Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


BAZELE TEORETICE ALE CONTABILITATII DECONTARILOR CU PERSONALUL

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



BAZELE TEORETICE ALE CONTABILITATII DECONTARILOR CU PERSONALUL

1.Analiza sistemului de calcul, evidenta si control a salariilor



Drepturile de personal - reprezinta drepturile banesti si in natura cuvenite

personalului pentru munca prestata.

Marimea salariilor se stabileste prin negocieri colective sau,dupa caz, individuale intre persoanele juridice sau fizice.

Fiecare unitate patrimoniala isi stabileste prin contract colectiv de munca propriul sistem de salarizare care include: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare , formele de premiere, alte elemente de salarizare.

Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de munca, aplicand sistemul de salarizare fixat in contractul colectiv de munca.

Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat nu pot negocia si

stabilii salariul tarifar prin contractul individual de munca sub salariul tarifar

minim pe tara, care este fixat prin norme legale pentru un program de lucru de 170 de ore, in medie, pe luna, caruia ii corespunde un anumit nivel de salariu

tarifar orar minim pe tara.

Formele de salarizare practicate de o unitate patrimoniala care foloseste personal

salariat pot fi: acordul direct, acordul indirect, salarizarea pe baza de tarife sau

cote procentuale din veniturile realizate.

Acordul direct sau indirect se aplica individual sau colectiv. Forma de salarizare

care se utilizeaza la fiecare loc de munca este cea prevazuta in contractul

colectiv de munca incheiat la nivelul fiecarei unitati.

Salariul cuprinde salariul de baza, sporurile si adaosurile la acestea.

Sistemul de sporuri la salariul de baza este format din:

Sporuri pentru conditii grele de munca cum sunt: sporuri pentru conditii

grele , periculoase, nocive sau penibile de munca;

Sporuri pentru orele lucrate peste programul normal de lucru si lucrul in

zilele libere si sarbatorile legale. Prin contractul colectiv de munca sau

contractul individual de munca se nominalizeaza fiecare fel de spor si se

mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza.

Sporuri pentru vechime in munca ,

Sporuri pentru lucrul in timpul noptii;

Sporuri pentru exercitarea unei functii suplimentare;

Prin contractul colectiv de munca se poate preciza si acordarea " sporului de fidelitate fata de intreprindere" in functie de vechimea in aceeasi unitate si

rezultatele obtinute in munca.

In contractul colectiv de munca sau in contractul individual de munca se

nominalizeaza fiecare spor si se mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza.

Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:

Premiile acordate din fondul de premiere constituit pe seama fondului de

salarii;

Cota - parte din profit ce se repartizeaza salariilor;

Alte adaosuri.

Fiecare societate comerciala isi stabileste sistemul propriu de norme de munca si

normative de personal.

Normele de munca pot fi exprimate si sub forma de norme de timp, norme de

productie, sfera de atributii sau alte forme corespunzatoare specificului activitatii.

In afara drepturilor pentru munca prestata (salarii), salariatii beneficiaza si de alte

drepturi de personal acordate in baza normelor legale si a contractelor de munca ,

cum sunt indemnizatii pentru concediul de odihna, stimulente si premii de orice fel, care se platesc din fondul de salarii; indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitati din fondul de salarii sau din bugetul asigurarilor sociale; alte

drepturi de personal.

Salariul - reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii prestate.

Salariile acordate personalului constituie pentru unitatea care efectueaza plata o

cheltuiala de exploatare la nivelul salariilor brute impozabile.

Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile;

indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca

urmare a cresterii preturilor si tarifelor; avantajele in natura.

Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariu de baza;

compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului

Avantajele in natura reprezinta o parte a remuneratiei care nu este varsata sub

forma baneasca ci sub forma de bunuri si servicii.

Principalele retineri din salariu sunt: impozitul pe salariu; contributia salariatilor

pentru pensia suplimentara; contributia personalului la asigurarile sociale si de

sanatate , avansurile banesti si avantajele in natura acordate; retineri din valori

datorate tertilor sub forma de chirii; cumparari cu plata in rate, alte retineri din

salariu.

Retinerile din salariile personalului reprezantand chirii; cumparari cu plata in rate

sau alte obligatii opozabile salariatilor si datorate tertilor se efectueaza ca urmare

a existentei unor relatii contractuale sau a unor titluri executorii.

2.Prezentarea sistemului de salarizare

Prin incheierea unui contract individual de munca, persoana incadrata in munca are dreptul, pentru munca prestata in conditiile prevazute in contract la un salariu

cuvenit la incheierea contractului (Art. Din legea salarizarii nr.14/1991).

Conform art.4, alin 1 din Legea salarizarii, sistemul de salarizare pe baza caruia se fixeaza salariile individuale se stabileste in raport cu forma de organizare

a unitatii, modul de finantare si caracterul activitatii.

Ca regula generala, sistemul de salarizare se stabileste prin negocieri colective intre persoanele juridice care angajeaza si reprezentatii salariatilor, in functie de

posibilitatile financiare ale persoanei juridice care angajeaza.

In cazul unitatilor cu numar redus de personal, unde nu exista obligatia unui contract colectiv de munca, salariile individuale se stabilesc direct prin negociere,

intre cel ce angajeaza si cel angajat. In acelasi mod se procedeaza si in cazul

angajarii personalului de catre persoanele fizice.

Fac exceptie de la aceasta regula sistemele de salarizare pentru personalul unitatii

finantate integral sau partial de la bugetul de stat sau bugetele locale, care se

stabilesc astfel:

a) Pentru personalul unitatilor bugetare de catre Guvern, cu consultarea sindicatelor. Sistemul de salarizare stabilit pentru unitatile bugetare si institutiile

publice cu venituri extrabugetare, care nu se incadreaza in prevederile O.G. nr.14

/ 1998 privind utilizarea veniturilor realizate de institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare.

b) Pentru personalul autoritatilor legislative, executive si judecatoresti, de catre

Parlament, prin lege.

c) In acelasi mod ca la unitatile bugetare se stabileste si sistemul de salarizare

pentru personalul regiilor cu specific deosebit, nominalizate de Guvern, la care

cea mai mare parte a veniturilor o formeaza transferurile de la bugetul de stat .

In cazul institutiilor finantate integral sau partial de la bugetul de stat sunt situatii

reglementate, prin acte normative , in care suma cuvenita pentru munca prestata

se stabileste prin negociere directa, dar aceasta se refera numai la colaboratorii

externi cu care se incheie conventii civile si care au calitatea de salariat.

Salariul de baza, fiind stabilit in raport cu sarcinile de munca ce revin postului de lucru, tine seama de pregatirea profesionala necesara realizarii acestor sarcini.

Ca urmare , in cazul in care o persoana are o calificare superioara postului de

lucru ,tine seama de pregatirea profesionala necesara realizarii acestor sarcini. Ca

urmare, in cazul in care o persoana are o calificare superioara postului de lucru pe

care este incadrata, acesta nu are posibilitatea sa-si valorifice integral pregatirea

pe care o are , iar stabilirea salariului de baza se va avea in vedere pregatirea

profesionala ceruta pentru postul respectiv si nu pregatirea pe care a dobandit-o.

In institutiile publice se utilizeaza un sistem de stabilire a salariilor de baza care

permite atat determinarea salariilor de baza pentru fiecare salariat, intre limitele

prevazute la fiecare , cat si o reglare a sistemului in functie de inflatie.

In acest scop, sistemul care a fost aprobat prin Legea nr. 154/1998 a introdus, pentru determinarea limitelor de salarii pe functii, unele notiuni care nu au mai

fost utilizate in legislatia muncii si anume:

a) Valoare de referinta universala, care se exprima in lei si care este baza unica de determinare a valorii de referinta proprie fiecariu sector de activitate bugetara.

Prin modificarea valorii de referinta universala in vederea acordarii unei

majorari generale de salarii sau a indexarii salariilor in raport cu cresterea

preturilor de consum, se obtine o majorare in aceeasi proportie a tuturor salariilor

a)    Indicatorii de prioritate intersectoriala, exprimati in procente, diferentiati

pe domenii de activitate. Prin schimbarea valorii indicatorului de prioritate

intersectoriala se modifica salariile numai in domeniul de activitate la care

se refera indicatorul respectiv.

b)    Valori de referinta vectoriala, exprimate in lei, rezultate din inmultirea

valorii de referinta universala cu indicatorii de prioritate intersectoriala.

Aceste valori sunt utilizate ca baza de calcul pentru configurarea grilelor

de intervale specifice domeniului de activitate respective si pentru stabilirea

salariilor de baza corespunzatoare grilelor de salarizare specifice.

d) Grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza pentru functiile specifice fiecarui sector de activitate.

Grilele de intervale sunt stabilite pe domenii de activitate.



Nivelurile salariilor de baza ce corespund grilelor de intervale rotunjite la

1000 lei in favoarea salariatilor se calculeaza de ordonatorii principali de credite, pe baza elementelor prevazute de lege. Salariile astfel calculate sunt in suma

bruta si se impoziteaza potrivit legii.

Pentru functiile de conducere, salariul de baza este cel corespunzator functiei

de executie, gradului sau treptei profesionale, la care se adauga o indemnizatie de

conducere stabilita pe baza de procente din salariul de baza, diferentiata in raport cu complexitatea corespunzatoare ce revine functiei de conducere.

Indemnizatia de conducere face parte din salariul de baza.

La determinarea salariului de baza pentru salariatii din institutiile publice , un rol

important il joaca evaluarea competitiei si performantei profesionale.

Persoanele care ocupa functii de demnitate publica au dreptul, potrivit Legii nr.154/1998 la o indemnizatie lunara care reprezinta unica forma de remunerare a

activitatii pe care o desfasoara.

In categoria functiilor de demnitate publica alese au fost cuprinse urmatoarele

functii:

Presedintele Romaniei

Senatorii si deputatii (inclusive functiile de conducere din Parlament ocupate de senatori si deputati)

Primarii si viceprimarii, presedinti si vicepresedinti ai comisiilor judetene

si consilierii in consiliile judetene locale.

In categoria functiilor de demnitate publica numite au fost cuprinse urmatoarele

functii:

Functiile de conducere din autoritatea executiva (prim-ministru, ministru de stat, ministru secretar de stat , subsecretar de stat, secretar general si secretar general adjunct al guvernului, prefect si subprefect)

Functiile de conducere din institutiile autoritatii legislative (Curtea Suprema de Justitie , Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie)

Functiile de conducere din alte institutii ale statului (Curtea Constitutionala

Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Consiliul

Concurentei).

Indemnizatia lunara acordata persoanelor care ocupa functii de demnitate publica

reprezinta unica forma de remunerare a activitatii acestora, corespunzatoare

functiei.

Salariul de baza pentru personalul din unitatile economice

In sectorul concurential, sistemele salariilor de baza fiind, de regula, rezultatul unor negoceri colective sunt foarte diferite de la un agent economic la altul, in

functie de obiectivele urmarite de acestia si de raportul de forte dintre cei doi

parteneri sociali.

In unele sisteme de salarizare se stabileste cel mai mic salariu de baza din unitate

si raportul ce trebuie sa existe intre salariile de baza si celelalte functii si acest

salariu minim, raport stabilit sub forma unor coeficienti. Prin inmultirea celor

doua elemente rezulta salariul de baza al fiecarei functii, iar atunci cand se majoreaza salariul minim pe unitate , se modifica in aceeasi proportie toate salariile de baza.

Salariul de baza minim

Se poate stabilii prin contractul colectiv de munca la nivelul unei unitati, un

Salariu de baza minim pe unitate superior salariului minim prin lege. De altfel, la

unii agenti economici cu capital majoritar de stat, salariul minim pe unitate se

determina pe baza unei relatii de calcul de tipul:

Smin=Smin brut pe tara x K,

Unde K= coeficient supraunitar, cu valori cuprinse intre 1,2 si 2.

Aceasta legatura directa intre salariul pe unitate si salariul de baza minim brut pe

tara obliga la modificarea salariilor din unitatea respectiva, odata cu majorarea

de catre Guvern a valorii salariului minim brut pe tara.

Relatia intre salariul minim pe economia nationala si grilele de salarizare se

pastreaza si la nivelul contractului colectiv de munca unic la nivel national si aici

fiind stabiliti pe functii, coeficienti minimi de ierarhizare a salariilor de baza pe functii:

Astfel, de exemplu:

a)     pentru muncitorii:

necalificati 1

calificati 1,2

b)    pentru personalul incadrat pe functii, pentru care conditia de pregatire este:

studii superioare 1,5.

Coeficientii de ierarhizare se aplica la salriul de baza minim negociat, la nivelul

la care exista un astfel de salariu.

Cum se calculeaza salariul de baza

Salariul de baza poate fi stabilit pe ora, zi sau luna, pentru personalul din sectorul bugetar, salariile de baza , potrivit legii, sunt lunare.

In cazul in care o persoana nu a lucrat intreaga luna , salariul corespunzator perioadei lucrate se calculeaza prin inmultirea salariului de baza ce revine pentru

o zi lucratoare din acea luna (calculat prin impartirea salariului de baza lunar la

numarul de zile lucratoare din luna respectiva , stabilite potrivit legii) cu numarul

de zile lucrate.

Trecerea de la salariile lunare la cele orare sau zilnice se face prin utilizarea duratei medii anuale, in ore sau in zile ale unei luni.

Durata medie pentru anul 1999 este de 21,5 zile lucratoare/luna, respectiv 172 ore/luna.

Personalul, pentru care salariul lunar se calculeaza pe baza salariului orar zilnic,

nu mai primeste in toate lunile acelasi salariu, intrucat numarul de zile lucratoare

si respectiv numarul de ore lucratoare variaza de la luna la luna, dar se asigura o

legatura mai buna intre cheltuielile de personal si volumul de munca prestat.

Drepturile salariale care fac parte din salariul de baza

In ultima perioada se constata o tendinta de a include in salariul de baza si alte

sporuri si indemnizatii. Astfel, prin Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, s-a prevazut ca pentru acest personal se includ in salariul de baza urmatoarele drepturi, calculate in mod distinct:

a)     indemnizatia de 15% din salariul de baza al functiei indeplinite ce se

acorda personalului didactic din casele de copii si din invatamantul

(art. 49,alin.3 din legea mentionata);

b)    gradatia de merit ce reprezinta 20% din salariul de baza al functiei

(art.50,alin.3 si art.90, alin.6);

c)     salariul de merit ce reprezinta 15% din salariul de baza (art.50, alin.7 si

art.90, alin.6);

d)    salariul de stabilitate ce reprezinta 15% din salariul de baza (art.50, alin.

7 si art. 90, alin.10);

e)     sporul de suprasolicitare neuro- psihica de 30 din salariul de baza acordat de fiecare transa de vechime in invatamant (art.50, alin.13)

f)      sporul de desfasurarea activitatii in conditiii de risc, de pana 30% din

salariul de baza (art.89, alin.1);

g) indemnizatia acordata personalului de conducere , indrumare si de

control de pana la 55% din salariul de baza (art.51, alin.3);

h) indemnizatia acordata pentru indeplinirea functiei de diriginte,

reprezentand 10% din salariul de baza (art.51, alin.5).

Sporuri la salariu de baza

Sporurile se utilizeaza pentru diferentierea salariilor in raport cu conditiile in care

se desfasoara activitatea, cu vechimea in munca sau in raport cu alte elemente.

Dintre acestea , cel mai des intalnite sunt:

a) Sporul pentru in vechimea in munca . Marimea acestui spor este stabilita , pe

urmatoarele transe de vechime:

Transa de vechime

in munca

Cota    de

calcul

intre 3 si 5 ani

de la 5 la 10 ani

de la 10 la 15 ani

de la 15 la 20 ani

peste 20 ani

Valoarea sporului de vechime se determina prin aplicarea cotei de calcul la salariul de baza corespunzator timpului lucrat in programul normal de lucru.

La stabilirea transei de vechime in munca , in majoritatea cazurilor se ia in calcul

toata vechimea inregistrata, indiferent daca aceasta s-a realizat in unitatea respectiva ori in alte unitati sau daca reprezinta vechimea in specialitatea postului

pe care este incadrata persoana respectiva, ori in alte activitati fara nici o legatura



cu aceasta.

b) Sporul pentru conditii de munca periculoase. Acest spor se utilizeaza acolo

unde, cu toate masurile de securitate a muncii luate, se mentine un anumit risc de

accidente sau imbolnaviri, cum ar fi:

cadere de la inaltime

pericol de explozie

pericol de iradiere

pericol de accidente in munca cu animalele

pericol de contagiune.

Aceste riscuri conduc la o retinere a personalului de a lucra in aceste locuri mai

putin sigure, iar prin cresterea securitatii muncii rolul acestui spor se reduce foarte mult. La unitatile in care se stabilesc prin negociere , cuantumul minim al

sporului pentru conditiile periculoase de munca este de 10%. Acest spor ajunge

la 15-20% din salariul de baza , dar sunt situatii in care sporul ajunge pana la

nivelul unui salariu de baza.

c) Sporul pentru conditii de munca nocive sau vatamatoare. Acest spor se utilizeaza atunci cand:

in perimetrul de lucru al salariatului se degaja, in procesul de productie,

diferite substante nocive sub forma de pulberi (azbest, carbune, siliciu,

mica, diferite metale) sau sub forma de vapori sau gaze (acizi, diluanti, bioxid de sulf, amoniac, alte substante toxice).

la locul de munca se inregistreaza zgomote sau trepidatii puternice;

conditiile de microclimat (temperatura, umiditate, curenti de aer) sunt

nefavorabile, fiind mult diferite de cele normale;

salariatul este expus actiunii radiatiilor ionizante, infrarosii, luminoase sau

ultraviolete.

d) Sporul pentru conditii grele de munca . Acest spor se acorda acolo unde efortul fizic solicitat pentru realizarea sarcinilor este mult mai ridicat decat cel normal sau daca munca se desfasoara in conditii dificile:

deplasarea in teren accidentat

pozitie de lucru incomoda

lucru in aer liber, cu variatii mari de temperatura.

La unitatile in care salariile se stabilesc prin negociere , cuantumul minim al acestui spor este de 10%. Iar in cazul unitatilor bugetare , valoarea sporului pentru conditiile grele de munca este pana la 15% din salariul de baza.

e) Sporul pentru conditii de munca penibile . Cuantumul acestui spor, mentionat in contractul colectiv de munca unic la nivel national, este minim 10%.

In sectorul bugetar se utilizeaza un spor cu o valoare de pana la 30% din salariul de baza de care beneficiaza numai muncitorii din activitatea de salubrizare si

canalizare.

f) Sporul pentru lucru in timpul noptii . Potrivit art. 115 din Codul muncii, se

considera munca in timpul noptii aceea care se presteaza in intervalul cuprins intre orele 22:00-6:00, cu posibilitatea abaterii in cazuri justificate, cu o ora in

minus sau in plus fata de aceste limite.Persoanele al caror program de lucru se

desfasoara in timpul noptii, durata timpului de munca este mai mica cu o ora decat durata muncii prestata in timpul zilei, fara ca acesta sa aduca o scadere a

remunerarii. In contractul colectiv de munca unic national s-a prevazut ca unitatile unde procesul muncii este neintrerupt sau conditiile specifice ale muncii

o impun, programul de lucru din timpul noptii poate fi egal cu cel al zilei.

Munca prestata in timpul noptii se plateste un spor de 25% din salariul de baza,

daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin jumatate din programul de lucru.

De acest spor beneficiaza si salariatii care lucreaza in conditii deosebite , unde

Durata timpului de munca este mai mica de 8 ore pe zi.

g) Sporul pentru ore suplimentare. In contractul colectiv de munca se prevede ca orele prestate la solicitarea patronului peste programul normal de lucru stabilit

in unitate sunt suplimentare .Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare

numai cu consimtamantul lor, dar pentru prevenirea sau inlaturarea unor calamitati naturale ori altor cazuri de forta majora, salariatii au obligatia de a

presta munca suplimentara ceruta de cel ce angajeaza.

Orele suplimentare se compenseaza cu timpul liber corespunzator, iar cele care nu au putut fi compensat pana la sfarsitul lunii se platesc cu un spor fata de tariful pentru orele normale.

Potrivit art.120 din Codul muncii, sporul este de :

50% din salariul de baza pentru primele 2 ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru

100% din salariu de baza pentru orele ce depasesc primele 2ore pentru

munca prestata in zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatori legale si

in celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza.

Aceste cuantumuri de sporuri pentru orele suplimentare sunt prevazute si pentru

unitatile bugetare. Numarul de ore suplimentare nu trebuie sa depaseasca anual 120 ore.

h) Sporul pentru exercitarea unei alte functii. Acest spor, al carui cuantum a

ajuns pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite , intervine in domeniul contractelor colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.

i) Sporul pentru titlul stiintific de doctor. Acest spor a fost introdus in anul 1998

in aproape toate activitatile din sectorul bugetar. Cuantumul sporului este de 15%

din salariu de baza si se poate acorda persoanelor care au titlu stiintific de doctor,

daca isi desfasoara activitatea in domeniul pentru care au primit acest titlu.

j) Alte sporuri. Se mai utilizeaza si alte sporuri, cum ar fi:

sporul de izolare

sporul pentru folosirea unei limbi straine

sporul pentru incordare psihica si altele.

Indexarea salariilor

Potrivit art.6 din Legea salarizarii nr.14/1991, in conditiile cresterii preturilor si

tarifelor, sistemul de compensare - indexarea salariilor se stabileste cu

consultarea sindicatelor si a patronatului, prin Hotarare de Guvern.

Pentru personalul din sectorul bugetar indexarea salariilor se stabileste de Guvern

SALARIZAREA

Notiune

Salariul constituie o categorie economica, dar si una de factura juridica

Prin salariu se intelege pretul muncii prestate in temeiul contractului individual de munca exprimat, de regula, in bani.

Prestarea muncii si salarizarea muncii sunt obligatiile principale ce rezulta pentru

salariat si, respectiv, pentru angajator, prin incheierea contractului de munca se stabileste ca pentru munca prestata, in conditiile prevazute in contractul

individual de munca , fiecare presoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului respectiv.

Principii

Legislatia in materie de salarizare este destul de proliferanta , principiile sistemului de salarizare se pot sistematiza astfel:

- la munca egala, salariu egal, la stabilirea salariului, nu se pot face discriminari

pe criterii politice , entice , confesionale , de varsta , de sex sau de stare

materiala;

-diferentierea salarizarii dupa:

nivelul studiilor;

in raport cu functia (meseria) indeplinita si conditiile de munca;

dupa cantitatea si calitatea muncii;

in functie de vechimea in munca (in mod obligatoriu in unitatile bugetare si in regiile autonome cu specific deosebit si numai facultative la celelalte

categorii de angajatori).

-stabilirea, de regula, a sistemului de salarizare si a salariilor in mod concret prin

negociere colectiva sau/si individuala.

Elemente

Elementele sistemului de salarizare sunt componenetele salariului, respectiv salariul de baza, sporurile si adaosurile la salariul de baza.

Salariul de baza constituie elementul principal al salariului si se determina pentru fiecare salariat in raport cu urmatorii factori importanta si complexitatea atributiilor de serviciu, pregatirea si competenta profesionala.

Sporul la salariu de baza, reprezinta un element accesoriu.In legislatie si in

contractele colective, se regasesc cele mai importante sporuri la salariul de baza,

urmatoarele: sporul de vechime in munca ; sporul pentru conditii deosebite de munca , grele , periculoase ori penibile; sporuri pentru orele suplimentare sau pentru cele prestate in zilele nelucratoare (daca nu s-a acordat, in compensare,

timp liber corespunzator); sporul pentru munca de noapte; sporul de izolare;

sporul pentru folosirea unei limbi straine;sporul pentru stabilitate (in magistratura

sporul pentru atragerea si stabilirea personalului; sporul de confidentialitate

(la Camera Deputatilor si la Senat); sporul pentru suprasolicitare neuropsihica

(in invatamant si in cazul magistratilor).

Sporurile la salariul de baza se stabilesc si se modifica la fel ca salariul



prin negociere colectiva sau si individuala).

Sistemul de salarizare pe baza caruia se fixeaza salariile individuale este stabilit prin lege in raport cu forma de organizare a unitatii, modul de finantare si

caracterul activitatii sale;

Caracterul activitatii diferentiaza salarizarea , dupa cum se refera la activiatatea de conducere si, in cadrul acestora, la functii (posturi) cu studii medii sau superioare.

Formele de salarizare se pot combina intre ele, avand caracter diferit de la o

ramura a economiei la alta, de la un angajator la altul.

Veniturile salariale se deosebesc:

salariul nominal (sau net) este reprezentat de salariul brut minus retinerile

salariale obligatorii stabilite de lege pe care le plateste persoana incadrata in munca (salariatul).

Salariul real este suma care reprezinta capacitatea potentiala a salariatului de a achizitiona bunuri si de a beneficia de servicii. Salariul real cuprinde

suma care ii ramane salariatului pentru consum si pentru a economisi.

In contractele colective este necesar sa cuprinda :

Formele de salarizare

Retele de salarizare, cu salariile aferente muncitorilor calificati sau necalificati

Salariile de baza penru functiile de executie(cu studii medii sau superioare)

si de conducere (de regula, cu studii superioare);

Sporurile care se vor acorda, in ce conditii si cuantumurile lor.

Potrivit L.68/1993, Guvernul in baza consultarii sindicatelor si patronatului, sa

stabileasca salariul minim brut pe tara garantat la plata.

Nivelul salariului minim brut pe tara garantat la plata este obligatoriu pentru toate categoriile de angajatori.

Modalitati de salarizare

Principalele modalitati de salarizare sunt:

a) In societatile comerciale si regiile autonome .Conform L.14/1991, baza modalitatilor de salarizare o constituie negocierile colective si individuale.

b) In regiile autonome cu specific deosebit, prin hotarari succesive de Guvern s-au stabilit, in baza L.14/1991 salariile care cuprind: salariul de baza, sporuri la salariul de baza (pentru vechime in munca si in functie de rezultatele obtinute; pentru conditiile grele, deosebite sau periculoase; pentru munca desfasurata peste programul normal de lucru; pentru munca in timpul noptii;

pentru exercitarea unei functii suplimentare etc).

c) In unitatile bugetare, salariile cuprind: salariul de baza; sporul la salariul de

pentru vechimea in munca desfasurata peste programul normal de lucru;pentru

munca in timpul noptii.

Salariul de baza al personalului unitatilor bugetare este stabilit pe functii.

Plata salariului

Salariul de baza, adaosurile si sporurile sunt confidentiale.Salariul se plateste in bani. Potrivit contractului colectiv de munca la nivel national, la unitatile producatoare de produse agricole o parte din salariu se poate plati in natura,

fara a depasi 30% din salariul respectiv.

In cazul decesului, drepturile salariale neincasate se platesc sotului supravietuitor,

copiilor sau parintilor defunctului; in lipsa acestora, se platesc celorlalti mostenitori potrivit dreptului comun.

3.Prezentarea intreprinderii luate in studiu in spiritul legii 31

Societatea luata in studiu este o societate cu raspundere limitata, are ca mic asociat pe CARDAS GHEORGHE, cetatean roman domiciliat in Bucuresti, str.

Borsa nr.4 Sector 1.

S-a cerut autentificarea prezentului inscris:

DENUMIREA, SEDIUL SI DURATA DE FUNCTIONARE

Denumirea societatii este "GRAND TOURS INTERNATIONAL" SRL.

In toate actele ce emana de la societate, in acest antet se mentioneaza denumirea

Societatii insotita de toate elementele de identificare ale societatii prevazute de legea 31/1990, sediul, numarul de inmatriculare la Registrul Comertului, capitalul social si codul fiscal.

Sediul societatii este in Bucuresti, str. Borsa nr.4, bl. 1A, sc.2, ap.15, sector1.

Societatea va putea sa infiinteze birouri, magazine, puncte de lucru, filiale,

sucursale unitati productive, proprii sau in participare cu alti parteneri, persoane

fizice sau juridice pe baza deciziei asociatului unic si cu respectarea dispozitiilor

legale pentru infiintarea acestora.

Durata de functionare a societatii este nelimitata de la data inmatricularii la

Registrul Comertului.

OBIECTUL DE ACTIVITATE

Societatea va avea urmatorul obiect de activitate:

1.Comercializarea en gros si en detail in nume propriu si in comision, in regim de consignatie, prin magazine proprii sau inchiriate, stradal, piete, targuri, puncte

volante, expozitii agro-alimentare cu bunuri de larg consum, produse de cofetarie

patiserie, zaharoase, panificatie, coloniale, confectii, tricotaje, lenjerie, parfumerie, marochinarie, covoare, textile, incaltaminte, bauturi alcolice si racoritoare, ape minerale, vinuri, citrice , produse apicole, cafea , cacao, ceai si

condimente, tigari, zahar si indulcitori, carne, peste si produse din peste (proaspat

congelat si conserve), cereale, legume, fructe, zarzavaturi, lapte si derivate, animale si pasari vii, produse electronice,electrotehnice si electrice, materiale de

constructii, obiecte sanitare, mase plastice si inlocuitori, covoare, perdele, presa, carti, articole de librarie, jucarii, articole foto, instrumente musicale,

produse cosmetice, articole de podoaba, bijuterii din metal si pietre pretioase

obiecte de artizanat, autoturisme si piese si accesorii pentru acestea, microbuze,

autobuze, camioane, motociclete, biciclete, masini si utilaje agricole, inclusive piese de schimb si activitati de service pentru acestea.

2.Import-export in nume propriu si in comision cu produsele prevazute la pct.1

din prezentul agricol.

3.Prestari servicii in domeniul alimentatiei publice, restaurante, cafenele, baruri,

birturi, puncte alimentare, transport intern si international de marfuri si persoane

inclusive activitati de taximetrie, activitati de ambalare, inchirierea autoturismelor, activitati de turism intern si international.

Prezentul obiect de activitate se va desfasura dupa obtinerea avizelor de specialitate cerute de legislatia in vigoare. Asociatul unic poate decide oricand

completarea sau modificarea prezentului obiect de activitate.

FORMA JURIDICA

Societatea comerciala "GRAND TOURS INTERNATIONAL" srl este persoana

juridica romana avand forma de societate comerciala cu raspundere limitata cu unic asociat si functioneaza in conformitate cu prevederile prezentului statut si legislatiei in vigoare privind societatile comerciale.

CAPITALUL SOCIAL

Capitalul social este de 40.000.000 lei subscris si varsat in intregime la data infiintarii societatii si este detinut in intregime de asociatul unic.

Capitalul este impartit in 400 parti sociale, numerotate de la 1 la 400, in valoare

de 100.000 lei fiecare si se afla in proprietatea asociatului unic.

Capitalul social poate fi majorat pe baza deciziei asociatului unic, prin constituirea de noi parti sociale, prin reinvestirea unei parti din beneficii sau prin

atragerea de noi asociati, cu respectarea prevederilor legale. In caz de majorare

a capitalului trebuiesc respectate conditiile de publicitate si forma prevazuta de lege pentru majorarea capitalului.

Reducerea capitalului se poate face pe baza deciziei asociatului unic, dar obligatoriu cu respectarea prevederilor legale referitoare la capitalul social.

ACTIVITATEA SOCIETATII

Exercitiul economico - financiar incepe la data 01.01. si se termina la date de 31.12 a fiecarui an. Primul exercitiu economico - financiar incepe la data constituirii societatii.

Societatea va tine evidenta economico-financiara si contabila in lei si va intocmii

anual bilantul si contul de profituri si pierderi avand in vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.

Din profitul realizat anual se va preleva o cota de 5% pentru constituirea fondului de rezerva care va trebui sa atinga o cota de 25% din valoare capitalului

Social.

CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETATII

Asociatul unic va avea drepturile si raspunderile prevazute de lege pentru adunarea generala a asociatiilor societatilor comerciale cu raspundere limitata.

Asociatul unic are urmatoarele atributii:

-decide cu privire la prelungirea duratei societatii, la marirea sau reducerea

capitalului social, precum si asupra transfomarii formei juridice a societatii;

-aproba sau modifica bilantul financiar contabil al societatii;

-numeste conducerea operativa ;

stabileste bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programul de activitate pe

exercitiul financiar pe anul urmator;

-decide cu privire la schimbarea sediului societatii, la fuzionarea , comasarea ,

divizarea si dizolvarea societatii;

Asociatul unic va indeplini si functia de administrator al societatii.

CONTROLUL SOCIETATII

Asociatul unic controleaza intreaga activitate a societatii in care in tot cursul

exercitiului economico-financiar poate verifica gospodarirea mijloacelor fixe si

circulante , casa si registrul de evidenta contabila precum si toate documentele

contabile indiferent de natura lor.

La incheierea exercitiului economico-financiar, verifica si controleaza exactitatea

inventarului, a documentelor, a rapoartelor asupra conturilor societatii, a bilantului si contului de beneficii si pierderi.

MODIFICAREA,DIZOLVAREA SI LICHIDAREA SOCIETATII

Modificarea formei juridice a societatii se va face cu respectarea prevederilor Legii nr.31/1990.

Dizolvarea societatii are loc prin:

-decizia asociatului unic;

-imposibilitatea obiectului de activitate;

-faliment;

-micsorarea capitalului social sub minimul admis de lege daca asociatul nu hotaraste reintregirea lui.

Dizolvarea societatii va fi inscrisa in Registrul Comertului si va fi publicata in

Monitorul Oficial cu respectarea termenelor si conditiilor de forma si publicitate

prevazute de lege.

Dizolvarea societatii determina inceperea procedurii de lichidare.

Lichidarea societatii se va face in conformitate cu prevederile legale care reglementeaza lichidarea societatilor competente.

LITIGIILE

Orice litigii intervenite intre societate si alte persoane fizice sau juridice se vor rezolva pe cale amiabila iar in caz contrar vor fi supuse spre rezolvare instantelor

Judecatoresti competente.

DISPOZITII FINALE

Modificarea statutului poate fi facuta de asociatul unic cu respectarea tuturor formelor legale referitoare la aceasta.

Prezentul statut se completeaza cu dispozitiile legale in vigoare privind societatile comerciale cu raspundere limitata.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1223
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved