Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


PRINCIPALELE FORME DE PIETE CONTEMPORANE

Comert

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PRINCIPALELE FORME DE PIETE CONTEMPORANE
Produse pentru frumusete - Colectia Hemel Beauty
MICUL GHID AL CUMPARATORULUI
MODELUL „FILIEREI” („RETELEI DE PRODUCTIE”)
ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING: PIATA FIRMEI
PIATA - Specialistul in cercetari de marketing
Proiectarea generala a unui magazin virtual - PHP
Comert maritim - Organizarea si structura pietei maritime mondiale
Trucuri pentru succes - Referitor la produse
STUDIU DE CAZ: S

PRINCIPALELE FORME DE PIETE CONTEMPORANE

Piata bunurilor de consum. Bursele de marfuri.




Piata bunurilor de consum – consta din ansamblul vinzarilor – cumpiririlor al ofertei si cereri de bunuri materiale si servicii avind ca destinatie satisfacerea nevoilor personale si colective, precum si dintre toate cele operatiuni care se includ in comertul cu ridicata si cu amanuntul. Complexitatea si eterogenitatea acestui esgment de piata sint conditionate in primul rind de diversitatea si dinamica bunurilor de consum de uz curent si de folosinta indelungata, bunuri alimentare si inbracaminte. In functie de starea obiectului supus vinzarii – cumpararii in momentul tranzactiei piata se prezinta sub doua forme:

-piata reala, si

-piata fictiva.

Piata reala exprima cererea de bunuri sau servicii si de factori de productie prezentate in momentul tranzactiei pe piata data. Piata fictiva care nu este altceva decit bursa de marfuri presupune confruntarea dintre cerere si oferta, care are loc sub forma circulatiei titlurilor de valoare.

Bursele de marfuri sint piete caracteristice ce concetreaza in acelasi loc si in acelasi timp o mare parte din cererea si oferta mondiala de anumite produse pe care se desfasoara curent tranzactiile de vinzare cumparare, dupa o procedura speciala motivate atit de nevoi reale cit si de intentii speculative.

In general bursele de marfuri sint specializate pe produse sau grupe de produse. Obiectul tranzactiilor la burse il constituie bunurile fungibile sau cu un anumit grad de standartizare caracterizate prin omoginitate sub aspect calitativ. Printre aceste produse se inscriu indeosebi materiile prime si alte produse cu caracteristici omogene, produse agroalimentare, animale vii, produse din lemn, combustibil, cauciuc, bumbac, piei brute, ect. In afara de omoginitate si grad mare de standartizare pentru a deveni obiect de comercializare la burse marfurile trebuie sa indeplineasca si alte conditii si anume:

a.               sa fie marfuri cu importanta strategica mare in consumul mondial asa incit piata lor sa fie de mari dimensiuni si sa angreneze un mare numar de agenti economici.

b.               Sa se caracterizeze prin oscilatii mari si frecvente ale cereii si ofertei si respectiv ale preturilor pentru a genera interesul vinuatorilor si cumparatorilor.

c.                Marfurile tranzactionale la bursa trebuie sa fie depozitabile sau sa ofere prin natura lor certitudinea existentei in stare de livrare la un moment dat.

Bursele de marfuri se constituie si functioneaza in principalele zone producatoare sau consumatoare ale unor astfel de produse.

In vederea comercializarii unei marfi la bursa oferantul trebuie sa depuna cererea de inscriere pe lista de cotare. La bursele cu acces limitat acesta cerere nu poate fi depusa decit de un membru al bursei. Odata cu acesta se depune si o garantie de participare reprezentind de rgula 10% din valoarea tranzactiei.

Tranzactiile se negociaza si se incheie public pe asa numitul ring al bursei care reprezinta de regula un perimetru circular la parterul edificiului bursei. Tranzactiile se desfasoara sub supravegerea administratiei bursei, asigurata de curtierii, teful curtiierilor in preuna cu grupul care alcatueste asa numita ’’comisie a cotei’’. Specifi burselor este faptul ca cantitatea cit si calitatea marfurilor sint standartizate. Unitatea de marfuri poarta denumirea de contract sau loc, desemnind o cantitate fixa din marfa respectiva.

Preturile de bursa denumite cotatii se stabilesc zilnic pentru toate categoriile de tranzactii si se afiseaza public la inchiderea sesiunilor de vinzare de seara sau de dimineata si de seara.



Cotatiile afisate pot fi efective sau nominale. Cotatiile efective se stabilesc pe baza tranzactiilor efective incheiate in cursul zilei. Cotatiile nominale se stabilesc pentru acele marfuri care se comercializeaza curent la burse dar pentru care nu sau incheiat tranzactii pe parscursul mai multor zile din lipsa de cerere sau de oferta. Dupa modul de determinare cotatiile pot fi:

-cotatii medii, calculate ca medie zilnica;

-cotatii limita, care se calculeaza ca medii ale preturilor minime sau ale preturilor maxime;

-cotatii de lichidare, calculate dupa metodologii deosebit de compexe de casa de cliring.

Una di particularitatile comercializarii prin burse, consta in faptul ca marfa supusa vinzarii-cumpararii nu trebuie sa fie intotdeauna prezenta, ci doar atesta existenta ei, prin documente. Mai mult, uneori, marfa nic nu este afla inca in proprietatea vinzatorului, la data incheiri tranzctiei neputindu-se nici problema atestarii existentei ei.

In functie de acest aspect, putem distinge mai multe tipuri de operatiunei la bursa si anume:

-tranzactiei pe bani gata care livrarea marfurilor si plata lor au loc imediat dupa incheierea contractului.

-tranzactie la termen in care livrarea marfurilor convenite la o data ulterioara, uneori destul de indepartata.

Operatiunele la termen mai pot fi clasificate si in operatiuni ferme si operatiuni cu prima. Operatiunele ferme presupun executarea contractului prin livrare efectiva a marfurilor si achitarea preturilor la termenul convenit. Operatiunele cu prima se mai numesc si operatiuni reziliabile deoarece la termenul de incheiere a pozitiei fie vinzatorul fie cumparatorul pot renunta la contract daca nu si-au realizat intentiile speculative.

In primul rind bursele sint cele mai importante centre de recoltare prelucrare si difuzare a informatiilor privind conjuctura pietelor nationale si internationale. Bursele polarizeaza cele mai diverse informatii din toate colturile lumii si din toate domeniile: economic, politic, social, tehnic, stiintific, ect. Zgomotul bursei este un adevarat ecou al pulsului cererii si ofertei al ritmului productiei, tensiunilor monetare, grevelor, ciclurilor electorale, ect. In al doilea rind bursele ca forma de institutionalizare a cererii si ofertei se constituie intr-unul din cele mai importante mecanizme de formare a preturilor la numeroase materii prime si semifabrcante si de prospectare a evolutiei lor. In al treila rind bursele joaca rolul de piete caracteristice pentru majoritatea produselor care constituie obiectul lor de activitate. In al patrulea rind bursele de marfuri indeplinesc functia de divizare si preintimpinare a riscurilor.

Piata capitalului. Bursa de valori si mecanizmul functionarii ei.

Fara sa aiba o dimensiune speculativa piata de capital este oarecum o suprastructura. Prin intermediul pietei de capital se creeaza resurse pentru economia reala iar institutiile din acest sistem pot evalua cu un grad ridicat de sensibilitate eficienta alocarii resurselor din economie.

Economiile nationale se caracterizeza prin existenta si functionarea unor piete monetare si de capital mai mult sau mai putin dezvoltate. Adesea este greu sa se faca o delimitare neta intre cele doua tipuri de piete intrucit in realitate ele se intrepatrund si se interconditioneaza.

Pietele de capital spre deosebire de cele monetare sint specializate in efectuarea de tranzactii cu active financiare cu scadente pe termeni medii si lungi. Prin intermediul lor capitalurile disponibile sint dirijate catre agentii economici nationali sau de pe pietele altor tari unde nevoile de capital depatesc posibilitatile monetare impun anumite restictii privind accesul la resursele financiare interne.

Piata capitalului sau piata activelor financiare o difinim aici ca loc de intilnire intre nevoile de resurse banesti ale intreprindelor si disponibilitatile banesti ale menajelor, ale gospodariilor de familie. Piata capitalului se refera la achizitiile si vinzarile de titluri de valori cu o scadenta mai mare de un an. Aceste deplasari de capitaluri financiare de pe o piata nationala catre alta piata au condus practic la crearea si functionarea in afara pietelor interne de capital a unei piete internationale de capital.




Una din cele mai importante functii ale pietelor de capital consta in emisiunea si plasarea de valori mobiliare din insarcinarea emitentilor sau debitorilor, adica vinzarea pentru prima oara de actiuni, obligatiuni si a altor titluri catre detinatori de capitaluri financiare disponibile. Pe aceste piete se vind valori mobiliare emise de unele entitati care au nevoie de capital financiar si se cimpara de alte entitati care dispun de economii si de capitaluri pe termen mediu si lung.

In structura pietelor de capital se includ atit pietele nationale cit si europietilor. In functie de natura valorilor mobiliare emise si negociate piata de capital imbraca in principal doua forme: piata actiunelor si piata obligatiunilor, pe care circula titluri nationale si staine.

Paralel cu formarea si extinderea pietei actiunelor exprimate in moneda nationala si prin intermediul caruia sint atrase capitaluri financiare interne si scopulconstituirii majorarii capitalului social a societatilor emitente s-a cristalizat si s-a dezvoltat o piata internationala a actiunilor pri participarea cu active financiare in valuta ale unor agenti economici din anumite tari la capitalul social al unor societati industriale si comerciale din alte tari in calitate de actionari.

Alaturi de piata obligatiunilor in structura acestei forme de existenta a pietei de capital distingem atit piata obligatiuniilor interne cit si piata obligatiunilor externe. Piata obligatiunilor interne prezinta negocierea titlurilor de credit emise in moneda nationala, oferantii si investitorii fiind rezidentii ai tarii pe teritoriul caruia functioneaza piata respectiva. Piata obligatiunilor straine reprezinta o forma importanta clasica a pietei internationale de capital si consta in emisiuni internationale plasate in tara in a carei moneda se exprima titluri respective.

Emisiunele de tlituri si eurotitluri si care reprezinta cererea de capital se realiueaeza de catre societatile publice si private, guverne, institutii financiar-bancare nationale si internationale, societati de asigurari, ect. Cererea de capital financiar este reprezentata de sectorul public si privat (BIRD, BEI, BAD, BERD, ect.). Oferta de capital este facuta de catre detinatorii de capitaluri financiare, reprezentati de organizatii economice, banci, case de economii si asigurari, ect.

Pietele de capital sint formate din doua segmente distincte si interdepedente: piata primara si cea secundara. Piata primara serveste la prima plasare a emisiunilor de valori mobiliare pentru atragerea capitlurilor financiare disponibile pe termen mediu si lung atit pe pietele interne cit si pe pietele internationale de capital. Piata secundara reprezinta titluri mobiliare care eu fost deja puse in circulatie. Ea ofera pe de o parte posibilitatea valorificarii actiunilor si obligatiunilor inainte ca acestea sa aduca dividende sau dobinzi, iar pe de alta parte garantia ca titlurile mobiliare au valoarea si pot fi reintroduse oricind in circuitul financiar.

Piata secundara poate fi considerata o piata absoluta in ceea ce priveste reglarea libera a cererii si ofertei de valori, nevoia de capital si starea economiei nationale.

Bursele de valori sint institutii de o omportanta deosebita in ansamblul mecanizmelor de reglare a economiei de piata detinind o pozitie dominanta pe pietele interne de capital si pe piata internationala. Bursele de valori reprezinta piete de capital oficial unde se vind si se cumpara valori mobiliare.

Obiectul tranzactiilor la bursele de valori il constituie drepturile de proprietate asupra valorilor mobiliare, adica asupra obligatiunilor, efectelor de comert, actiunilor si altor titluri de proprietate.

Obligatiunea este o hirtie de valoare care se obtine prin acordarea unui imprumut pe o peroada determinata in schimbul unui procent fix de profit denumit cupon. Obligatiunele implica pentru detinatorii lor cel mai scazut grad de risc, deoarece sumele cuvenite cu titlu de cupone sint garantate indiferent de rezultatele financiare ale firmei emitente. Dupa scurgerea perioadei de timp pentru care este emisa, obligatiunea este rascumparata de emitent, iar in acest interval detinatorul ei incaseaza un venit fix.

Actiunele sint hirtii de valoare care atesta acordarea de imprumut pe o perioada nedefinita contra unui profit numit devident. In functie de marirea devidentuli actiunile pot fi preferentiale si obisnuite. In cazul actiunilor preferentiale, procentul de profit este fix. Actiunile obisnuite implica un grad maimare de risc dar si sanse mai mari de cistig,deoarece marimea devidentului este variabila in functie de rezultatele financiare ale firmei. Din veniturile totale ale firmei se scad cheltuielile denumite ’’ costuri de lucru’’ pentru a determina profitul de lucru. Din acestea se deduc cupoanele si impozitele raminind profitul net. Din profitul net se achita devidendele fixe, iar partea ramasa este alocata pentru acumulari si onorarea devidendelor la actiuni obisnuite.



Infiintarea si functionarea burselor de valori au loc pe baza normelor si reglamentarilor juridice,adoptare in fiecare tara,cu privire la activitatea institutiilor.

Tranzactiile la bursele de valori se efectueaza prin intermediul ,,brokerilor’’ si a ,,jobberilor’’. Brokerii sint agenti de schimb care primesc si supun spre executie ordinile de vinzare cumparare ale efectelor financiare. Ei adreseaza aceste ordine jobberilor. Jobberul se afla la panoul de cotatii pe care afiseaza initial cotatiile de deschidere. Cursul de cumparare ale efectelor financiare este sensibil mai mic decit cursul de vinzare.

In anul 1971 in SUA sa creat bursa informatizata NASDAQ(National Association of Srcurities Deabers Automated Qoutations System). Este o piata speciala ce se deosebeste de cele clasice atit prin modul de organizare si functionare cit si prin tehnicele de lucru specifice folosite, este bazata pe un sistem informatic care prelucreaza automat tranzactiile incheiate, nu exista un loc fizic unde se intilnesc cei care vind si cei care cumpara titluri. Bursa NASDAQ se deosebeste de cele clasice si in ceea ce priveste rolul pe care-l au –stabilirea pretului titlurilor oferite si solicitate de clienti. Au un grad de lichiditate si competitivitate ridicate. Majoritatea titlurilor cotate la bursa NASDAQ apartin societatilor tinere si de marime mijlocie, in principal din sectoarele de virf a economiei. Dar totusi cea mai renumita bursa din lume ramine sa fie NYSE din SUA.

Cu tote ca sint tari cu mult mai dezvoltate decit Republica Moldova asa cum sint: SUA, Germania, Japonia unde exista o piata de capital foarte dezvoltata, chiar cele mai dezvoltate piete din lume…

In Republica Moldova exista si se dezvolta o piata de capital, dar este la un nivel de dezvoltare foarte jos in conparatie cu alte piete externe. Conform celor expuse mai sus referitor la piata de capital si bursele de valori, gindind bine si analizind tot ceea ce sa spus pina acum in acest paragraf, eu as forma piata de capital in R.M. din trei sectoare:

Societatile comerciale care atrag capitalul financiar si il investesc in bunuri si tehnologii productive.

Gospodariile familiale care economisesc o parte din venituri si le pun la dispozitia investitorilor.

Institutiile financiare si bancare.

O viitoare piata de capital va fi mult mai complexa cel putin din urmatoarele II motive:

In primul rind fiecare din cele 3 sectoare desfasoara si activitati speciale, astfel societatile comerciale isi vor fructifica mai multe disponibilitati banesti proprii in operatiuni financiare sau bancare: cumparari de actiuno si obligatiuni acordate de credite comerciale.

In al doilea rind, tranzactiile financiare intre sectorul (2) si (1) se pot face si direct fara apelarea la serviciile de intermediere ale institutiilor financiar-bancare. Mai mult tilurile cumparate de populatie din economiile sale pot fi mobilizate(transformate din nou in bani) pe o piata secundara de capital inainte de scadenta, piata ce se va dezvolta tot mai mult si care va determina o circulatie intensa acestor hirtii de valoare si multiple fluxuri financiare fara legatura directa cu capitalul initial constituit.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 688
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site