu, apoi brun-violaceu, datorita dezvoltarii ascelor ciupercii. Primaverile reci si umede favorizeaza infectia.

F%

I%

GA%

6.

Maturi de vrajitoare

(Taphrina insititiae (Sadeb.) Johnas )

La pomii infectati de aceasta ciuperca se observa ramuri lungi, subtiri, bogat si neregulat ramificate, care pornesc din locuri foarte apropiate, sub forma unor tufe lungi de 1m si late de aproximativ 40 cm.

In iarna, atacul se observa mai usor. Acestea pornesc in vegetatie primavara, dar sunt lipsite de flori. Frunzele de pe aceste ramuri sunt mai mici, usor basicate spre partea superioara, iar pe cea inferioara prezinta un strat fin, cenusiu - albicios, format din asce cu ascospori. Aceste frunze se brunifica si cad mai devreme.

F%

I%

GA%

7.

Monilioza sau putregaiul brun si mumifierea fructelor la speciile samburoase

(Monilinia laxa (Aderth.et Ruhl.) Honey )

Boala se manifesta pe flori, frunze, lastari, fructe. Atacul de primavara afecteaza florile, lastarii si frunzele; este foarte daunator pentru tara noastra. Organele parazitate de ciuperca se ofilesc, se brunifica si in final se usuca. Varful lastarilor se usuca si se indoaie. Acestia pot fi confundati cu ingheturile tarzii de primavara.

Pe fructe, apar pete circulare, cafenii, care se extind repede, cuprinzand fructul; pulpa devine moale si putrezeste; fructificatiile ciupercii apar sub forma de pernite de 1-2 mm diametru, de culoare alb - galbui sau cenusiu - galbui; acestea se dezvolta la o umiditate atmosferica mare si o temperatura de 10 -12 s C. Fructele se infecteaza usor prin leziunile provocate de grindina si insecte, cat si prin contactul direct dintre cele infectate si cele sanatoase.

F%

I%

GA%

8.

Boala plumbului

(Chondrostereum purpureum (Pers.) Pouzar (sin. Stereum purpureum (Pers.Ex.Fr.) )

Pomii bolnavi se recunosc usor, deoarece frunzele au culoarea plumbului proaspat taiat, cu luciu argintiu; frunzele sunt carnoase, mai groase, deseori basicate si deformate, cu pigmentari antocianice pe margini; coloratia este tot timpul anului sau numai o parte (se mascheaza la un moment dat), lemnul apare brun; lastarii atacati sunt subtiri, mai scurti si ramifica abundent, sub forma unei 'maturi de vrajitoare'.

F%

DAUNATORII PRUNULUI

1.

Viespea neagra a prunului

Hoplocampa minuta Christ.(sin.Hoplocampa fluvicornis Klug.)

Viespele se hranesc cu nectarul si polenul diferitelor flori, iar cand prunul infloreste, femelele depun ouale la baza sepalelor sau in receptacol.

Intr-o floare sunt depuse 1-2 oua; o femela depune 80-100 oua. Larvele aparute se hranesc cu samburele abia format. Incepand cu varsta 2-a larvele trec in alte fructe, continuand hranirea.

La caderea fiziologica a fructelor, larvele dezvoltate complet, cad odata cu fructele, si migreaza in sol, unde-si confectioneza coconii. Viespea prunelor este monofaga, atacand numai fructele de prun. Fructele atacate nu se mai dezvolta, raman mici si cad inainte de vreme. Pagubele pot ajunge la 60-80% din productie.

F%

2.

Viermele prunelor

(Cydia funebrana Tr. (sin. Laspeyresia funebrana Tr., Grapholita funebrana)

Pagubele sunt produse de larve, ajungand la 50-80% din productie. Fructele atacate prezinta scurgeri gomoase; se maturizeaza timpuriu si sunt predispuse la infectiile cu diferite ciuperci (ex. Monilia

F%

3.

Viespea samburilor de prun

(Eurytoma schreineri Schr.)

Atacul se manifesta prin caderea timpurie a fructelor, incepand cu finele lunii iunie si cu un maxim in iulie, perioada in care larvele din samburi au crescut la dimensiuni normale; fructele atacate au o coloratie violacee, o usoara asimetrie si un inceput de vestejire; insecta poate fi depistata prin spargerea samburilor de la fructele cazute, unde sunt larvele, care isi petrec toamna si iarna in invelisul tegumentar al semintei consumate in timpul dezvoltarii lor.

F%

4.

Cotarul verde

(Operophtera brumata L. (sin. Cheimatobia brumata L.)

Daunatorul este descris la specia mar.

F%

6.

Omida paroasa a

stejarului sau fluturele stejarului

(Lymantria dispar L.)

Daunatorul este descris la specia mar.

F%

6.

Gargarita mugurilor

(Sciaphobus squalidus Gyll.)

Daunatorul se hraneste cu muguri, flori si frunze tinere.

Gargarita mugurilor este polifaga, atacand nucul, marul, parul, prunul, caisul; la aparitie, in primavara gargaritele distrug mugurii de rod, apoi florile; in anii de invazie productia de fructe scade considerabil.

F%

7.

Molia orientala a fructelor

(Cydia molesta Busck. (sin. Grapholitha molesta Busck.)

Larvele ataca lastarii, frunzele si fructele de piersic, cais si prun, iar atacuri sporadice s-au semnalat si la par, gutui, migdal, mar si cires. In lastari larvele formeaza galerii descendente de 5 - 18 cm lungime, care conduc la uscarea lastarilor.

Pe scoarta lor se gaseste o secretie gomoasa (clei); lastarii au cresteri slabe. Pagube mari se inregistreaza si la fructe; larvele patrund prin peduncul sau caliciu, si se hranesc sapand galerii in jurul samburelui. Fructele atacate nu se mai dezvolta si in final putrezesc.

F%

Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE PIERSICULUI

1.

Mozaicul in benzi-Virusul mozaicului in benzi al prunului

Atacul se manifesta primavara, pe frunze sub forma unor pete punctiforme, a unor benzi galbene - verzui, unor inele sau desene de forma frunzei de stejar sau de culoare verde - deschis sau galbuie. Pe unele soiuri de cais, virusul se gaseste in stare latenta. Virusul se transmite prin altoire. In natura este diseminat prin multiplicarea materialului infectat. Ca plante indicatoare se recomanda piersicii din samanta si P kansuensis. Virusul inoculat la plante de Vigna cylindrica produce leziuni locale, necrotice, urmate de patari si necroze sistemice.

prezenta simptomelor

2.

Varsatul prunelor Virusul varsatului prunului

(Prunus virus 7 Christoff)

Virusul produce simptome tipice numai pe unele soiuri, pe altele infectia ramanand latenta. Simptomul apare pe frunze si pe fructe.

Fructele atacate sunt mai mici, deformate, colorate neuniform, acumuleaza putine zaharuri, au gust fad si cad inainte de vreme.

prezenta simptomelor

3.

Ciuruirea bacteriana

(Xanhomonas campestris pv. pruni (Smith) Dye) (sin. Xanthomonas pruni (E. F. Smith) Dowson)

Atacul acestei bacterii se aseamana la prima vedere cu atacul de Stigmina carpophila Lėv

Pe piersic mai este indicat si atacul bacteriilor Pseudomonas syringae pv. morsprunorum Wormald si Pseudomonas syringae pv. syringae van Hall

Simptomele sunt asemanatoare cu cele produse de acesti agenti patogeni si la celelalte samburoase.

GA%

4.

Fainarea piersicului

Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lėv.var.persicae Woron.)

Atacul se manifesta pe frunze, lastarii tineri si pe fructe. Incepand din luna iunie, pe ambele fete ale frunzelor tinere de la varful lastarilor apar pete albicioase, cu aspect paslos, de forme si dimensiuni diferite, initial izolate apoi confluente, caz in care acopera zone mari din limb. Frunzele atacate raman mici, se rasucesc, se brunifica si cad de timpuriu. Pe lastarii tineri, in jumatatea dinspre varf, se dezvolta o pasla albicioasa, care adeseori ii inveleste de jur imprejur ca intr-un manson, pe portiuni de 10 - 12 cm lungime. Lastarii puternic atacati raman debili, se vestejesc si se usuca in timpul verii.

Pe fructe, mai frecvent la nectarine, apar pete pasloase, albicioase, de dimensiuni diferite, unele acoperind 2/3 din suprafata. Fructele atacate raman mici, deformate, adesea crapa in dreptul petelor si au gust amarui.

F%

I%

GA%

5.

Basicarea frunzelor la piersic

(Taphrina deformans (Berk.) Tul.sin. Exoascus deformans Fuck.)

Ciuperca ataca frunzele, lastarii tineri si in anii favorabili si fructele. Pe frunze primele simptome apar la sfarsitul lunii aprilie inceputul lunii mai. Parenchimul dintre nervuri, creste mult mai puternic decat nervurile.

Frunzele sunt hipertrofiate si au o culoare roz-caracteristica, apoi devin violacei, prezentand pe ambele fete o pulbere alb-murdara, constituita din ascele ciupercii. Dupa cateva zile, frunzele capata o coloratie brunie, iar in decada a II-a a lunii mai, cad. In sectiune, se constata ca o frunza bolnava prezinta mezofilul sub forma unui tesut aproape omogen, fara tesut palisadic si lacunar.

Lastarii foarte tineri atacati de Taphrina deformans, se ingroasa, raman scurti, se incovoaie, prezinta frunze ingramadite, iar la baza sunt complet desfrunziti.

Florile afectate prezinta petale hipertrofiate.

Pe fructe atacul se manifesta in luna mai, cand apar pete rosietice, usor proeminente, cu marginile neregulate, bine delimitate.

Pe masura ce fructele cresc, tesuturile atacate se brunifica si crapa.

F%

I%

GA%

6.

Uscarea ramurilor

(Valsa cincta Fr.)sin. Valsa leucostoma (Pers.) Fr.)

Pomii atacati se recunosc usor prin frunzisul ingalbenit in cursul verii, care se usuca si cade prematur. Ciuperca aproape intotdeauna se dezvolta saprofitic pe portiunile scoartei atacate de ger sau pe afectiunile produse de alte ciuperci (ex. Fusicoccum amygdali). Dar, poate sa produca si infectii ca agent primar, fiind in acest caz parazit principal al scoartei, cand produce o necroza asemanatoare unei arsuri.

Pe lastari, apar zone mari, cenusii - galbui, uneori cafenii, oval alungite, izolate ce ocupa partial sub forma de manson extremitatea lastarului. Lastarii subtiri se usuca, iar pe ramurile mai scurte sau la ramificatii, leziunile asemanatoare cancerului, prezinta scurgeri cleioase.

Pe scoarta apar numeroase pustule in forma de disc, negricioase, in care sunt cufundate intr-o stroma neagra, picnidiile ciupercii, care pun in libertate numerosi picnospori, ce realizeaza noile infectii.

Cand are actiune primara, ciuperca este un parazit de rana, infectiile realizandu-se prin rani in periderm si prin cicatricele frunzelor. In perioada de repaus vegetativ al plantei-gazda, necrozele produse de Valsa cincta, cresc datorita raspandirii ciupercii in tesuturi.

Distrugerea scoartei se datoreste atat actiuni toxice a ciupercii, cat si actiunii mecanice prin raspandirea miceliului inter si intracelular.

F%

I%

GA%

DAUNATORII PIERSICULUI

1.

Molia vargata a piersicului

(Anarsia lineatella Zell.)

Molia vargata a piersicului produce pagube cu importanta economica in livezile de piersic, mai rar in cele de cais si prun. Pagubele sunt provocate de larvele hibernante, care ataca mugurii si lastarii abia formati si de larvele din generatia I si a II-a, care ataca fructele. Fructele atacate raman mici, se coc de timpuriu si cad.

F%

2.

Paduchele verde al piersicului

(Myzodes persicae Sulz. (sin. Myzus persicae Sulz, Aphis persicae Sulz.)

Aceasta specie este polifaga producand pagube in livezi si pepiniere la speciile samburoase, dar si in gradinile de legume si sere. Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, care datorita sugerii sevei, se necrozeaza si se rasucesc, formand pseudocecidii. Pomii atacati sufera, iar puietii in pepiniere, se debiliteaza.

F%

3.

Molia orientala a fructelor

(Cydia molesta Busck. (sin Grapholita molesta Busck.)

Daunatorul, modul de atac precum si metodele de combatere au fost descrise la specia prun

F%

Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE CAISULUI

1.

Varsatul prunelor (Plum-pox) Virusul varsatului prunului

sin.Prunus virus 7 Christoff)

Simptomele, agentul patogen si combaterea sunt descrise pe larg la specia prun.

prezenta simptomelor

-

2.

Ciuruirea bacteriana

(Xanthomonas campestris pv. pruni (Smith) Dye (sin. Xanthomonas pruni (E. F. Smith) Dowson)

Simptomele sunt asemanatoare cu cele produse de acesti agenti patogeni si la celelalte samburoase. Descrierea a fost facuta la specia prun.

GA%

3.

Fainarea caisului

(Podosphaera tridactyla (Wallr.) de Bary)

Pe frunze si lastari, simptomele sunt asemanatoare cu cele produse de Podosphaera leucotricha (El. et Ev.) Salm., la mar.

Pe fructe, atacul se manifesta de timpuriu, cand acestea au marimea unei alune; apar pete albicioase, alcatuite din filamentele miceliene ale ciupercii, care se strecoara printre pubescenta fructului, alcatuind o tesatura cu aspect arahnoiden. Cu timpul petele se necrozeaza, epiderma isi pierde elasticitatea si apar crapaturi, care expun fructele la diferitele infectii banale.

Celelalte aspecte se regasesc tratate la specia mar.

F%

I%

GA%

4.

Cancerul bacterian

(Agrobacterium radiobacter pv.tumefaciens (E.F. Smith et Towns.)Conn.)

Boala este raspandita in pepiniere, caisul fiind una din speciile destul de atacate. Caracterele si biologia agentului patogen, dar si prevenirea si combaterea sunt descrise la specia mar.

GA%

5.

Monilioza

(Monilinia laxa (Aderh. et Ruhl.) Honey si Monilinia fructigena (Aderh. et Ruhl.) Honey)

Boala a fost descrisa la mar (M. fructigena) si prun (M. laxa).

F%
I%
GA%

6.

Ciuruirea frunzelor de samburoase

Stigmina carpophyla (Lv.) M. B. Ellis (sin. Coryneum beijerinkii Qud.)

Boala se manifesta pe frunze, pe lastari tineri si pe fructe. Pierderile datorita atacului pe fructe, pot ajunge uneori la 80% din productie.

Caisele pot fi atacate de la dimensiunea unei alune, pana la parga. Atacul se manifesta numai pe o parte a fructului, prin aparitia unor pete mici, de 1-2 mm, brunii sau brun-rosietice, cu marginea usor proeminenta, din care cauza fructul are un aspect crustos..Fructele tinere, atacate, raman mai mici, asimetrice si nu se matureaza normal.

F%

I%

GA%

7.

Uscarea ramurilor

(Valsa cincta Fr. (sin. Valsa leucostoma (Pers.) Fr.)

Pomii atacati se recunosc usor prin frunzisul ingalbenit in cursul verii, care se usuca si cade prematur.

Distrugerea scoartei se datoreste atat actiuni toxice a ciupercii, cat si actiunii mecanice prin raspandirea miceliului inter si intracelular.

F%
I%
GA%

DAUNATORII CAISULUI

1.

Cicada gheboasa a pomilor

(Ceresa bubalus F.)

Pagubele sunt produse prin inciziile facute in ramuri de femele pentru depunerea oualelor. Circulatia sevei se intrerupe, ramurile stagneaza in crestere si se usuca; pomii se debiliteaza si sunt predispusi la atacul altor daunatori si agenti patogeni.

F%

2.

Cariul scoartei

(Ruguloscolytus rugulosus Ratz. (sin. Scolytus rugulosus Ratz.)

Ataca tulpinile si ramurile groase ale speciilor fructifere. Caisii debilitati fiziologic (seceta, ingrasaminte, etc.) sunt cei mai atacati; pomii atacati se usuca.

F%

3.

Gargarita mugurilor

(Sciaphobus squalidus Gyll.)

Gargarita mugurilor ataca in primavara mugurii de rod, apoi florile; in anii de invazie productia de caise scade considerabil.

4.

Carabusul de mai

(Melolontha melolontha L.)

Carabusul este polifag; in stadiul de adult ataca frunzele tuturor speciilor pomicole, pentru maturatia sexuala; in stadiul de larva ataca radacinile tuturor speciilor pomicole (pepiniera, livezi), ceea ce duce initial la reducerea productiei de caise si cu timpul la uscarea pomilor.

F%

5.

Molia orientala a fructelor

(Cydia molesta Busck. (sin. Grapholita molesta Busck.)

Daunatorul, modul de atac precum si metodele de combatere au fost descrise la specia prun.

F%

Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE CIRESULUI SI VISINULUI

1.

Patarile inelare

(patarea inelara necrotica, patarea inelara clorotica, patarea inelara cloroto necrotica)

Virusul patarilor inelare necrotice (inclusiv boala lui Stecklenberg) provoaca pete necrotice, brune, cu halou clorotic pe frunzele de cires. Cu timpul petele necrotice se desprind si cad, frunzele ramanand ciuruite neregulat.

Simptomele de ciuruire apar in anii de soc si lipsesc in alti ani, virusul ramanand in stare latenta.

prezenta simptomelor

2.

Rasucirea frunzelor de cires

La ciresii atacati, lastarii au crestere incetinita, iar frunzele sunt grupate in rozete si rasucite in sus. Soiurile: Napoleon, Bing, Sam, Lambert si cele de visin Montmorency si Schattenmorelle, reactioneaza prin rasucirea frunzelor, pete si inele clorotice, inhibarea cresterii, inrosirea mugurilor si aparitia de enatiuni ca la patarea inelara clorotica.

prezenta simptomelor

3.

Ingalbenirea visinului

Boala se manifesta intens la soiurile sensibile de visin (Montmorency) in anii cu veri racoroase. Primele 2-3 frunze de la baza lastarilor se ingalbenesc la inceputul lui iunie si cad. Ingalbenirea cuprinde tot limbul, exceptand nervurile. Caderea frunzelor se succede in valuri pana cand pomii pierd jumatate din frunzis. La temperaturi ridicate simptomele se mascheaza. Visinii infectati au cresterile foarte reduse.

Boala este produsa de Chlorogenus cerasi Hildebrand.

prezenta simptomelor

4.

Ulceratia si ciuruirea bacteriana a frunzelor de samburoase

(Pseudomonas syringae pv. mors prunorum (Wormald) Joung, Dye et Wilkie, (sin. Pseudomonas mors prunorum (Wormald)

Sunt afectate toate organele aeriene ale plantei. Pe frunzele tinere, la inceput apar pete mici, cu nuante de galbui. Petele, cu timpul se maresc, se brunifica evoluand in pete necrotice, circulare, de 2- 3 mm, inconjurate frecvent de o aureola galben-verzui. In conditii favorabile, petele apar si evolueaza in tot timpul perioadei de vegetatie. Asemenea pete necrotice pot apare si pe petiol.

Pe fructe apar pete mici, circulare, cu suprafata rugoasa. Pe lastari si ramuri tinere se dezvolta leziuni bine delimitate, usor cufundate. Frunzele de pe portiunea distala a lastarilor afectati deseori sunt galbui si mai inguste decat cele sanatoase. In general, scoarta din dreptul acestor leziuni crapa evoluand in ulcere. Astfel, de leziuni pot inconjura, in anumite portiuni, ramura sau lastarul, ducand la moartea partii distale. Mugurii afectati mai intai se umfla si apoi se vestejesc; mugurii puternic infectati nu se mai desfac. Coloniile bacteriene sunt asemanatoare cu cele ale bacteriei Ps. syringae, dar mai mici, opace si mai albe.

GA%

5.

Patarea rosietica a frunzelor de cires si visin - Antracnoza frunzelor de cires si visin

(Blumeriella japii (Rehm.) V. Arx. (sin. Coccomyces hiemalis Higg, sin. Higginisia hiemalis (Higg.) Nannf.)

Boala se manifesta frecvent pe frunze, mai rar pe lastari. Acest parazit ataca ciresul, visinul, prunul, malinul, mahalebul si uneori caisul. In luna mai, pe frunzele bazale apar pete mici, de 0,5 - 2 mm diametru, circulare, purpurii sau rosietice, izolate, cu un contur mai mult sau mai putin diferentiat. Petele conflueaza, ocupand in conditii favorabile, tot limbul. Portiunea centrala a petelor se decoloreaza, devenind albicioasa- cenusie.Pe fata inferioara a frunzelor petele sunt mai putin clare, prezinta pernite fine, albicioase - rozii, care cu timpul devin brune.

Acestea sunt acervulii ciupercii, lagarele de conidii si conidofori.

In conditii de atac intens trece pe petiol si pe lastari, cand la suprafata scoartei distrusa de ciuperca, in crapaturi sau in dreptul lenticelelor apar pernite conidifere.

Boala este produsa de ciuperca Blumeriella jaapii (Rehm.) V. Arx. (sin. Coccomyces hiemalis Higg; Higginisia hiemalis (Higg.) Nannf F.C.Cilidrosporium padi - Karst.)

F%

6.

Boala petelor rosii

(Mycosphaerella cerasella Aderh.)

Atacul se manifesta pe frunze sub forma unor pete circulare, de 3 6 mm diametru, de culoare bruna, bine delimitate de o margine rosietica. La suprafata petelor se formeaza o pulbere fina, cenusie galbuie, conidioforii si conidiile ciupercii. Cu timpul tesuturile din dreptul petelor se rup si cad, frunzele aparand perforate.

F%

I%

GA%

DAUNATORII CIRESULUI SI VISINULUI

1.

Musca (viermele) cireselor

(Rhagoletis cerasi L. (sin. Rhagoletis cerasorum Duf., Tripeta cerasi L.)

Pagubele sunt produse de larve, care ataca fructele de cires si visin, consumand pulpa din jurul samburelui. Fructele atacate sunt depreciate calitativ; ele devin moi, putrezesc si cad. Obisnuit soiurile timpurii de cires, sunt neatacate de Rhagoletis cerasi.

F%

2.

Paduchele negru al ciresului

(Myzus cerasi F. (sin. Aphis cerasi F.)

Pagubele sunt produse de paduchii care colonizeaza frunzele si lastarii de cires si visin. Frunzele se rasucesc, se ofilesc si se usuca, influentand negativ procesul de fotosinteza si diferentierea mugurilor de rod.

F%

Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE NUCULUI

1.

Arsura bacteriana a nucului

(Xanthomonas campestris pv. juglandis (Pierce) Dye (sin. Xanthomonas juglandis (Pierce) Dowson)

Boala afecteaza frunzele, fructele, mugurii, inflorescentele, lastarii si ramurile tinere.

Frunzele atacate prezinta pete mici, rotunde sau unghiulare, translucide, care conflueaza si devin brune, producand deformarea laminei, numita 'in lingura' (Bergougnoux si Grospierre, 1975).

Pe lastari apar pete alungite, neregulate, brun-negricioase, care evolueaza in ulcere, cu exsudat la suprafata. Lastarul atacat se usuca de la varf spre baza. Mugurii sunt sensibili in primele faze de crestere, cand boala se manifesta ca ulceratii din care se scurge un exsudat.

Simptomele pe amenti se manifesta prin brunificare, care evolueaza intr-o innegrire a unei parti a intregii inflorescente atacate, ceea ce duce la eliberarea de polen contaminat.

Florile femele prezinta la baza stigmatelor o innegrire inconjurata de o aureola uleioasa, care mai intai superficial, apoi profund, afecteaza tesuturile interne, determinand caderea fructelor, cand acestea sunt de marimea maslinelor.

Fructele sunt sensibile pe tot parcursul cresterii; atacul se manifesta sub forma unor pete mici, rotunde, brune, cu o aureola uleioasa usor proieminente si de consistenta moale, care apare la extremitatea sau pe partea superioara a fructului. Petele se maresc pana la 2-3 cm, se innegresc si se adancesc. Nucile astfel atacate continua sa se dezvolte, dar alterarea progreseaza in adancime, determinand caderea prematura a fructului, iar in cazuri mai putin grave innegrirea cojii si a miezului care devine necomestibil. Cand boala afecteaza fructele mai mari, infectia se limiteaza la epicarp.

La puieti, primele simptome apar la colet sub forma de pete galbui care cuprind tulpina ca un inel.

GA%

2.

Antracnoza nucului

(Gnomonia juglandis (DC.) Trav.)

Boala se manifesta pe frunze, fructe, lastari.

Pe frunze in a doua jumatate a lunii mai se formeaza pete aproape circulare, de 1-5 mm diametru, brun-ruginiu, apoi brun-cenusiu, inconjurate de o margine brun-inchis. Aceste pete cresc, conflueaza ajungand la 2-3 cm diametru, de forma neregulata. Pe fata inferioara a frunzelor se formeaza numeroase punctisoare, brun-negricioase, dispuse in cercuri concentrice, ce reprezinta fructificatiile ciupercii (conidii si conidiofori).

Pe fructele tinere boala apare sub forma unor pete circulare, brun-cenusiu, cu aspect ceros, usor cufundate, cu punctisoare roz-galbene la inceput, apoi cafenii-negricioase; petele se formeaza pe pericarp, care se innegreste si putrezeste, iar miceliul ajunge la miez care se brunifica si capata un gust neplacut. In stadiu mai tanar, samanta se atrofiaza.

Pe petiol si lastarii tineri apar pete brune, apoi cenusii, usor cufundate, cu marginile negricioase, ovale sau eliptice. Aceste pete in anii ploiosi si caldurosi evolueaza in leziuni canceroase, iar in final, lastarii, respectiv ramurile se usuca.

F%

I%

GA%

DAUNATORII NUCULUI

1.

Gargarita mugurilor

(Sciaphobus squalidus Gyll.)

Descrierea daunatorului si modul de atac a fost facuta la specia mar.

F%

2.

Viermele nucilor

(Cydia pomonella L.)

Cel mai important daunator; a fost descris detaliat la specia mar.

F%

Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE COACAZULUI SI AGRISULUI

1.

Patarea inelara a coacazului

Pe frunzele din partea superioara a plantei apar pete sau desene clorotice, galbene sau galben-verzui, de diferite forme. Uneori petele au forma unor inele care inchid zone de culoare verde.Frunzele mai vechi prezinta uneori o cloroza a nervurilor sau pete inelare mici. Frunzele formate mai tarziu sunt deformate si prezinta lobii rotunjiti si limbul rasucit in forma de lingura.

prezenta simptomelor

2.

Ingalbenirea nervurilor agrisului si coacazului rosu si clarifierea nervurilor coacazului negru Virusul ingalbenirii nervurilor agrisului

La agris, pe frunze, de-a lungul nervurilor principale apar benzi translucide, galben pal. La frunzele formate in primavara, benzile cuprind toata reteaua nervurilor, in timp ce la cele aparute mai tarziu se limiteaza doar la unele nervuri sau numai la unele portiuni aleacestora. Frunzele afectate de obicei sunt clorotice si asimetrice, iar cresterea si rigurozitatea plantelor este mai redusa. La coacazul negru, la soiurile sensibile, primele frunze aparute primavara prezinta benzi galbene late in lungul nervurilor principale si uneori clarifierea nervurilor principale. La unele soiuri clarifierea nervurilor cuprinde in lunile mai iunie, toata suprafata limbului. Boala produsa de acest virus are zonele ingalbenite bine delimitate, deosebindu-se de ingalbenirea produsa de afide care esre difuza. La coacazul rosu, pe frunze se observa benzi galbene de-a lungul nervurilor principale sau clarifierea intregii retele a nervurilor. Simptomele sunt mai evidente primavara; in anii caldurosi boala este uneori complet mascata.

prezenta simptomelor

3.

Antracnoza

Boala se manifesta frecvent pe frunze,rar pe lastari, pedunculi florali si pe fructe. Pe limbul frunzelor infectate, incepand din luna mai, apar pete brun - rosietice, de forma circulara sau neregulate, la inceput mici (1-2 mm ), care cu timpul se maresc si pot sa conflueze si sa ocupe portiuni mari din limb. Pe partea superioara a frunzei, in centrul petei se observa lagare de conidii, mici, uneori de pana la 0,5 mm in , de culoare mai inchisa; la inceput sunt acoperite de epiderma, cand au aspectul de vezicula bruna-ruginie,iar mai tarziu, erup la suprafata. Frunzele puternic atacate, se ingalbenesc, se brunifica si se usuca, cazand inainte de vreme (in august). Atacul se manifesta si pe petioluri, pe pedunculi si pe fructe prin aparitia unor pete asemanatoare cu cele de pe frunze. Lastarii tineri sunt atacati mai frecvent in partea superioara, unde prezinta pete brune, alungite. In cazul unui atac puternic, lemnul nu se lignifica suficient, fiind mai sensibili la inghet.

F%

I%

GA%

4.

Fainarea americana

(Sphaerotheca mors-uvae (Schw.) Berk. et Curt.)

Boala se manifesta pe frunze, lastari si fructe. Primele simptome apar catre sfarsitul primaverii sub forma unei pasle, la inceput albicioasa-cenusiu, care apoi devine pulverulenta, din cauza formarii conidiilor. Cu timpul, pasla miceliana de pe lastari se brunifica. Lastari atacati nu se mai dezvolta. Frunzele atacate sunt acoperite de obicei pe toata suprafata lor de o pasla fina, albicioasa-galbuie. Frunzele raman mici, se incretesc, si cad de timpuriu. Fructele, in conditiile unui atac puternic, pot fi atacate in toate fazele de dezvoltare, indeosebi catre maturare. Ele pot fi acoperite partial sau total de o pasla groasa, albicioasa-galbuie la inceput apoi bruna, datorita formarii periteciilor ciupercii.

F%

I%

GA%

5

Rugina coacazului

(Cronartium ribicola Fischerd. W.)

Sunt afectate ramurile speciilor de pin cu 5 frunze, de cel putin 2 ani. Pe partea inferioara a frunzelor apar pete galbene, care cu timpul se brunifica.

Ciuperca traieste in tulpinile si ramurile pinului. Sub peridermul scoartei atacate se formeaza picnidiile. Leziunile se prezinta sub forma concentrica; zona circulara centrala este cea prin care s-a realizat infectia, zona a doua-prezinta numeroase crapaturi prin care ies ecidiile si zona periferica, prezinta picnidiile ciupercii, dezvoltate subepidermal. Ecidiile, galben-portocalii se formeaza pe partile mai umflate, erupand in luna iulie. In primavara sunt atacate speciile coacaz si agris. Pe frunzele infectate de ecidiospori, apar pete de forma poligonala, galbui - rosietice sau violacee. Pe fata inferioara a limbului, apar fructificatiile ciupercii sub forma unor pustule de culoare galbena (uredosorii). La sfarsitul verii, pe fata inferioara a limbului apar teleutosorii, constituiti din numeroase celule ingramadite unele in altele. Pe vreme umeda teleutosorii sunt galben-brunii, iar pe timp calduros si uscat se zbarcesc, se usuca si capata o culoare brun-cenusie. Frunzele puternic atacate cad de timpuriu, iar fructele raman mici, tari si se zbarcesc.

F%

I%

GA%

6.

Fainarea europeana a agrisului

(Microsphaera grossulariae (Wallr.) Lėv.)

Atacul se intalneste in special pe frunze si mai putin pe lastari si fructe. Pe frunze, albicioase, la inceput pasloase, apoi pulverulente, care nu se brunifica nici dupa aparitia periteciilor. Frunzele atacate prezinta o usoara gofrare. Pe lastarii tineri apar pete albicioase (constituite din miceliul ciupercii), mai abundente in partea dinspre varf si in jurul mugurilor.

F%

I%

GA%

DAUNATORII COACAZULUI SI AGRISULUI

1.

Sfredelitorul tulpinilor de coacaz

(Synanthedon tipuliformis Cl.(sin. Sesia tipuliformis Cl)

Larvele hranindu-se cu maduva lastarilor si tulpinilor, rod si o parte din lemn; plantele atacate au lastarii si tulpinile uscate; in conditiile unui atac puternic, tufa se usuca.

F%

2.

Cotarul agrisului

(Abraxas grossulariata L.)

Pagubele sunt produse de larve care ataca frunzele de agris si coacaz. In cazul unui atac puternic se produce defolierea completa a tufelor de agris, de coacaz, influentand indirect productia.

F%

Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE ZMEURULUI SI MURULUI

1.

Patarea inelara a zmeurului Virusul patarii inelare a zmeurului

Primavara pe suprafata frunzelor infectate se observa pete inelare evidente, care in cursul verii se estompeaza sau dispar complet, reaparand insa din nou in toamna. La unele soiuri frunzele se ingroasa, devin rugoase, fragile, cu marginea curbata spre fata inferioara. La alte soiuri, desi nu prezinta simptome foliare, plantele se dezvolta slab, fiind distruse in decurs de doi ani.

prezenta simptomelor

2.

Ingalbenirea nervurilor zmeurului Virusul ingalbenirii nervurilor zmeurului

La plantele de zmeur infectate se observa clorozarea tesuturilor din lungul nervurilor frunzelor, care apar ca un desen galben in retea.

prezenta simptomelor

3.

Cancerul bacterian

Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens (E. F. Smith et Towns.) Kerr, Joung et. Panagopoulus)

Aceasta boala se intalneste destul de frecvent la zmeur.

Simptomele bolii, biologia si combaterea agentului patogen sunt descrise amanuntit la specia mar.

GA%

4.

Antracnoza zmeurului

(Elsine veneta (Burkh.) Jenk.)

Antracnoza zmeurului se manifesta in tot timpul perioadei de vegetatie, pe toate organele aeriene, indeosebi pe lastarii tineri.

Pe lastari, boala prezinta sub forma unor pete mici, circular - ovale, de culoare rosie - purpurie, care cu timpul se maresc, partea lor centrala, capatand o culoare cenusiu - albicioasa. Tesutul necrozat si uscat prezinta mai multe crapaturi dispuse longitudinal.

In cazul unui atac puternic se produce o deformare si o slabire a lastarilor care cu timpul se usuca total sau partial.

Cand atacul intervine tardiv, petele au o forma eliptica, de culoare cenusie. Pe suprafata petelor se observa puncte mici, la inceput cenusii, apoi negricioase, care reprezinta fructificatiile ciupercii (acervulii).

Frunzele raman mici, fructele nu se formeaza sau sunt slab dezvoltate, iar lastarii se usuca de la varf.

Pe frunze, petele mici, punctiforme, brun - rosietice sau brun - purpurii, cu timpul se maresc, devin brune, delimitate de tesut sanatos, izolate sau confluiente. Centrul petelor devine cenusiu - albicios cu marginile de culoare inchisa. Cand tesutul din dreptul petei se usuca si cade, frunza apare perforata.

F%

I%

GA%

5.

Patarea cenusie a frunzelor de zmeur Septorioza

(Mycosphaerella rubi (West.) Roark., f.c. Septoria rubi West.)

Boala se manifesta mai frecvent pe frunze si mai rar pe tulpini. Pe frunze, primavara apar pete vizibile pe ambele fete ale limbului, circulare sau ovale, de culoare brun - rosietica, apoi cu centru cenusiu - albicios si cu marginea de culoare purpurie sau brun-inchis.

Intr-o faza mai avansata tesutul necrozat si uscat din dreptul petelor se rupe si se faramiteaza. Pe fata superioara a limbului, in partea centrala a petelor, apar puncte mici, negricioase, picnidiile ciupercii. Frunzele puternic atacate se usuca si produc o desfrunzire prematura a lastarilor. Lastarii atacati sunt slabiti, lignificarea este redusa si nefiind lemnificati, degera peste iarna.

F%

I%

GA%

6.

Rugina zmeurului

(Phragmidium rubi-idaei (Pers.) Karsten)

Boala se manifesta pe frunze, petioluri si mai rar pe lastarii tineri. Frunzele prezinta pete de culoare galbena, de forma neregulata in dreptul carora apar puncte mici, portocalii -.ruginii - picnidiile ciupercii. Mai tarziu apar ecidiile ciupercii de culoare galben-portocalie, dispuse in cerc, in jurul picnidiilor. In cursul lunii iunie, pe petele formate apar pustule mici, prafoase, galben-portocalii-uredosorii, dispusi neregulat pe suprafata limbului. Catre sfarsitul verii, printre pustulele cu uredospori, apar pustule brun-negricioase-teleutosorii ciupercii. Frunzele atacate, se ingalbenesc, se usuca si cad.

F%

I%

GA%

7.

Patarea bruna - violacee a ramurilor

(Didymella applanata (Niessl.) Sacc.)

Pe lastarii de un an, in jurul mugurilor de la baza, la inceputul verii apar pete alungite, roz-brunii sau violacee. Treptat petele se maresc, se adancesc in tesut si se brunifica; epiderma se desprinde deseori.

Miceliul ciupercii se dezvolta in tesuturile corticale, rareori ajungand in liber si lemn. Partile atacate, peste iarna devin cenusiu -argintiu. Tesutul cortical crapa longitudinal si se decojeste. Pe frunze, ciuperca determina pete brune, unghiulare, care se extind de-a lungul nervurii principale.

Plantele bolnave au putine fructe, de calitate slaba. In stadiul avansat se dezvolta slab si in final se usuca.

F%

I%

GA%

8.

Cancerul bazei lastarilor

(Leptosphaeria coniothyrium (Fek.) Sacc.

Atacul se manifesta mai ales la baza lastarilor, prin aparitia unor pete de 10-15 cm, de culoare roz - brunii, apoi negricioase, cufundate, care evolueaza in zone canceroase; in urma necrozarii tesutului cortical apar crapaturi longitudinale. In stadiul mai avansat, ciuperca ataca in profunzime, invadand tesuturile pana la maduva.

La suprafata tesutului necrozat apar fructificatiile ciupercii - picnidiile - sub forma unor puncte mici, negricioase.

F%

I%

GA%

9.

Fainarea zmeurului

(Sphaerotheca aphanis (Wallr.) Braun, f.c. Oidium ruborum Rabenh)

Boala se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor, afectand insa in mod deosebit frunzele. Primele simptome apar primavara, pe fata superioara a frunzelor, sub forma unor pete mari, neregulate, de culoare verde galbuie, acoperite pe fata inferioara de o pasla fina, albicioasa miceliul ciupercii, care devine apoi pulverulenta, fainoasa, ca urmare a diferentierii conidioforilor si conidiilor. In plantatiile mai dese, plantele bolnave raman pipernicite, avand frunzele, din partea terminala a lastarilor, acoperite pe ambele fete, in intregime, rareori partial, de o pasla miceliana, albicioasa, pulverulenta. Frunzele atacate au foliolele de dimensiuni mult mai reduse, deformate si rasucite spre fata superioara. Frunzele bolnave se usuca in timpul verii.Uneori atacul se extinde si pe petioli si pe extremitatea lastarilor si chiar pe fructe, care raman mici, necolorate, cu gust neplacut.

F%

I%

GA%

DAUNATORII ZMEURULUI SI MURULUI

1.

Gandacul zmeurului

(Byturus tomentosus F

Pagubele mari sunt produse atat de gandaci, cat si de larve. Fructele atacate sunt mici, se inchid la culoare si putrezesc repede

F%

Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE CAPSUNULUI

1.

Incretirea frunzelor de capsun Virusul incretirii frunzelor de capsun

sin. Strawberry latent virus, strawberry virus 3, strawberry virus 4)

Boala apare primavara pe frunzele tinere si se manifesta prin simptome care variaza in functie de soi si de tulpina virusului. Astfel, la soiurile sensibile, tulpinile virulente produc pete mici, clorotice, neregulate, asociate pe unele portiuni cu nervurile.

Cu timpul, numarul petelor creste, iar partea centrala se inroseste si apoi se necrozeaza. Intrucat tesuturile din dreptul petelor nu mai cresc se produce o incretire, o deformare a foliolelor mai mult sau mai putin accentuata cu tendinta de ingalbenire marginala.

Frunzele atacate au petiolurile mai scurte, foliolele de dimensiuni mai reduse, iar nervurile de culoare galbena. Deoarece simptome asemanatoare pot apare si in urma atacului de acarieni, pentru o diagnosticare precisa sunt necesare transmiteri experimentale pe soiuri indicatoare (anumite clone de Fragaria vesca, cum sunt EMK, EM-1, UC-1, precum si F. vesca var. semperflorens.

prezenta simptomelor

2.

Ingalbenirea marginala slaba a capsunului Virusul ingalbenirii marginale slabe a capsunului

sin. Strawberry virus 2 Prentice)

Virusul ingalbenirii marginale singur produce o clorozare marginala slaba a frunzelor tinere. In asociatie cu virusul incretirii frunzelor, produce simptome de ingalbenire marginala a foliolelor, rasucirea spre fata superioara a marginii frunzelor tinere si inrosirea prematura a frunzisului in toamna. Plantele infectate raman pipernicite, emit foarte putini stoloni, pedunculuii florali sunt scurti si nu formeaza decat un numar redus de fructe mici, deformate, fara valoare comerciala.

prezenta simptomelor

3.

Patarea rosie a frunzelor

(Mycosphaerella fragariae (Tulasne) Lindau)

Pe frunze apar pete circulare, de 1-3 mm diametru, izolate sau confluente, de culoare rosie-violacee; cu timpul centrul petelor se necrozeaza si devine cenusiu-albicioase, fiind delimitat de o zona violacee sau brun-deschis.

In conditii de umiditate mai abundenta, pe fata superioara a petelor apare o pulbere fina, de culoare cenusie-albicioasa, constituita din fascicule de conidiofori si conidii. In spre toamna apar picnidiile ciupercii, sub forma unor punctisoare negricioase.

F%

I%

GA%

4.

Fainarea capsunului

(Sphaerotheca aphanis (Wallr.) U. Braun (sin. S. macularis (Wallr.) Jacz.)

Sunt atacate frunzele si fructele . Pe fata inferioara a limbului apare un invelis albicios, fiind constituit din miceliu si conidiile ciupercii. Cu timpul petele cresc, ocupand intreaga foliola.Frunzele atacate raman mici si se rasucesc spre partea superioara. La plantele puternic atacate, boala poate invada florile si chiar fructele. Fructele atacate nu se coloreaza si se usuca.

F%

I%

GA%

5.

Putregaiul cenusiu al fructelor

(Botrytis cinerea Pers.)

Pot fi atacate toate organele aeriene ale plantelor, insa se manifesta frecvent pe flori si fructe.Tesuturile atacate se brunifica si in conditii de umiditate mare, la suprafata lor apare un invelis abundent, cenusiu, format din conidioforii si conidiile ciupercii. Infectiile cele mai frecvente se realizeaza dupa inflorire prin atacarea petalelor in curs de uscare, apoi atacul trece pe fructele mici in curs de formare, boala evoluand favorabil.

F%

I%

GA%

6.

Mana fructelor si mana coletului

(Phytophthora cactorum (Leb. et. Cohn.) Schret si Phytophthora fragariae Hickmann)

Fructele atacate, la inceput se inmoaie, capata o textura semilichida, o coloratie roz-laptoasa si un gust amar. La umiditate mare, pe suprafata fructelor se dezvolta un miceliu fin, dens, albicios. Sunt atacate fructele in toate fazele de dezvoltare.

Plantele atacate de Phytophthora fragariae Hickmann prezinta frunze mai mici, scurt petiolate, cu limbul in forma de cupa. Tesuturile din dreptul coletului sunt brun-roscate, iar radacinile tinere prezinta o necroza medulara sau terminala, in final uscandu-se.

F%

I%

GA%

7.

Patarea purpurie a frunzelor

(Diplocarpon earliana (Ell. et Ev.) Wolf.)

Atacul se manifesta din primavara pana toamna, pe toate organele aeriene, fiind observat insa mai frecvent pe frunze sub forma unor pete brune purpurii, cu contur neregulat, de 17 mm. Petele sunt dispuse pe intreaga suprafata a foliolelor, izolate sau confluente. In dreptul petelor, pe fata superioara a limbului se observa punctisoare mici, brune, lagarele de conidiofori si conidii. Pe petioli, pedunculi florali si bractee petele sunt mai alungite.

F%

I%

GA%

DAUNATORII CAPSUNULUI

1.

Acarianul capsunului

(Tarsonemus pallidus Banks (sin.Tarsonernus fragariae Zimm.)

Pagubele sunt produse de adulti si larve, care se hranesc prin inteparea frunzelor si sugerea sucului celular. Frunzele atacate se ofilesc, se rasucesc si in final se usuca.

F%

2.

Gargarita neagra a capsunului

(Anthonomus rubi Hbst)

Gargarita ataca capsunul, zmeurul, fragii. Pagubele sunt provocate atat de adultii, care consuma bobocii florali, cat si de larvele care se dezvolta in interiorul bobocilor florali

F%