Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONTABILITATEA DECONTARILOR INTRABANCARE SI INTERBANCARE

Contabilitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



CONTABILITATEA DECONTARILOR INTRABANCARE SI INTERBANCARE

In sistemul bancar au loc multe operatii de plati intre banci, ca urmare a relatiilor financiare care se stabilesc intre clienti, care se refera la:



operatii in nume propriu;

incasari si plati ordonate de clientii bancilor;

constituirea de depozite intre componentele sistemului bancar;

acordarea/primirea de credite de catre/de la bancile componente ale sistemului bancar.

Decontarile se impart in doua mari categorii:

decontari intrabancare - in situatia in care relatia se stabileste intre doua componente ale aceleiasi banci;

decontari interbancare - in situatia in care relatia se tabileste intre doua banci diferite; aceste decontari se clasifica astfel:

decontari prin BNR:

decontari interbancare prin sistemul de compensare multilaterala;

decontari interbancare prin sistemul platilor de mare valoare;

decontari prin reteaua BNR;

decontari prin sistemul conturilor de corespondent.

1. Decontarile intrabancare

Decontarile intrabancare sunt operatiuni care au loc intre unitati apartinand aceleiasi societati bancare. Aceste relatii se pot dezvolta in plan vertical, intre filiale, sucursale si centrala sau in plan orizontal intre subunitati diferite. Ele se mai numesc decontari in cadrul retelei sau decontari intre sedii.

Aceste operatiuni se desfasoara fie in interesul bancii, fie in interesul clientilor ei. Cand se desfasoara in numele clientilor ele sunt generatoare de incasari si plati in numele acestora consemnate, de regula pe instrumente de decontare cum ar fi ordinul de plata si cecul.

1.1. Circuitul ordinului de plata si a cecului

Decontarile prin aceste intrumente sunt initiate din ordinul platitorului (prin depunerea unui ordin de plata la banca) sau din ordinul beneficiarului (prin depunerea spre incasare a unui cec). In ambele cazuri, unitatea bancara la care se depune instrumentul spre decontare se numeste banca initiatoare, iar cealalta unitate bancara care finalizeaza decontarea se numeste banca destinatara.

Ordinul de plata

Ordinul de plata este un instrument de plata care cuprinde o dispozitie neconditionata pe care emitentul o transmite bancii sale, de a pune la dispozitia unei terte persoane, denumita beneficiar, o anumita suma la o anumita data.

Un client platitor se va prezenta la banca cu un ordin de plata completat in trei exemplare care vor avea urmatoarea destinatie:

exemplarul numarul 1 alb va servi la debitarea contului emitentului si va fi arhivat de catre unitatea bancara initiatoare la actele zilei;

exemplarul numarul 2 roz va fi folosit pentru creditarea contului beneficiarului si va fi anexat la extrasul de cont al acestuia;

exemplarul numarul 3 vernil va fi restituit platitorului, dupa efectuarea operatiunilor de plata, ca anexa la extrasul sau de cont.

Dupa ce ordinul de plata a fost autentificat si verificat sa corespunda atat prin completarea corecta, cat si din punct de vedere al existentei sumei respective in contul clientului platitor, acesta va fi acceptat de referentul de la ghiseu prin aplicarea stampilei, datei si semnaturii.

Ordinele de plata se executa in ziua bancara in care au fost acceptate sau cel mai tarziu in ziua bancara urmatoare.

Executarea ordinelor de plata se efectueaza prin debitarea contului platitorului si prin emiterea unui aviz OIS (operatiuni initiate intre sedii) de creditare catre unitatea bancara ce gestioneaza contul beneficiarului. Unitatea bancara destinatara va finaliza operatiunea de decontare prin creditarea contului curent al beneficiarului.

In cazul in care atat platitorul cat si beneficiarul sunt clientii aceleiasi unitati bancare, nu se va intocmi avizul de creditare.

In situatia in care decontarile se efectueaza intre unitati ale bancii amplasate in localitati diferite, ordinele de plata se primesc cu aviz OIS letric, telex sau modem.

In cazul in care ordinul de plata a fost transmis unitatii bancare destinatare, iar aceasta nu poate efectua creditarea contului unitatii beneficiarului, se va proceda astfel: ordinul de plata neacceptat se restituie referentului de ghiseu ce administreaza contul platitorului, pentru a fi inapoiate emitentului, operatiunea de debitare a contului anulandu-se.

Daca un transfer nu este finalizat, unitatea bancara initiatoare este obligata sa returneze platitorului suma primita de la acesta in baza ordinului de plata, prin creditarea contului acestuia.

Sintetic, circuitul ordinului de plata se prezinta astfel:

fig. Nr.1 -

intre cele doua societati exista o relatie comerciala;

societatea X (platitoare) emite un ordin de plata catre banca sa, care in momentul primirii ordinului debiteaza contul curent al clientului emitent;

banca platitorului initiaza operatiunea de plata catre banca beneficiarului, care crediteaza contul clientului Y (beneficiar);

clientul Y este instiintat de incasarea sumei, datorata de catre societatea X, prin extras de cont;

se stinge creanta beneficiarului fata de platitor.

Cecul

Cecul este un instrument de plata de debit prin care o persoana, numita tragator, da ordin bancii sale, in calitate de tras, sa achite o suma de bani unei terte persoane, numita beneficiar.

Deci, cecul pune in legatura trei persoane:

Tragatorul - este cel care emite cecul. Tragatorul este pe pozitie de platitor fata de o terta societate comerciala cu care are o relatie comerciala;

Trasul - executa ordinul de plata. Trasul este intotdeauna o banca.

Beneficiarul - este posesorul de drept al filei de cec si va intra in posesia sumei prin prezentarea spre achitare a cecului remis de catre emitent.

In practica se intalneste si situatia in care beneficiarul cecului sa fie chiar tragatorul, cand doreste de exemplu, sa obtina o suma in numerar de la banca.

Cecurile se pot clasifica dupa doua criterii:

dupa beneficiar:

a)      cec nominativ cand beneficiarul platii este o persoana clar stabilita. Transmiterea cecului se face prin girare (cecul circula de la o persoana la alte, girantul transferand unei alte persoane numita giratar toate drepturile beneficiarului);

b)      cec la purtator - cand lipseste numele beneficiarului, iar transmiterea cecului se face prin simpla remitere de la o persoana la alta.

dupa modul de incasare:

a)      cec nebarat - se plateste in numerar sau in cont fara nici un fel de restrictii, la dorinta beneficiarului;

b)      cec barat - este un cec care prezinta doua linii paralele, verticale sau oblice pe suprafata sa; nu poate fi incasat decat daca se apeleaza la serviciile unei banci;

c)      cec de virament - este cecul care nu se poate plati decat intr-un cont al beneficiarului;

d)      cec certificat - este cecul pentru care banca platitoare a blocat suma necesara platii pana la prezentarea legala la plata. Certtificarea se poate face din initiativa emitentului sau la cererea posesorului cecului;

e)      cec circular - este un cec emis de banca in relatiile cu subunitatile sale sau cu alte banci. Este la vedere, dar pentru o durata de cel mult 30 zile de la data emiterii. De cele mai multe ori, tragatorul si trasul reprezinta una si aceeasi persoana, adica o unitate bancara.

f)       cec de calatorie - reprezinta un cec avand caracteristici asemanatoare bancnotei. Este emis in sume fixe, in moneda nationala sau in valute. Poate avea o scadenta determinata sau poate circula pe o perioada nedeterminata.

Posesorul cecului se prezinta la unitatea bancara trasa in vederea incasarii sumei inscrise in acest instrument de plata. Incasarea se poate face in numerar sau in cont.

In cazul in care posesorul opteaza pentru incasarea sumei in numerar, acesta prezinta cecul referentului de la ghiseu care, dupa efectuarea verificarilor de forma si de fond (existenta disponibilului in contul tragatorului), semneaza pe fata cecului si aplica stampila triunghiulara, ceea ce atesta ca cecul poate fi platit. Cecul se inregistreaza de referent in jurnalul de casa si apoi se remite casieriei pentru efectuarea platii. Pe fila de cec casierul aplica stampila cu mentiunea "achitat" si achita suma in numerar posesorului, care semneaza de primire a banilor pe verso-ul cecului.

In cazul in care posesorul solicita incasarea cecului prin cont acesta va introduce filele de cec in banca insotite de un borderou de incasare intocmit in trei exemplare. Destinatia celor trei exemplare ale borderoului este urmatoarea:

exemplarul numarul 1 si cecul (cecurile) se retin la banca trasa pentru evidenta;

exemplarul numarul 2 se remite la banca beneficiarului ca act de credit;

exemplarul numarul 3 se restituie deponentului ca dovada de prezentare spre incasare.

Termenele de prezentare la plata a cecurilor emise si platibile in Romania sunt:

8 zile, daca cecul este platibil chiar in localitatea in care au fost emise;

15 zile, daca cecul este platibil intre localitati diferite.

Termenele de prezentare la plata a cecurilor se calculeaza incepand cu ziua urmatoare datei emiterii cecului de catre tragator. Cecurile pot fi platite de banca trasa si dupa expirarea termenelor de prezentare, cu conditia ca tragatorul sa nu fi revocat ordinul de plata.

Sintetic, circuitul cecului se prezinta astfel:

fig. Nr.2 -

in baza disponibilului din contul curent, banca societatii X acorda acesteia un carnet de cecuri;

intre cele doua societati comerciale exista o relatie comerciala;

societatea comerciala X (platitoare) trage supra bancii sale o fila de cec reprezentand contravaloarea prestatiei efectuata de beneficiar;

societatea comerciala X remite fila de cec beneficiarului sumei;

societatea comerciala Y prezinta fila de cec spre achitare bancii sale;

banca beneficiarului da ordin bancii platitorului ca in baza disponibilului in contul curent al societatii comerciale X sa-i achite fila de cec;

trasul achita fila de cec bancii beneficiarului;

se stinge creanta beneficiarului fata de platitor.

1.2. Contabilizarea decontarilor intrabancare

Decontarile intrabancare se solutioneaza in contabilitate diferit, in functie de locul unde exista conturile curente ale partenerilor de decontare astfel:

Daca conturile curente se afla la nivelul aceleiasi unitati operative a unei banci, inregistrarea contabila generica este:

Cont platitor = Cont beneficiar

Daca conturile curente se afla la unitati operative diferite, dar apartinand aceleiasi retele bancare, trebuie identificate unitatea operativa initiatoare si unitatea operativa destinatara. Potrivit circularei BNR, unitatile operative participante la decontari intre sedii sunt denumite conventional astfel:

unitatea operativa care are initiativa decontarii este sediul A

unitatea operativa care confirma si finalizeaza decontarea este sediul B

Daca decontarea are loc pe baza de ordin de plata, inregistrarile contabile sunt:

Sediul A Sediul B

Cont platitor OIS OCS = Cont beneficiar

OIS = operatiuni initiate intre sedii

OCS = operatiuni confirmate intre sedii

Daca decontarea are loc pe baza de cec, inregistrarile contabile sunt:

Sediul A Sediul B

OIS = Cont beneficiar OCS = Cont platitor

Intre unitatile operative ale unei banci circula documente interne, denumite ordine intre sedii. Ele sunt emise intotdeauna de unitatea operativa initiatoare a decontarii (Sediile A).

In functie de pozitia sediului A, ordinele intre sedii pot fi:

a)      ordine de creditare - au la baza ordine de plata; ele presupun creditarea contului de decontari intrabancare (OIS); sediile A sunt intotdeauna unitatile operative ale clientilor platitori;

b)      ordine de debitare - au la baza cecuri; presupun in contabilitatea unitatii initiatoare debitarea contului de decontari intrabancare. In aceasta situatie sediile A sunt intotdeauna unitatile bancare ale clientilor beneficiari.

Evidenta contabila a decontarilor intrabancare se realizeaza cu ajutorul conturilor 341 "Decontari intrabancare" si 2511 "Conturi curente". Aceste conturi sunt dezvoltate de catre fiecare banca cat mai semnificativ, in functie de nevoile informationale.

Contul 341 "Decontari intrabancare" este un cont de legatura intre unitatile aceleiasi societati bancare. Este un cont bifunctional care opereaza in contabilitatea tuturor unitatilor operative, inclusiv sediile controlate implicate in decontarile intre sedii.

In functie de pozitia unitatilor operative in decontare, contul 341 inregistreaza in debit sau credit urmatoarele:

sume virate din contul clientilor catre/de la alte unitati operative din aceeasi retea;

alimentari cu numerar de la alte unitati operative;

sume incasate/primite in nume propriu in cadrul decontarilor intrabancare;

avansuri spre decontare acordate personalului din alte unitati operative;

transferul soldurilor conturilor de venituri si cheltuieli.

Soldul poate fi debitor sau creditor si reprezinta sume aflate in tranzit intre sedii. Dezvoltarea analitica se face pentru fiecare sediu operativ in parte.

La sfarsitul lunii, contul 341 se inchide la nivelul centralei bancare prin transfer de solduri intre analiticele sale, care reprezinta unitatile operative intrate in decontari intre sedii.

Contul 2511 Conturi curente" este un cont bifunctional, care incepe sa functioneze prin creditare. In credit se inregistreaza sumele incasate de la banca in numele titularilor de cont. In debit se inregistreaza sumele platite de banca din ordinul clientilor titulari de cont.

Soldul creditor reprezinta disponibilul in banca pe numele titularilor de cont, pentru care acestia incaseaza dobanda la vedere.

Soldul debitor reprezinta descoperire de cont pentru care banca, in baza unei conventii incheiate cu titularul de cont, poate deschide o linie de credit.

Decontarile intrabancare se desfasoara in trei directii:

in numele clientilor cu conturi deschise la aceeasi unitate operativa

In cazul in care platitorul si beneficiarul au conturi deschise la aceesi unitate bancara, nu se mai intocmeste aviz OIS, decontarea facandu-se imediat de catre referentul de la ghiseu debitandu-se contul clientului platitor si creditandu-se contul beneficiarului.

Inregistrarea contabila pentru acest tip de decontare este:

2511/platitor = 2511/beneficiar

in numele clientilor cu conturi deschise la unitati operative diferite

Unitatea bancara a clientului, care are initiativa decontarii devine banca initiatoare, deci sediul A. Unitatea bancara unde exista contul curent al clientului destinatar al instrumentului de plata devine unitatea destinatara, deci sediul B.

Inregistrarea contabila a acestiu tip de decontare se face diferit in functie de instrumentul de plata aflat la baza decontarii:

a)      pentru ordine de plata (pe baza carora se emite aviz de creditare)

Sediul A Sediul B

2511/platitor 341/B 341/A 2511/beneficiar

b)      pentru cecuri (pe baza carora se emite aviz de debitare)

Sediul A Sediul B

341/B    2511/beneficiar 2511/platitor 341/A

Aceste decontari intre sedii sunt verificate periodic de Centrala bancara. Verificarea datelor tranzactionate in retea, reprezentate de soldurile din balantele zilnice, se face de catre Centrala printr-un program special.

in nume propriu se refera in principal la:

a)      Transferul de stocuri intre unitatile aceleiasi banci - operatiune frecventa, determinata de faptul ca aprovizionarea de stocuri de orice natura se efectueaza, in majoritatea cazurilor, de catre unitati operative cu personalitate juridica, acestea transferand ulterior o parte a stocurilor, reprezentantelor si agentiilor bancare din subordine.

Transferul de stocuri intre sedii presupune utilizarea conturilor sintetice de gradul I, din grupa 36 "Stocuri", care sunt conturi de activ. Ele inregistreaza in debit costul de achizitie sau valoarea de utilitate a stocurilor intrate, in credit valoarea aferenta iesirilor din stoc, iar soldul debitor reprezinta valoarea materialelor existente in stoc.

De exemplu: Sucursala A transfera stocuri la Agentia nr.1

Sucursala A Agentia nr.1

341/ Agentie = grupa 36 grupa 36 = 341/ Sucursala

b)      Alimentari/retrageri de numerar - presupun utilizarea contului 101 "Casa". Acest cont este un cont de activ: in debitul sau se inregistreaza intrarile de numerar din casierie sub toate formele, in debitul contului se inregistreaza iesirile de numerar din casierie, iar soldul sau debitor reprezinta numerarul existent in casieria unitatii operative.

De exemplu: Sucursala A alimenteaza cu numerar casieria Agentiei nr.1

Sucursala A Agentia nr.1

341/Agentie = 101 = 341/Sucursala

c)      Transferul soldurilor conturilor de cheltuieli si venituri de la sucursale si agentii bancare la centrala - presupune interventia conturilor din clasa 6 "Cheltuieli" si din clasa 7 "Venituri".

Reprezentante (Sediul A) Sucursale (Sediul B)

341/B    = ct. Clasa 6 ct. Clasa 6 = 341/A

ct. Clasa 7 = 341/B 341/A = ct. Clasa 7

d)      Avansuri spre decontare acordate prin alte unitati operative decat cea la care este angajata persoana respectiva - avansurile acordate pentru deplasare se evidentiaza cu sinteticul de gradul II 3552 "Debitori din avansuri spre decontare , cont de activ. In debit se inregistreaza sumele acordate in avans si eventualele suplimentari acordate, in credit se inregistreaza decontul ce justifica sumele drept avans, iar soldul debitor reprezinta avansuri date si nejustificate.

Cheltuielile de transport, cazare, masa si diurna sunt cheltuieli de deplasare ce se inregistreaza pe baza documentelor specifice anexate la decont, in contul 6345 "Cheltuieli cu deplasari, detasari, transferari si transportul personalului si bunurilor

2. Decontarile interbancare

Decontarile interbancare sunt generate de operatii desfasurate intre banci diferite. Aceste decontari imbraca doua forme:

Decontari prin sistemul conturilor de corespondent

Decontari prin reteaua BNR:

- decontari intre bancile comerciale ce nu au legaturi directe

- decontari intre bancile comerciale prin compensare multilaterala

2.1. Decontari prin sistemul conturilor de corespondent

Conturile de corespondent au natura unor conturi curente deschise de catre o banca la alte banci comerciale din tara sau strainatate. De aici reiese ca:

la banca proprietara, contul are natura unui plasament, deci functia de cont de activ;

la banca gestionara a contului, contul are natura de sursa atrasa, deci cont de pasiv.

In practica bancara, contul care functioneaza la banca proprietara se numeste "NOSTRO", iar contul care functioneaza la banca gestionara "LORO".

Contabilitatea decontarilor prin cont de corespondent implica identificarea foarte clara a:

bancii titulare de cont care va fi denumita Banca proprietara;

bancii gestionare a contului care se va numi Banca rezidenta.

Contabilitatea se realizeaza astfel:

a)      la banca proprietara functioneaza conturile:

Conturi de corespondent la banci nostro este un cont de activ, care inregistreaza an debit sumele incasate prin orice modalitate, in numele bancii titulare; in credit se inregistreaza sumele platite din ordinul bancii proprietare. Soldul este debitor si reprezinta disponibilul in cont al bancii proprietare la banca rezidenta.

Creante atasate este un cont de activ, care tine evidenta dobanzilor aferente conturilor de corespondent si inregistreaza in debit creantele din dobanzile calculate si neajunse la scadenta aferente conturilor de corespondent, iar in credit inregistreaza dobanzile incasate aferente conturilor de corespondent si sume reprezentand dobanzi restante sau devenite indoielnice. Soldul este debitor si reprezinta creante reprezentand dobanzi calculate si neajunse la scadenta.

b)      la banca rezidenta functioneaza conturile:

Conturi de corespondent ale bancilor loro este un cont de pasiv, care inregistreaza in credit sumele incasate de la banca rezidenta in numele bancii proprietare; in debit se inregistreaza sumele platite de catre banca rezidenta din ordinul bancii proprietare. Soldul este creditor si reprezinta disponibilitatile aflate banca rezidenta pe numele bancii proprietare.

Datorii atasate este un cont de pasiv, care tine evidenta datoriilor privind dobanzile calculate de catre banca rezidenta si cuvenite bancii proprietare si inregistreaza in credit datoriile din dobanzile calculate si neajunse la scadenta aferente conturilor de corespondent, iar in debit dobanzile virate aferente conturilor de corespondent. Soldul este creditor si reprezinta datoria din dobanzile calculate de catre banca rezidenta, dar neajunse la scadenta.

Dobanzile aferente conturilor de corespondent sunt calculate intotdeauna de cate bancile rezidente; conturile de corespondent fiind conturi curente, dobanzile se calculeaza in functie de felul ratei dobanzii, dupa metoda directa sau in scara.

Pentru bancile rezidente, dobanda aferenta conturilor de corespondent reprezinta o cheltuiela care se inregistreaza in contul 6012 "Dobanzi la conturile de corespondent

Pentru bancile proprietare, dobanda reprezinta un venit si se inregistreaza in contul 7012 "Dobanzi de la conturile de corespondent

Exemple de contabilizare:

a) banca efectueaza o incasare pentru un client prin conturi de corespondent:

Banca proprietara (BP) Banca rezidenta (BR)

121/BR = 2511/benef. 2511/platitor = 122/BP

b) banca efectueaza o plata pentru un client prin conturi de corespondent:

Banca proprietara Banca rezidenta

2511/platitor = 121/BR 122/BP = 2511/benef.

c) banca primeste un imprumut prin conturi de corespondent:

Banca proprietara Banca rezidenta

121/BR = 142 141 = 122/BP

d) banca ramburseaza imprumutul primit de la alte banci folosind conturi de corespondent:

Banca proprietara Banca rezidenta

142 = 121/BR 122/BP

2.2. Decontari prin reteaua BNR

2.2.1. Decontari intre bancile comerciale care nu au legaturi directe

Aceasta varianta se utilizeaza pentru toate decontarile pe baza de ordin de plata cu valoare mai mare de 100.000 RON (1 miliard de lei) si pentru toate celelalte decontari ordonate de clienti sau efectuate in nume propriu de catre o banca cu alte banci cu care nu are relatie de corespondenta sau care nu indeplinesc conditiile pentru compensare.

In functie de locul unde se realizeaza compensarea, exista:

decontare locala efectuata intre bancile comerciale din aceeasi localitate;

decontare intrajudeteana efectuata intre bancile comerciale care au sediu in localitati diferite, dar care apartin aceluiasi judet;

decontare interjudeteana are loc atunci cand decontarea se face intre banci cu sediul in localitati din judete diferite.

Aceasta ultima forma de decontare imbraca urmatoarele variante:

a)      decontare in judetul beneficiarului - este posibila atunci cand banca platitorului are unitati operative in judetul bancii beneficiarului sumei.

Bancile care intra in aceasta relatie de decontare sunt:

BPx → BPy → BNRy → BBy

x - judetul platitor

y - judetul beneficiar

b)      decontare in judetul platitorului - are loc atunci cand banca beneficiarului are unitati operative in judetul platitorului.

Bancile care intra in aceasta relatie de decontare sunt:

BPx → BNRx → BBx → BBy

c)      decontare intre banci care nu dispun de unitati operative una in judetul celeilalte - implica unitati operative ale BNR atat in judetul platitorului, cat si in judetul beneficiarului.

Bancile care intra in aceasta relatie de decontare sunt:

BPx → BNRx → BNRy → BBy

Evidenta contabila a decontarilor intre bancile comerciale fara legaturi directe se realizeaza cu ajutorul contului 111 "Cont curent la Banca Nationala a Romaniei

Contul 111 functioneaza numai la bancile comerciale si este un cont de activ. In debit se inregistreaza depunerile si intrarile de numerar pe numele bancii titulare; in credit se inregistreaza retragerile si platile de orice fel ordonate de catre bancile titulare. Soldul final al contului este debitor si reprezinta disponibilul aflat in cont la BNR.

Soldul final al contului 111 trebuie sa fie intotdeauna debitor, deoarece bancile comerciale sunt obligate sa-si pastreze la BNR rezerva minima obligatorie, constituita conform legii.

2.2.2. Decontari prin compensare multilaterala

In Romania, pana in anul 1995, decontarile interbancare se realizau fie prin conturi de corespondent (nostro / lorro), fie prin reteaua Bancii Nationale a Romaniei. Incepand cu luna aprilie a anului 1995, s-a introdus o a treia modalitate de realizare a decontarilor - compensarea multilaterala: compensare, deoarece compara creantele cu datoriile bancilor participante si multilaterala, deoarece procesul se realizeaza intre toate institutiile bancare inscrise.

Obiectul compensarii multilaterale il constituie decontarile interbancare fara numerar pe suport de hartie. Aceasta operatiune se realizeaza prin intermediul Casei de compensatie, care functioneaza sub tutela bancii centrale. Pentru realizarea procesului de compensare, fiecare banca isi deschide un cont curent la banca centrala.

Schema teoretica a conpensarii multilaterale se prezinta astfel:

Banci

B1 B2 ..Total datorii Datorii nete

B1

B2

Total creante

Creante nete

Unitatile bancare ce pot participa la compensare, in functie de rolul lor in aceasta operatiune, sunt:

a)      unitate bancara initiatoare, care ordona o decontare fara numerar, pentru contul unui client al sau, ori in numele si pe contul sau propriu, avand astfel initiativa inceperii operatiunii de decontare fara numerar;

b)      unitate bancara prezentatoare, care introduce documentele in compensare. Ea poate indeplini simultan rolurile de banca initiatoare si prezentatoare, daca decontarea are loc la ordinul unui client al sau, ori in numele ei propriu.

Unitatile bancare initiatoare si prezentatoare sunt componente ale aceleiasi retele bancare, transmiterea documentelor intre ele facandu-se prin operatiune interbancara.

c)unitate bancara primitoare, care primeste documentele compensate si care pot fi destinate ei insesi, sau destinate altei unitati bancare apartinand aceleiasi retele bancare. In cel de-al doilea caz, transmiterea documentelor compensate are loc prin operatiune interbancara.

d)      unitate bancara destinatara (beneficiara), care primeste din partea unei unitati bancare initiatoare o plata fara numerar sau care primeste ordinul de a efectua o plata fara numerar. Ea este cea care finalizeza o decontare fara numerar, prin compensare.

Instrumentele de decontare compensabile se impart in:

Instrumente de plata de debit - sunt cele care circula de la unitatea bancara a platitorului catre unitatea bancara a beneficiarului si care au drept efect debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului. Principalul instrument de plata de debit este ordinul de plata.

Instrumente de plata de credit - circula de la unitatea bancara a beneficiarului catre unitatea bancara a platitorului. Ele au drept efect creditarea contului beneficiarului si debitarea contului platitorului. In aceasta categorie intra: cecul, cambia si biletul la ordin.

Evidenta contabila a decontarilor prin compensare multilaterala se realizeaza cu ajutorul contului 111 Cont curent la Banca Nationala a Romaniei , la care se deschide un analitic distinct "Compensare multilaterala (CM)".

Inregistrarile contabile respecta intocmai circuitul documentelor e plata compensabile.

Pentru cecuri, care se compenseaza dupa acceptarea lor de catre platitor, se utilizeaza conturi de asteptare astfel:

a)      la banca initiatoare, se utilizeaza conturile:

Valori primite la incasare este un cont de activ: se debiteaza cu valoarea cecurilor primite de la banca prezentatoare spre compensare si incasare, se crediteaza cu valoarea cecurilor transmise bancii primitoare spre acceptare si compensare ulterioara. Soldul sau este debitor si reprezinta valoarea cecurilor primite spre incasare si netransmise spre acceptare si compensare.

3716 "Conturi disponibile privind valorile la incasare" este un cont de pasiv: se crediteaza cu valoarea cecurilor primite spre incasare, se debiteaza cu valoarea cecurilor acceptate si compensate, prin creditarea contului curent al clientului beneficiar. Soldul creditor reprezinta valoarea cecurilor primite spre incasare pentru care procedura de acceptare si compensare nu s-a incheiat.

b)      la banca primitoare, se utilizeaza contul 1621 "Alte sume datorate" care este un cont de pasiv: se crediteaza cu valoarea cecurilor primite de la banca prezentatoare si supuse spre acceptare clientului platitor, se debiteaza cu valoarea cecurilor acceptate de catre platitor si transmise bancii prezentatoare scriptic, pentru a fi introduse in compensare. Soldul final creditor reprezinta valoarea cecurilor primite de la banca prezentatoare, neacceptate inca sau transmise spre compensare bancii prezentatoare.

Exemplu de contabilizare B1 - jud.X primeste ordine de plata si cecuri destinate B2 - jud.Y (valoarea ordinelor de plata este mai mica decat valoarea cecurilor

Inregistrarea ordinului de plata

la banca initiatoare B1 - jud.X

2511/ platitor = 341/ B1 - SMB

la banca prezentatoare B1 - SMB

341/ B1- jud.X    = 111/ CM

la banca primitoare B2 - SMB

111/CM = 341/ B2 - jud.Y

la banca destinatara B2 - jud.Y

341/ B2 - SMB = 2511/ beneficiar

Inregistrarea cecului

la banca initiatoare B1 - jud.X

- primire cec spre incasare

= 3716

- trimitere mai departe spre acceptare si compensare

341/ B1 - SMB = 3712

la banca prezentatoare B1 - SMB

111/CM = 341/ B1 - jud.X

la banca primitoare B2 - SMB

- evidentierea datoriei fata de B1 si initierea unei operatii de incasare catre B2 - jud.Y

341/ B2 - jud.Y = 111/CM

la banca destinatara B2 - jud.Y

2511/ platitor = 341/ B2 - SMB

La Casa de compensatie BNR - SMB

Cont curent/ B2 Cont curent/ B1 val. cecuri - val. ordine de plata

Inregistrarea incasarii de catre beneficiar a sumei inscrise pe cec

la banca initiatoare B1 - jud. X dupa compensare se inregistreaza

2511/ beneficiar



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3248
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved