Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Contabilitatea salariilor si studiu de caz la SC RAPSODIA SA

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucuresti

Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune




Contabilitatea salariilor si studiu de caz la SC RAPSODIA SA

CUPRINS

Introducere..pag 3

CAP I. Prezentarea SC RAPSODIA SA.pag 4

CAP II. Cadrul legal privind forta de munca si decontarea drepturilor salariale…..pag 10

Reglementari privind angajarea personalului.pag 12

Conditii privind angajarea si avansarea personalului……………………..pag 14

Reglementari privind concediul de odihna…………………………………… ..pag 14

Legislatia muncii si sistemul de pensii private..pag 16

Elemente definitorii privind salariul………………………………………………pag 16

Salariul – concept, prevederi legislative si contabilizare.pag 18

Formele de salarizare..pag 21

Elemente definitorii in determinarea salariilor..pag 22

9. Categorii de avantaje ale personalului in conformitate cu IASC/IFRS..pag 22

CAP III.Consideratii privind contabilitatea salariilor personalului.pag 24

1. Organizarea contabilitatii operatiilor privind salariile personalului… .pag 25

2. Sistemul de asigurari sociale din tara noastrapag 31

Drepturi de asigurari sociale cuvenite angajatilot..pag 34

4.Contabilitatea salariilor si a fondurilor speciale ..pag 37

5. Impositul pe salarii si deducerile personale..…pag 40

Inregistrarea in contabilitate a salariilor datorate si a contributiilor aferentepag 43

CAP IV. Studiu de caz privind contabilitatea si analiza cheltuielilor cu salariilepag 45

Organizarea contabilitatii operatiilor de decontare cu personalul……pag 47

Calculul salariilorpag 52

Bibliografie..pag 67

INTRODUCERE

Incepand cu data de 1 ianuarie 2005 a intrat in vigoare, in Romania, un nou sistem de impunere a veniturilor din salarii, respectiv cota unica de impozitare.

Acest sistem de impunere se adreseaza contribuabililor persoane fizice salariati si consta in aplicarea cotei de impunere asupra venitului impozabil, stabilit in conditiile Codului Fiscal privind impozitul pe venit. Sistemul este folosit pe scara larga in tarile Uniunii Europene, reprezentand o noua asezare a impozitului, care va permite asigurarea unui tratament fis­cal echitabil diferitelor categorii de ­contribuabili deoarece ia in consi­derare capacitatea contributiva reala a fiecarui contribuabil.

Sunt considerate venituri din salarii, toate veniturile in bani sau in natura, obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale.

Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat baremul lunar de impozit se aplica asupra bazei de calcul determinate astfel : asupra venitului net lunar din salarii, determinat prin scaderea din venitul brut a contributiilor obligatorii retinute si a sumei reprezentand cheltuieli profesionale diminuat cu deducerile personale de baza si suplimentare, acordate in luna respectiva la functia de baza.

Capitolul I

PREZENTAREA SC RAPSODIA SA

DATE GENERALE SC RAPSODIA SA

1.ADRESA SEDIUL SOCIAL este in Dragasani
Strada: CALEA LUI TRAIAN, Nr. 244
Codul postal: 20146

2.DATELE DE CONTACT 3. NUMARUL DE INREGISTRARE LA REGISTRUL COMERTULUI

4. CODUL UNIC DE INREGISTRARE

5. CODUL SIRUES 6. FORMA JURIDICA
SC RAPSODIA SA este persoana juridica romana si are forma juridica de societate comerciala pe actiuni.

7. AMPLASAMENTUL SOCIETATII
SC RAPSODIA SA se gaseste amplasata pe platforma industriala de sud a Municipiului RM VALCEA

8. BANCI COLABORATOARE

PROFILUL DE ACTIVITATE AL SC RAPSODIA SA

1. SECTORUL DE ACTIVITATE
SC RAPSODIA SA se incadreaza in sectorul de activitate pentru Fabricarea Produselor Industriale - Directia Constructii de Masini, Ministerul Industriei si Resurselor, cod CAEN 2914.

2. PROFILUL DE ACTIVITATE
Obiectul de activitate al SC RAPSODIA SA cuprinde:
- productia si comercializarea rulmentilor, a masinilor - unelte si a utilajelor specifice fabricarii acestora,

- servicii si asistenta tehnica in tara si strainatate,

- efectuarea operatiunilor de comert exterior si engineering.

3. DOMENIUL DE ACTIVITATE

Rulmenti si elemente de rulmenti

Scule

pentru deformare plastica la cald si rece

pentru ambutisare adanca

pentru strunjire inele de rulmenti

echipamente pentru masini - unelte de strunjire si rectificare

Dispozitive si verificatoare de control

calibre si dispozitive de masurare

calibre si verificatoare de control

pentru strunjire inele de rulmenti

echipamente pentru masini-unelte de strunjire si rectificare

Masini-unelte

masini-unelte de superfinisat bile si role de rulmenti

masini unelte de deformare plastica si extrudare la rece

bile si nituri

masini unelte de prelucrat bile - rectificare si lepuire

Servicii

intretinerea masinilor - unelte pentru prelucrarea elementelor de rulmenti

proiectare si indrumare in domeniul rulmentilor

asistenta tehnica si testare

Engineering

SCURT ISTORIC AL SC RAPSODIA SA


Fondata in 1949, cu mai mult de 50 de ani de experienta, industria de rulmenti de la DRAGASANI se inscrie in industriile traditionale mondiale.
RULMENTI- DRAGASANI, prin personalul sau, este cel care a creat si dezvoltat industria de rulmenti din Romania nu numai la Valcea, ci si la Barlad, Alexandria, Ploiesti, Suceava si Slatina si a transferat catre aceste fabrici importante segmente din fabricatia sa, ramanand in continuare cea mai complexa dintre cele sase fabrici romanesti de rulmenti, cu specificatia de produse cea mai larga, dar si cu flexibilitatea si adaptabilitatea cea mai ridicata.


Se disting urmatoarele etape principale:

- incepe fabricatia de rulmenti

- are loc transferul sectorului de rulmenti din industria de autocamioane pe actualul amplasament si incepe productia de rulmenti ca intreprindere specializata independenta;
- in acelasi an - 1959 se infiinteaza 'Fabrica MASINI RM VALCEA';

- denumirea se modifica in: 'Uzina MASINI RM VALCEA', de unde provine si denumirea marcii UMV;
- din anii '60 Uzina MASINI RM VALCEA incepe sa - si exporte produsele (rulmenti si elemente de rulmenti), primii clienti externi provenind din tarile: Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, U.R.S.S.;

- ia fiinta fabricatia de lagare cu alunecare in Romania la MASINI VALCEA, cu punerea in functiune a primei linii de fabricatie sub licenta WINNER - Anglia;

- in anul 1990, este infiintata S.C. RAPSODIA SA;

- are loc etapa I de privatizare a societatii prin Oferta Publica;

- are loc a doua etapa de privatizare a societatii - Cupoane Nominative de Privatizare;
- are loc divizarea societatii prin separarea fabricatiei de lagare de alunecare in societatea de sine statatoare;

- are loc modernizarea si retehnologizarea fabricatiei de rulmenti cu
Koyo Seiko - Japonia in valoare de cca.12,5 mil. USD si prin efort si cu resurse proprii in valoare de peste 62 mld.
ROL;

- se inregistreaza pe plan national si international marca personalizata de produse si servcii RBR;

- are loc modernizarea fabricatiei de semifabricate forjate;

- produsele fabricate de S.C. RAPSODIA S.A. se exporta in peste 40 de tari.

CAPITALUL SOCIAL SI STRUCTURA ACTIONARIATULUI
SC RAPSODIA SA

1. CAPITALUL SOCIAL
Capitalul social a fost detinut, subscris si varsat la data constituirii societatii de catre statul roman, sub forma de actiuni, pana la transferul partial al actiunilor din proprietatea statului catre terte persoane fizice sau juridice din sectorul privat, din tara sau din strainatate.

- Evolutia capitalului social -

Data

Capital social (RON)

Valoarea nominala a unei actiuni (RON)

Nr. bucati actiuni

2. STRUCTURA ACTIONARIATULUI LA 31 DECEMRIE 2007

Actionar

Procent din capital social

Numar actionari

A.P.A.P.S.

Privati,
Din care:

Persoane fizice

Persoane juridice

Total societate

Societatea comerciala SC RAPSODIA SA este partial privatizata (prin Oferta Publica si Procesul de Privatizare in Masa conform Legii 55 / 1995) cu 49,108% din totalul actiunilor fiind in proprietatea actionarilor privati, inclusiv a angajatilor.

CAPITOLUL II

CADRUL LEGAL SI ORGANIZATORIC PRIVIND FORTA DE MUNCA SI DECONTAREA DREPTURILOR SALARIALE

Forta de munca reprezinta totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale alaturi de experienta omului folosita in procesul muncii. Ea constituie factorul de productie motor in derularea activitatii de exploatare si comercializare a unei unitati patrimoniale.

Pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul colectiv sau individual de munca fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani sau in natura, acest salariu reprezentand o cheltuiala pentru unitatea patrimoniala.

Exista o ierarhizare generala a categoriilor de timpi de lucru utilizati de personalul salariat :

- timpul de lucru platit care reprezinta timpul real in care personalul salariat se afla la dispozitia unitatii patrimoniale.

Acest timp poate cuprinde si anumite absente remunerate cum ar fi :

- perioadele de invoire de scurta durata;

- perioadele de deplasare in interes de serviciu;

- perioadele de concediu.

- timpul de prezenta care reprezinta diferenta dintre timpul de lucru platit si absentele remunerate

- timpul de activitate care reprezinta diferenta dintre timpii de prezenta si timpii neutilizati, cum ar fi :

- normali (pauze de masa, etc.)

- anormali (pana de masina, incetarea functionarii utilajului de lucru din motive tehnice, etc.)

timpul productiv care reprezinta diferenta dintre timpul de activitate si timpii de lucru neproductiv, consumati pentru punerea in functiune a utilajelor de lucru si oprirea lor

Componentele timpului de lucru platit pot fi schematizate astfel:

Text Box:

1. REGLEMENTARI PRIVIND ANGAJAREA PERSONALULUI SI RELATIILE INTREPRINDERII CU ACESTA

Atingerea obiectivelor presupune si impune, dincolo de vointa politica a schimbarii, promovarea unor mecanisme adecvate, selectivitate si ierarhizare a prioritatilor.

a) Liberalizarea si eficientizarea pietei muncii. Aceasta inseamna cresterea rolului pietei in dimensionarea salariului, a raporturilor de salarii, a nivelului si structurii ocuparii fortei de munca in conditii de eficienta. In acest scop se poate actiona concomitent pe cai si cu dispozitive din afara si din interiorul pietei muncii.

In prima categorie se includ:

Ø Accelerarea privatizarii si protectia dreptului de proprietate;

Ø Accelerarea restructurarii cu deosebire la scara microeconomica;

Ø Sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii din sectorul de productie, stimularea performantei, competitiei si competitivitatii, concomitent cu orientarea productiei acestora spre domenii in care cererea populatiei nu este satisfacuta.

Cat priveste mecanismele si prioritatile legate direct de functionarea pietei muncii, acestea se concretizeaza in urmatoarele sfere:

Ø Gestiunea previzionala si managementul calitativ al resurselor umane la toate nivelurile;

Ø    Descentralizare, subsidiaritate si responsabilitate in managementul strategic, sectorial si la nivel de firma al resurselor umane;

Ø Dezvoltarea parteneriatului, tri si multipartitismului in gestionarea pietei muncii, definirea riguroasa a competentelor si raspunderilor sociale in legatura nemijlocita cu progresele privatizarii, restructurarii si dezvoltarii institutiilor pietei muncii;

Ø     Incurajarea prin masuri si stimulente adecvate a mobilitatii fortei de munca.

b) O strategie nationala de promovare a unui sistem competitiv de salarii si venituri construita in jurul catorva axe si anume:

Ø    Eliberarea fortelor stimulative ale pietei si slabirea treptata si respectiv limitarea, interventiei statului in formarea si miscarea salariilor. Avand in vedere ca in economie sectorul public va detine o pondere relativ insemnata, statul nu poate fi eliminat in totalitate de pe piata muncii in calitatea sa de patron;

Ø Legarea salariului individual de productivitate, performanta, competenta. Aceasta va conduce la sporirea caracterului remuneratoriu al salariului, la organizarea functiilor sale de venit si cost, la stimularea pregatirii profesionale, a competitiei pentru rezultate, la largirea stimulativa a plajei de diferentiere a salariilor si sustinerea echilibrelor dintre cererea si oferta pe pietele muncii;

Ø Stimularea dezvoltarii prin salarii, prin cresterea puterii de cumparare a acestora, a dezvoltarii pietei interne si a productiei nationale, spargerea monopolului si a presiunii importatorilor de anumite produse care au efecte negative pentru dezvoltarea productiei nationale, de bunuri si servicii si implicit pentru ocuparea fortei de munca si asigurarea venitului din munca;

c) O politica flexibila, negociata in ceea ce priveste marimea salariului minim, astfel:

Ø Cresterea salariului minim in limite care sa stimuleze investitia in capitalul uman, perfectionarea calificarii. Aplicarea coeficientilor de ierarhizare a posturilor de munca si a functiilor, evaluarea competentei, incadrarea si promovarea personalului pe grile de salarii cerute de post si capacitatea celui ce-l detine;

Ø Deconectarea diverselor tipuri de prestatii sociale de marimea salariului minim, precum si eliminarea automatismului miscarii grilei de salarii ca urmare a cresterii salariului minim garantat.

d) Flexibilizarea sistemului de indexare a salariilor in functie de evolutia preturilor bunurilor si serviciilor, astfel incat sa se asigure o protectie mai mare a puterii de cumparare a salariului nominal.

e) Descentralizarea in continuare a negocierilor colective, concentrarea lor la nivel de ramura si intreprindere, cu precizarea riguroasa a campului problematic al negocierilor pentru fiecare dintre aceste niveluri.

f) Intarirea disciplinei financiare, a controlului costurilor de productie si nu numai sau cu precadere a costurilor directe si indirecte cu forta de munca.

g) Imbunatatirea legislatiei cu privire la piata muncii si accelerarea procesului de creare a unor institutii moderne ale pietei muncii, capabile sa gestioneze piata muncii pe principiile descentralizarii, deconcentrarii si a parteneriatului.

Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Angajatorul persoana juridica, persoana fizica autorizata sa desfasoare o activitate independenta, precum si asociatia familiala au obligatia de a incheia, in forma scrisa, contractul individual de munca anterior inceperii raporturilor de munca.

Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul cu privire la clauzele generale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.

2. CONDITII PRIVIND ANGAJAREA SI AVANSAREA PERSONALULUI IN FUNCTII

Angajarea personalului intr-o firma privata se poate face prin concurs, pe un post creat, cerut de situatia firmei. In vederea participarii la concurs, persoanele care urmeaza sa se angajeze trebuie sa indeplineasca in principiu, cumulativ, urmatoarele conditii:

Ø Sa nu fi suferit vreo condamnare pentru fapte ce le-ar face incompatibile cu functia pentru care candideaza;

Ø Sa prezinte o recomandare de la ultimul loc de munca sau de la unitatea de invatamant, pentru absolventii care se angajeaza prima data. Recomandarea trebuie sa cuprinda, in mod obligatoriu, caracterizarea profilului profesional si moral al persoanei;

Ø Sa prezinte curriculum vitae din care sa rezulte activitatea desfasurata.

In cadrul fiecarei firme, conducerea constituie o comisie de examinare care verifica indeplinirea conditiilor de participare la concurs, precum si competenta profesionala a candidatilor.

3. REGLEMENTARI PRIVIND CONCEDIUL DE ODIHNA

Salariatii au dreptul, in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna platit cu o durata de 21 sau 25 zile lucratoare, in raport cu vechimea lor in munca, dupa cum urmeaza:

Vechimea in munca; Durata concediului

- pana la 10 ani 21 zile lucratoare

- peste 10 ani 25 zile lucratoare

Pentru tinerii in varsta de pana la 18 ani, durata concediului de odihna este de 24 zile lucratoare. La stabilirea duratei concediului de odihna se ia in considerare varsta pe care acesti tineri au avut-o la data de 1 ianuarie din anul calendaristic respectiv.

Vechimea in munca ce se ia in considerare la determinarea duratei concediului de odihna este aceea pe care salariatii o implinesc in cursul anului calendaristic pentru care li se acorda concediu.

Pentru salariatii care se incadreaza in munca in timpul anului, durata concediului de odihna se va stabili proportional cu perioada lucrata de la incadrare la sfarsitul anului calendaristic, in raport cu vechimea in munca stabilita.

Salariatii care au lipsit de la serviciu intregul an calendaristic, fiind in concediu medical sau in concedii fara plata nu au dreptul la concediul de odihna pentru acel an.

In cazul in care perioadele de concedii medicale si de concedii fara plata, au fost de 12 luni sau mai mari si s-au intins pe 2 sau mai multi ani calendaristici consecutivi, salariatii au dreptul la un singur concediu de odihna, acordat in anul reinceperii activitatii.

Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an calendaristic, integral sau fractionat, cu conditia ca una dintre fractiuni sa nu fie mai mica de 15 zile lucratoare.

Pe durata concediului de odihna, salariatii au dreptul la o indemnizatie stabilita in raport cu numarul de zile de concediu inmultite cu media zilnica a salariului de baza, sporului de vechime, indemnizatiei pentru functia de conducere, luate impreuna corespunzatoare lunii in care se efectueaza zilele de concediu; in cazul in care concediul de odihna se efectueaza in cursul a doua luni consecutive, media veniturilor se calculeaza distinct pentru fiecare luna in parte.

Efectuarea concediului de odihna se intrerupe in cazul in care salariatul intra in concediu pentru maternitate, precum si in cazul in care salariatul este rechemat, prin dispozitia scrisa a conducerii unitatii numai pentru nevoi de serviciu neprevazute, care fac necesara prezenta salariatului in unitate. In situatia rechemarii, cei in cauza au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport si a cheltuielilor legate de efectuarea concediului in alta localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestatia de care nu au mai putut beneficia din cauza rechemarii.

Persoanele care presteaza munci grele, periculoase sau vatamatoare, ori lucreaza in locuri de munca in care exista astfel de conditii, au dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna suplimentar, cu o durata cuprinsa intre 3 - 10 zile lucratoare.

In afara concediului de odihna, salariatii au dreptul la zile de concediu platite, in cazul urmatoarelor evenimente familiale deosebite:

a) casatoria salariatului - 5 zile

b) nasterea sau casatoria unui copil - 3 zile

c) decesul sotului sau a unei rude de pana la gradul 2 al salariatului - 3 zile.

Pe durata concediilor fara plata, persoanele respective isi pastreaza calitatea de salariat.

LEGISLATIA MUNCII SI SISTEMUL DE PENSII PRIVATE

Avantajele posterioare perioadei de munca de care se bucura persoanele angajate sunt pensia si asistenta medicala. Pentru a beneficia de aceste avantaje, atat angajatorul, cat si angajatul trebuie sa verse, corespunzator legislatiei in vigoare, anumite sume cu caracter de contributii definitive la sistemul de pensii de stat si la cel de sanatate.

Intreprinderile pot incheia diferite tipuri de asigurari de viata pentru angajatii lor, dar din punct de vedere fiscal aceste cheltuieli nu sunt in totalitate deductibile.

5. ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND SALARIUL

Salariul sau pretul muncii constituie o componenta esentiala a pietei muncii.De marimea si dinamica salariului depinde asigurarea unor conditii economice si sociale corespunzatoare unui anumit standard de viata.

In functie de intelegerea acestui raport se vor delimita relatiile, la nivel microeconomic- firma si macroeconomic- guvern, fata de retribuire si alte conditii privind angajarea fortei de munca.

Salariul este definit in diferite moduri, in functie de doctrina economica pe care o reprezinta un economist teoretician.

In acceptiunea cea mai larga, salariul, reprezinta suma de bani cu care este remunerat factorul de productie munca pentru participarea sa la obtinerea rezultatelor unei activitati economice.

Salariul trebuie abordat in dublu sens:

Cost;

Venit.

Salariul – cost reprezinta cheltuielile suportate de agentii economici pentru plata muncii, contributiile la asigurarile sociale si fondul de somaj. In functie de ramura, subramura si firma, ponderea acestor cheltuieli in costul total difera.

Salariul – venit, care revine factorului de productie munca, este o forma de venit personal de a carui marime depinde satisfacerea nevoilor, aspiratiilor fiecarui salariat. De aceea, el devine un stimulent pentru salariati de a se califica sau recalifica, perfectiona sau adapta la cerintele unitatii in care lucreaza, pietei muncii in general. Salariul- venit detine o pondere importanta in totalul venitului national.

In tarile dezvoltate economic, 70% din populatia ocupata este salariata. In tarile in curs de dezvoltare, aceasta pondere este mult mai mica datorita structurii inguste a economiilor nationale respective.

Salariul este o categorie economica complexa, care presupune contract de munca, negocieri colective, prestatii de securitate sociala, institutii ale pietei muncii etc.

Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeste pentru munca prestata. Salariatul este foarte interesat de nivelul de viata ce i-l poate asigura salariul primit, aceasta se poate cunoaste cu ajutorul salariului real, care este dat de cantitatea de bunuri si servicii pe care salariatul le poate cumpara la un moment dat, cu salariul nominal.

Marimea salariului real depinde de nivelul si dinamica salariului nominal si cea a preturilor.

SR = SN / IP, in care:

SR = salariul real

SN = salariul nominal

IP = indicele preturilor

Dinamica salariului real are o influenta considerabila asupra ofertei de munca. Daca lucratorul considera ca acesta este prea redus, el va cauta sa prelungeasca timpul de munca, sa lucreze ore suplimentare reducandu-si astfel timpul liber.Cand salariul real a atins nivelul apreciat de lucrator ca drept multumitor pentru conditiile sale de viata, va reduce timpul de lucru sau il va mentine. Dar daca salariul real creste, numarul orelor de munca va scade. Se produce ceea ce se numeste 'efectul de venit '.

6. SALARIUL - CONCEPT, PREVEDERI LEGISLATIVE

SI CONTABILIZARE IN ROMANIA

In prima instanta, definitia va fi nuantata pe parcurs, salariile reprezinta contravaloarea in bani sau bunuri obtinuta de catre o persoana fizica de la o persoana juridica in schimbul desfasurarii unei activitati legale, in baza unui contract de munca sau ca urmare a unui statul special conferit de lege, indiferent de perioada, forma sau denumirea sub care se acorda.

Persoana juridica, este in fapt o abstractizare, reprezentand intruchiparea vointei unei colectivitati sau autoritati, care creeaza prin actul de infiintare sau efectul legii, un subiect distinct de drept, inzestrat cu drepturi si obligatii depline (civile, administrative, comerciale), cu structura organizatorica si patrimoniu proprii, in vederea indeplinirii unui scop licit.

Fara a avea pretentia unei rigori juridice, prin persoana fizica vom intelege fiinta umana inzestrata cu capacitatea de a-si exercita drepturile si a-si asuma si indeplini obligatiile sociale, personal si singura (inzestrata cu capacitate de exercitiu deplina). Din punct de vedere al dreptului civil, varsta de la care o persoana fizica are discernamantul (pana la proba contrarie) savarsirii actelor juridice civile, in nume propriu, este, de regula, 18 ani.

In Romania, conform legii, salariul acordat nu poate fi mai mic decat salariul minim brut pe economie.

Prin activitate, in sens fiscal, se intelege orice activitate desfasurata de catre o persoana in scopul obtinerii de venit. Din cuprinsul Codului fiscal si in corelatie cu alte reglementari legale, activitatile se pot imparti:

dupa relatiile care se stabilesc intre subiectii activi (participanti) si pasivi (beneficiari):

- activitate dependenta;

- activitate speciala sau statutara (desfasurata in baza unor legi speciale sau statute);

- activitate independenta;

- activitate semidependenta (contractuala exclusiv contractul de munca);

- qvasiactivitati (activitati aleatoare).

dupa regulile de impozitare, activitatile de mai sus se regrupeaza in cadrul categoriilor de venituri impozabile prevazute in capitolele Titlului III al Codului fiscal.

Fiecare categorie de venit are regula sau regulile sale specifice si un continut strict reglementat. Spre exemplu, regula impozitarii veniturilor din salarii se aplica veniturilor obtinute din activitati dependente, din activitati speciale sau din activitati asimilate acestora. Regulile impozitarii veniturilor din activitati independente se aplica veniturilor obtinute din practicarea meseriilor, profesilor, anumitor contracte, conventii s.a., celelalte reguli aplicandu-se unor activitati definite si grupate dupa anumite trasaturi definitorii, precum: investitii, pensii, cedarea folosintei bunurilor, premii, jocuri de noroc s.a.

Prin activitate dependenta vom intelege orice activitate desfasurata de catre o persoana fizica intr-o relatie de angajare; in lipsa unei definitii legale a conceptului de 'angajare' si in prezenta conceptului de 'numire' cu care se opereaza pentru functionarii publici, apreciem ca relatiile de dependenta se refera exclusiv la relatiile reglementate de legislatia muncii (si nu la orice relatii contractuale).

Prin activitate dependenta la functia de baza vom intelege orice activitate dependenta declarata ca apartinand functiei de baza de catre o persoana fizica, in conformitate cu prevederile legii; sintagma a fost introdusa prin Codul fiscal pentru a se acorda anumite facilitati fiscale (deduceri) o singura data, la functia de baza sau la functia declarata ca atare. In sens fiscal un angajat nu poate detine decat o singura functie de baza care poate fi declarata de angajat in conditiile legii si la locul de munca la care acesta realizeaza venituri din salarii in baza unui contract individual de munca cu timp partial.

Prin activitate independenta vom intelege orice activitate desfasurata cu regularitate de catre o persoana fizica, alta decat o activitate dependenta; spre exemplu activitatea desfasurata de comercianti si meseriasi - persoane fizice autorizate (PF) sau in cadrul profesilor libere, s.a. Mentionam in acest sens ca activitatile prestate in baza unor conventii civile de prestari servicii au fost trecute de catre Codul fiscal in categoria veniturilor independente si ca atare contribuabilii care realizeaza astfel de venituri trebuie sa se conformeze prevederilor .

Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, stabilesc ca veniturile de natura salariala, denumite in continuare venituri din salarii, sunt venituri din activitati dependente, daca sunt indeplinite criteriile, indiferent de forma sau denumirea sub care se acorda, spre exemplu:

salarii de baza, sporuri si adaosuri de orice fel;

indemnizatii de orice fel, recompense si premii de orice fel;

sume reprezentand premiul anual si stimulente acordate, potrivit legii;

sume primite pentru concediul de odihna;

sume primite in caz de incapacitate temporara de munca;

orice alte castiguri in bani si in natura, primite de la angajatori de catre angajati, ca plata a muncii lor;

stimulente din fondul de participare la profit, acordate salariatilor agentilor economici dupa aprobarea bilantului contabil, potrivit legii;

Codul fiscal nu defineste veniturile salariale obtinute sub forma de 'avantaje in natura' rezumandu-se la a le consemna (nelimitativ). Pe langa contravaloarea utilizarii unor bunuri sau servicii in interes propriu de catre salariat, ca: automobil, cazare, hrana, imbracaminte, abonamente, convorbiri telefonice, personal pus la dispozitie de angajator au fost adaugate si sumele de bani rezultate din: datoriile anulate, imprumuturile nerambursabile sau diferenta de dobanda fata de dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei (la imprumuturile preferentiale rambursabile sau la depozite).

Codul fiscal nu defineste veniturile salariale obtinute sub forma de 'avantaje in natura' rezumandu-se la a le consemna (nelimitativ). Pe langa contravaloarea utilizarii unor bunuri sau servicii in interes propriu de catre salariat, ca: automobil, cazare, hrana, imbracaminte, abonamente, convorbiri telefonice, personal pus la dispozitie de angajator au fost adaugate si sumele de bani rezultate din: datoriile anulate, imprumuturile nerambursabile sau diferenta de dobanda fata de dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.

In categoria decontarilor cu personalul sunt incluse si ajutoare de boala pentru incapacitatea temporara de munca, cele pentru ingrijirea copilului, ajutoare de deces si alte ajutoare acordate de intreprindere care se suporta din contributia pentru asigurarile sociale precum si pentru sumele acordate pentru somaj tehnic.

Elementele de calcul si decontare a remuneratiilor asa cum sunt ierarhizate in statul de salarii.

7. FORMELE DE SALARIZARE

Forma de salarizare consta in principiile si modalitatile concrete prin care se determina marimea salariului pentru fiecare salariat. Forma de salarizare face legatura intre partea ce revine salariatului si activitatea depusa de el, intre salarii si rezultatele muncii. Fiecare forma de salarizare evidentiaza intr-un mod specific cantitatea, calitatea si importanta muncii depuse.

Formele de salarizare sunt stipulate in contractul de munca. Cele mai practicate forme de salarizare sunt:

In regie;

In acord;

Mixta.

- salarizarea in regie se bazeaza pe valoarea muncii prestate si a cheltuielilor de personal in functie de timpul de lucru platit indiferent de randamentul muncii salariatului.

- salarizarea in acord poate fi de regula in acord direct sau colectiv bazandu-se pe evaluarea muncii prestate si a cheltuielilor de personal in functie de valoarea realizarilor fara a tine seama de durata timpilor de lucru pentru obtinerea acestora.

Sunt mai multe variante de salarizare in acord:

- salarizarea cu prime individuale care include in salariul cuvenit salariatului doua elemente :

- un element variabil care se determina in functie de randamentul muncii prestate (prima individuala) ;

- un element fix care garanteaza de obicei salariul minim pe economie.

Salarizarea cu prime colective reprezinta acordarea unei prime la salariul fix stabilita in functie de randamentul formatiei sau economiile realizate de aceasta asupra cheltuielilor contabile.

Salarizarea cu prime colective se realizeaza in trei moduri:

- salarizarea proportionala;

- salarizarea cu participare la beneficii (profit);

- salarizarea cu prime de productivitate;

- salarizarea mixta ( regie + acord ) se aplica in special cazul executarii intermitente atat de activitati de aprovizionare a locurilor de munca, cat si de executie, caz in care activitatile de aprovizionare sunt platite in regie, iar cele de executie propriu zisa in acord.

Alegerea formei de salarizare are in vedere utilizarea eficienta a fortei de munca, stimularea ei in ridicarea calificarii si evaluarea cat mai justa a raportului intre rezultatele economico-financiare ale unitatilor si remunerarea propriilor salariati.

Structural salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile si adaosurile pentru conditiile deosebite de munca si pentru rezultatele obtinute, indemnizatii si alte sporuri acordate pentru conducere, indexarile de salariu si compensarea cresterilor de preturi, indemnizatii acordate pentru concediul de odihna.

8. ELEMENTE DEFINITORII IN DETERMINAREA SALARIILOR

Contributiile sociale individuale obligatorii datorate de catre salariati, astfel cum sunt reglementate pentru semestrul I al anului 2006 'luate in calcul la determinarea impozitului lunar pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementarilor in domeniu, cum ar fi':

contributia individuala de asigurari sociale;

contributia individuala pentru asigurarile sociale de sanatate;

contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj;

alte contributii individuale obligatorii stabilite prin lege.

Nu se admit la calculul lunar al impozitului pe salarii contributiile individuale pentru asigurarile private de sanatate, precum si la schemele facultative de pensii ocupationale.



9. CATEGORII DE AVANTAJE ALE PERSONALULUI

IN CONFORMITATE CU IASC/IFRS

IASC identifica 5 categorii de avantaje ale personalului:

· Avantaje pe termen scurt: monetare (salarii, remuneratii, cotizatii la asigurari sociale, concedii platite, prime) si nemonetare (asistenta medicala, locuinta, autoturism alte bunuri si servicii gratuite), acordate personalului in activitate.

· Avantaje posterioare perioadei de munca: pensii, asigurarea de viata si asigurarea medicala posterioara perioadei de munca.

· Avantaje pe termen lung (concedii pentru vechime, indemnizatii pentru incapacitate pe termen lung, participatii, prime si alte remuneratii daca sunt platite dupa 12 luni sau mai mult).

· Remuneratii acordate sub forma unor instrumente de capitaluri proprii

O intreprindere recunoaste si costul previzional al beneficiilor angajatilor pe termen scurt, sub forma absentelor compensate, conform criteriilor de recunoastere, mentionate mai sus, ca o datorie, respectiv ca o cheltuiala. Este vorba de o serie de indemnizatii pentru concedii medicale, concedii de odihna etc.

O intreprindere trebuie sa recunoasca si costul previzionat al procentelor din profit si platile primelor, tot ca o datorie si o cheltuiala.

De regula, angajatii primesc o cota din profit numai daca raman in cadrul intreprinderii pentru o perioada precizata. Astfel de planuri creeaza o obligatie implicita ca angajatii sa presteze servicii care sa mareasca suma ce va fi platita, daca ei raman angajati, pana la finele perioadei precizate.

Cheltuieli relative la prestatiile definitive *(PENSII)

Regimurile de avantaje posterioare perioadei de munca sunt clasificate in: regimuri de contributii definitive si regimuri de prestatii definitive. Atunci cand o intreprindere plateste prime de asigurare in regim de avantaje posterioare sub forma unor cotizatii definitive la un fond, aceasta trebuie contabilizata considerand contributiile varsate in regimul de cotizatii definitive. Inregistrarea presupune trecerea pe cheltuieli a contributiilor definitive.

In cazul regimurilor de prestatii definitive intreprinderea trebuie sa contabilizeze obligatiile juridice si obligatiile de fapt, generate de practicile sale anterioare, pornind de la premisa ca va acorda respectivele avantaje posterioare perioadei de munca pe toata durata de viata activa ramasa pentru personalul sau.

In contul de rezultate intreprinderea trebuie sa contabilizeze la cheltuieli sau la venituri, dupa caz:

costul serviciilor prestate in numele exercitiului + costul financiar;

CAPITOLUL III

CONSIDERATII PRIVIND CONTABILITATEA SALARIILOR

PERSONALULUI IN ROMANIA

Inregistrarile contabile care se creeaza in legatura cu personalul sunt generate de munca pe care acesta o presteaza in cadrul unitatii patrimoniale si care este remunerata sub forma drepturilor salariale individuale.

Reglementarile contabile aplicabile decontarilor cu personalul prevad:

- Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani sau in natura datorate de unitate personalului pentru munca prestata si care se suporta, potrivit reglementarilor in vigoare, din fondul de salarii.

- In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit reglementarilor in vigoare, nu se suporta din fondul de salarii, repartizarea din profitul net realizat, aprobata de adunarea generala a actionarilor, pentru participarea salariatilor la profit, precum si avansurile acordate potrivit legii.

- Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistreaza intr-un cont distinct, pe persoane.

- Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau pentru alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor, se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.

- Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi incasate de la acesta, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante in legatura cu personalul.

- Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale cuprinde obligatiile pentru contributia la asigurari sociale si la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj.

Eventualele sume datorate sau care urmeaza a se incasa in perioadele urmatoare, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante sociale.'

1. ORGANIZAREA CONTABILITATII OPERATIILOR

PRIVIND SALARIILE PERSONALULUI

Se realizeaza, in principal, cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I din grupa 42,

'PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE'

Din grupa 421 'Personal si conturi asimilate' fac parte:

Contul 42 'Personal - salarii datorate'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia in bani sau in natura, inclusiv a adaosurilor si premiilor achitate din fondul de salarii.

Contul 421 'Personal - salarii datorate' este un cont de pasiv.

In creditul contului 421 'Personal - salarii datorate' se inregistreaza:

- salariile si alte drepturi cuvenite personalului (641).

In debitul contului 421 'Personal - salarii datorate' se inregistreaza:

- retineri din salarii reprezentand avansuri, sume opozabile salariatilor datorate tertilor, contributia pentru asigurari sociale, contributia pentru ajutorul de somaj, impozitul pe salarii, precum si alte retineri datorate unitatii (425, 427, 428, 431, 437, 444);

- valoarea la pret de inregistrare a produselor acordate salariatilor ca plata in natura, potrivit legii (345);

- drepturi de personal neridicate (426);

- salariile nete achitate personalului (512, 531).

Soldul contului reprezinta drepturile salariale datorate.

Contul 423 'Personal - ajutoare materiale datorate'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta ajutoarelor de boala pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces si a altor ajutoare acordate.

Contul 423 'Personal - ajutoare materiale datorate' este un cont de pasiv.

In creditul contului 423 'Personal - ajutoare materiale datorate' se inregistreaza:

- ajutoarele materiale suportate din contributia unitatii pentru asigurari sociale, precum si alte ajutoare acordate (431, 645).

In debitul contului 423 'Personal - ajutoare materiale datorate' se inregistreaza:

- ajutoare materiale achitate (512, 531);

- retinerile reprezentand avansuri acordate, sume datorate unitatii sau tertilor, contributia pentru asigurari de sanatate si pentru ajutorul de somaj si impozitul datorat (425, 427, 428, 431, 437, 444);

- ajutoare materiale neridicate (426).

Soldul contului reprezinta ajutoare materiale datorate.

Contul 424 'Participarea personalului la profit'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta stimulentelor acordate personalului din profitul realizat.

Contul 424 'Participarea personalului la profit' este un cont de pasiv.

In creditul contului 424 'Participarea personalului la profit' se inregistreaza:

- sumele repartizate personalului din profitul realizat (117).

In debitul contului 424 'Participarea personalului la profit' se inregistreaza:

- impozitul retinut (444);

- sumele achitate personalului (512, 531);

- sumele neridicate de personal (426).

Soldul contului reprezinta stimulentele din profit, datorate.

Contul 425 'Avansuri acordate personalului'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor acordate personalului.

Contul 425 'Avansuri acordate personalului' este un cont de activ.

In debitul contului 425 'Avansuri acordate personalului' se inregistreaza:

- avansurile achitate personalului (512, 531);

- avansurile neridicate (426).

In creditul contului 425 'Avansuri acordate personalului' se inregistreaza:

- sumele retinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentand avansuri acordate (421, 423).

Soldul contului reprezinta avansurile acordate.

Contul 426 'Drepturi de personal neridicate'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta drepturilor de personal neridicate in termenul legal.

Contul 426 'Drepturi de personal neridicate' este un cont de pasiv.

In creditul contului 426 'Drepturi de personal neridicate' se inregistreaza:

- sumele datorate personalului, reprezentand salarii, sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de boala si alte drepturi, neridicate in termen (421, 423, 424, 425).

In debitul contului 426 'Drepturi de personal neridicate' se inregistreaza:

- sumele achitate personalului (512, 531);

- drepturile de personal neridicate prescrise (758).

Soldul contului reprezinta drepturi de personal neridicate.

Contul 427 'Retineri din salarii datorate tertilor'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta retinerilor si popririlor din salarii, datorate tertilor.

Contul 427 'Retineri din salarii datorate tertilor' este un cont de pasiv.

In creditul contului 427 'Retineri din salarii datorate tertilor' se inregistreaza:

- sumele retinute personalului, datorate tertilor, reprezentand chirii, cumparari cu plata in rate si alte obligatii fata de terti (421, 423).

In debitul contului 427 'Retineri din salarii datorate tertilor' se inregistreaza:

- sumele achitate tertilor, reprezentand retineri sau popriri (512, 531).

Soldul contului reprezinta sumele retinute, datorate tertilor.

Contul 428 'Alte datorii si creante in legatura cu personalul'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor datorii si creante in legatura cu personalul.

Contul 428 'Alte datorii si creante in legatura cu personalul' este un cont bifunctional.

In creditul contului 428 'Alte datorii si creante in legatura cu personalul' se inregistreaza:

- garantiile gestionare retinute personalului (421);

- sumele datorate personalului, pentru care nu s-au intocmit state de plata, determinate de activitatea exercitiului care urmeaza sa se inchida, inclusiv indemnizatiile pentru concediile de odihna neefectuate pana la inchiderea exercitiului financiar (641);

- sumele datorate personalului sub forma de ajutoare (438);

- sumele incasate sau retinute personalului (531, 421, 423).

In debitul contului 428 'Alte datorii si creante in legatura cu personalul' se inregistreaza:

- sumele achitate personalului, evidentiate anterior in acest cont (531);

- sumele datorate de personal, reprezentand chirii, avansuri nejustificate, salarii, ajutoare de boala, sporuri si adaosuri necuvenite, imputatii si alte debite (438, 542, 706, 708, 758, 4427);

- sumele restituite gestionarilor reprezentand garantiile si dobanda aferenta (531);

- cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportata de personal (758, 4427);

- valoarea biletelor de tratament si odihna, a tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori acordate personalului (532);

- datorii prescrise sau anulate (758).

Soldul creditor al contului reprezinta sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor, sumele datorate de personal.

GRUPA 43 'ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE'

Din grupa 43 'Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate' fac parte:

Contul 431 'Asigurari sociale'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor privind contributia angajatorului si a personalului la asigurarile sociale si a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate.

Contul 431 'Asigurari sociale' este un cont de pasiv.

In creditul contului 431 'Asigurari sociale' se inregistreaza:

- contributia angajatorului la asigurarile sociale (645);

- contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate (645);

- contributia personalului la asigurari sociale (421, 423);

- contributia personalului pentru asigurari sociale de sanatate (421, 423).

In debitul contului 431 'Asigurari sociale' se inregistreaza:

- sumele virate asigurarilor sociale si asigurarilor sociale de sanatate (512);

- sumele datorate personalului, ce se suporta din asigurari sociale (423);

- datorii anulate (758).

Soldul contului reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale si asigurarilor sociale de sanatate.

Contul 437 'Ajutor de somaj'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor privind ajutorul de somaj, datorat de angajator, precum si de personal, potrivit legii.

Contul 437 'Ajutor de somaj' este un cont de pasiv.

In creditul contului 437 'Ajutor de somaj' se inregistreaza:

- sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de somaj (645);

- sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de somaj (421, 423).

In debitul contului 437 'Ajutor de somaj' se inregistreaza:

- sumele virate reprezentand contributia unitatii si a personalului pentru constituirea fondului de somaj (512);

- datorii anulate (758).

Soldul contului reprezinta ajutorul de somaj datorat.

Contul 438 'Alte datorii si creante sociale'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta datoriilor de achitat sau a creantelor de incasat in contul asigurarilor sociale aferente exercitiului in curs, precum si plata acestora.

Contul 438 'Alte datorii si creante sociale' este un cont bifunctional.

In creditul contului 438 'Alte datorii si creante sociale' se inregistreaza:

- sumele reprezentand ajutoare materiale achitate in plus personalului (428).

In debitul contului 438 'Alte datorii si creante sociale' se inregistreaza:

- sumele datorate personalului, sub forma de ajutoare materiale (428);

- sumele virate asigurarilor sociale reflectate ca alte datorii (512);

- datorii prescrise sau anulate (758).

Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate bugetului asigurarilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce urmeaza a se incasa de la bugetul asigurarilor sociale.

GRUPA 44 'BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE'

Contul 444 'Impozitul pe venituri de natura salariilor'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta impozitelor pe veniturile de natura salariilor si altor drepturi similare datorate bugetului statului.

Contul 444 'Impozitul pe venituri de natura salariilor' este un cont de pasiv.

In creditul contului 444 'Impozitul pe venituri de natura salariilor' se inregistreaza:

- sumele reprezentand impozitul pe venituri de natura salariilor retinut din drepturile banesti cuvenite personalului, potrivit legii (421, 423, 424);

- sumele reprezentand impozitul datorat de catre colaboratorii unitatii pentru platile efectuate catre acestia (401).

In debitul contului 444 'Impozitul pe venituri de natura salariilor' se inregistreaza:

- sumele virate la bugetul statului reprezentand impozitul pe veniturile de natura salariilor si alte drepturi similare (512);

- datorii anulate (758).

Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului statului.

Contul 447 'Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta datoriilor si a varsamintelor efectuate catre alte organisme publice, potrivit legii.

Contul 447 'Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate' este un cont de pasiv.

In creditul contului 447 'Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate' se inregistreaza:

- datoriile si varsamintele de efectuat, conform prevederilor legale, catre alte organisme publice (635).

In debitul contului 447 'Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate' se inregistreaza:

- platile efectuate catre organismele publice (512);

- datorii anulate (758).

Soldul contului reprezinta sumele datorate.

GRUPA 64 'CHELTUIELI CU PERSONALUL'

Din grupa 64 'Cheltuieli cu personalul' fac parte:

Contul 641 'Cheltuieli cu salariile personalului'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu salariile personalului.

In debitul contului 641 'Cheltuieli cu salariile personalului' se inregistreaza:

- valoarea salariilor si a altor drepturi cuvenite personalului (421);

- drepturi de personal pentru care nu s-au intocmit statele de plata, aferente exercitiului incheiat (428).

Contul 645 'Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor privind asigurarile si protectia sociala.

In debitul contului 645 'Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala' se inregistreaza:

- sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protectia sociala (423);

- contributia unitatii la asigurarile sociale si de sanatate (431);

- contributia unitatii la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj (437).

2. SISTEMUL DE ASIGURARI SOCIALE DIN TARA NOASTRA

Conform ordinului 340 din 4 mai 2007 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19 / 2007 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, in sistemul public sunt contribuabili, dupa caz:

Ø    Asiguratii care datoreaza contributii individule de asigurari sociale;

Ø    Angajatorii;

Ø    Persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii, asimilate in conditiile prezentei legi angajatorului;

Ø    Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala care administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj;

Ø    Persoanele care incheie contracte de asigurare.

Contributiile sociale individuale obligatorii datorate de catre salariati, astfel cum sunt reglementate pentru anul 2007 sunt:

contributia individuala de asigurari sociale;

contributia individuala pentru asigurarile sociale de sanatate;

contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj;

alte contributii individuale obligatorii stabilite prin lege.

Nu se admit la calculul lunar al impozitului pe salarii contributiile individuale pentru asigurarile private de sanatate, precum si la schemele facultative de pensii ocupationale.

CONTRIBUTIA INDIVIDUALA DE ASIGURARI SOCIALE RETINUTA DE LA ASIGURATI DE CATRE ANGAJATOR

Cotele contributiei individuale de asigurari sociale, au fost fixate in functie de intervale ale anului 2008 si de conditiile de munca, dupa cum urmeaza:
• pentru perioada 1 ianuarie - 3 noiembrie 2008: 29% pentru conditii normale de munca, 34% pentru conditii deosebite si 39% pentru conditii speciale de munca;
• din 1 decembrie 2008: 27,5% pentru conditii normale, 32,5% pentru conditii deosebite si 37,5% pentru conditii speciale de munca.

Cota contributiei individuale de asigurari sociale este de 9,5%, indiferent de conditiile de munca. In cota de contributie individuala de asigurari sociale este inclus si 2% aferent fondurilor de pensii administrate privat.

CONTRIBUTIA PENTRUL BUGETUL ASIGURARILOR DE SOMAJ

Modificata prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2008 - Legea nr.387/31.12.2007:

Angajator: 1% incepand cu 1 ianuarie 2008 si 0,5% incepand cu 1 decembrie 2008

Asigurat: 0,5% incepand cu 1 ianuarie 2008

Acste cote se aplica incepand cu drepturile salariale aferente lunilor ianuarie si respectiv decembrie 2008.

CONTRIBUTIA PENTRU ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

Modificata prin Legea bugetului de stat pe 2008 - Legea nr.388/31.12.2007:

- Angajator: 5,5% incepand cu 1 ianuarie 2008 si 5,2% incepand cu 1 decembrie 2008

- Asigurat: 5,5% incepand cu 1 iulie 2008

Acste cote se aplica incepand cu drepturile salariale aferente lunilor ianuarie, iulie, respectiv decembrie 2008.

CONTRIBUTIA PRIVIND ASIGURARILE SOCIALE DE STAT DATORATA DE ANGAJATOR

Modificata prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2008 - Legea nr.387/31.12.2007:

In perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2008
a) pentru conditii normale de munca 29%;
b) pentru conditii deosebite de munca 34%;
c) pentru conditii speciale de munca 39%.
Incepand cu 1 decembrie 2008:
a) pentru conditii normale de munca 27,5%;
b) pentru conditii deosebite de munca 32,5%;
c) pentru conditii speciale de munca 37,5%.

Cota contributiei individuale de asigurari sociale este de 9,5%, indiferent de conditiile de munca. In aceasta cota este inclusa si cota de 2% aferenta fondurilor de pensii administrate privat.Acste cote se aplica incepand cu drepturile salariale aferente lunilor ianuarie si respectiv decembrie 2008.

CONTRIBUTIA PRIVIND ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI PROFESIONALE DATORATA DE ANGAJATOR

Baza legala este reprezentata de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale cu modificarile si completarile ulterioare si Normele metodologice privind constituirea in anul 2007 a Fondului initial pentru functionarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

Cotele de contributie datorate de angajatori in functie de clasa de risc sunt stabilite de la 0,4% la 2%, si se aplica asupra fondului total de salarii brute realizate lunar.

Cota de 0,4% datorata de angajatori si de persoanele fizice care incheie contracte de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se adauga la cotele de contributie de asigurari sociale datorate de angajatori si asiguratii prevazuti , cu modificarile si completarile ulterioare, iar contributia aferenta noii cote se vireaza la bugetul asigurarilor sociale de stat in conditiile si la termenele stabilite pentru acestea.

In situatia in care intr-o unitate exista activitati incadrate in mai multe clase de risc, baza lunara de calcul o reprezinta fondul total de salarii brute lunare realizate corespunzator activitatilor incadrate in fiecare clasa de risc.

DREPTURI DE ASIGURARI SOCIALE CUVENITE ANGAJATILOR

Asiguratii sistemului public au dreptul la:

a) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca;

b) prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca;

c) indemnizatie pentru maternitate;

d) indemnizatie pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav;

e) ajutor de deces.

Beneficiaza de drepturile prevazute asiguratii care au un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni, realizat in ultimele 12 luni anterioare producerii riscului.

Asiguratii beneficiaza de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara conditii de stagiu de cotizare, in cazul accidentelor de munca, bolilor profesionale, urgentelor medico - chirurgicale, tuberculozei si bolilor infectocontagioase din grupa A.

Baza de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza carora s-a stabilit contributia individuala de asigurari sociale in lunile respective, conform prevederilor.

Pentru calculul indemnizatiilor de asigurari sociale se utilizeaza numarul de zile lucratoare din luna in care se acorda concediul medical sau, dupa caz, se solicita alte drepturi de asigurari sociale.

Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se determina prin aplicarea unui procent de 100 % la baza de calcul stabilita.

Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate de munca cauzate de boli profesionale, accidente de munca sau asimilate acestora, tuberculoza, SIDA, cancer de orice tip si boala infectocontagioasa din grupa A, stabilita in conditiile prevazute, este de 100 % din baza de calcul stabilita.

Indemnizatia pentru incapacitate de munca se suporta, astfel:

A. de catre angajator, in functie de numarul de angajati avut la data aparitiei incapacitatii temporare de munca, astfel:

a) pana la 20 de angajati, din prima zi pana in a 7-a zi de incapacitate temporara de munca;

b) intre 21 - 100 de angajati, din prima zi pana in a 12-a zi de incapacitate temporara de munca;

c) peste 100 de angajati, din prima zi pana in a 17-a zi de incapacitate temporara de munca;

B. de bugetul asigurarilor sociale de stat, incepand cu:

a) ziua urmatoare celor suportate de angajator, si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia;

b) prima zi de incapacitate temporara de munca, in cazul persoanelor asigurate care beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii.

Durata de acordare a concediului si a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, pentru fiecare tip de afectiune, este de cel mult 183 de zile in interval de un an, socotit din prima zi de imbolnavire.

Incepand cu a 90-a zi concediul se poate prelungi pana la 183 de zile, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale.

Medicul primar sau, dupa caz, medicul specialist in afectiunea principal invalidanta poate propune pensionarea de invaliditate daca bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.

In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii, medicul poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, in scopul evitarii pensionarii de invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate.

Medicul expert al asigurarilor sociale decide, dupa caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reducerea programului de lucru, reluarea activitatii in raport de pregatirea profesionala si de aptitudini ori pensionarea de invaliditate.

Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, in raport cu evolutia cazului si cu rezultatele actiunilor de recuperare.

In cazul in care medicul expert al asigurarilor sociale a emis avizul de pensionare de invaliditate, plata indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se face pana la sfarsitul lunii urmatoare celei in care s-a emis avizul, fara a se depasi durata maxima de acordare a concediului.

Asiguratii a caror incapacitate temporara de munca a survenit in timpul concediului de odihna sau al concediului fara plata beneficiaza de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, concediul de odihna sau fara plata fiind intrerupt, urmand ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.

Asiguratele au dreptul pe o perioada de 126 de zile calendaristice, la un concediu pentru sarcina si lauzie, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate. Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85 % din baza de calcul stabilita. Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Asiguratii au dreptul la:

a) indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;

b) indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la varsta de 18 ani.

Indemnizatiile prevazute se suporta integral din bugetul de stat si se platesc in cuantum de 85 % din baza de calcul.

Beneficiaza, la cerere, de indemnizatia pentru cresterea copilului sau pentru ingrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre parinti, daca solicitantul indeplineste conditiile de stagiu de cotizare prevazute.

De aceleasi drepturi beneficiaza si asiguratul care, in conditiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, caruia i s-au incredintat copii spre crestere si educare sau in plasament familial.

In cazul decesului asiguratului beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana care poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

Asiguratul beneficiaza de ajutor de deces in cazul decesului unui membru de familie aflat in intretinerea sa si care nu are un drept propriu de asigurari sociale.

Se considera membru de familie, in sensul prezentei legi: sotul, copiii proprii, copiii adoptati, copiii aflati in plasament familial sau cei incredintati spre crestere si educare familiei, in varsta de pana la 18 ani sau, daca isi continua studiile, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani, parintii si bunicii oricaruia dintre soti.

Ajutorul de deces se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat si se acorda, la cerere pe baza certificatului de deces.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

3. CONTABILITATEA SALARIILOR SI A FONDURILOR SPECIALE IN ROMANIA

Fondurile speciale sunt datorii ale societatii fata de bugetul statului, au caracter obligatoriu, sunt cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului.

Vom analiza constituirea si inregistrarea in contabilitate pentru o parte din aceste fonduri care relationeaza cu fondul de salarii:

FONDUL PENTRU ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

Se constituie din contributii ale persoanelor fizice si juridice; subventii si alte venituri.

1. Angajatorii au obligatia sa constituie si sa vireze caselor de asigurare sociala de sanatate contributia de asigurari sociale de sanatate in cota de 6,5 %, calculata asupra:

veniturilor salariale brute realizate lunar de angajati cu contract individual de munca, cooperatorii mestesugari, persoanele aflate in concediu pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani. In fondul de salarii se includ si indemnizatiile pentru plata concediilor medicale in caz de incapacitate pentru zilele suportate din fondul de salarii al angajatorului.

Sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de salarii si:

a) indemnizatia lunara bruta cuvenita administratorilor la companii si societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si regiile autonome;

b) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori;

c) alte drepturi si indemnizatii de natura salariala, acordate de catre angajator;

2. in mod corespunzator, se calculeaza si contributia datorata de cooperatia mestesugareasca, cota de 6,5 % aplicandu-se asupra veniturilor brute lunare acordate cooperatorilor.

3. Contributiile calculate asupra: veniturilor salariale realizate lunar de angajatii cu contract de munca; veniturilor brute lunare realizate de cooperatorii mestesugari; veniturile brute realizate de persoanele aflate in concediu pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani.

Toate aceste contributii se retin de catre angajator si se vireaza caselor de asigurari de sanatate judetene, la termenul stabilit prin lege.

Contributia pentru asigurarile de sanatate datorata de angajati se determina astfel:

a) o cota de 6,5 % aplicata lunar asupra veniturilor salariale brute, in cazul asiguratilor care au calitate de salariat.

Prin venituri salariale brute se intelege suma tuturor veniturilor in bani si in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate pe baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la care se refera sau de forma in care se acorda.

Sunt asimilate veniturilor salariale:

- indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii, societati nationale, societati comerciale in care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

- sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori;

- alte drepturi si indemnizatii de natura salariala primite de asigurati in bani sau in natura

In categoria veniturilor salariale brute se includ si indemnizatiile pentru ingrijirea copilului pana la varsta de 2 ani.

b) Cota de 6,5 % se aplica si: asupra veniturilor impozabile ale liber-profesionistilor; asupra venitului agricol impozabil;

FONDUL PENTRU PLATA AJUTORULUI DE SOMAJ

Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj in cota de 2,5 % aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de urmatori asigurati:

a) persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca

b) functionari publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului de numire

c) persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective

d) militari angajati pe baza de contract

e) persoane care au raport de munca in calitate de membru cooperator

f) alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate

2. Angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul pentru somaj, cota de 1 % aplicata asupra salariului de baza lunar brut pentru asigurati descrisi ;

3. Persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj si anume:

a) asociatul unic, asociatii;

b) administratorii care au incheiat contracte potrivit legii;

c) persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

d) membrii ai asociatiilor familiale;

e) cetatenii romani care lucreaza in strainatate, conform legii;

f) alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii care nu se regasesc in una din situatiile prevazute anterior; toate aceste persoane au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul pentru somaj, in cota da 4,5 %, aplicata asupra venitului lunar declarat.

FONDUL INITIAL PENTRU FUNCTIONAREA SISTEMULUI DE ASIGURARE PENTRU ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI PROFESIONALE

Fondul initial pentru functionarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, s-a constituit din anul 2007 din:

contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale datorata numai de angajatori;

contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale datorata si suportata de persoanele fizice care incheie contracte de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale si care sunt asigurate in sistemul public de pensii;

contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale aferenta somerilor pe durata practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate ;

dobanzile aferente disponibilitatilor din contul special in care s-au virat contributiile aferente cotei de 0.4% pentru constituirea fondului.

Cota cu care persoanele fizice si juridice trebuie sa contribuie la constituirea Fondului este de 0,4%. Aceasta se adauga la cotele de contributie de asigurari sociale datorate de angajatori, rezultand o noua cota.

5. IMPOZITUL PE SALARII SI DEDUCERILE PERSONALE

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un imopzit lunar, final care se calculeaza si retine la sursa de catre platitorii de impozit. Acest impozit lunar se determina astfel:

la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:

deducerea personala acordata pentru luna respectiva;

cotizatia sindicala platita in luna respectiva;

contributiile facultative la pensiile ocupationale in limita a 200 euro anual;

pentru venituri obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe venituri din salarii, pentru fiecare contribuabil.

Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in fisele fiscale. Platitorul are obligatia sa completeze fisele fiscale, pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale, pe intreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat.

Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.

Deducerile personale se acorda persoanelor fizice in functie de venitul brut lunar si numarul persoanelor aflate in intretinere.

Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile nu depasesc 389 ron/lunar.

In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti.

Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti.

Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.

La calculul deducerilor lunare degresive, in functie de numarul de persoane aflate in intretinerea contribuabilului (NPI) s-a utilizat relatia de calcul:

DP = (250 + NPI x 100) x K

Unde: K=parametru definit astfel:

VBL

Pana la 1.000 RON

1000,01-3.000 RON

Peste 3.000

K

1- (VBL-1000)/2000

Pentru intervalul 1000,01-3000 relatia poate fi scrisa si sub forma:

[(250 + NPI x 100)] x (3.000 - VBL)/2.000

Aceasta relatie o vom prezenta in tabelul de mai jos:

Deduceri personale

Numarul persoanelor aflate in intretinere

Venit brut lunar din salarii (VBL)

Pana la 1000

De la 1000,01 la 3000

250 x [1- (VBL-1000)/2000]

350 x [1- (VBL-1000)/2000]

450 x [1- (VBL-1000)/2000]

Peste 3000

Deduceri personale

Numarul persoanelor aflate in intretinere

Venit brut lunar din salarii (VBL)

4 sau mai multe

Pana la 1000

De la 1000,01 la 3000

550 x [1- (VBL-1000)/2000]

650 x [1- (VBL-1000)/2000]

Peste 3000

INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A SALARIILOR DATORATE SI A CONTRIBUTIILOR AFERENTE

Se inregistreaza suma totala bruta a veniturilor cuvenite:

“ Cheltuieli cu salariile personalului “

“Personal - salarii datorate “

1. Se inregistreaza lunar contributia de asigurari sociale datorata de angajatori:

“Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale “

“Contributia unitatii la asigurarile sociale “

2. Se inregistreaza lunar contributia datorata si retinuta de la asigurati;

Retinerea contributiei din veniturile salariale:

“Personal - salarii datorate “

“Contributia personalului la asigurarile sociale “



3. Lunar se inregistreaza plata prin banca, a contributiei datorate, constituite si retinute;

“Contributia unitatii la asigurarile sociale “

“Conturi la banci in lei “

4. Se inregistreaza lunar contributia de asigurari de sanatate datorata de angajatori:

“Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate “

“Contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate “

5. Se inregistreaza lunar contributia datorata si retinuta de la asigurati;

Retinerea contributiei din veniturile salariale:

“Personal - salarii datorate “

“Contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate “

6. Inregistrarea contributiei datorata pentru persoanele care se afla in concediu medical, conform legii;

“Contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate “

“Contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate “

7. Lunar se inregistreaza plata prin banca, a contributiei datorate, constituite si retinute;

“Contributia unitatii la asigurarile sociale “

“Conturi la banci in lei “

8. Inregistrarea constituirii fondului de somaj de catre angajator:

“Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj “

“Contributia unitatii la fondul de somaj”

9. Inregistrarea retinerii din venitul salariatului a cotei de 1 % datorata:

“Personal – salarii datorate “

“Contributia personalului la fondul de somaj “

10. Inregistrarea virarii contributiei:

“Ajutor de somaj “

“Conturi la banci in lei”

11. Inregistrarea constituirii fondului initial pentru accidente de munca si boli profesionale:

”Cheltuieli cu contributia unitatii la asigurarile sociale”

”Contributia unitatii la asigurarile sociale”

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA SI ANALIZA

CHELTUIELILOR CU SALARIILE LA SC RAPSODIA SA

In desfasurarea procesului de productie sau comercial al agentilor economici un rol de seama il detine forta de munca, intrucat, cu ajutorul mijloacelor de productie, actioneaza asupra materialelor in vederea transformarii lor in bunuri materiale necesare unui nou proces de productie sau pentru satisfacerea nevoilor de piata, de consum.

Remunerarea (salariul) reprezinta principala modalitate de recompensare a muncii prestate de catre personal (forta de munca).

Costul factorului munca sau cheltuielile de personal includ ansamblul remuneratiilor brute acordate personalului cat si cheltuielile ce au caracter social si sunt suportate de intreprindere sub forma contibutiilor la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la asigurarea unui regim complementar de pensii acordat personalului, etc.

Drepturile cuvenite personalului reprezinta drepturile banesti si in natura cuvenite salariatiilor penru munca prestata sau acordate acestora ca urmare a calitatii de angajat.

Salariile cuvenite personalului aferente muncii prestate se stabilesc prin negocieri colective sau, dupa caz, individuale, intre prsoanele juridice sau fizice care angajeaza (patronat) si salariati sau reprezentanti ai acestora.

Fiecare unitate patrimoniala in raport de modalitatea de functionare si finantare a activitatii isi stabileste propriul sistem de salarizare care cuprinde: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare, formele de premiere, alte elemente ale sistemului de salarizare.

Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de munca, in baza sistemului de salarizare prevazut in contractul colectiv de munca, de catre conducatorul unitatii sau, dupa caz, consiliul de administratie.

Remuneratia cuvenita salariatilor pentru munca prestata este calculata si platita lunar, ceea ce asigura o stabilitate a veniturilor personalului.

O unitate patrimoniala care foloseste personal salarial poate practica urmatoarele forme de salarizare: acordul direct, acordul progresiv, acordul indirect, salarizarea pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate salarizarea in regie sau dupa timpul efectiv lucrat, alte forme de salarizare.

Forma de salarizare care se utilizeaza la fiecare loc de munca este prevazuta in contractul individual sau colectiv de munca incheiat la nivelul fiecarei unitati.

La nivel national se satabilesc prin norme legale anumite aspecte privind salarizarea personalului si care se refera la: stabilirea salariilor de baza minim brute pe tara pentru persoanele ce au calitatea de salariati; indexarea salariilor in conditiile cresterii preturilor si tarifelor; stabilirea sistemului de impozitare respectiv de inghetare a salariilor pe anumite perioade de timp.

In procesul desfasurarii activitatii curente este necesara o evidenta tehnic-operativa si primara a muncii prestate, a timpului de munca utilizat etc. In acest scop se intocmesc pontaje, bonuri individuale sau colective de lucru, raportul zilnic de control si salarizare, fisa individuala de salarizare etc. Datele sunt apoi prelucrate si centralizate in „Statul de plata”, in care se regaseste fiecare angajat pana la concurenta fondului total efectiv de salarizare, descompus individual, pe de o parte pe elementele ce formeaza totalul salariului brut (salariu de baza, adaosuri, sporuri, indemnizatii etc.) iar pe de alta parte retinerile legale din totalul brut .

Salariul cuvenit personalului se compune din:

  • Salariul de baza-stabilit in raport de forma de salarizare practicata de unitate si prevazut in contractul individual de munca;
  • Sporurile acordate la salariul de baza cum ar fi: sporul pentru conditii deosebite; spor pentru vechime in munca; spor pentru lucrul in timpul noptii; spor de santier; sporuri pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru si lucrul in zilele libere si sarbatori legale, alte sporuri in functie de conditiile concrete de munca;
  • Adaosurile la salarilul de baza ce se refera la: premiile acordate din fondul de salarii, cota-parte din profit ce se cuvine salariatilor si alte adaosuri.

Totalitatea salariilor de baza, sporurilor si adaosurilor constituie fondul de salarizare al unitatii, care reprezinta pentru acesta o cheltuiala de exploatare.

Ca parte a remuneratiei, avantajele in natura sunt evaluate si contabilizate ca orice salarii, fiind si ele supuse impozitarii.

Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile urmatoarele sume: ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile; ajutoare de nastere; cadouri oferite copiilor minori ai salariatilor si salariatelor (conform conditiilor impuse de lege); tichete de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, etc.

Salariul brut impozabil cuvenit personalului este diminuat cu o serie de retineri din salarii, dintre care amintim: impozitul pe salarii (retineri fiscale); contributia personalului pentru pensia suplimentara; contributia personalului pentru costituirea fondului pentru ajutorul de somaj (retineri sociale); avansurile banesti si avantajele si avantajele in natura acordate salariatilor; contributia personalului pentru constituirea fondului initial de asigurare pentru sanatate care excede impozitului pe salarii; retineri din salarii datorate tertilor sub forma de chirii; cumparari cu plata in rate; popriri, debite ale personalului; alte retineri.

Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net.

In urma diminuarii salariului brut impozabil cu retinerile din salariu se obtine salariul net de plata sau restul de plata.

1. ORGANIZAREA CONTABILITATII OPERATIILOR DE DECONTARE CU PERSONALUL

Contabilitatea operatiilor de decontare cu personalul se realizeaza cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I, care constituie grupa 42 „Personal si conturi asimilate” din cadrul Planului de conturi si anume: 421 „Personal-salarii datorate”, 423 ”Personal-ajutoare materiale datorate”, 424 „Participarea personalului la profit”, 425 ”Avansuri acordate personalului”, 426 „Drepturi de personal neridicate”, 427 „Retineri din remuneratii datorate tertilor” si 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul”.

Conturile de mai sus, cu exceptia celor privind avansurile acordate personalului (425) si alte creante si datorii in legatura cu personalul (428) au unele trasaturi comune, dintre care se prezinta cele mai semnificative:

Sunt conturi si obligatii cu functia contabila de pasiv;

Oglindesc in credit datoriile unitatii fata de salariati;

Reflecta in debit sumele platite salariatilor in vederea stingerii obligatiilor de natura salariala;

Sunt conturi de bilant si prezinta solduri creditoare care reprezinta datoriile salariale nedecontate de unitate;

Soldurile creditoare existente la sfarsitul anului cumulate cu soldurile, de asemenea, creditoare ale altor conturi de obligatii se inscriu in pasivul bilantului la postul cu denumirea „Alte datorii”.

La randul sau, contul 425 „Avansuri acordate personalului” este de creante, cu functia contabila de activ, iar contul 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul” este bifunctional.

Conturile de obligatii privind decontarile cu personalul, pe langa trasaturile comune, prezinta si aspecte specifice ce reliefeaza metodologia de utilizare a lor.

INREGISTRARI CONTABILE PRIVIND SALARIILE

Inregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului pe baza statului de salarii:

Cheltuieli cu salariile personalului

Personal - salarii datorate

Inregistrarea contributiilor (retinerilor) din salarii inscrise in statul de salarii:

Personal-salarii datorate

Impozit pe salarii

Contributia personalului pentru asigurarile sociale

Contributia personalului la fondul de somaj

Contributia salariatilor la asigurarile sociale de sanatate

Inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale de stat:

Cheltuieli privind contributia unitatii pentru asigurarile sociale

Contributia unitatii pentru asigurarile sociale

Inregistrarea contributiei unitatii la fondul de somaj:

Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj

Contributia unitatii la fondul de somaj

Inregistrarea contributiei unitatii la fondul asigurarilor sociale de sanatate:

Cheltuieli privind contributia unitatii pentru asigurarile sociale de sanatate

Contributia unitatii pentru asigurarile sociale de sanatate

Inregistrarea contributiei unitatii la fondul special pentru accidente de munca si boli profesionale:

Cheltuieli privind contributia unitatii pentru asigurarile sociale

Contributia unitatii pentru asigurarile sociale

Inregistrarea si achitarea indemnizatiilor de concediu de odihna acordate personalului, pe baza statelor de concedii de odihna:

Personal - salarii datorate

Avansuri acordate personalului

Avansuri acordate personalului

Personal - salarii datorate

Inregistrarea comisionului datorat ITM:

447.1 sau 462

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate (FAMBP)

Inregistrarea salariile neridicate in termen legal

Personal salarii datorate

Drepturi de personal neridicate

Inregistrarea platii salariilor nete datorate personalului, pe baza statului de salarii:

5311 sau 5121

Personal-salarii datorate

Casa in lei

Inregistrarea pe baza de tabele nominale si bon de consum a distributiei catre salariatii proprii a echipamentului de lucru, din care 50% suportat de catre salariati.

Materiale de natura obiectelor de inventar

Alte creante in legatura cu personalul

Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar

Concomitent se inregistreaza TVA 19% aferenta partii suportate de salariati:

Alte creante in legatura cu personalul

TVA colectata

CALCULUL SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A REMUNERATIILOR DATORATE PERSONALULUI

Operatiile de decontare ce se creeaza in legatura cu personalul sunt generate de munca pe care acesta o presteaza in cadrul intreprinderii si care este remunerata sub forma drepturilor salariale individuale. Datoriile totale de aceasta natura, stabilite la nivelul agentului economic sunt determinate in cadrul fondului de salarii si cuprind urmatoarele elemente componente: drepturile salariale propriu-zise, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau in natura cuvenite personalului pentru munca prestata si care sunt prevazute sa fie suportate din fondul de salarii.

In categoria decontarilor ce personalul se includ, in afara fondului de salarii si in baza prevederilor contractului colectiv de munca sau altor reglementari legale, si alte drepturi si avantaje., precum si stimulente de natura premiilor din beneficiu si participarea la profit ce se acorda dupa aprobarea bilantului contabil anual.

Decontarile cu personalul ocazioneaza totodata o crestere distincta de operatii denumita retineri din salarii, din care se amintesc: impozitul pe salarii; avansul chenzinal; contributia la asigurarile sociale; contributia pentru fondul de somaj; datorii sau debite fata de unitate, provenite din lipsuri in gestiune, rebuturi, degradari sau distrugeri de bunuri, s.a.; precum si datorii sau debite fata de terti, cum sunt cele privind chiriile, ratele pentru cumparari de bunuri, pensiile alimentare etc.

Marimea drepturilor salariale si a celor care nu se includ in fondul de salarii, precum si a retinerilor din salarii se determina pe baza documentelor primare adecvate si se consemneaza in statele de plata ce se intocmesc in acest scop.

Pentru calculul salariilor este nevoie de urmatoarele documente:

Ø     Condica de prezenta, in care salariatii semneaza zilnic, in cazul in care lipsesc se inscrie in condica cauza absentei (concediu de odihna, concediu medical sau concediu fara plata);

Ø     Foaia colectiva de prezenta, se completeaza cu ajutorul condicii de prezenta, chenzinal. Foaia de prezenta colectiva sta la baza intocmirii statului de salarii.

Ø     Antecalculatia realizata; salariile se platesc de doua ori pe luna (chenzinal).

Chenzina I - a se plateste pe data de 18 a lunii si reprezinta pana la 40 % din salariu de incadrare.

Chenzina II - a se plateste pe data de 3 a lunii urmatoare.

Din venitul brut realizat de angajati, se scad urmatoarele contributii: 1 % pentru fondul de somaj, 9,5 % contributie asigurari sociale, 6,5 % contributie asigurari sociale de sanatate. Dupa scaderea deducerii personale de baza, in suma de 250 RON si deducerile suplimentare, obtinandu-se baza de impozitare.

2. CALCULUL SALARIILOR

Nr. 1. Salariata TOMESCU MARIA este angajata cu functia de lucrator comercial, a lucrat 20 zile, in urma antecalculatiei rezulta un venit brut de 960 RON. Numarul persoanelor aflate in intretinere este de 0.

Pentru calcularea contributiei de asigurari sociale de 9,5 % se iau in calcul urmatoarele:

Venit brut

Lei

CAS 9.5%

Lei

Contributia personalului pentru somaj de 1 % se calculeaza asupra salariului de baza:

Salariu de baza

Lei

Contributia personalului la fondul de somaj 1%

Lei

Contributia pentru asigurari sociale de sanatate de 6,5 % se calculeaza la salariul brut:

Venit brut

Lei

CASS 6.5%

Lei

Pentru calculul impozitului pe salariu din totalul brut de 600 lei se scade:

  • 9,5 % contributia pentru asigurari sociale

91 lei

  • 1 % contributia la fondul de somaj

9lei

  • 6,5 % fond de sanatate   

69 lei

Rezultand un venit net de:

796 lei

Din venit net se scade deducerea personala de baza

350 lei

Venit baza de impozitare:

446 lei

Determinarea impozitului pe salariu se face astfel: 446 × 16%

Rezulta un impozit pe salariu de: 71,50 lei.

Pentru calculul restului de plata la sfarsitul lunii se scade din totalul brut realizat de 600 lei:

  • Impozit pe salariu

72 lei

  • 9,5 % contributia pentru asigurari sociale

91 lei

  • 1 % contributia la fondul de somaj   

9 lei

  • 6,5 % fond de sanatate   

69 lei

Rest de plata:

725 lei

Nr. 2. Salariatul Florea Dan este angajata cu functia de lucrator comercial, a lucrat 21 zile, in urma antecalculatiei rezulta un venit brut de 1800 RON. Numarul persoanelor aflate in intretinere este de 1.

Pentru calcularea contributiei de asigurari sociale de 9,5 % se iau in calcul urmatoarele:

Venit brut

Lei

CAS 9.5%

Lei

Contributia personalului pentru somaj de 1 % se calculeaza asupra salariului de baza:

Salariu de baza

Lei

Contributia personalului la fondul de somaj 1%

Lei

Contributia pentru asigurari sociale de sanatate de 6,5 % se calculeaza la salariul brut:

Venit brut

Lei

CASS 6.5%

Lei

Pentru calculul impozitului pe salariu din totalul brut de 1800 lei se scade:

  • 9,5 % contributia pentru asigurari sociale

171 lei

  • 1 % contributia la fondul de somaj   

18 lei

  • 6,5 % fond de sanatate   

117 lei

Rezultand un venit net de:

1494 lei

Din venit net se scade deducerea personala de baza*

264 lei

Venit baza de impozitare:

1230 lei

* Deducerea personala de baza = 350 x

Determinarea impozitului pe salariu se face astfel: 1230 × 16%

Rezulta un impozit pe salariu de: 197 ron.

Pentru calculul restului de plata la sfarsitul lunii se scade din totalul brut realizat de 1800 lei:

  • Impozit pe salariu

197 lei

  • 9,5 % contributia pentru asigurari sociale

171 lei

  • 1 % contributia la fondul de somaj

18 lei

  • 6,5 % fond de sanatate   

117 lei

Rest de plata:

1297 lei

Nr. 3. Salariatul Constantin Pavel este angajata cu functia de lucrator comercial, a lucrat 21 zile, in urma antecalculatiei rezulta un venit brut de 4800 RON. Numarul persoanelor aflate in intretinere este de 1.

Pentru calcularea contributiei de asigurari sociale de 9,5 % se iau in calcul urmatoarele:

Venit brut

Lei

CAS 9.5%

Lei

Contributia personalului pentru somaj de 1 % se calculeaza asupra salariului de baza:

Salariu de baza

Lei

Contributia personalului la fondul de somaj 1%

Lei

Contributia pentru asigurari sociale de sanatate de 6,5 % se calculeaza la salariul brut:

Venit brut

Lei

CASS 6.5%

Lei

Pentru calculul impozitului pe salariu din totalul brut de 1800 lei se scade:

  • 9,5 % contributia pentru asigurari sociale

456 lei

  • 1 % contributia la fondul de somaj   

48 lei

  • 6,5 % fond de sanatate   

312 lei



Rezultand un venit net de:

3984 lei

Din venit net se scade deducerea personala de baza

lei

Venit baza de impozitare:

3984 lei

Determinarea impozitului pe salariu se face astfel: 3984 × 16%

Rezulta un impozit pe salariu de: 637 ron.

Pentru calculul restului de plata la sfarsitul lunii se scade din totalul brut realizat de 4800 lei:

  • Impozit pe salariu

637 lei

  • 9,5 % contributia pentru asigurari sociale

456 lei

  • 1 % contributia la fondul de somaj   

48 lei

  • 6,5 % fond de sanatate   

312 lei

Rest de plata:

3347 lei

Pe baza statului de salarii SC RAPSODIA SA inregistreaza cheltuielile cu salariile:

1. Se creeaza la 31 decembrie, obligatia unitatii fata de personalul propriu privind salariile totale brute, de 82.620.555 lei, cuvenite acestuia pentru luna in curs si inscrise in statele de plata:

Cheltuieli cu salariile personalului

Personal - salarii datorate

2. Se inregistreaza retinerile din salarii, inscrise in statul de plata: impozit, contributia pentru asigurarile sociale 9,5 %, contributia pentru fondul de somaj 1%, contributia pentru asigurarile sociale de sanatate 6.5%:

Personal-salarii datorate

Impozit pe salarii

Contributia personalului pentru

asigurarile sociale

Contributia personalului la

fondul de somaj

Contributia salariatilor la

asigurarile sociale de sanatate

3. inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale 19,75 %:

Cheltuieli privind contributia unitatii pentru asigurarile sociale

Contributia unitatii

pentru asigurarile sociale

4. Inregistrarea contributiei unitatii la fondul de somaj 2,5 %:

Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj

Contributia unitatii la fondul de somaj

5. Inregistrarea contributiei unitatii la fondul asigurarilor sociale de sanatate 7%:

Cheltuieli privind contributia unitatii pentru asigurarile sociale de sanatate

Contributia unitatii pentru asigurarile sociale de sanatate

6. Contributia unitatii la fondul special pentru accidente de munca si boli profesionale 0,5 %:

Cheltuieli privind

contributia unitatii pentru asigurarile sociale

Contributia unitatii

pentru

asigurarile sociale

7. Inregistrarea comisionului pentru Camera de munca 0,25 %:

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate (FAMBP)

8. Se ridica de la banca pe baza de CEC suma de bani necesara platii salariilor:

 

Viramente interne

Conturi la banci in lei

 

 

 

Conturi la banci in lei

Viramente interne

9. Pe baza statelor de concedii de odihna, se inregistreaza si se achita indemnizatiile de concediu de odihna acordate personalului, in suma de 257,00 lei:

421

Personal - salarii datorate

Avansuri acordate personalului

425

Avansuri acordate personalului

Personal - salarii datorate

Pe baza statului de plata se achita salariile nete datorate personalului:

Personal-salarii datorate

Casa in lei

11. Se inregistreaza salariile de 10.000.000 lei neridicate in termen legal.

421

426

Personal salarii datorate

Drepturi de personal neridicate

12. Se vireaza, prin contul curent la banca, retinerile din salarii si contributiile unitatii pentru asigurarile sociale, fondul de somaj, asigurarile sociale de sanatate, fondul special pentru accidente de munca si boli profesionale, comisionul pentru Camera de munca:

%

444

Impozit pe salarii

4312

Contributia personalului pentru asigurarile sociale

4372

Contributia personalului la fondul de somaj

4314

Contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate

4311.1

Contributia unitatii pentru asigurarile sociale

4371

Contributia unitatii la fondul de somaj

4313

Contributia unitatii pentru asigurarile sociale de sanatate

4311.2

Contributia unitatii pentru asigurarile sociale (FAMBP)

447.1

Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate

(comision CM)

14. Se inregistreaza pe baza de tabele nominale si bon de consum distribuirea catre salariatii proprii a echipamentului de lucru, in valoare de 20.000.000 lei. Din valoarea echipamentului 50% se suporta de catre salariati, iar restul de intreprindere:

%

Materiale de natura obiectelor de inventar

4282

Alte creante in legatura cu personalul

603

Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar

15. Concomitent se inregistreaza TVA 19% aferenta partii suportate de salariati:

4282

Alte creante in legatura cu personalul

TVA colectata

ANALIZA CHELTUIELILOR SALARIALE

Cheltuielile salariale reprezinta sub forma valorica intregul consum de munca vie sau cheltuieli totale efectuate de intreprindere pentru plata fortei de munca si pentru achitarea obligatiilor legate de asigurarile si protectia sociala a salariatilor.

Analiza cheltuielilor salariale vizeaza doua probleme importante:

analiza situatiei generale a cheltuielilor salariale;

analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu.

Principalii indicatori in analiza cheltuielilor salariale in anul 2007 comparativ cu anul 2006 SC RAPSODIA SA

Indicatori

Anul de baza

Anul curent

1. Venituri de exploatare, din care :

- aferente cifrei de afaceri

2.Cheltuieli salariale din care :

-fondul de salarii

3. Valoarea adaugata

4. Numarul mediu de salariati

5. Timpul de munca pe salariat (ore-om)

6. Cheltuieli cu personalul pe un salariat

7. Salariul mediu anual pe un salariat

8. Cheltuieli salariale la 1000 lei venituri, din care : - salarii personal

9. Cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri, din care : - salarii personal

10. Cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adaugata, din care :-    salarii personal

Intrucat numarul de salariati nu s-a modificat in anul 2007 fata de anul 2006, fiind 15, influenta numarului de salariati asupra fondului de salarii este nula. Asupra fondului de salarii a avut loc o influenta directa numai salariul mediu anual pe o persoana inregistrandu-se o crestere de 758,40 lei a acestuia, fiind apreciata ca nefavorabila.

Ca influenta indirecta ponderea cea mai mare o detine cresterea salariului mediu orar acesta fiind de 6,612654 lei, timpul mediu lucrat de o persoana intr-un an exprimat in ore a influentat mai putin fondul de salarii crescand cu 9,713 lei.

Cand fondul de salarii admisibil este mai mare decat cel efectiv, se obtine o economie relativa la fondul desalarii, iar cand fondul de salarii admisibil este mai mic decat cel efectiv se inregistreaza o depasire relativa a fondului de salarii.

Se constata ca la SC RAPSODIA SA productivitatea a crescut, dar si salariile au crescut intr-un ritm mai lent. Intrucat productivitatea a crescut intr-un ritm sauperior salariilor pentru firma este o situatie favorabila.

Reducerea cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri sau valoare adaugata reflecta o crestere a eficientei cheltuielilor salariale, ca urmare a sporirii mai accentuate a veniturilor din exploatare, cifrei de afaceri sau valorii adaugate fata de cresterea cheltuielilor salariale sau a fondului de salarii.

ANALIZA CORELATIEI DINTRE DINAMICA

PRODUCTIVITATII MUNCII SI DINAMICA SALARIULUI MEDIU

In conditiile economiei de piata, cresterea mai rapida a productivitatii muncii fata de cresterea salariului mediu constituie o conditie de baza pentru asigurarea eficientei activitatii desfasurate.

Necesitatea respectarii unei astfel de corelatii decurge din faptul ca, la cresterea productivitatii muncii concura si alti factori de productie, care trebuie si ei enumerati.

In cazul analizei este necesar sa se studieze doua aspecte :

situatia generala a corelatiei ;

efectele respectarii sau nerespectarii acestei corelatii.

Folosirea acestor relatii trebuie sa reflecte aceeasi tendinta in evolutia productivitatii muncii si a salariului mediu.

CONCLUZII

Modificarea politicii fiscale a fost prima masura a actualului guvern si una dintre prioritatile programului de guvernare si a programului politic. Concretizata legislativ prin O.U.G. nr. 138/30 decembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2006 privind Codul Fiscal, reforma fiscala a fost prezentata initial ca relaxare fiscala ce are in vedere sustinerea intreprinzatorilor privati, atragerea investitiilor straine si stimularea liberei initiative, ceea ce ar trebui sa conduca la consolidarea si dezvoltarea economiei de piata in Romania, una dintre principalele cerinte impuse Romaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana.

Am constatat insa ca a fost vorba de o masura pripita, nefundamentata pe o analiza de impact, care pune in pericol echilibrul bugetar. Ea a trebuit insotita de majorari ale altor impozite si taxe, introducerea unor taxe noi, cresteri ale preturilor utilitatilor si reduceri ale cheltuielilor bugetare.

Pentru a acoperi golurile bugetare create de relaxarea fiscala, Ministerul de Finante, in urma negocierilor cu FMI, a trebuit sa propuna masuri fiscale nepopulare: dublarea impozitului pe cifra de afaceri a microintreprinderilor, blocarea reducerii contributiilor de asigurari sociale, amanarea majorarii salariilor bugetarilor si a unei etape de recalculare a pensiilor, dublarea impozitului pe dividende la persoanele fizice, cresterea de 10 ori a impozitarii dobanzilor bancare si a castigurilor de pe piata de capital, impozitarea mai drastica a castigurilor din tranzactiile imobiliare si chirii etc.

Analiza comparativa a taxelor maxime pe venituri si corporatiste in UE

si in tarile candidate

'Taxa unica' este cel mai fierbinte subiect de discutie in noile state membre, iar cereri de simplificare si reducere a taxelor au inceput sa se auda peste tot in Europa. Intre timp, meritele acestei metode sunt discutate.

In termeni simpli, taxa fixa inseamna ca fiecare este taxat cu acelasi procent. Intr-un astfel de sistem, in locul unui set complex de reguli de impozitare, statul declara un prag deasupra caruia toata lumea plateste o taxa fixa pentru veniturile proprii. Acest prag este in general destul de scazut, pentru a stimula cetatenii sa isi plateasca taxele, in loc sa incerce sa le evite. Un astfel de sistem se bazeaza pe faptul ca toate veniturile sunt impozitate o singura data.

In ceea ce priveste taxele corporatiste, ideea este similara: o singura regula pentru toata lumea.

De atunci, ideea taxei unice a fost readusa la viata de cateva ori, un numar apreciabil de tari adoptand o varianta sau alta a regimului taxei unice. Si totusi, pana astazi, nici o economie occidentala 'majora' nu a trecut inapoi la regimul taxei unice.

Se crede ca, la nivelul intregii lumi, contribuabilii pierd 8 miliarde de ore anual pentru a-si completa declaratiile de venit.

Controverse

Cu toate ca 'taxa unica' nu este considerata un panaceu pentru toate problemele economice, din ce in ce mai multe tari - printre care si noile state membre - au introdus sau sunt in procesul de elaborare a unor regimuri de taxare universale. Majoritatea acestor tari se confrunta cu deficituri bugetare apreciabile si cateva se confrunta cu nevoia de a-si alinia statutul economic la cerintele Zonei Euro.

Taxa unica ar trebui sa:

- ajute la reducerea birocratiei

- reduca inechitatile

- contrabalanseze evitarea taxelor si evaziunea

- ofere stimulente pentru a munci, a economisi si a investi

- genereze venituri bugetare mai mari

- produca un 'mini boom' economic

In acelasi timp, un regim fix de taxe este inteles ca:

- eliminand toate formele de scutiri de taxe si facilitati

- fiind non-progresiv (cel putin in ceea ce priveste ratele 'marginale')

- favorizand pe cei bogati in detrimentul celor saraci

- favorizand detinatorii de actiuni si dividende, de vreme ce profiturile sunt taxate o singura data, la sursa (taxa unica este o taxa bazata pe consum)

Daca aceasta masura aparent populara a trecerii catre un sistem fix de impozitare este motivata de strategii fiscale sanatoase sau doar de dorinta de a face cetatenii sa contribuie mai mult la bugetul statului, este un punct in dezbatere.

O concluzie esentiala este ca eficienta si succesul regimului taxei unice sunt dependente de nivelul acestei taxe unice: cu cat acesta este mai scazut, cu atat tinde sa devina mai eficient.

In afara de sistemul de taxe sau tipul de sprijin acordat noilor intreprizatori, competitivitatea unei tari este determinata si de alti factori. Daca este adevarat, in general, ca taxele mai reduse lasa mai multi bani sa circule si sa fie investiti intr-o economie si ca taxele fixe cresc dorinta cetatenilor de a le plati, taxele scazute pot de asemenea sa se concretizeze si in venituri bugetare mai scazute, deficite bugetare mari si neacoperirea cheltuielilor bugetare.

Consideram ca nu este nevoie de o armonizare transfrontaliera a taxelor statelor membre. Cu conditia sa respecte regulile comunitare, statele membre sunt libere sa isi aleaga sistemele de taxe pe care le considera cele mai potrivite si conforme cu preferintele lor.

Taxele pe venit nu sunt numai complexe, ci si perverse, deturnand energie si resurse spre un comportament neeconomic impus oamenilor de insusi codul de taxe. In termeni de crestere ratata si eforturi repartizate gresit, costurile sale economice se cifreaza la miliarde de euro anual, poate zeci de miliarde.

Propunerile pentru o taxa unica asupra veniturilor individuale si corporatiste ar creste investitiile in cea mai mare economie europeana.

BIBLIOGRAFIE

CALIN OPREA, GHEORGHE CARSTEA, – „Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor„ Editura Atlas Press 2003, Bucuresti;

Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, publicata in M. O., nr. 456/27 iunie 2002;

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, Reglementari contabile pentru agentii economici, Editura Economica 2002, Bucuresti;

Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 1752/2005, pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV a a Comunitatilor Economice Europene-publicat in Monitorul Oficial Partea I nr 1080 din 30.11.2005.

Legea 821991,Legea Contabilitati cu modificari si completarile ulterioare

M. Ristea si colectivul – Contabulitate financiara

OMFP nr 20012006 si OMFP 23742007

Albescu Felicia , Informatica de gestiune , Editura Fundatiei « Romania de Maine » Bucuresti 1996

Programare orientata pe obiecte , Dan Mircea Trana






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6936
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site