Contabilitatea imobilizarilor necorporale

Contabilitatea imobilizarilor necorporale

Imobilizarile necorporale reprezinta active nemonetare fara suport material, detinute de catre unitate pentru utilizarea in procesul de productie, prestarea de servicii sau in scopuri administrative.

Imobilizarile necorporale structural se prezinta astfel:

cheltuieli de constituire;

cheltuieli de dezvoltare;

concesiuni, brevete, licente, marci si alte drepturi similare;

fondul comercial;

alte imobilizari necorporale.

Imobilizarile necorporale respecta aceleasi principii cu privire la recunoasterea si evaluarea privind activele unitatii, precum si la reflectarea operatiunilor similar imobilizarilor corporale.

Recunoasterea imobilizarilor necorporale se realizeaza in faza initiala sau ulterior fazei initiale. In faza initiala imobilizarilor necorporale, recunoasterea este determinata de operatiuni de intrari privind imobilizarile necorporale. Aceste operatiuni de intrare au la baza documente prin care se confirma intrarea si in functie de modalitatea de intrare se opereaza cu:

~ costul de achizitie;

~ costul de productie;

~ valoarea justa;

~ valoarea de aport;

~ etc.

Recunoasterea ulterioara se refera la inscrierea imobilizarilor necorporale in situatiile financiare anuale si la incheierea exercitiului financiar se compara valoarea de inventar cu valoarea contabila, stabilindu-se astfel plusul sau minusul de valoare. In spiritul prudentei se pot inregistra provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale. In bilntul contabil imobilizarile necorporale vor fi in scrise la: valaorea de inregistrare amortizarea provizioanele pentru depre ieri.

1. Cheltuielile de constituire sunt generate de infiintarea unitatii patrimoniale sau de dezvoltarea activitatii acesteia reprezentand taxele pentru inscrierea ca societate comerciala, cheltuieli pentru emiterea si vanzarea actiunilor, cheltuieli de previzionare a pietei, cheltuieli de publicitate. Aceste cheltuieli pot fi capitalizate ca o structura de imobilizari necorporale. Suma capitalizata se va recupera pe calculul de amortizare in mod esalonat in functie de reglementarile legale sau alte demersuri cu caracter metodologic.

Plata cheltuielilor de constituire se poate realiza din disponibilitatile banesti ale unitatii daca exista aceste dipsonibilitati la infiintare sau plati efectuate de catre actionari sau asociati, urmand ca acestia sa-si recupereze sumele respective.

201 = %

5121

5311

4621

Amortizarea cheltuielilor de constituire se inregistreaza:

681 =2801

2. Cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatului cercetarii stiintifice pentru realizarea de noi produse, servicii, etc. sau pentru imbunatatirea substantiala a acestora.

Cheltuielile de dezvoltare se pot concretiza in:

~ proiectarea uneltelor si matritelor dupa o noua tehnologie;

~ proiectarea, constructia si testarea productiei intre intermediari;

~ proiectarea, constructia si testarea unor porduse, servicii, procese tehnologice sau imbunatatiri substantiale ale acestora.

Cheltuielile de cercetare din care se valorifica cunostintele stintifice, in actiunea de dezvoltare, nu se capitalizeaza, fiind considerate cheltuieli ale perioadei.

Cheltuielile de dezvoltare se capitalizeaza ca o structura de imobilizari necorporale. In functie de modalitatea de realizare a actiunii de dezvoltare se capitalizeaza reflectarea in contabilitate a cheltuielilor de dezvoltare.

In ipoteza in care actiunea de dezvoltare se realizeaza de catre alta unitate economica, atunci pe baza facturii se inregistreaza:

203

In ipoteza in care actiunea de dezvoltare se realizeaza cu forte proprii, atunci contabilizarea se efectueaza prin inregistrarea cheltuielilor dupa natura elementelor de cheltuieli:

601 = 301 (consum de materii prime)

602 = 302 (consum de materiale consumabile)

641 = 421 (consum de forta de munca sub froma salariilor)

La sfarsitul lunii se inregistreaza actiunea de dezvoltare, daca s-a terminat, respectiv:

203 =721

In ipoteza ca actiunea nu s-a terminat, se considera ca o imobilizare in curs, inregistrandu-se:

Ulterior se va trece in categoria imobilizarilor terminate, prin operatiunea:

203 = 233

Cheltuielile de dezvoltare capitalizate ca o imobilizare necorporala se recupereaza esalonat pe cale de amortizare, inregistrandu-se:

681 = 2803

Dupa recuperarea integrala a cheltuielilor de dezvoltare se deconteaza cheltuielile inregistrate, prin operatiunea:

2803 = 203

3. Concesiunile, brevetele, licentele, marcile si alte drepturi similare se constituie de asemenea ca o imobilizare necorporala. Aceasta structura reflectata printr-un cont distinct are un caracter heterogen asa cum rezulta si din titlul de mai sus.

Operatiunile generate de aceasta structura de imobilizari sunt reflectate printr-un cont distinct de imobilizari necorporale. Recuperarea se realizeaza tot pe cale de amortizare, in mod esalonat. Dupa recuperaea integrala a valorii inregistrate in contul 205 se deconteaza cheltuielile prin operatiunea:

Ex:

Consideram ca se achizitioneaza o licenta de 10.000 , cursul de schimb la data achizitionarii fiind de 40.000 lei/. Se plateste licenta achizitionata, cursul de schimb la data platii fiind de 41.000 lei/.

a)      achizitionarea licentei din import (de la furnizori externi):

400.000.000

b)      plata furnizorului extern:

410.000.000

400.000.000

10.000.000

c)      recuperarea pe cale de amortizare a cheltuielilor inregistrate pentru licenta achizitionata:

400.000.000

Nota:

Suma de recuperat esalonat se stabileste in functie de durata de utilizare a licentei sau in functie de alte demersuri cu caracter metodologic.

d)      dupa recuperarea integrala pe cale de amortizare se inregistreaza decontarea cheltuielilor:

400.000.000

4. Fondul comercial se constituie ca o imobilizare necorporala, cu mentiunea ca trebuie clarificate doua notiuni cu care se opereaza:

fondul de comert care reprezinta un ansamblu de imobilizari corporale si necorporale utilizate pentru realizarea unei afaceri comerciale;

fondul comercial care este parte a fondului de comert si el nu se gaseste in celelalte elemente de patrimoniu contribuind la mentinerea si dezvoltarea potentialului de activitate a unitatii sub forma vadului comercial, pozitie comerciala, clientela, etc.

Ca marime, fondul comercial reprezinta excedentul costului de achizitie peste valoarea justa a bunurilor achizitionate. Fondul comercial apare in actul de vanzare-cumparare intre unitatile patrimoniale sau operatiunile de contabilizare.

Ex:

Consideram ca se achizitioneaza un spatiu comercial, costul de achizitite fiind de 600.000.000, iar valoarea justa 400.000.000. Consideram pentru simplificare TVA 20%.

% = 404 720.000.000

212 400.000.000

207 200.000.000

4426 120.000.000

De principiu fondul comercial nu se amortizeaza, dar in situatia amortizarii asa cum se prevede prin standardele internationale de contabilitate, durata maxima de recuperare a fondului comercial este de 20 de ani.

5. Alte imobilizari necorporale cuprind in structura lor cheltuielile capitalizate privind programele informatice achizitionate sau elaborate cu forte proprii ale intreprinderii.

Programele informatice achizitionate de la terti se inregistreaza:

% = 404

208

4426

In situatia in care programele informatice sunt realizate cu forte proprii, consumurile sunt reflectate dupa natura elementelor de cheltuieli:

601 = 301

602 = 302

641 = 421

etc.

Programul informatic rezultat se inregistreaza:

208 = 721

In ipoteza ca nu s-a concretizat pana la sfarsitul lunii, atunci se considera o imobilizare in curs, inregisrandu-se:

233 = 721

Dupa terminarea operatiunii, porgramul se receptioneaza inregistrandu-se:

208 = 233

Amortizarea programului informatic se realizeaza in mod esalonat, inregistrandu-se:

681 = 2808

Dupa recuperarea integrala se deconteaza cheltuielile inregistrate, prin operatiunea:

2808 = 208

O problema constituie cazuri particulare si oreprezinta cheltuielile ulterioare, precum si reevaluarea imobilizarilor.

Cheltuielile ulterioare efectuate pentru imobilizarile corporale sunt delimitate astfel:

cheltuieli ulterioare sub forma modernizarilor;

cheltuieli ulterioare pentru mentinerea in stare de functionare a imobilizarilor.

1. Cheltuielile reprezentand modernizari sunt recunoscute ca un spor de valoare pentru imobilizarea corporala, considerandu-se ca prin modernizare se imbunatatesc performantele bunului pentru care s-a realizat modernizarea. Aceste cheltuieli de modernizare se pot referi la:

~ modificarea mijloacelor fixe pentru a le spori durata de viata utila;

~ inlocuirea unor componente ale mijloacelor fixe pentru imbunatatirea calitatii productiei;

~ imbunatatirea proceselor tehnologice pentru obtinerea productiei.

Cheltuielile generate de modernizarea sunt contabilizate in functie de modalitatile de realizare a investitiilor. In situatia in care modernizarea se realizeaza de o unitate economica, inregistrarea se va realiza in functie de mijlocul fix la care s-a realizeazat modernizarea:

In ipoteza ca modernizarea se realizeaza cu forte proprii, inregistrarea se realizeaza ca o investitie in regie proprie. Se contabilizeaza consumurile dupa natura elementelor de cheltuieli, respectiv:

602 = 302

641 = 421

etc.

La sfarsitul lunii investitia, nefiind terminata, se inregistreaza:

231 = 722

Dupa terminarea si receptionarea investitiei se mareste valoarea mijloacelor fixe la care s-a realizat investitia:

% = 231

212

213

214

2. Cheltuielile care sunt generate de mentinerea in stare de functiune a mijloacelor fixe nu se capitalizeaza in sensul de sporire a valorii mijloacelor fixe ca in cazul precedent. Aceste cheltuieli apar sub forma reparatiilor curente, revizuiri periodice si reparatii capitale. Aceste cheltuieli sunt evidentiate drept cheltuieli ale perioadei si se contabilizeaza consumurile pe elemente de cheltuieli.

Reevaluarea mijloacelor fixe se poate realiza potrivit unor regelementari legale, in special hotarari de guvern sau unitatile pot efectua reevaluari conform unor reglementari contabile.

Prin reevaluare se stabileste valoarea justa a bunurilor supuse procesului de reevaluare. Aceasta valoare justa urmeaza a fi comparata cu valoarea neta contabila, stabilindu-se plusul sau minusul de valoare ca urmare a procesului de reevaluare. Reflectarea in contabilitate a diferentei din reevalure se realizeaza in functie de momentul la care ne raportam.

In ipoteza in care ne limitam la prima reevaluare, atunci diferentele rezultate sunt contabilizate astfel:

daca exista un plus de valoare (valoarea justa > valoarea neta contabila) diferenta se constituie ca o structura de capitaluri proprii, inregistrandu-se:

in situatia in care a rezultat un minus de valoare, atunci diferenta se inregistreaza ca o cheltuiala din deprecieri prin operatiunea:

212

213

214

Pentru reevaluari ulterioare se va avea in vedere ce operatiuni au fost reflectate in perioadele precedente si tratamentul contabil trebuie sa raspunda acestor cerinte de raportare la inregistrarile precedente. Asa ,de exemplu, daca rezulta din nou un plus de valoare si nu s-a inregistrat in perioadele precedente minusul de valoare prin contul de cheltuieli, acest spor de valoare se adauga din nou ca o structura de capitaluri proprii prin contul 105.