Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONTABILITATE SI GESTIUNE FISCALA

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



CONTABILITATE SI GESTIUNE FISCALA

Exista gestiune fiscala?



Sa analizam:

Gestiunea, ca forma de desfasurare a activitatii economice la unitatile economice, institutiile publice si persoane fizice cu activitate economica independenta, are mai multe acceptiuni astfel:

a)       "Administrarea" bunurilor unei unitati economice, institutii publice sau persoane fizice.

b)       Raspunderea pentru pastrarea bunurilor unei unitati economice sau institutii publice si a utilizarii resurselor acestora.

NOTA 1: Se observa fara dificultate ca exista doua loturi ale raspunderii: pastrarea si utilizarea resurselor unei unitati economice sau institutii publice si drept consecinta vor exista cel putin 2 "gestiuni" care vor imparti responsabilitatile respective.

c)       ansamblul de operatii "fizice" privind primirea, pastrarea si eliberarea unor elemente patrimoniale apartinand altcuiva decat celui care le efectueaza (unei unitati economice, institutii publice etc.).

NOTA 2: sub genericul "elemente patrimoniale" se intalnesc, bunuri, valori patrimoniale, creante, obligatii (datorii), resurse banesti etc., iar primirea, pastrarea si eliberarea acestora pot fi usor asimilate cu asumarea obligatiilor conform unor relatii contractuale sau prevederi legale, evidentierea lor si "stingerea" prin decontare (plata efectiva).

Fiscalitatea reprezinta totalitatea impozitelor si taxelor, a reglementarilor, de natura fiscala privind facilitatile acordate contribuabililor care pot influenta direct sau indirect activitatea acestora.

Altfel spus fiscalitatea reprezinta un instrument de modificare a politicii agentilor economici, prin masurile fiscale preconizate a se lua (amortizarea accelerata, provizioanele, deductibilitatea unor cheltuieli etc.), putand influenta hotarator o serie de decizii privind gestionarea unitatii. Astfel: amortizarea imobilizarilor se calculeaza ca amortizare lineara, cheltuielile privind acest element luandu-se in calcul la stabilirea rezultatului financiar la acest nivel. Legislatia fiscala permite ca in cazuri bine fundamentate, la unitati cu resurse financiare suficiente, sa se procedeze la calculul amortizarii dupa metoda "amortizarii accelerate" si deci la majorarea cheltuielilor privind amortizarea. Acceptand deductibilitatea la acest nivel, fiscalitatea renunta la cota de impozit cuvenita pentru diferenta de amortizare si permite agentului economic sa-si elaboreze o politica de investitii si un flux de trezorerie mai favorabil (la un volum de utilaje de 240.000 lei cu durata medie de functionare de 10 ani agentule economic va plati un impozit pe profit mai mic cu 1.536 lei).

O alta latura a fiscalitatii o constituie crearea conditiilor sociale si de mediu in care agentii economici sa-si desfasoare activitate (infrastructura; pregatirea profesionala a viitorilor angajati; asistenta medicala etc.). Totodata la nivel macroeconomic, prin fiscalitate se creeaza resursele necesare realizarii functiilor statului de drept.

Rezulta ca este in interesul agentilor economici ca activitatea fiscala sa se deruleze concomitent cu activitatea economica, realizandu-se in paralel o gestiune fiscala cu cea economica.

Fara a fi o noua definitie a gestiunii fiscale, consideram ca aceasta inseamna "ansamblul de operatiuni economice referitoare la calcularea obligatiilor de operatiuni economice referitoare la calcularea obligatiilor agentilor economici fata de stat decurgand din "acte de comert, de acumulare si distribuire de resurse, la evidentierea lor si la transferarea catre stat a resurselor echivalente acestor obligatii". Ca o consecinta a acceptarii existentei "gestiunii fiscale", agentii economici, prin personalul de conducere si administratie, isi asuma raspunderea pentru evidenta operatiunilor generatoare de obligatii fiscale si pentru respectarea reglementarilor legale cu continut fiscal.

Are gestiunea fiscala legatura directa cu contabilitatea?

Sa analizam:

Contabilitatea este un instrument de cunoastere si gestiune a situatiei patrimoniale, a situatiei financiare si a rezultatului obtinut din activitate. Ea trebuie sa asigure informatii tuturor utilizatorilor, inclusiv fiscalitatii ca reprezentant al statului si in aceasta calitate trebuie sa fie neutra, echidistanta si adevarata. Informatiile inscrise in documentele primare, prelucrate si inregistrare in registrele contabile de sinteza trebuie sa fie clare, complete si sa exprime imaginea fidela a situatiei patrimoniale si financiare a unitatilor economice.

Fiscalitatea, ca beneficiar direct al informatiilor puse la dispozitie de contabilitate, este interesata direct de faptul ca pe langa sistemul informational propriu, care "gestioneaza" regulile fiscale privind obiectul impunerii de obligatii, baza de calcul si cota de impunere, temenele de plata pentru stingerea obligatiilor etc., sa existe si un sistem informational contabil care sa furnizeze obiectul impunerii si datele necesare calcularii obligatiei de plata, dar care sa si evidentieze (sa oglindeasca) modul de derulare a operatiilor fiscale.

Rezulta ca in unele "puncte" esentiale, cele doua sisteme informationale ar trebui sa fie congruente ceea ce este suficient sa demonstreze "legatura obligatorie" dintre contabilitate si fiscalitate (legatura obligatorie in sensul absolutului necesar de informatii) si stare de armonie dintre ele.

Exista starea de armonie? Si da si nu:

Existenta unei stari de armonie porneste de la faptul ca si fiscalitatea si contabilitatea:

a)      au la baza aceleasi informatii primare inscrise in documentele , informatii care reflecta operatiunile economice, inclusiv pe cele generatoare de obligatii fiscale.

b)      Isi realizez obiectul pentru care au fost infiintate pe baza legislatiei in vigoare si a unor norme si reguli elaborate pe baza acesteia.

c)      Operatiile specifice ambelor discipline sunt realizate de aceleasi persoane, in cadrul compartimentului de specialitate al unitatilor economice, institutiilor publice etc.

d)      Sunt coordonate legal si metodologic de acelasi minister ceea ce creeaza premisa unei puneri de acord in interesul reducerii riscului de aparitie al unor discordante. Modul in care se reglementeaza relatia contabilitate - fiscalitate creeaza impresia ca cele 2 Directii generale din Ministerul Finantelor au interese contrare.

Si totusi, in ciuda existentei acestor premise favorabile unei "stari de armonie", aceasta nu exista in totalitate, iar ceea ce exista este privita ca o "impunere" prin lege care limiteaza "libertatea de actiune". Ce genereaza lipsa "a starii de armonie"?

a)       Existenta unor reguli de recunoastere si evaluare diferite pentru active si datorii. Regulile utilizate in contabilitate sunt subordonate conceptului de obtinere a imaginii fidele, iar regulile fiscale urmaresc realizarea cerintelor unor politici si interese ale statului la un moment dat.

Cel mai evident exemplu este cel oferit de "momentul recunoasterii veniturilor din vanzarea productiei, marfurilor etc.", care corespunde pentru fiscalitate cu momentul intocmirii "actelor de livrare" iar pentru contabilitate cu momentul incasarii. Pentru a raspunde cerintelor impuse de fiscalitate, contabilitatea a elaborat un sistem de conturi si o metodologie de inregistrare a operatiunilor care contrazic in final imaginea fidela.

Asemanatoare este situatia "leasingului" ca modalitate de finantare a unor "investitii" pe care contabilitatea o trateaza ca atare (inclusiv de la cheltuieli ratele stabilite conform graficului anexa la contract) iar fiscalitatea o considera ca o investitie care se amortizeaza in "termenul legal de recuperare" si deci recunoaste drept cheltuiala deductibila numai suma echivalenta amortizarii lineare.

Cu cat regulile utilizate in contabilitatea financiara difera de cele utilizate in domeniul fiscalitatii, cu atat devine mai evidenta diferenta care rezulta prin aplicarea celor doua seturi de reguli.

b)      Realizarea cerintelor "gestiunii fiscale" impune unitatilor economice alocarea de timp si de resurse ceea ce conduce la un "cost de gestiune". Structural acesta cuprinde echivalentul valoric al remunerarii persoanei, sau persoanelor care calculeaza obligatiile unitatii fata de buget, completeaza la timp declaratiile de impozite si taxe, precum si comisioanele platite unitatilor bancare la care se efectueaza operatiunile de trezorerie pentru plata obligatiilor fiscale.

c)       Existenta in legislatia financiar contabila a unor reglementari formulate incomplet sau intr-un stil foarte incalcit (vezi Codul fiscal), duc in mod inevitabil la aparitia unor "abilitati fiscale" adica la posibilitatea unor "interpretari fiscale". Cum acestea, de regula, se realizeaza in interesul "firmei" exista riscul fiscal care in unele cazuri duce la evaziune fiscala. Este de fapt "locul" unde apare interpretarea interesata si se manifesta frecvent, coruptia in fiscalitate (TVA rambursat nelegal, cheltuieli nedeductibile deduse totusi, evaziunea legala etc.).

NOTA. Daca evaziunea fiscala este, in materie de drept o infractiune, este de neinteles cum poate apare notiunea de "evaziune fiscala legala" (ce fericiti am fi daca aceasta ar fi singura legalizare a incalcarii unor legi).

Interpretarea diferentiata a legislatiei din domeniul fiscalitatii si cel al contabilitatii este posibila si datorita multiplelor "exceptii" de la lege care opereaza in faza de stabilire a obligatiilor fiscale ale agentilor economici in loc sa opereze "post factum" cand aplicarea lor ar putea fi supusa unui control fiscal preventiv. Daca sponsorizarea ar fi acordata numai dupa ce contractul care o reglementeaza ar fi avizat de organul fiscal, nu ar mai exista abuzuri de genul celor existente in sport in general si in fotbal in special (cum sa fie "donatie benevola" o suma enorma acordata unui jucator de fotbal care accepta sa joace fara salariu intr-o echipa?) s.a.

Ca o prima concluzie a celor prezentate mai sus se desprinde ideea ca in ciuda unor neconcordante existente intre contabilitate si fiscalitate, gestiunea fiscala exista, relatiile de legatura ale acesteia cu contabilitatea nu pot fi contestate si deci disciplina didactica de "CONTABILITATE SI GESTIUNE FISCALA" reprezinta o stare de normalitate, iar studierea ei la facultatile de Finante si Contabilitate asigura largirea orizontului studentilor asupra a doua componente inerente si inevitabile in viata economica.

Care este obiectul de studiu al acestei discipline?

Componentele acestei discipline, contabilitate si fiscalitatea isi realizeaza obiectivele derivate din esenta fiecareia pe baza unor principii si reguli specifice care, in timp, datorita globalizarii si cerintelor petii internationale de capital vor trebui sa se armonizeze. Principala motivatie a acestei armonizari consta in faptul ca, in general, principiile contabile stau la baza intocmirii situatiilor de raportare financiara care se apropie de regulile europene in domeniul fiscal. In plus, faptul ca responsabilitatea pentru realizarea cerintelor ambelor componente revine conducerii executive a unitatilor economice sau institutiilor publice, face nu numai posibila dar si necesara realizarea armonizarii.

O a doua concluzie este aceea ca obiectul de studiu al Contabilitatii si gestiunii fiscale il reprezinta analiza posibilitatilor de armonizare intre fiscalitate si contabilitate cu privire la obiectul impunerii, a bazei de calcul a obligatiei fiscale si a evidentei evolutiei relatiilor dintre unitatea economica si bugetul statului.

Pentru a realiza acest deziderat este necesar sa se analizeze actualul sistem informational financiar - contabil, sa se completeze pe cat posibil cu cerinte ale sistemului informational fiscal si sa se realizeze un nou sistem de urmarire si raportare a relatiilor dintre unitatile economice si stat in problema impozitelor si taxelor datorate.

Mai dificil va fi sa se estompeze din ce in ce mai mult, pana la disparitie, impresia ca fiscul ca organ specializat al statului in probleme de impozite si taxe, impune unitatilor economice politica fiscala, ceea ce la ora actuala creeaza mari dificultati datorita orgoliilor existente in fata carora nimeni nu cedeaza.

In fapt specialistii din contabilitate vor trebui sa inteleaga sa fiscalitatea a existat inaintea fiscului, iar specialistii din fiscalitate sa inteleaga ca fara contributia substantiala a contabilitatii, fiscalitatea ar fi un calvar. In plus, fiscalistii vor trebui sa renunte la atitudinea de desconsiderare fata de contabili stiind ca au de partea lor "forta statului" si sa ofere controlului fiscal rolul educativ pe care acesta il are.

Sunt foarte multi autori care au abordat tema concordantelor sau neconcordantelor dintre contabilitate si fiscalitate, fiecare abordand tema intr-o maniera deosebita. Pentru a nu face exceptie, autorul prezentelor note de curs va incerca sa prezinte succint obiectul disciplinei Contabilitate si gestiune fiscala folosind metoda comparatiei dintre elementele semnificative, iar in a doua parte sa detalieze neconcordantele existente si sa sugereze un mod de solutionare a lor.

Sugestiile au caracter personal si sunt rezultatul unor observatii asupra practicii economice si a unor expertize contabile efectuate. Caracterul noncomformist al unora dintre sugestii ar putea duce la concluzia ca autorul duce dorul unor "vremuri trecute", cand solutionarea unor diferende se facea exclusiv in "favoarea statului" dar se uita faptul ca acesta era proprietar unic iar "ordinea statului" era starea de normalitate, iar planificarea, sub diferite forme, era instrumentul de conducere.

Autorul este convins ca mai devreme sau mai tarziu si actualul sistem economic bazat pe proprietatea particulara si pe legile economiei de piata va parasi etapa in care "acumularea salbatica de capital" este scopul principal si in are cei mai buni aliati sunt haosul si dezordinea, iar conducerea "dupa ureche" sau la bunul plac este hotaratoare. Se va intra in etapa in care rigurozitatea s disciplina pe toate planurile vor deveni principii, educatia economica se va generaliza iar conducerea stiintifica va triumfa. Atunci si numai atunci interesul statului si al unitatilor economice va deveni comun iar inconsecventele inerente actualei perioade vor dispare. Solutionarea este numai o chestiune de timp.

Cum se realizeaza de fapt obiectul contabilitatii si gestiunii fiscale.

In ceea ce priveste obiectul impunerii, acesta este stabilit ca rezultat al politicii fiscale a statului prin legislatia elaborata si concretizata in Codul Fiscal care prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative (in caz de conflict intre mai multe acte normative se aplic dispozitiile codului fiscal).

Fermitatea cu care se impune codul fiscal rezida din cel mai important, dar si cel mai controversat principiu al fiscalitatii "principiul neutralitatii masurilor fiscale in raport cu diferite categorii de investitori si capitaluri si cu forma de proprietate asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain".

Principala controversa din codul fiscal fata de "principiul neutralitatii masurilor fiscale" o constituie multitudinea scutirilor de la "litera legii" (la impozitul pe profit cca. 24 de cazuri de scutire iar la TVA cca. 100 de cazuri) fapt care are drept consecinta:

a)      Aplicarea greoaie a prevederilor codului fiscal care este redactat de o maniera neinteligibila parca special facuta pentru a fi interpretabila (vezi din art.142, litera d Cod fiscal 2008).

b)      Birocratizarea declaratiilor de impunere pe care unitatile economice trebuie sa le depuna la termen, in sensul ca pentru intocmirea acestora se pierde mult din timpul unui salariat care are si alte atributii de serviciu.

c)      Crearea conditiilor pentru aparitia evaziunii fiscale si a altor nereguli de natura fiscala.

In interesul realizarii armonizarii dintre contabilitate si fiscalitate, legislatia fiscala ar trebui sa stabileasca de la bun inceput obiectul impunerii si baza de impozitare care fac din actul gestiunii fiscale a unitatilor economice iar eventuale scutiri si facilitati fiscale sa faca obiectul de activitate a aparatului "fiscal" in acest mode eliminandu-se in totalitate evaziunea fiscala generata de scutiri si facilitati.

Pe aceasta linie codul fiscal pe 2008 are un inceput promitator stabilind la art. 2 impozitele si taxele reglementate de Codul fiscal care sunt urmatoarele:

Impozitul pe profit

Impozitul pe venit

Impozitul pe venitul microintreprinderilor

Impozitul pe reprezentante

Taxa pe valoarea adaugata

Accizele

Impozitele si taxele locale.

Imediat insa, urmeaza Cap. II intitulat "Interpretarea si modificarea codului fiscal", ceea ce duce la concluzia ca cele prezentate mai sus reprezinta numai un subiect de discutie intre contribuabili si fiscalitate.

Pe linia armonizarii contabilitate - fiscalitate, contabilitatea a stabilit conturi care in general sunt intitulate ca si obligatia fiscala fata de buget, conturi care au fost dezvoltate in conturi de gradul II si/sau conturi analitice prin care sa urmareasca evolutia operatiilor privind relatia cu bugetul statului. Nu a putut si nici nu va putea adapta sistemul conturilor in functie de toate "spetele" de facilitati si scutiri pe care le practica fiscalitatea, decat cu riscul de a dilua informatia contabila pana la pragul nesemnificatiei.

Exista insa o cale care ar putea fi utilizata in gestiunea fiscala si acceptata de contabilitate, ar solutiona majoritatea controverselor si ar dezamorsa starea tensionala dintre organele fiscale si aparatul contabil. Calea este bugetarea operatiunilor unitatii economice si prezentarea acestor bugete organelor fiscale sau participarea organelor fiscale la elaborarea bugetelor si acceptarea acestora ca atare. Prin bugete s-ar putea aproxima volumul operatiunilor generatoare de venituri, cheltuielile necesare realizarii acestor operatiuni, cifra de afaceri, cheltuielile de administrare si conducere etc., indicatori pe baza carora s-ar putea determina cu un minimum de aproximare obligatiile unitatilor fata de buget si termenele de decontare a lor.

Prin sistemul informational contabil (documente contabile, conturi, situatii de raportare) s-ar urmari incadrarea activitatii efective in cea bugetara, sar stabili diferentele, inclusiv in materie de obligatii fiscale si sar regulariza periodic.

Referitor la baza de calcul a obligatiilor fiscale mentionez faptul ca modul de determinare a acesteia este influentat tocmai de modul in care sunt solutionate sugestiile enuntate in problema obiectului impunerii. Daca se va renunta la diluarea facilitatilor si la multitudinea scutirilor de la calculul si plata obligatiilor fiscale, baza de calcul ar putea fi determinata mai operativ, cu volum mai mic de munca si cu un grad mare de certitudine.

Sugeram, de exemplu, ca taxa pe valoarea adaugata sa fie calculata la volumul vanzarilor la intern si la marfurile importate si sa fie 0 (zero) la export. Incasarea TVA o va face vanzatorul de la consumatorul final (in majoritatea cazurilor populatia) iar decontarea cu bugetul statului se va face in urma regularizarii. In acest fel s-ar acorda si tarilor care importa produse (inclusiv de la tarile membre ale U.E.) posibilitatea realizarii din TVA a unor venituri bugetare mai mari. Orice facilitate acordata in materie de TVA se va solutiona direct intre contribuabilul interesat si organele fiscale fara a mai afecta baza de calculul a participantilor la operatiuni. Cand vom prezenta modul de evidentiere a obligatiilor fata de buget vom exemplifica si modul de determinare a fiecarei categorii de impozite si taxe.

Evolutia relatiilor dintre bugetul statului si unitatile economice, ar putea sa se desfasoare in cele mai normale conditii, daca se accepta sistemul propus privind bugetarea activitatii firmei, intrucat, derularea activitatii generatoare de impozite si taxe ar putea fi comunicata organelor fiscale prin situatii de raportare completate cu informati referitoare la diferentele constatate din compararea datelor efective cu cele dupa buget. Vazand starea de fapt raportata, organele fiscale pot declansa un control incunostinta de cauza.

In detaliu relatia contabilitate - fiscalitate pe categorii de impozite si taxe se deruleaza astfel (prezint situatia ideala care de multe ori in practica pare o utopie):

A.     TAXA PE VALOARE ADAUGATA

Este un impozit indirect pe care statul prin organele fiscale il percepe de la populatie, in calitatea acesteia de consumator final al produselor, lucrarilor sau serviciilor "Cumparate".

Perceperea TVA de la contribuabili se realizeaza "in cascada" pe masura ce produsele, lucrarile sau serviciile parcurg traseul de la producator la consumatorul final.

Valoarea adaugata reprezinta expresia baneasca a unui "element de cost" sau de plusvaloare care intra in componenta pretului de livrare ca urmare a activitatii prestate de unitatea care adauga valoarea. Fiecare unitate economica datoreaza bugetului TVA aferent contributiei proprii la valoarea totala adaugata pentru care bugetul statului percepe o taxa.

Pentru exemplificarea mecanismului de colectare a TVA prezint un "Circuit al produsului, lucrarii sau serviciului" de la producator la consumatorul final (am luat in calcul TVA 20% si pentru simplificarea calculului si pentru a sugera posibilitatea modificarii pe parcurs a procentului de TVA):


Din "circuitul" prezentat se pot desprinde mai multe concluzii:

a)      Bugetul statului colecteaza TVA cu anticipatie in sensul ca sumele ii provin din trezorerie, inainte ca acestea sa fie incasate de la "consumatorul final".

b)      Sursa colectarii cu anticipatie o constituie resursele financiare ale unitatilor economice, de unde ideea ca fiscalitatea creeaza dificultati financiare unitatilor economice are baza reala.

c)      Cu cat numarul "intermediarilor" este mai mare cu atat valoarea adaugata creste (fiecare intermediar efectueaza cheltuieli si percepe profit) si deci TVA este mai mare. Acest fapt are 2 consecinte la fel de grave:

creste pretul produselor, lucrarilor sau serviciilor pe care populatia il plateste in calitate de consumator fiscal;

scade interesul statului in directia "scurtarii" circuitului bunurilor si serviciilor de la producator la populatie intrucat acest lucru ar reduce TVA colectat la buget si ar scade veniturile bugetare.

d)      este absolut necesara coordonarea contabilitate - fiscalitate mai ales din punctul de vedere al fiscalitatii, care in lipsa unui sistem informational contabil ar trebui sa-si instituie unul propriu care ar fi destul de costisitor.

Baza de impozitate a taxei pe valoare adaugata este constituita din livrari de bunuri si prestari de servicii si din tot ceea ce constituie contrapartida detinuta de furnizor din partea cumparatorului si din valoarea in vama a bunurilor importate la care se adauga orice taxe, impozite sau comisioane datorate in afara sau in interiorul Romaniei. Este considerata livrare de bunuri, transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar, iar prestare de servicii orice operatiune care nu este insotita de livrare de bunuri obtinute din operatiunea respectiva. Documentul care consemneaza faptul generator de TVA este FACTURA care trebuie emis atat pentru livrari catre terti cat si pentru avansurile incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

Evolutia relatiilor dintre bugetul statului si unitatea economica este urmarita pe mai multe cai pornind de la purtatorul de informatii primare (documentele contabile):

se urmareste evolutia operatiunilor centralizatoare: jurnalul aprovizionarilor si a "intrarilor" de prestatii de la terti si jurnalul vanzarilor sau prestatiilor efectuate. Pe baza datelor din aceste jurnale se determina obligatia unitatii fata de buget din operatiuni de TVA, deductibilitatea TVA pentru intrari si natura relatiei la sfarsitul perioadei (TVA de plata sau de recuperat);

principale modalitate de urmarire a evolutiei relatiilor dintre unitatea economica si bugetul statului este functionarea sistemului deconturi deschise special in acest scop. Exista conturi pentru TVA colectat, TVA deductibil, TVA neexigibil, TVA de plata si TVA de recuperat adica exact ipotezele prin care bugetul si unitatile economice colaboreaza in materie de TVA (voi reveni cu un exemplu de inregistrare a operatiunilor generatoare de TVA);

evolutia relatiilor dintre unitatile economice si buget este urmarita si raportata si prin decontul de taxa (art. 156 Cod fiscal) pe care unitatile sunt obligate sa-l inainteze organelor fiscale, tocmai cu scopul de a comunica starea de fapt referitoare la TVA.

Iata si un exemplu comentat de operatiuni in care intervine TVA in diferite ipoteze:

Ciment M 400 .. . 50T x 450 lei/T

= 22.500 lei

Vopsea lavabila    100 kg x 5 lei/kg

500 lei

Total bunuri



23.000 lei

Cheltuieli de transport

2.000 lei

Total factura

25.000 lei

TVA 20%

5.000 lei

Total de incasat

30.000 lei

Unitatea economica vanzatoare

Unitatea economica cumparatoare

ct.Clienti = % 30.000

ct.Venituri din 25.000

vanzari

ct. TVA 5.000

colectat

ct.Cheltuieli de transport 2.000

ct.Materiale consumabile 23.000

ct.TVA deductibil 5.000

% Furnizori 30.000

b) Receptionarea marfurilor aprovizionate de unitatile cu amanuntul de la furnizori conform facturii acestora:

var stins 1200 kg x 270 = 3.240 lei

vopsea "Bela color"    300 l x 11,20 = 3.360 lei

autocolant    100 buc x 6,50 = 650 lei

TOTAL = 7.250 lei

TVA 20 % 1.450 lei

TOTAL DE INCASAT = 8.700 lei

Unitatea economica practica pentru evidenta marfurilor pretul de vanzare cu amanuntul format prin aplicarea unui adaos comercial de 22% deci 3,30 lei kg var stins, 13,66 lei pentru vopsea si 7,93 lei pentru autocolant.

Unitatea economica vanzatoare

(furnizori)

Unitatea economica cumparatoare

ct.Clienti = % 8.700

ct.Venituri din 7.250

vanzari

ct.TVA colectat 1.450

10621,20 ct.Marfuri

ct.TVA

deductibil

% = %

ct.Furnizori 8700

ct.Diferente de 1601

pret la marfuri

ct.TVA neexigibil 1770,20

c) receptionarea unor lucrari executate de terti valorand 6000 lei la pret fara TVA. Pentru achitarea imediata a facturii, furnizorul acorda o reducere de 5%.

Structura facturii:

Lucrari executate la sectorul administrativ 6.000 lei

TVA 20% 1.200 lei

Scont 5% 300 lei

Total de incasat 6.900 lei

Unitatea prestatoare a lucrarii executate

Unitatea beneficiara a lucrarii executate

ct.Clienti 6900 ct.Cheltuieli pentru sconturi

acordate 300

% = ct.Venituri din lucrari 6000

executate

ct. TVA colectat 1200

ct.Cheltuieli cu reparatii 6000

ct. TVA deductibil    1200

% ct. Furnizori 6900

ct. Venituri din 300

scont primit

d) Se transfera de la depozitul de materiale la magazinul de desfacere cu amanuntul 10 T de ciment si 100 kg de vopsea lavabila. Pentru operatiunea de transfer intre depozitele de materiale s-ar fi intocmit nota de transfer, insa fiind vorba de o operatiune care modifica pretul de inregistrare (evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul) este necesar sa se calculeze TVA ca si in cazul primirii de la furnizori intocmindu-se factura si nota de receptie.

Ciment M 400 10 T x 450 lei = (4500 lei + 22%) + 20% = 6528 lei

Adaos TVA Pret cu

Comercial amanuntul

Vopsea lavabila 100 kg x 5 lei = (500 lei + 22%) + 20% = 732 lei

Total (5000 lei + 1100) + 1220 = 7320 lei

In contabilitatea unitatii economice se va inregistra:

7320 Ct. Marfuri = %

Ct. Materiale consumabile 5.000 lei

Ct. Diferenta de pret la marfuri 1.100 lei

Ct. TVA neexigibil 1.220 lei

TVA neexigibila apare in cazul marfurilor , in conditiile in care evidenta se tine in preturi cu amanuntul sau in conditiile vanzarii marfurilor vandute cu plata in rate. In ambele situatii, vanzarea efectiva are loc in alt moment decat cel al inregistrarii indatorarii ca TVA catre buget ( la plata in rate momentul vanzarii pentru datorarea efectiva a TVA este momentul incasarii ratelor). Neexigibil trebuie asimilat cu amanat.

e)      Din depozitul de materiale se elibereaza spre consum in activitatea de productie 25 T ciment M 400. Operatiunea se considera transfer intre gestiuni si nu este generatoare de TVA.

Ct. Cheltuieli cu materialele consumabile = Ct. Materiale consumabile 900

f)        Se vand marfuri in valoare de 15.000 lei pret cu amanuntul. Pentru calcularea venitului realizat de unitatea economica din vanzari se determina TVA inclus, in suma incasata, astfel:

15.000 x 20% = 2.500 lei

120%

15.000 Ct. Casa = %

Sau Ct. Venituri din vanzarea marfurilor 12.500 lei

Ct. Clienti Ct. TVA colectat 2.500 lei

Totodata se inregistreaza si descarcarea gestiunii magazinului (lor) de desfacere. Pentru a stabilii cheltuiala efectuata cu achizitionarea marfurilor este necesar sa separam adaosul comercial din veniturile realizate.

Separarea se realizeaza in etape astfel:

- se calculeaza mai intai cota medie de adaos comercial practicata de firma respectiva ( in mod logic exista cote de adaos diferite, in functie de natura marfurilor si de conditiile de livrare).

Cota medie = Total sume creditoare ct. "Diferente de pret la marfuri" x 100

Total sume debitoare Ct. "Marfuri"

In cazul nostru = 1601 + 1100 2701___ x 100 = 15,05%

10.621,20 + 7320 17.941,20

- se determina in continuare adaosul comercial aferent marfurilor ramase in stoc:

Rulaj debitor - Total vanzari la pretul = Soldul marfurilor

Ct. Marfuri amanuntul ramase in stoc

17.941,20 - 15.000 = 2.941,20 lei

Sold marfuri x Cota medie = adaos comercial

ramase in stoc de adaos aferent stocului

2.941,20 x 15,05 % = 442, 65 lei

In final se calculeaza costul de achizitie al marfurilor vandute

Ct. Venituri din vanzarea - Adaosul aferent marfurilor = Cost de achizitie

Marfurilor in pret fara TVA vandute pentru marfuri vandute

12.500 lei - 2.258,35 lei = 10.241,65 lei

Inregistrarea descarcarii gestiunii (descarcarea contului marfuri) :

% = Ct. Marfuri 15.000

10.241,65 Ct. Cheltuieli cu marfurile

2.258,35 Ct. Diferenta de pret la marfuri

2.500,00 Ct. TVA neexigibila

Intotdeauna controlul fiscal va trebui sa verifice adaosul comercial aferent stocului ( calculul incorect ar putea denatura profitul brut ) si TVA aferent stocului de marfa ca TVA neexigibila ( calculul eronat poate denatura relatia cu bugetul pentru TVA de plata sau de recuperat, precum si profitul brut).

NOTA 4 : Inregistrarea operatiunilor privind importul de bunuri se vor trata in momentul prezentarii regimului accizelor.

g)      O problema deosebita este creata de exportul de bunuri intrucat aceasta modalitate de vanzare este scutita de TVA, dar unele componente ale costului bunurilor exportate afecteaza evolutia relatiilor cu bugetul in materie de TVA. Primirea materialelor sau efectuarea prestatiilor de catre terti au presupus inregistrarea de TVA deductibila care se va retine din suma datorata bugetului drept TVA colectata.

% = Ct. Furnizori 15.480

10.000 Ct. Materiale

sau / si

200 Ct. Cheltuieli de transport

sau

3.000 Ct. Cheltuieli cu energie si apa

si

2.640 Ct. TVA deductibil

Cum la export insa nu se realizeaza TVA colectat, dar firma

50.000 Ct. Clienti = Ct. Venituri din vanzari de produse 50.000

plateste integral factura furnizorului, deci si TVA pe care ar trebui

15.480 Ct. Furnizori = Ct. Conturi curente la banci 15.480

sa o retina din cea colectata, inseamna ca scutirea exportului de TVA pentru firma nu ar avea efect stimulator, ba mai mult ar crea si dificultati mai ales cand TVA deductibil ar fi mai mare decat cel colectat (se stie cum se recupereaza de regula sumele de la bugetul de stat). In aceste conditii trebuie sa se faca vizibila, formal, scaderea datoriei firmei fata de buget cu scutirea de TVA acordata pentru export si deci suportarea scutirii de la buget.

Ct. TVA de recuperat = Ct. TVA deductibila 2.640

Apropo de TVA de plata si TVA de recuperat, care reprezinta oglinda evolutiei relatiilor firmei cu bugetul statului in materie de TVA. TVA de plata reprezinta pentru firma o datorie pe cand TVA de recuperat o creanta. Este de neinteles de ce nu se admite o compensare intre soldurile celor 2 conturi, operatiunea care ar detensiona relatiile celor 2 parti ( pentru neplata la termen firma este penalizata, recuperarea nefiind posibila decat teoretic, cine ar indrazni sa penalizeze statul? ).



In contabilitate, la sfarsitul lunii, se inregistreaza ,,compensarea" TVA deductibila cu cea colectata si apoi se stabileste

Ct. TVA colectata = Ct. TVA deductibila

si inregistreaza relatia cu bugetul de stat.

Ct. TVA colectata = Ct. TVA de plata => daca soldul intermediar al ct. TVA colectata este creditor

SAU

Ct. TVA de recuperat = Ct. TVA colectata => daca soldul intermediar al ct. TVA colectata este debitor

B.     ACCIZELE

Ce sunt accizele si care este motivatia lor?

Accizele sunt taxe speciale de consum (de natura impozitelor indirecte) care se datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse provenite din productia interna sau din importuri.

Ce inseamna anumite produse?

Populatia, pentru a derula o anumita activitate normala in toate domeniile, consuma o diversitate de produse, pe care in functie de utilitatea si rolul lor in existenta vietii le putem grupa in produse strict necesare vietii ( paine, lapte, carne, zahar etc.), produse de larg consum, necesare desfasurari normale a activitatii umane si bunuri ,, de lux", adica cele necesare in mod normal in activitatea umana dar care au rolul de a contribui la derularea acesteia intr-un mod superior unei activitati normale ( bauturi alcoolice fermentate, bere, vinuri, alcool etilic, tutun, cafea, blanuri naturale, bijuterii, cristaluri, arme de vanatoare, produse energetice etc.)

Fac mentiunea ca intre TVA si accize ( ambele impozite indirecte) exista o diferenta in sensul ca TVA este obligatorie pentru toti contribuabilii fiind calculata si incasata pentru toate bunurile, lucrarile si serviciile ,,consumate" pe cand accizele sunt percepute numi pentru o categorie de produse pe care populatia le poate consuma sau nu.

In concluzie obiectul impunerii in cazul accizelor il constituie produsele prevazute punctual in Codul fiscal, nomenclatura acestor produse putand fi modificata prin lege. Momentul datorarii accizelor il constituie de regula data livrarii produselor interne sau data inregistrarii declaratiei vamale pentru produsele de import.

In principiu acciza se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra bazei de impozitare. Baza de impozitare a accizelor este diferita in functie de specificul produsului accizabil si de tehnologia obtinerii lui. Accizele preced TVA deci se vor calcula si pentru TVA inclus in baza de calcul.

Rezulta, daca interpretarea este corecta, ca in mod evident se calculeaza un impozit la alt impozit, fapt care conduce la comentarii. Nu ne-am angajat sa prezentam orice caz special de accizare ci numai sa atragem atentia asupra obligativitatii calcularii si decontarii accizelor la bugetul statului si a realizarii unor evidente operative privind regimul produselor accizabile, evidenta nenecesara unitatii economice si deci realizata gratuit, in afara obiectului contabilitatii, motiv pentru care intre cele doua domenii exista discrepante ( in codul fiscal obligatia tinerii registrelor este justificata prin necesitatea inlesnirii verificarii respectarii prevederilor legale). Consider ca modalitatea de a impune ,, birocratizarea contabilitatii" este foarte eficienta si comoda pentru fiscalitate care in loc sa caute tehnici operative de control fiscal, culege datele necesare din contabilitate sub sanctiune pentru neintocmire sau nerealitate.

In contabilitate, complicata problematica a accizelor se rezuma la inregistrarea exigibilitatii accizelor la momentul intrarilor de bunuri accizabile si la decontarea lor la buget.

Ct. Materii prime = %

Ct. Furnizori 17.280

2.880 Ct. TVA deductibil Ct. Alte impozite, taxe 23.100

si varsaminte

100 kg tutun destinat rularii in tigrete x 144 lei = 14.400 lei | Datele au

Accize 66E / kg x 3,50 lei = 231 lei x 100 = 23.100 lei | fost calculate pe

37.500 lei | baza facturii

primite de la

TVA deductibil 20% 2.880 lei | furnizori si

40.380 lei | a prevederilor

Codului Fiscal

Plata accizelor datorate se face pana cel mai tarziu 25 ale lunii urmatoare, daca prin inregistrarea operatorilor nu s-a stabilit altfel. Tot pana la data de 25 ale lunii urmatoare ,, orice platitor de accize are obligatia de a depune lunar la autoritatea fiscala competenta, o declaratie de accize, indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pe luna respectiva "(citat din Codul fiscal pe 2008).

Deci datele inregistrate in contabilitate sunt comunicate ,, organului fiscal'' mai intai prin ordinul de plata cand se plateste datoria la buget, apoi prin declaratia fiscala si in final prin situatiile financiare finale, iar fiscalitatea elaboreaza metodologii mai mult sau mai putin simple si deci inteligibile.

C.     IMPOZITUL PE PROFIT

Sunt obligate sa plateasca impozit, pentru orice suma obtinuta cu titlu de profit, persoanele juridice care desfasoara activitate economica in tara sau in strainatate.

Obiectul impunerii este profitul impozabil obtinut ca urmare a derularii unei activitati economice. Baza de calcul se obtine astfel:

Din sumele incasate ca venituri se scad efectuate pentru obtinerea bunurilor, lucrarilor sau serviciilor din care, prin valorificare, sau obtinut venituri, precum si veniturile neimpozabile si se vor adauga cheltuielile nedeductibile.

Profit = Total venituri - Cheltuieli + Venituri - Cheltuieli

impozabil din exploatare de exploatare totale neimpozabile nedeductibile

Constituie venituri neimpozabile sumele incasate drept despagubiri din asigurari, dividendele incasate de la alte persoane juridice, subventii de la buget pentru diferentele de pret etc.

Cheltuielile nedeductibile constituie ,,elementul fierbinte" al relatiei contabilitate - fiscalitate, fapt generat multitudinea lor si de modul de interpretare a structurii lor (oricand o suma cheltuita pentru o destinatie deductibila de catre firma poate fi respinsa de fiscalitate ca atare si trecuta la nedeductibila. Voi sa prezint si sa comentez cateva cheltuieli care ori sunt nedeductibile in totalitate, ori sun partial deductibile (in limita unui plafon) iar pentru sumele ce depasesc plafonul sunt nedeductibile.

Sunt nedeductibile in totalitate sumele reprezentand dobanzi pentru credite nerambursabile, amenzi, penalitati si confiscari de orice natura (toate au la baza cauze imputabile celor care nu si-au realizat indatoririle de serviciu), TVA aferenta bunurilor materiale acordate salariatilor ca avantaje materiale, cheltuielile cu provizioanele constituite pentru garantarea calitatii produselor si lucrarilor, cheltuieli cu creantele insolvabile daca unitatea datoare este falimentara, cheltuieli efectuate fara documente justificative din care sa rezulte legalitatea, oportunitatea si eficienta, diferentele nefavorabile rezultate la reevaluarea imobilizarilor (valoarea de inregistrare mai mare decat valoarea reala a imobilizarii constatata pe baza unei expertize sau in momentul vanzarii) etc.

Cheltuielile deductibile partial (sau peste limita unui plafon legal stabilit) sunt:

a)      Cheltuieli de protocol se deduc in limita a 2% din profitul impozabil mai putin cheltuielile de protocol.

Venituri incasate 57.200 lei ; cheltuieli totale 51.750 lei (din care 2.850 lei cheltuieli de protocol).

Profit contabil = 57.200 - 51.750 = 5450 lei

Cheltuieli de protocol deductibile = 57.200 - (51.750 + 2.850) = 8300 lei

8300 x 2 =166 lei

Cheltuieli de protocol nedeductibile = 2850-166 =2684 lei

Profit fiscal = 57.200 -51.750 + 2.684 = 8.134 lei

b)      Cheltuieli de deplasare (diurna) se deduc in limita sumei care reprezinta 2,5 ori diurna aprobata pentru personalul din institutiile bugetare. Cheltuielile de transport si de cazare se deconteaza conform documentelor prezentate pentru aceste cheltuieli.

c)      Cheltuieli de sponsorizare si /sau mecenat care depasesc 3%0 din cifra de afaceri si nu depasesc 20% din impozitul pe profit datorat. In afara burselor private si a cheltuielilor de sponsorizare a bibliotecilor publice, care sunt prevazute expres, nu mai sunt nominalizate si alte cheltuieli, ceea ce da nastere la interpretari. O prima nelamurire: aceste cheltuieli mentionate la pct. ,,p'' alin. 4, art.21 Cod fiscal drept cheltuieli nedeductibile, dar continutul pct. ,,p" prevede posibilitatea scaderii din impozitul pe profit datorat a acestor cheltuieli.

Sa analizam problema in detaliu bazandu-ne pe un exemplu ipotetic, dar care poate deveni real oricand:

Cifra de afaceri a unei firme este 1.800.000 lei

Profitul impozabil (mai putin sponsorizarea) 46.820 lei

3%0 din cifra de afaceri 5.400 lei

20% din impozitul datorat (16% x 46.820) 1.498 lei

Cheltuieli efective cu sponsorizarea 2.720 lei

Conditiile de deductibilitate (3%0 din cifra de afaceri si 20% din impozitul datorat ) fiind cumulative, se vor deduce numai cheltuielile care se cuprind in ambele conditii respectiv 1.498 lei, restul fiind cheltuieli nedeductibile. Daca recalculam profitul impozabil luand in calcul si sponsorizarea deductibila vom obtine 45.322 lei (46.820 - 1498) iar impozitul datorat va fi 7.251, 52 lei. Daca vom considera ca sponsorizarea deductibila se scade din impozitul datorat, atunci unitatea va datora bugetului numai 5.993, 20 lei (16% x 46.820 - 1.498 lei sponsorizare).

In activitatea practica, unele unitati economice finanteaza echipe sportive (fotbal, handbal etc.) fie pe calea sponsorizarii (se platesc sume imense pentru reclame inscrise pe tricouri) fie prin includerea pe cheltuieli de exploatare si deci in costul de productie a salariilor sau a altor categorii de cheltuieli efectuate pentru activitatea sportiva.

Consider ca ar trebui sa fie considerata nedeductibila in totalitate cheltuiala cu sponsorizarea activitatilor sportive de catre unitatile economice, acestea fiind libere sa-si cheltuiasca profitul net cum doresc fara a afecta veniturile statului. Pot fi deduse in continuare sponsorizarile pentru actiuni sociale de care beneficiaza populatia si nu un grup de privilegiati. Cine doreste sa traiasca din sport, sa munceasca, iar cine doreste sa-si faca reclama prin sport sa scoata din buzunarul propriu si sa plateasca fara sa atenteze la banul public.

Singurele sponsorizari care ar trebui sa fie admise drept deductibile in mod nelimitat sunt cele facute pentru sustinerea unor actiuni cu caracter social (companii nationale pentru combaterea unor maladii, pentru protectia mediului etc.) care au ca beneficiar intreaga populatie. Celelalte actiuni de sponsorizare ar trebui sa aiba soarta celor pentru activitatilor sportive.

d)      Cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor corporale

Sunt deductibile numai in limita celor calculate dupa urmatoarele reguli :

- amortizarea constructiilor se stabileste ca amortizare liniara (100/ Durata de functionare x Valoarea de inregistrare);

- Aparatura tehnologica se calculeaza ca amortizare liniara, accelerata ( 50% in primul an, apoi ca amortizare liniara pentru valoarea ramasa neamortizata raportata la n-1 ani din durata de functionare) sau degresiva (cota procentuala pentru amortizarea liniara se majoreaza cu 1,2 sau 2,5 dupa cum durata de amortizare a imobilizarilor este de pana la 5 ani, pana la 10 1ni sau peste 10 ani).

Pentru celelalte categorii de imobilizari, amortizarea se calculeaza ca amortizare liniara sau degresiva.

Exemplu de calcul a amortizarii imobilizarilor folosind informatii cu caracter didactic

Unitatea economica are in inventar urmatoarele bunuri de folosinta indelungata:

- cladire din caramida valoare 80.000 lei, durata de functionare 20 ani ;

- baraca metalica valoare 15.000 lei, durata de functionare 12 ani;

- malaxor valoare 28.000 lei, durata de functionare 8 ani;

- cuptor electric valoare 42.000 lei, durata de functionare 10 ani;

- calculatoare 3 buc. a 2.400 lei buc., durata de functionare 6 ani;

- mobilier birou (set 6 piese) 4.800 lei , durata de functionare 12 ani.

Denumirea

bunurilor

Val.

de intrare

D

F

Cota de

amortizare

Regim de lucru

si de

amortizare

degresiva

Amortizare

accelerata

Suma

Cota majorata

Amortiz. anuala

Cota

An 1

Amortiz.

An I

Amortiz. An II

Cladire zid

Baraca metalica

Malaxor



Cuptor electric

Calculatoare (3 buc)

Mobilier

Total

=2.000 ; 21.000 = 2.333 lei

7 ani    9

Nota 5 : Acolo unde amortizarea este calculata dupa mai multe metode, deductibilitatea se stabileste la inceputul anului fiscal de comun acord cu organele fiscale.

e)      Cheltuieli sociale in limita a 2% din cheltuielile cu salariile angajatilor (ajutoare sociale de toate categoriile).

f)        30% din valoarea creantelor nerecuperabile, daca au o vechime mai mare de 270 zile si a fost luata in calcul la venituri intr-o perioada anterioara (suma se trece pe cheltuieli la constituirea provizionului).

Nota 6 : In afara cheltuielilor total sau partial deductibile, se mai accepta scaderea din profitul fiscal a unei cote de 5% din profitul contabil care vor constitui rezervele legale.

In contabilitate, toate aceste particularitati nu sunt evidentiate si deci contabilitatea nu poate furniza fiscalitatii in mod operativ informatiile necesare unui control de asemeni operativ.

Sugeram ca in cadrul conturilor de cheltuieli si venituri sa se deschida o coloana care sa aiba caracter de departajare de tipul ,, din care nededucibile". Datele acestei coloane vor pune la dispozitia organelor fiscale toate elementele pe care unitatea economica le-a avut in vedere cand a stabilit impozitul pe profit, inlesnind astfel activitatea de control (se va putea aplica procedeul controlului prin sondaj).

Strict contabil, inregistrarea impozitului datorat este:

Ct. Cheltuieli privind = Ct. Impozitul

Impozitul pe profit pe profit

Iar decontarea sumelor datorate:

Ct. Impozitul = Ct. Conturi curente

pe profit la banci

Unitatile economice au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.

Pana la 15 aprilie a anului urmator, unitatile economice vor depune o declaratie anuala a impozitului pe profit, care va lua in calcul si operatiunile care corecteaza profitul impozabil in intervalul de la 01.01.-31.03 ale anului urmator, avand deci rol de declaratie de regularizare.

D.    IMPOZITUL PE VENIT

Persoanele fizice rezidente si nerezidente care realizeaza venituri din salarii, din activitati independente, din activitati agricole (in afara veniturilor obtinute de unitatile agricole) etc., datoreaza impozit pe aceste venituri. Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei categorii (baza de calcul).

Fac mentiunea ca la fiecare categorie de venituri, baza de calcul se determina dupa o metodologie specifica, dar in principiu aceasta rezulta prin deducerea facilitatilor si a exceptiilor din totalul veniturilor realizate.

Vom aborda datorita importantei si sferei de cuprindere, impozitul pe salariu care sunt definite ca fiind toate veniturile in bani si /sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Impozitul lunar se determina la locul unde se afla functia de baza prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salariu calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni si a deducerii personale acordata pentru luna respectiva( art. 57 Codul Fiscal 2008).

Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat dar nu mai tarziu de 25 ale lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri (art. 58 Codul Fiscal 2008).

Pentru contabilitate problematica impozitului pe venit in general si a impozitului pe salarii in special se rezuma la:

a)      inregistrarea retinerii impozitului calculat pentru veniturile realizate din salariu:

Ct. Personal remuneratii = Ct. Impozitul pe venituri

datorate de natura salariilor

b)      inregistrarea platii efectuate pentru venituri salariale:

Ct. Impozit pe venituri = Ct. Conturi curente

de natura salariilor la banci

c)      intocmirea si expedierea catre organul fiscal si catre contribuabil a fiselor fiscale pana in ultima zi a lunii februarie din anul urmator celui pentru care s-au inscris datele in fisa.

NOTA 7: Contribuabilii persoane fizice rezidente, care pentru acelasi venit si in decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supusi impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului platit efectiv in strainatate in mod direct de persoana fizica, evitandu-se astfel dubla impunere.

NOTA 8: Exista si alte categorii de impozite si taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor administratiilor locale, care nu sunt tratate in prezentele note de curs, ori datorita faptului ca nu sunt comune mai multor categorii de contribuabili (impozitul pe spectacole, taxe pentru vizitarea muzeelor, a monumentelor arheologice etc.) ori datorita faptului ca nu au caracter de permanenta (taxe locale pentru vizitarea unor localitati sau pentru utilizarea unor drumuri cu destinatie speciala - taxa de peisaje).

Autorul prezentelor note de curs face precizarea ca remarcile cu caracter de comentariu la prevederile sau modul de aplicare a unor acte normative sunt facute cu scopul de a atrage atentia asupra posibilitatilor de perfectionare a sistemului fiscal si /sau a celui contabil sau pur si simplu ca act ,,de frauda" impotriva caracterului excesiv birocratic a fiscalitatii. Pentru reducerea birocratiei in acest sistem sugeram chiar daca pare imposibil de realizat, gasirea unui indicator economic, comun tuturor unitatilor economice, asupra careia sa se aplice un procent determinat prin insumarea tuturor obligatiilor fiscale. Suma rezultata din acest calcul se va vira la trezoreria statului, de unde organele fiscale le vor defalca pe destinatiile pentru care au fost percepute. In acest fel s-ar degreva mult munca in domeniul financiar contabil al unitatilor economice. Totodata se sugereaza organismelor fiscale sa elimine din practica lor indicatorul ,,amenzi acordate "si sa-l inlocuiasca cu cel intitulat ,,amenzi incasate". Din momentul acordarii sanctiunii pana in momentul executarii ei ,,persoana " vinovata nu poate avea autorizata functionarea - altfel totul este pantonima.

E.     SUBVENTII BUGETARE

Exista situatii in care bugetul statului finanteaza selectiv si partial activitatea unor unitati pentru evenimente economice de anvergura nationala, pe care acestea nu le-ar putea sau nu ar fi interesata sa le suporte. Este cazul pentru:

a)             Investitii referitoare la obiectivele economice in care statul este interesat si care se realizeaza in colaborare cu o unitate economica. De exemplu o statie de epurare a apelor reziduale de la o unitate economica (o fabrica de hartie elimina pe aceasta cale solutii alcaline) nu poate fi dotata la cel mai perfectionat nivel, numai din fondurile unitatii si deci va ramane totusi un fapt poluant pentru mediu. Prin subventii bugetare alaturi de resursele unitatii se poate dota statia respectiva la un nivel la care se elimina total posibilitatea contaminarii mediului ambiant. Exemplu:

Din 300.000 lei, valoarea devizului pentru statia de epurare a apei, 120.000 lei costa o statie de filtrare pe care insa unitatea nu o poate achizitiona. Intocmeste documentatia si primeste suma de la buget sub forma subventiei pentru investitii:

Ct. Subventii = Ct. Subventii pentru investitii 120.000

si

Ct. Conturi curente = Ct. Subventii 120.000

la banci

Receptionarea statiei de epurare date in folosinta (durata de functionare 20 ani)

Ct. Constructii = Ct. Imobilizari corporale 300.000

in curs de executie

Lunar se inregistreaza amortizarea constructiei calculata dupa metoda liniara:

= 15.000 lei/an ; 15.000 =1.250 lei/ lunar

20 ani    12 luni

Ct Cheltuieli privind = Ct. Amortizarile imobilizarilor 1.250

amortizari si provizioane corporale

Concomitent se determina ,,amortizarea" aferenta subventiei primita de la buget

120.000 lei = 0,4 sau 40% x 1.250 lei = 500 lei

300.000lei

Ct. Subventii    = Ct. alte venituri 500

pentru investitii din exploatare

In acest fel unitatea economica include in costuri numai amortizarea aferenta ,,investitiei" realizata din fonduri proprii.

b)             Compensatii pentru pierderile inregistrate ca urmare a unor evenimente extraordinare ( cheltuieli pentru prevenirea unor calamitatii naturale si / sau pierderi inregistrate ca urmare a unor calamitati naturale) pe care guvernul a hotarat sa le compenseze unitatilor economice in cauza.

Exemplu : in urma unor ploi torentiale la o unitate economica s-au produs inundatii care au dus la degradarea unor materiale consumabile dintr-un depozit in valoare de 21.500 lei si a necesitat urmatoarele cheltuieli pentru inlaturarea urmarilor inundatiilor: materiale consumabile 800 lei, salarii pentru echipele de interventie 1.500 lei, CAS 30%, lucrari executate de terti (interventie pompieri, jandarmerie etc.) 4.000 lei :

Ct. Cheltuieli pentru = % 28.250

calamitati naturale Ct. Materiale 22.300

Ct. Personal salarii 1.500

datorate

Ct. Asigurari sociale 450

Ct. Furnizori 4.000

Guvernul a hotarat : c/val . materialelor calamitate va fi suportata de unitatea economica intrucat nu au fost asigurate, dar cheltuielile efectuate pentru inlaturarea urmarilor inundatiei vor fi suportate de stat:

Ct. Subventii = Ct. Venituri din subventii 6.750

pentru evenimente extraordinare

si

Ct. Conturi curente = Ct. Subventii 6.750

la banci

Prezentele note de curs au fost elaborate de Prof. univ. Mares Coriolan, doctor in economie , in vara anului 2008 si exprima, cu mici exceptii, opiniile personale (de aceea nu au bibliografie)

Pentru cine doreste aprofundarea problemelor de fiscalitate, se recomanda studierea Codului Fiscal aplicabil de la 1 ian. 2008.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1555
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved