Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ACTIVITATEA SI ORGANIZAREA S.A.R. ASIBAN S.A.

Asigurari



+ Font mai mare | - Font mai mic



ACTIVITATEA SI ORGANIZAREA S.A.R. ASIBAN S.A.

Piata romaneasca a asigurarilor si locul S.A.R. ASIBAN S.A.



Operatiile de asigurare, realizate pe baze contractuale, se desfasoara intr-un cadru numit piata asigurarilor. Aici se intalnesc cererea de asigurare, care vine din partea persoanelor fizice si juridice asigurabile, dornice sa incheie diverse tipuri de asigurari, si oferta de asigurare sustinuta de organizatii specializate, autorizate sa functioneze in acest domeniu, si capabile, sub un raport financiar, sa desfasoare o astfel de activitate.[1]

Piata asigurarilor este supusa unei supravegheri atente din partea autoritatilor publice. Sarcina supravegherii aplicarii dispozitiilor legale cu privire la activitatile de asigurare, a prevenirii starii de insolvabilitate a societatilor de asigurari si a apararii drepturilor asiguratilor, a fost incredintata unui oficiu care functioneaza in cadrul Ministerului Finantelor (O.S.A.A.R.). Incepand din 2 iulie 2001, toate atributiile O.S.A.A.R. precum si personalul acestuia au fost preluate de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), o autoritate autonoma de specialitate care a fost infiintata in baza Legii nr.32/2000.

"Angajamentele asumate de Romania, in cadrul acordurilor europene presupun, si in domeniul asigurarilor armonizarea legislativa. Totul trebuie facut insa treptat si cu multa grija, pentru ca, in caz contrar, exista riscul de a afecta intregul sistem si de a distruge tot ceea ce s-a construit in ani de zile.

Pentru a se realiza acest lucru este nevoie de o cunoastere indeaproape a pietei, atat a aspectelor pozitive, cat si a celor negative, o viziune de ansamblu si, mai ales, capacitatea de a anticipa efectele unei actiuni. Domeniul asigurarilor fiind unul foarte complex, impune o experienta deosebita in acest sector.

Anul 2002 a fost primul an de aplicare a noilor reglementari contabile specifice asigurarilor, normative armonizate cu directivele europene si standardele internationale de contabilitate, documentele contabile care vor fi intocmite in conformitate cu acestea permitand obtinerea, incepand din acest an, a unor informatii vitale despre asiguratori, printre care si marja de solvabilitate de care dispun.

In urma aplicarii noilor reglementari privind limita minima a capitalului social si marja de solvabilitate, este foarte probabil ca numarul operatorilor sa se reduca, efectele preconizate fiind pozitive: ne referim la cresterea concurentei, ceea ce va determina sporirea calitatii serviciilor oferite clientilor, cresterea increderii populatiei in societatile de asigurare, cat si o supraveghere din ce in ce mai eficienta.

Increderea populatiei in asigurari este conditionata, bineinteles, de existenta unui cadru legal adecvat si de o supraveghere eficienta.

In 2002, cele mai importante reglementari au vizat constituirea si utilizarea fondului de protejare a asiguratilor, precum si masurile prudentiale pentru practicarea asigurarii Carte Verde. De asemenea, un pas important s-a realizat si in domeniul asigurarii obligatorii de raspundere civila a autovehiculelor, in sensul stabilirii elementelor necesare pentru crearea unei baze de date la nivel national.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va continua, desigur, procesul de reglementare a asigurarilor, mai ales ca exista o serie de angajamente asumate in cadrul procesului de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. Toate prevederile legislative aplicabile asigurarilor in Uniunea Europeana vor fi transpuse treptat, in raport cu specificul pietei romanesti, ceea ce inseamna ca scopul propus va fi atins pe termen lung, fara costuri pentru asigurati.

In concluzie, rolul unei supravegheri eficiente nu este acela de a evita unele falimente, evenimente care se produc, de altfel, in orice economie de piata, ci acela de a evita crizele de sistem, colapsul intregii piete.

Simularile realizate inainte de elaborarea normelor privind marja de solvabilitate indica probabilitatea crescuta ca unele societati sa se situeze sub limitele minime cerute. Marja de solvabilitate va indica exact care sunt societatile viabile si intentionam ca aceste informatii sa fie facute publice, astfel incat potentialii si actualii asigurati sa cunoasca exact situatia societatii cu care doresc sa intre in relatii de afaceri. Probabil ca acest lucru nu este avantajos, dupa cum am mentionat, obligatia Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor este aceea de a proteja asiguratii si nu societatile de asigurare sau brokerii.

In prezent, circa jumatate dintre societatile de asigurare autorizate nu detin inca un capital social varsat care sa respecte noile limite impuse pentru categoriile de asigurare pentru care au fost autorizate, astfel incat este de asteptat ca, in viitorul apropiat, sa asistam la o alta diminuare a numarului de asiguratori autorizati.

Desigur, parte dintre societatile aflate in prezent in aceasta situatie au actionari de renume, care vor face fata infuziei necesare de capital, insa exista si societati mai mici care, probabil, vor fi nevoite sa recurga la fuziuni sau care se vor inchide pur si simplu. Din acest punct de vedere, vom asista la o evolutie interesanta la nivelul intregii piete in urmatoarele patru luni, adica pana la sfarsitul lunii aprilie 2003, cand asiguratorii trebuie sa faca dovada ca detin un capital social care sa respecte noile limite minime." - punct de vedere al CSA

Pe piata de asigurari au continuat sa apara noi abordari ce au avut in vedere: utilizarea internetului ca sursa de informare si factor alternativ pentru vanzarea politelor de asigurare, crearea de societati de relatii publice specializate in domeniul asigurarilor, aparitia, in peisajul publicistic romanesc de specialitate, a revistelor cu profil de asigurari, extinderea ofertei de polite dupa sistem occidental, alocarea unui buget de publicitate pentru asigurari de circa 5 milioane USD, cotarea la bursa a unor societati de asigurare, etc.

Societatile de asigurari din Romania ofera urmatoarele tipuri de polite de asigurare:

asigurari de viata;

asigurari de accidente si boala (inclusiv de munca si boli profesionale);

asigurari de sanatate;

asigurari de mijloace de transport terestru, altele decat cele feroviare;

asigurari de mijloace de transport feroviar;

asigurari de mijloace de transport aerian;

asigurari de mijloace de transport naval;

asigurari de bunuri in tranzit, inclusiv marfuri transportate, bagaje si orice alte bunuri;

asigurari de incendiu si alte calamitati naturale;

asigurari de daune la proprietati;

asigurari de raspundere civila a autovehiculelor (raspundere civila auto si carte verde);

asigurari de raspundere civila a mijloacelor de transport aerian;

asigurari de raspundere civila a mijloacelor de transport naval;

asigurari de raspundere civila generala;

asigurari de credite si garantii;

asigurari de pierderi financiare;

asigurari de protectie juridica;

asigurari de asistenta turistica.

In contextul evolutiei societatilor de asigurare din Romania, S.A.R. ASIBAN S.A. isi contureaza personalitatea, care i-a conferit incredere din partea clientilor, tinand cont si de urmatoarele argumente :

siguranta conferita de reprezentativitatea nationala a membrilor fondatori actionari, valoarea rezervelor tehnice create, activitatea de reasigurare, rezultatele economice pe ansamblu, profesionalismul angajatilor, managementul executiv si cel al actionarilor;

dinamica - fiecare an a inregistrat in activitatea societatii trenduri de dezvoltare importante, dinamica reprezentand o caracteristica constanta. Dinamica, deosebita in ansamblu, a putut fi realizata numai prin corelarea armonioasa in strategia generala a unor strategii pe domenii: servicii, investitii, cheltuieli, resurse umane etc.;

paleta serviciilor - adaptandu-se la cerintele pietii, societatea practica in prezent peste 40 de tipuri de polite. Anul 2002 inseamna abordarea completa a tuturor tipurilor de polite din domeniul asigurarilor prin practicarea RCA (reglementata prin normele legale din 12002 publicate in M.O. nr. 882/7.12002) si Carte Verde;

promptitudinea - cu care o societate plateste dauna clientilor constituie un element important in decizia clientului de a-si alege un asigurator.

acoperirea nationala - reteaua teritoriala cuprinde agentii in toate judetele tarii, precum si o serie de puncte de lucru. In Bucuresti exista o sucursala si 4 agentii de sector.

S.A.R. ASIBAN S.A. face parte din grupul celor 21 societati membre ale UNSAR (Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania) si are ca actionari urmatoarele institutii:

. Banca Comerciala Romana S.A.
. Banca Romana pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale
. Casa de Economii si Consemnatiuni
. Banca Transilvania S.A.
. S.C. ISAF S.A.

Perspectivele anului 2002 au fost urmatoarele: elaborarea si aplicarea de noi reglementari emise de C.S.A. privind rezervele tehnice, planul de conturi, grupurile de experti, societatile mutuale, asigurarile exceptionale etc.; continuarea procesului de eliminare a structurilor operationale ineficiente; instituirea de noi reglementari pe piata financiara romaneasca, pe cele trei segmente principale ale sale: bancara, de capital si a asigurarilor - piata ce va fi supravegheata de o comisie special constituita din reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor; lansarea de catre C.S.A., de programe de perspectiva privind: asigurarile obligatorii de imobile, transportul de calatori, agricultura etc.; posibila aparitie a unor societati comerciale avand ca obiect de activitate exclusiv reasigurarea; cresterea ponderii asigurarilor de viata; abordarea legislativa eficienta a deductibilitatii diferitelor categorii de asigurari; atingerea pragului de 1% din PIB pentru domeniul asigurarilor din Romania .

Pe piata asigurarilor din Romania, in anul 2002 volumul primelor brute subscrise pentru asigurari generale este de aproximativ 15.175,61 mld. lei in timp ce valoarea primelor brute incasate a atins un total de 1643,11 miliarde lei. Aceste sume reprezinta circa 75% din totalul primelor brute subscrise, respectiv incasate de intreaga piata a asigurarilor.

Fata de sfarsitul anului 2001, componenta topului primelor 10 companii - asigurari generale s-a modificat foarte putin. Compania Grup As, ocupanta locului 6 in 2001 a parasit topul ca urmare a situatiei sale speciale care a condus la retragerea autorizatiei de functionare. Companiile Generali Asigurari, Asiban, Unita si AIG Romania au urcat cu cate o pozitie in clasament, in timp ce pozitia a 10-a a revenit unei noi intrate in top10, AGI Romania. Totodata, trebuie remarcat faptul ca aproximativ 85% din volumul de prime brute pentru asigurari generale este detinut de ocupantele primelor 10 pozitii din top.

Topul societatilor de asigurari dupa primele brute subscrise si incasate la asigurari generale in 2002

Tabel nr.1.1

COMPANIA

SUBSCRIS

NR. CRT.

INCASAT

COMPANIA

mld. ROL

mil. USD

mld. ROL

mil. USD

Allianz-Tiriac

ASIROM*

ASIROM*

Allianz-Tiriac

Omniasig

Omniasig

Astra

Astra

Ardaf

Ardaf

Generali

Generali

Asiban

AIG Romania

Unita

ASIBAN

AIG Romania

UNITA

AGI Romania

AGI Romania

Interamerican

ATLASSIB

Atlassib

Interamerican

Agras Omniasig

Asirag

BCR Asigurari

BCR Asigurari

Asitrans

Asitrans

*) - Estimare MXP (Media XPRIMM)

Prime brute incasate pentru asigurari generale in anul 2002

Figura nr.1.1

Practicand gama completa de asigurari, portofoliul clientilor S.A.R. ASIBAN S.A. cuprinde atat persoane fizice cat si importanti agenti economici din domeniul productiv, comercial, transport intern si international, turism, mass-media, firme romanesti cu capital de stat si privat, reprezentante ale marilor concerne europene si mondiale care isi desfasoara activitatea in Romania.

In anul 2002 S.A.R. ASIBAN S.A. a realizat o cifra de afaceri de 775,225 miliarde lei, iar veniturile din primele de asigurare incasate ajungand la 501,10 miliarde lei. Dintre acestea volumul primelor din asigurari de bunuri depaseste 131 miliarde lei.

Dinamica rezultatelor financiare ale S.A.R. ASIBAN S.A.

Tabel nr.1.2

Anul

Cifra de afaceri

mil. lei)

Venituri din prime

(mil. lei)

Venituri din asigurari

de bunuri

mil. lei)

Reprezentarea grafica a datelor din tabelul nr.1.2 este prezentata in figura nr.1.2

Figura nr.1.2

Prin existenta relatiilor de parteneriat cu societati straine de profil, precum si prin relatiile stabilite pentru constatarea si regularizarea daunelor in strainatate S.A.R. ASIBAN S.A. este prezenta si pe plan mondial prin asigurarile internationale practicate (Carte Verde, asigurari medicale).

Pe baza datelor furnizate de societatile de asigurare membre ale Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare, s-a constatat ca in anii precedenti piata asigurarilor din Romania a inregistrat o stagnare determinata in principal de dificultatile economico-financiare intampinate de majoritatea agentilor economici. Pe langa acestea, scaderea accentuata a nivelului de trai al populatiei a redus capacitatea de cumparare a produselor de asigurare. Volumul de prime de asigurare a inregistrat un salt considerabil, depasind astfel dificultatile obiective si subiective. Evolutia numarului de contracte de asigurare de bunuri incheiate in perioada 2000 - 2002 reflecta faptul ca, prin serviciile pe care le ofera S.A.R. ASIBAN S.A. isi consolideaza pozitia de asigurator important si credibil pe piata romaneasca.

Activitatea de contractare a asigurarilor desfasurata in 2002 s-a concretizat in realizarea unui volum de prime incasate de 501,1 miliarde lei, (15,16 mil. USD) fata de 760 miliarde lei prime brute subscrise, marcand o crestere de 45% fata de 2001. In acest an volumul de prime incasate a fost de 344 miliarde lei marcand de asemenea o crestere fata de anul 2000 de 81%.

Luandu-se in considerare indicatorul "prime brute incasate" S.A.R. ASIBAN S.A. ocupa locul 9 in topul societatilor de asigurare in anul 2002, nivelul primelor brute incasate in perioada 2000 - 2002 fiind reprezentat in figura 1.3:

Figura nr.1.3

In prezent, incasarile din primele brute pe primul trimestru al anului 2003 au fost de 246 miliarde lei, de 2,5 ori mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut. Explicatia acestei cresteri este reprezentata de vanzarile de polite de asigurare care urmeaza trendul crescator al creditarii si leasingului.

Cresterea masiva a vanzarilor in rate are "efecte colaterale", de majorare a incasarilor, pentru companiile de asigurari care lucreaza cu bancile creditoare. S.A.R. ASIBAN S.A. care are printre actionari patru banci: BCR, BRD, Banca Transilvania si CEC, este una dintre companiile de asigurari care s-au dezvoltat la inceput exact prin aceasta relatie speciala cu bancile. Vanzarile au crescut mult in zona de asigurari de incendiu si alte pagube la bunuri, asigurari bancare si de viata care impreuna au o pondere de 60% din portofoliul de asigurari al S.A.R. ASIBAN S.A.

Portofoliul S.A.R. ASIBAN S.A. este protejat atat prin contracte proportionale, cat si neproportionale, iar riscurile mari prin plasari facultative. Performantele programului de reasigurare ASIBAN sunt demne de aprecierea reasiguratorilor, plasandu-se in topul calitativ al companiilor din tara considerate ca parteneri de afaceri interesanti, avand in vedere increderea in calitatea subscrierii portofoliului .

Activitatea si organizarea S.A.R. ASIBAN S.A.

S.A.R. ASIBAN S.A. a aparut ca urmare a unei tendinte generale aparuta pe piata asigurarilor din Romania si anume aceea ca marile societati bancare sa participe cu capital la infiintarea unor societati pe actiuni de asigurare-reasigurare, extinzandu-si astfel serviciile si raspunzand unui trend al realitatilor economice. Premisele crearii pietei unice europene a asigurarilor prin cele 3 generatii de directive 1973-1979; 1988-1990 si 1992 au impus si importante modificari ale legislatiei din tara noastra, dupa 1989, unele aprobate (1995), altele in curs de aprobare.

Membrii fondatori si actionari ai S.A.R. ASIBAN S.A. sunt

. Banca Comerciala Romana S.A.
. Banca Romana pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale
. Casa de Economii si Consemnatiuni
. Banca Transilvania S.A.
. S.C. ISAF S.A.

S.A.R. ASIBAN S.A. cuprinde nu numai capitalul lor social, cifra de afaceri, profitul net, dar si numarul de salariati, reteaua nationala si internationala, segmentele de piata ocupate, precum si conjunctura dinamica a pietei romanesti au impus desigur stabilirea unei strategii de adaptare si dezvoltare prin elaborarea unor planuri anuale, planuri pe termen lung si planuri strategice.

Capacitatea redusa de finantare a nevoilor de trai ale populatiei constituie o reala problema a pietei asigurarilor din Romania. Tendintele de ameliorare evidente, competitivitatea in crestere, prezenta unor societati straine de renume, concentrarea capitalului intr-un numar restrans de societati de asigurare, extinderea permanenta a serviciilor lor, au fost elementele care au marcat etapele strategice pe care trebuie sa le parcurga S.A.R. ASIBAN S.A.

Misiunea strategica a S.A.R. ASIBAN S.A. a fost aceea de a deveni o societate de asigurare-reasigurare de prima marime, sa ocupe in timp scurt o pozitie dominanta si de durata pe piata romaneasca. S-a avut in vedere realizarea lucrurilor asa cum trebuie, inca de la inceput. Sigurantei si credibilitatii conferite de statutul membrilor actionari le-au fost adaugate valentele oferite de conceptul calitatii totale - calitatea fiind cea mai buna asigurare, pentru atragerea si pastrarea clientilor, cel mai bun mijloc de aparare impotriva concurentei si singura modalitate de sustinere a dezvoltarii societatii.

Analiza externa a macromediului, a realitatilor economiei romanesti a fost imbinata cu analiza interna, a sistemului de valori care caracterizeaza toate activitatile interne ale societatii, definindu-se astfel un portofoliu de activitati care face legatura intre strategia generala a societatii si subunitatile acesteia din judetele tarii ce formeaza reteaua teritoriala proprie.

Rezultatele analizei interne si externe evidentiaza cele mai importante puncte tari si slabiciuni ale societatii S.A.R. ASIBAN S.A., precum si selectarea acestora pentru a obtine aspecte cu adevarat esentiale. Atingerea obiectivelor se realizeaza prin concentrarea strategica functie de realitatile interne si externe ale societatii. Pornind de la ideea de realizare a lucrurilor asa cum trebuie, strategia S.C. ASIBAN S.A. a avut in vedere principiul: "Mai importanta decat pozitia in care sunt azi este directia in care merg si situatia in care ma voi afla maine".

Infiintata in decembrie 1996 societatea comerciala de asigurare-reasigurare ASIBAN S.A. este organizata si functioneaza in conformitate cu: Legea nr. 31/1990 privind constituirea societatilor comerciale, Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supraveghere a asigurarilor si Decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 25/05.11.2001 .

S.A.R. ASIBAN S.A. este persoana juridica romana, constituita ca societate pe actiuni si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu actul constitutiv al societatii. Scopul societatii este obtinerea de profit din desfasurarea activitatii de asigurare-reasigurare prin acceptarea de riscuri in schimbul platii de prime de catre asigurati/reasigurati.

Obiectul de activitate al societatii consta in practicarea de:

asigurari de viata, de persoane, altele decat cele de viata;

asigurari de autovehicule;

asigurari maritime si de transport; de aviatie;

asigurari de incendiu si alte pagube;

asigurari de raspundere civila;

asigurari de credite si garantii;

asigurari de pierderi financiare;

asigurari agricole.

Societatea poate practica si alte tipuri de asigurari conform legii, a statutului si a contractului de societate precum si reasigurari la toate categoriile de asigurari mentionate mai sus. S.A.R ASIBAN S.A. a fost constituita cu prioritate pentru a oferi o serie de asigurari specifice domeniului bancar de activitate, asigurari strict necesare bancilor intr-o economie de piata in continua transformare.

Avand un capital social initial de 5 miliarde lei, ocupand din start locul 10 in topul societatilor de asigurare din Romania, S.A.R. ASIBAN S.A. si-a majorat capitalul social ajungand in momentul de fata la 60 miliarde lei, raspunzand atat cerintelor legislative dar si necesitatilor aparute .

In primul an de activitate, societatea si-a realizat obiectivele propuse ca:

lansarea pe piata a cel putin 15 tipuri de polite;

infiintarea a cel putin 20 din cele 40 de agentii judetene;

dotarea cu birotica si alte mijloace fixe adecvate bunei desfasurari a activitatii;

sediul propriu pentru administratia centrala si agentiile judetene;

majorarea capitalului social initial;

dezvoltarea si perfectionarea resurselor umane;

inregistrarea de profit la finele anului.

Consiliul de Administratie a definitivat, apoi periodic a adaptat la realitatile economiei romanesti, strategia societatii in primul ei an de activitate, strategie care a vizat in principal:

pozitionarea in acest context a societatii si definirea structurii ei interne;

satisfacerea intr-o prima faza a necesitatilor pe linie de asigurari a membrilor fondatori -

actionari;

crearea de tipuri noi de polite si servicii;

stabilirea tarifelor;

comunicarea si promovarea;

distributia si managementul logisticii unei retele teritoriale nationale;

elaborarea unor politici si tehnici de reasigurare;

afirmarea S.A.R. ASIBAN S.A. ca o societate de prima marime in Romania.

Efortul individual si colectiv al celor peste 60 de angajati ai administratiei centrale si ai celor 25 de agentii teritoriale judetene, politica de reasigurare eficienta implicand societati internationale de renume, sprijinul din partea membrilor fondatori actionari au condus la inregistrarea unui profit brut de 3.810 milioane lei si a unui profit net de 552 milioane lei, S.A.R. ASIBAN S.A. ocupand locul 9 in randul Societatilor de asigurare-reasigurare din Romania in 1997.

Societatea comerciala S.A.R. ASIBAN S.A. este organizata pe principiul teritorialitatii, pe nivele ierarhice si anume:

Administratia Centrala cu sediul in Bucuresti;

Sucursala Municipiului Bucuresti;

Agentii in Municipiul Bucuresti si in resedintele de judet si puncte de lucru in diverse localitati.

Societatea este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor, in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 si ale Actului Constitutiv al ASIBAN. Societatea este administrata de catre un Consiliu de Administratie format din 6 administratori. Acestia sunt alesi de Adunarea Generala a Actionarilor pentru o perioada de 4 ani, putand fi realesi. Presedintele Consiliului de Administratie indeplineste si functia de Director general. Gestiunea societatii este controlata de actionari prin intermediul Comisiei de Cenzori, membrii acestei

a fiind alesi de Adunarea Generala a Actionarilor pe o perioada de 3 ani, putand fi realesi[9].

Structura organizatorica a societatii si numarul de posturi, normativul de constituire a compartimentelor functionale, precum si orice modificari ale acestora se aproba de Consiliul de Administratie. Conducerea executiva a societatii este asigurata de catre Directorul general si Comitetul Executiv.

Activitatea S.A.R. ASIBAN S.A. se desfasoara, din punct de vedere al structurii organizatorice, prin intermediul Administratiei Centrale si al unei retele teritoriale nationale. Conform organigramei din figura nr.l, Administratia Centrala cuprinde:

- Directorul general, care are in subordine:

Directia asigurari viata, care are in componenta:

- Serviciul asigurari persoane;

- Serviciul asigurari viata;

- Serviciul daune.

Directia reasigurare, care coordoneaza:

- Serviciul cedari, primiri in reasigurare;

Serviciul resurse umane;

Serviciul juridic;

Serviciul control;

Consilieri;

Director general adjunct departament tehnic, care coordoneaza:

1. Directia asigurari bunuri, raspundere civila, cu:

- Serviciul asigurari bunuri;

- Serviciul asigurari de raspundere civila;

- Serviciul daune pentru tipurile respective de asigurari.

Directia asigurari auto, cu:

- Serviciul asigurari auto-casco;

- Serviciul alte asigurari;

- Serviciul daune pentru tipurile respective de asigurari.

3. Directia asigurari bancare, cu:

- Serviciul asigurari bancare;

- Serviciul daune.

4. Directia asigurari cargo, cu:

- Serviciul asigurari maritime, transporturi;

- Serviciul daune pentru tipurile respective de asigurari.

Director general adjunct departament economic-administrativ, care coordoneaza:

1. Directia economica, cu:

- Serviciul financiar;

- Serviciul contabilitate;

- Serviciul analiza, riscuri, plasamente.

Directia comercial-organizare, formata din:

- Serviciul comercial;

- Serviciul administrativ-gospodaresc;

- Serviciul organizare-sinteza.

3. Serviciul informatica;

4. Serviciul investitii.

Reteaua teritoriala nationala, conform aceleiasi organigrame cuprinde:

- Sucursala municipiului Bucuresti;

- Agentiile judetene in numar de 40 si 6 de sector in Bucuresti, precum si puncte de lucru in diverse localitati.

Intre compartimentele din cadrul Administratiei centrale, sucursala si agentii exista relatii functionale si de colaborare. Sucursalele, agentiile si punctele de lucru sunt unitati teritoriale fara personalitate juridica, avand numai sarcini operative, respectiv relatii directe cu agentii economici din raza lor de activitate, in limita atributiilor si competentelor care le sunt stabilite de conducerea societatii.

Agentiile sunt formate dintr-un numar de salariati stabilit in concordanta cu planul de venituri si cheltuieli ale fiecarei agentii, aprobat de Consiliul de administratie.

Atributiile societatii comerciale de asigurare-reasigurare ASIBAN S.A. deriva din scopul si obiectul de activitate al acesteia, si sunt urmatoarele:

desfasoara activitati de asigurare-reasigurare, prin acceptarea de riscuri in schimbul platii unor prime de catre asigurati si reasigurati;

efectueaza plata despagubirilor in cazul producerii evenimentelor asigurate;

promoveaza, coordoneaza si controleaza investirea fondurilor proprii si a celor atrase temporar prin activitatea de asigurare-reasigurare, sub forma plasamentelor bancare, investitiilor mobiliare si imobiliare, participatiilor la capitalul social al unor societati comerciale, titlurilor de valoare potrivit prevederilor legale si in limitele stabilite de Adunarea Generala a Actionarilor;

proiecteaza si gestioneaza bazele de date la nivel central si pe unitati teritoriale printr-un sistem informatic care asigura prelucrarea informatiilor si cunoasterea sistemului de indicatori necesari urmaririi evolutiei riscurilor subscrise si stabilirii cotatiilor de prime;

elaboreaza studii si analize documentare cu privire la piata asigurarilor, interna si externa, precum si la fundamentarea politicii de marketing in domeniul distribuirii si promovarii formelor de asigurare de catre societate;

elaboreaza politica de publicitate si reclama, in functie de fondurile alocate in acest scop;

stabileste necesarul de personal, organizeaza si ia masuri pentru selectionarea, pregatirea si perfectionarea acestuia.

In realizarea activitatii de asigurare, societatea:

elaboreaza propuneri privind norme interne de lucru si norme interne prudentiale in domeniul activitatii de asigurare-reasigurare, precum si pentru adaptarea tarifelor de prime, a continutului conditiilor de asigurare in functie de necesitati;

constituie rezerve tehnice de prime, de daune, catastrofe si alte rezerve legale, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare;

organizeaza si efectueaza operatiuni de contractare a asigurarilor, prin unitatile teritoriale, urmarind incasarea integrala si la timp a primelor aferente;

incheie, cu persoanele fizice sau juridice precum si cu brokeri autorizati contracte de intermediere pentru atragerea si contractarea asigurarilor, pe baza de comision;

administreaza portofoliul de asigurari pe fiecare categorie de risc.

Cu privire la plata despagubirilor si a sumelor asigurate societatea:

elaboreaza propuneri de norme tehnice si prudentiale privind evaluarea producerii evenimentelor asigurate, evaluarea pagubelor precum si plata despagubirilor;

organizeaza si efectueaza constatarea producerii evenimentelor asigurate, verificarea constatarilor efectuate de alte organe, evaluarea pagubelor, stabilirea si plata despagubirilor

verifica, pentru riscurile cuprinse in asigurare, respectarea de catre asigurati a conditiilor, parte integranta din contractul de asigurare;

organizeaza operatiuni de stabilire a gradelor de invaliditate pe baza atestarilor medicale, stabilind si platind sumele convenite in baza asigurarilor incheiate;

incheie conventii cu persoane juridice si fizice specializate in legatura cu efectuarea unor operatiuni de constatare a producerii evenimentelor asigurate si de evaluare a pagubelor;

efectueaza operatiuni de cedare si de primire in reasigurare a unor riscuri, in conformitate cu politica stabilita in acest domeniu de consiliul de administratie.


Figura nr. 1[10] Organigrama S.A.R. ASIBAN S.A.

Sucursalele, agentiile si punctele de lucru desfasoara operatiuni de incheiere a asigurarilor si de constatare si dimensionare a daunelor, in limita competentelor stabilite de conducerea societatii.

Reprezentantele nu au dreptul sa incheie asigurari, ele avand functia de oficiu de contact cu Administratia Centrala sau cu unitatile teritoriale (sucursala, agentie, puncte de lucru), infiintarea lor, in tara sau strainatate, facandu-se numai cu aprobarea adunarii generale a actionarilor.

Figura nr. 2 Organigrama Sucursalei Municipiului Bucuresti


Figura nr. 3 Organigrama unei agentii teritoriale si judetene


Asigurari de bunuri pentru persoane juridice - caracterizare si elemente tehnice

Pe piata romaneasca portofoliul asigurarilor este impartit in trei mari categorii:

asigurari de bunuri;

asigurari de persoane;

asigurari de raspundere civila.

Asigurarile facultative de bunuri constituie o necesitate obiectiva ce rezulta din faptul ca: asigurarile prin efectul legii, chiar acolo unde se mentin, nu epuizeaza cerintele de asigurare; gama riscurilor si a bunurilor cuprinse in asigurare este foarte vasta; sumele asigurate in cadrul asigurarii prin efectul legii nu acopera intreaga valoare a bunurilor respective; asiguratii tind tot mai mult sa-si puna bunurile sub protectia asigurarilor, la valori cat mai acoperitoare; asigurarile prin efectul legii nu pot fi extinse nelimitat

Persoanele juridice intampina o gama larga de riscuri, mai ales in ceea ce priveste bunurile aflate in patrimoniu, multe dintre ele putand fi asigurate. In tara noastra se practica o mare varietate de asigurari facultative de bunuri destinate persoanelor juridice, in functie de specificul acestora, de riscurile la care pot fi expuse bunurile. In functie de aceste criterii, cele mai importante forme de asigurare facultative a bunurilor sunt:

asigurarea cladirilor, altor constructii si a continutului lor (mijloace fixe si mijloace circulante materiale) pentru cazurile de pagube produse de incendii si alte calamitati.

asigurarea lucrarilor de constructii-montaj si a raspunderii constructorului;

asigurarea culturilor agricole;

asigurarea autovehiculelor pentru avarii auto-casco si alte asigurari privind autovehiculele;

asigurarea de transport terestru a bunurilor;

asigurarea masinilor, utilajelor si instalatiilor pentru cazurile de avarii accidentale;

asigurarea bunurilor sau valorilor pentru cazurile de furt prin efractie sau prin acte de talharie;

asigurarea bunurilor casabile;

asigurarea aeronavelor;

asigurari maritime;

asigurari de credite si garantii;

In asigurarea de bunuri, asiguratorul se obliga ca, la producerea evenimentului asigurat sa plateasca asiguratului sau beneficiarului desemnat o despagubire.

Bunurile se asigura pentru sumele declarate de asigurat, dar nu pot fi mai mari decat :

valoarea din nou a acestora (pretul de inlocuire) din care s-a scazut uzura - in cazul mijloacelor fixe si al obiectelor de inventar;

pretul de cost - in cazul materiilor prime, materialelor, produselor finite, marfurilor;

valoarea de circulatie - in cazul obiectelor de muzee sau de expozitie a lucrarilor de arta pe sticla, din sticla sau placi de marmura;

Asiguratul este obligat sa intretina bunurile asigurate in conditii bune, care sa previna producerea riscului asigurat. In caz contrar asiguratorul poate sa-i denunte asigurarea, daca din aceasta cauza s-au produs pagubele.

In cazul producerii evenimentului asigurat, asiguratii sunt obligati:

sa ia masuri pentru limitarea pagubelor;

sa ia masuri pentru salvarea bunurilor asigurate, pastrarea si paza bunurilor ramase si pentru prevenirea degradarilor ulterioare;

sa instiinteze in scris despre producerea evenimentului asigurat societatea de asigurari cu agentia cea mai apropiata de domiciliul, sediul sau resedinta sa in termen de 24 de ore de la producerea acestuia.

In instiintare se va arata:

- felul bunurilor avariate sau distruse; - numarul si data contractului de asigurare;

- locul, data, ora, cauzele si imprejurarile producerii evenimentului asigurat;

- locul unde se afla bunurile avariate sau distruse si marimea probabila a pagubei;

sa instiinteze imediat in caz de incendiu sau explozie, organele de politie sau unitatile de pompieri ori alte organe de cercetare; cele mai apropiate de locul producerii evenimentului asigurat, cerand intocmirea de acte cu privire la cauzele si imprejurarile producerii evenimentului asigurat si la pagubele provocate;

sa depuna la societatea de asigurari actele intocmite de organele prevazute la locul evenimentului;

sa depuna la societatea de asigurari:

- devizul lucrarilor de reparatii, a pagubelor produse la cladiri sau alte constructii, masini, utilaje si instalatii;

- schita cladirilor in caz de paguba totala;

- inventarul bunurilor, cu exceptia cladirilor sau altor constructii, masinilor, utilajelor si instalatiilor, existente inaintea producerii evenimentului asigurat, a celor ramase dupa producerea evenimentului asigurat in stare buna sau avariata, precum si o lista a bunurilor avariate sau distruse cu indicarea gradului de avariere a acestora;

- alte acte;

g)    sa puna la dispozitia societatii de asigurari toate actele si evidentele necesare pentru verificarea existentei si valorii bunurilor asigurate, precum si pentru constituirea si evaluarea pagubelor si pentru stabilirea dreptului la despagubiri;

In afara bunurilor apartinand persoanelor juridice se pot asigura si bunurile primite in folosinta sau aflate la acestea spre pastrare, reparare, prelucrare, curatare, vanzare sau spre a fi expuse in cadrul muzeelor sau expozitiilor. Nu se pot asigura bunurile care nu mai pot fi folosite potrivit cu destinatia lor din cauza degradarii.

Nu se acorda despagubiri pentru:

pagube indirecte, cum ar fi reducerea valorii bunurilor asigurate dupa reparatie, scaderea preturilor bunurilor, intarzieri in livrarea bunurilor, chiar ca urmare a unei cauze cuprinse in asigurare;

pagube produse prin intreruperea folosirii bunurilor ori prin intreruperea productiei, chiar ca urmare a unei cauze cuprinse in asigurare;

pagube produse de operatiuni militare in timp de razboi;

cheltuieli facute pentru transformarea ori imbunatatirea bunurilor in comparatie cu starea lor dinaintea producerii evenimentului asigurat, cele pentru repararea unor avarii ori distrugeri produse de cauze necuprinse in asigurare si nici cele pentru reparatii, reconditionari sau restaurari nereusite;

In Romania, asigurarile de bunuri detin un loc important in activitatea de asigurare, iar rata daunei se mentine la un nivel scazut. Cateva dintre trasaturile asigurarilor facultative de bunuri sunt:

asigurarile de bunuri sunt conditionate de incheierea contractului de asigurare, asiguratorul intervine si raspunde doar in urma nasterii relatiilor de asigurare concretizate prin contractul de asigurare.

raspunderea societatii de asigurare este limitata, in timp, in functie de termenele inscrise in contract. Asemenea asigurari se incheie de regula pe o perioada de un an, dar pot fi stabilite in functie de natura bunurilor si preferintele asiguratilor.

sumele asigurate nu sunt supuse normarii, ci se stabilesc prin negociere intre asigurati si societatea de asigurare, luand ca baza valoarea reala a bunurilor, dar conform principiului ca asigurarea nu trebuie sa genereze imbogatirea fara justa cauza;

asigurarile facultative de bunuri sunt asigurari partiale; contractarea lor se face la solicitarea asiguratilor. Pentru a se evita substituirea bunurilor atrase in asigurare se conditioneaza perfectarea contractului cu aducerea in asigurare a tuturor bunurilor de acelasi fel;

asigurarile facultative de bunuri pot fi incheiate de orice persoana juridica detinatoare de bunuri care fac obiectul asigurarii si la oricare societate de asigurari;

in asigurarile facultative de bunuri opereaza, de regula, principiul raspunderii asiguratorului dupa expirarea perioadei de carenta, care constituie pentru asigurator un termen de siguranta in ceea ce priveste declansarea efectiva a raspunderii pentru riscurile preluate in asigurare.

Raporturile de asigurare sunt reglementate prin acte juridice care cuprind prevederi referitoare la: partile care intervin in asigurare, drepturile si obligatiile acestora, obiectul acestora, obiectul asigurarii, riscurile pentru care se incheie asigurarea, suma asigurata, durata asigurarii, prima de asigurare, indemnizatia de asigurare etc. Acestea definesc activitatea de asigurare si poarta denumirea de "elemente ale asigurarii".

Asigurarea se realizeaza in cadrul unor raporturi juridice in care intervin anumite parti: asiguratorul, asiguratul, contractantul, beneficiarul. Raporturile se nasc fie in urma unui contract de asigurare (la asigurarile facultative), fie ca efect al unor prevederi legale (la asigurarile prin efectul legii).

Asiguratorul este persoana juridica care isi asuma obligatia sa despagubeasca pe asigurat pentru pierderea materiala (daca e vorba de asigurari de bunuri), sa acopere prejudicii tertelor persoane sau sa plateasca suma asigurata in cazul ivirii unui eveniment asigurat.

Asiguratul este persoana juridica ce se asigura. Asiguratul are dreptul de a cere asiguratorului sa-i acopere paguba suferita sau sa-i acorde suma asigurata in cazul ivirii evenimentului asigurat.

Contractantul asigurarii este de obicei asiguratul, dar exista si cazuri in care in raporturile de asigurare asiguratul si contractantul sunt parti distincte.

Beneficiarul asigurarii este in principiu asiguratul; calitatea de beneficiar o pot avea si alte persoane, specificate nominal in contractul de asigurare.

Obiecte ale asigurarilor pot fi, dupa caz: bunurile, persoanele si raspunderea civila.

Interesul in asigurare reflecta manifestarea de vointa favorabila promovarii raporturilor de asigurare intre parti. Acesta are o dubla natura juridica: subiectiv, reflectand asigurarea exclusiva, prin contract, a interesului asiguratului si obiectiva, cand interesul ar fi incorporat in bunul asigurat fiind independent de titularul interesului si avand extensie la toate celelalte persoane interesate in existenta bunului.

Riscul asigurat este o notiune foarte importanta in ansamblul elementelor generale ale asigurarii. Notiunea de risc asigurat se foloseste cu multiple intelesuri. Uneori prin risc asigurat se intelege gradul de probabilitate a ivirii unui pericol pentru care se incheie asigurarea, alteori proportiile raspunderii asiguratorului sau chiar insasi obiectul asigurat. De asemenea, prin risc se intelege evenimentul viitor sau complexul de evenimente la ivirea carora asiguratorul trebuie sa-si indeplineasca obligatia de a acoperi paguba sau de a plati suma asigurata.

Pentru fiecare fel de asigurare sunt precizate evenimentele la ivirea carora asiguratorul trebuie sa-si indeplineasca obligatiile asumate. Totalitatea riscurilor acoperite prin asigurare determina sfera raspunderii asiguratorului.

Pentru ca un eveniment sau un complex de evenimente sa poata fi cuprins in asigurare, trebuie sa intruneasca o serie de conditii:

- producerea lui sa fie posibila, in caz contrar, asigurarea fiind lipsita de interes economic;

- riscul sa fie real, sa prezinte un anumit grad de periculozitate pentru asigurat;

- evenimentul sa fie incert, sa se produca intamplator, adica partile din asigurare sa nu aiba posibilitatea cunoasterii si influentarii ivirii sale in timp si in spatiu;

- pericolul de distrugere sau vatamare sa fie independent de vointa asiguratului.

Pentru a combate eventualele incercari ale asiguratilor de a favoriza producerea riscului, se utilizeaza urmatoarele procedee:

1. Impartirea raspunderii intre institutia de asigurare si asigurat;

Decaderea (totala sau partiala) a asiguratului din dreptul la despagubire;

Ivirea evenimentelor trebuie sa fie posibila pe un teritoriu cat mai larg, pentru ca actiunea de protectie pe calea asigurarii sa fie in favoarea unui cat mai mare numar de asigurati. Pentru ca un eveniment sa poata fi asigurat, trebuie sa indeplineasca si conditia de a se produce si cu o anumita regularitate, o anumita frecventa spre a putea face obiectul unor observari statistice numeroase pentru determinarea probabilitatii producerii lor si, in functie de aceasta, a marimii primelor de asigurare care sa permita asiguratorului indeplinirea obligatiilor sale; alta conditie care se cere pentru cuprinderea unui risc este aceea ca ratiunea de a fi a contractului de asigurare, sa fie licita, deci conforma legilor in vigoare.

Suma asigurata reprezinta limita valorica maxima pana la care asiguratorul isi asuma raspunderea fata de asigurat. In asigurarile de bunuri, suma asigurata se stabileste in functie de valoarea bunurilor asigurate. Operatiunea de stabilire a valorii bunului se numeste evaluarea de asigurare, iar rezultatul ei valoarea de asigurare. Suma asigurata poate fi egala cu valoarea bunului sau mai mica decat ea, iar evaluarea cat mai corecta a bunurilor are o importanta deosebita.

Prima de asigurare este suma pe care asiguratul este obligat sa o plateasca asiguratorului drept contributie la constituirea fondului de asigurare, pentru ca asiguratorul sa preia asupra sa riscul prevazut in lege sau in contractul de asigurare si sa achite asiguratului la ivirea cazului asigurat, despagubirea sau suma asigurata cuvenita.

Cota tarifara este prima de asigurare stabilita pentru o unitate de calcul (pentru o fractiune din suma asigurata -100 sau 1000 lei - sau pentru o unitate de bun asigurat - cap de animal, hectar de culturi) pe o perioada de un an. Uneori este stabilita si pe perioade mai mici: semestru, trimestru sau luna.

Prima de asigurare se compune din prima neta menita sa creeze fondul de asigurare necesar pentru plata despagubirilor, respectiv a sumelor asigurate, si adaosul de prima destinat acoperirii cheltuielilor de administrare a asigurarilor, constituirii rezervei de siguranta pentru acoperirea eventualelor diferente intre platile de asigurare preliminare si cele realmente efectuate in perioade nefavorabile, pentru finantarea masurilor de prevenire sau limitare a unor calamitati si pentru realizarea unor beneficii in favoarea asiguratorului.

Prima neta impreuna cu adaosul de prima poarta denumirea de prima bruta sau prima tarifara care este prevazuta in tarifele de asigurari.

La asezarea sistemului tarifar in asigurare se are in vedere principiul echivalentei, potrivit caruia, nivelul cotelor tarifare trebuie in asa fel stabilit incat sa se asigure echilibrul intre incasarile asiguratorului si angajamentele si cheltuielile de administratie ale acestuia.

Primele de incasat de la asigurati se pot stabili dupa mai multe metode:

l. acordarea garantiei de asigurare fara a se stabili plata cu anticipatie a unor prime de asigurare. In acest caz se asteapta sfarsitul exercitiului economic sau o perioada mai mare, de cativa ani, pentru a se stabili efectiv (ca despagubiri si sume asigurate), in cadrul ramurii de asigurare, iar in functie de acestea se determina primele datorate de asigurati pentru perioada scursa.

plata de catre asigurati a unor avansuri asupra primelor de asigurare datorate, dar nestabilita cu certitudine, calculul acestor avansuri are caracter provizoriu, urmand ca dupa expirarea perioadei de asigurare sa se efectueze recalcularea primelor de asigurare cu elemente certe.

3. stabilirea unor prime fixe, sistem posibil doar in baza unor observatii statistice indelungate, tocmai pentru ca primele de asigurare sa capete un caracter stiintific.

In ce priveste incasarea primelor de asigurare in tehnica asigurarilor s-au practicat doua procedee:

Procedeul primei cherabile, potrivit caruia asiguratorul se ingrijeste de incasarea ei la scadenta, prin organe proprii, la domiciliul asiguratului;

Procedeul primei portabile potrivit caruia grija platii la scadenta a primei revine asiguratului, acesta depunand suma organului de asigurare sau efectuand virarea in cont.

Despagubirea de asigurare este suma acordata de asigurator pentru acoperirea unei pagube la bunuri sau unui prejudiciu la asigurarea de raspundere civila, ca si notiunile de paguba si dauna, notiunea de despagubire este specifica asigurarilor de bunuri si de raspundere civila.

In tara noastra se practica urmatoarele sisteme de despagubire:

Sistemul raspunderii proportionale, potrivit caruia despagubirea se calculeaza in proportia in care se afla suma asigurata fata de valoarea reala a bunurilor asigurate.

Sistemul primului risc in care despagubirea este egala cu paguba, neputand insa depasi suma asigurata.

Sistemul acoperirii limitate (clauza cu fransiza), adica participarea asiguratilor la acoperirea daunei produse.

Fransiza este partea din valoarea pagubei dinainte stabilita - in marime relativa sau in suma absoluta - pe care asiguratorul nu o despagubeste, ea ramanand in sarcina asiguratului.

Despagubirea limitata se poate plati de catre asigurator in mai multe feluri:

asiguratul participa la paguba cu o suma fixa dinainte stabilita;

asiguratul suporta din paguba o cota procentuala stabilita (10% - 15%);

prin combinarea celor doua tipuri de fransiza; primul tip de fransiza se poate aplica in doua variante:

- Ca fransiza deductibila, cand suma stabilita dinainte se scade din orice paguba achitandu-se numai ceea ce depaseste suma respectiva;

- Ca fransiza nedeductibila, cand ea actioneaza numai pentru pagubele pana la nivelul ei, pagubele mai mari achitandu-se integral.

Aceasta practica a asigurarilor cu fransiza, are la baza si considerente de urgentare a lichidarii daunelor prin decongestionarea asiguratorului de daunele marunte.

Perioada de asigurare este durata (timpul) pentru care actioneaza asigurarea. Aceasta notiune este legata numai de asigurarile facultative. La asigurarile prin efectul legii, asigurarea nu este limitata in timp, ea actioneaza continuu. Perioada de asigurare este de regula de un an. Stabilirea cu precizie a duratei este foarte importanta in asigurarile facultative la stabilirea marimii primei de asigurare.

Contractul de asigurare este actul juridic prin care asiguratul se obliga sa plateasca o prima de asigurare unei societati de asigurari, iar aceasta va lua asupra sa riscul producerii unui anumit eveniment, obligandu-se ca, la producerea evenimentului, sa plateasca asiguratului sau unei alte persoane, denumita beneficiar, o despagubire sau suma asigurata, in limitele convenite[13]. Asiguratul are obligatia de a intocmi declaratia de asigurare, care contine elemente referitoare la risc, la bunurile care fac obiectul asigurarii, la suma asigurata etc. Dupa analiza acestei declaratii de catre asigurator, se trece la perfectarea contractului. Contractul de asigurare se considera perfectat in momentul in care asiguratul a achitat prima de asigurare, iar asiguratorul a emis documentul de asigurare.

Contractul de asigurare se poate incheia pe o perioada determinata sau nedeterminata de timp si are forma scrisa, aceasta fiind singura proba admisa, in lipsa careia nu se poate dovedi existenta sau realitatea acestuia. In conditii normale, un contract de asigurare incheiat pe timp limitat, inceteaza in momentul expirarii perioadei pentru care a fost incheiat, dar exista si situatii in care pot interveni modificarea, denuntarea, rezilierea, nulitatea, reactivarea, reinnoirea contractului de asigurare . Ca o consecinta a contractului de asigurare poate aparea subrogarea, care consta in substituirea societatii de asigurare in drepturile asiguratului sau beneficiarului de asigurare. Rezilierea asigurarii este o actiune speciala, realizata de asigurator sau de asigurat, pentru a intrerupe acoperirea care astfel ar fi continuat pana la indeplinirea datei scadente a politei.

Rezilierea trebuie diferentiata de cativa termeni asociati, utilizati inexact, de catre nespecialisti:

Expirare - polita ajunge la scadenta. In acel moment acoperirea inceteaza, cu exceptia cazului in care aceasta este reinnoita.

Nonreinnoire - actiune care nu mai pune in valoare acoperirea dupa expirarea politei curente.

Incheiere - Incetarea acoperirii prin reziliere, expirare sau reinnoire

De obicei politele de asigurare de bunuri se mentin in vigoare pana expira, si atunci cand se schimba asiguratorul se schimba doar data expirarii.

Desi schimbarea asiguratorilor sau intreruperea politelor se face de obicei, doar la aniversarea politei, exista posibilitatea de a rezilia polita la mijlocul termenului. Din aceasta cauza este necesar ca politele de asigurare sa includa clauze care sa indice daca, cand si in ce circumstante poate fi reziliata polita, cine are dreptul de a initia rezilierea, cu cat timp inainte este necesar a fi anuntata, ce proceduri trebuie urmate, cum se determina primele de platit sau rambursarile.



Vacarel Iulian, Bercea Florin - Asigurari si reasigurari, Editura Expert, Bucuresti, 1998, pag. 91

https://www.csa-isc.ro

Raportul anual 2001 ASIBAN SA, p.5

Raportul anual 2001 al ASIBAN SA, p.7

Ziarul Financiar nr.1112/30.04.2003, pag.1

Raport anual ASIBAN SA pe 2001, p.23

Statutul societatii ASIBAN S.A. si acte aditionale la acesta

Statutul si Contractul societatii ASIBAN SA si acte aditionale

Regulamentul de organizare si functionare al S.A.R. Asiban S.A., ROF - mai 2002

Sursa ROF -mai 2002

Cistelecan L., Cistelecan R. - Asigurari comerciale, Editura Dimitrie Cantemir, Tg. Mures, 1997, p.204.

Constantinescu D.A. - Asigurari si reasigurari, Editura Tehnica, Bucuresti, 1998, p.209

Macovei I., Popescu D. - Contractul de asigurare, Editura Junimea, Iasi, 1982, p.40

Constantinescu D. A. s.a. - Tratat de asigurari, Editura Tehnica, Bucuresti, 1998, p.46



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3635
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved