Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


IAS 33 - REZULTATUL PE ACTIUNE

Contabilitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



IAS 33 - REZULTATUL PE ACTIUNE

1. ARIA DE APLICABILITATE

IAS 33 stabileste baza de calcul si prezentare a castigurilor si a altor sume pe actiune in situatiile financiare ale entitatilor ale caror actiuni sunt, sau vor fi, tranzactionate pe piata, cat si ale altor entitati care doresc sa prezinte informatii despre sumele pe actiune.



Standardul se concentreaza asupra calculului numitorului rezultatului pe actiune.

Cand se intocmesc situatii financiare consolidate, atunci informatiile trebuie sa fie prezentate doar pe baza informatiilor consolidate, avand in vedere ca acestea sunt informatiile de care sunt interesati utilizatorii, in primul rand. Ei doresc sa aiba o imagine completa a investitiei lor.

2. DE CE SUNT NECESARE INFORMATIILE DESPRE REZULTATUL PE ACTIUNE (RPA):

Indicatorul, rezultatul pe actiune, furnizeaza o metoda de a oferi utilizatorilor informatii despre rentabilitatea investitiilor lor in societatea respectiva.

Indicatorul analizeaza relatia dintre profiturile unei intreprinderi pe parcursul unui an si numarul actiunilor existente in acel an

Este o metoda folosita pentru a masura profitabilitatea unei societati. De asemenea, aceasta formeaza baza de calcul a indicatorului pret-rezultat, care este un indicator standard pentru piata actiunilor. Indicatorii pret-rezultat ce se refera atat la profiturile trecute, cat si la cele de perspectiva, sunt utilizati pe scara larga de investitori si analisti la evaluarea actiunilor.

Acest Standard urmareste imbunatatirea comparabilitatii acestui indicator intre anii anteriori si intre diferite entitati.

Trebuie retinut ca datele referitoare la RPA au limite datorate utilizarii unor politici contabile diferite de catre diferite societati.

Totusi, un numitor calculat in mod consecvent va imbunatati comparabilitatea rezultatelor diferitelor societati in aceeasi perioada, sau a rezultatelor aceleiasi entitati in perioade diferite.

Examplu

Profitul raportat al unei societati pentru exercitiul financiar a crescut cu 200.000 USD, de la 500.000 USD la 700.000 USD.

La prima vedere, fara nici un fel de alte informatii, acest lucru indica o buna performanta a societatii pe parcursul anului.

Totusi, daca in prima zi a anului societatea si-a dublat capitalul format din actiuni comune de la 1000 de actiuni a 1 USD la 2000 de actiuni a 1 USD, aceasta inseamna ca nivelul actual al rezultatului pe actiune (RPA) a scazut.

Ilustrarea se prezinta astfel:

RPA anterior = 500.000 USD/1.000 actiuni = 500 USD/actiune

Noul RPA = 700.000 USD/2.000 actiuni = 350 USD/actiune

3. DEFINITII. CARACTERIZARI

REZULTATUL PE ACTIUNE - DE BAZA

Standardul cere ca rezultatul pe actiune - de baza sa se calculeze impartind profitul sau pierderea neta aferenta exercitiului, corespunzatoare actionarilor comuni, la media ponderata a actiunilor comune, in circulatie, in exercitiul respectiv.

Profitul sau pierderea neta aferenta exercitiului, se considera a fi profitul sau pierderea dupa deducerea impozitului si a dividendelor preferentiale. In cele mai multe cazuri, actiunile sunt incluse in media ponderata a numarului de actiuni de la data la care se poate primi contraprestatia.

Rezultatul pe actiune-de baza =

Profitul sau pierderea neta a exercitiului dupa deducerea dividendelor preferentiale

media ponderata a actiunilor comune in circulatie in exercitiul respectiv

Media ponderata a actiunilor comune in circulatie in exercitiul respectiv este numarul de actiuni comune in circulatie la inceputul perioadei, ajustat cu numarul de actiuni comune rascumparate sau emise pe parcursul perioadei, multiplicat cu un factor de ponderare-timp. (Vezi exemplul de mai jos).

Exemplu

Media ponderata a numarului de actiuni

Soldul la 1 ianuarie 1999 1700

Emisiune de noi actiuni la 31 mai 1999 +800 2500

Achizitie de actiuni la 1 decembrie 1999 2250

Soldul la 31 decembrie 1999 2250

Media ponderata = (1700 x 5/12) + (2.500 x 6/12) + (2250 x 1/12) = 2146 actiuni

sau

= (1700 x 12/12) + (800 x 7/12) - (250 x 1/12) = 2146 actiuni

Factorul de ponderare a timpului este egal cu numarul de zile in care actiunile respective s-au aflat in circulatie, ca o cota din numarul total de zile ale perioadei.

Profitul net sau pierderea neta a perioadei trebuie sa se determine conform IAS 8 "Profitul net sau pierderea neta a perioadei, erori fundamentale si modificari ale politicilor contabile".

ACTIUNI COMUNE. ACTIUNI PREFERENTIALE

Actiunea comuna este un instrument de capital, subordonat tuturor celorlalte clase de instrumente de capital. Aceasta exclude, in mod normal, actiunile preferentiale. (Vezi prevalenta economicului asupra juridicului, de mai jos)

Prevalenta economicului asupra juridicului: De ce actiunile preferentiale nu sunt, in mod normal, actiuni comune?

Substanta economica a unui instrument financiar, guverneaza clasificarea sa in bilantul emitentului mai mult decat forma sa juridica.

Instrumentele financiare trebuie sa fie clasificate ca datorii financiare sau instrumente de capital, mai degraba pe baza substantei economice a aranjamentului, decat pe forma sa juridica.

Cand o actiune preferentiala trebuie sa fie rascumparata obligatoriu de catre emitent pentru o suma fixa sau determinabila, la o data viitoare fixa sau determinabila, sau da dreptul detinatorului sa ceara emitentului sa rascumpere actiunea la o data anume sau dupa aceasta data, pentru o suma fixa sau determinabila, atunci instrumentul satisface definitia unei datorii financiare si este clasificat ca atare. O actiune preferentiala care nu stabileste in mod explicit o asemenea obligatie contractuala, o poate stabili indirect, prin termenii si conditiile sale.

Exemplu

O actiune preferentiala care nu trebuie sa fie rascumparata obligatoriu sau la optiunea detinatorului, poate avea un dividend de accelerare stipulat in contract, in asa fel incat, in viitorul previzibil, dividendul sa fie atat de mare incat emitentul sa fi obligat din punct de vedere economic sa rascumpere instrumentul.

In aceste situatii, clasificarea ca datorie financiara este potrivita, deoarece emitentul are putine posibilitati, sau chiar deloc, de evitare a rascumpararii instrumentului.

Similar, daca un instrument financiar, etichetat ca fiind actiune, ofera detinatorului o optiune de a cere rascumpararea dupa aparitia unui eveniment viitor cu o probabilitate de aparitie foarte ridicata, clasificarea ca datorie financiara in momentul recunoasterii initiale reflecta substanta economica a instrumentului.

EMISIUNILE GRATUITE

In situatia unei emisiuni de actiuni gratuite, actiunile comune se atribuite gratis actionarilor existenti.

De aceea, creste numarul actiunilor comune in circulatie, fara ca acest lucru sa determine o crestere o resurselor existente, are ca rezultat emisiunea de actiuni gratuite.

Astfel, actiunile trebuie tratate ca fiind in circulatie, ca si cand operatiunea ar fi avut loc la inceputul primului exercitiu raportat.

Aceasta va avea ca rezultat recalcularea RPA pentru anul anterior.

Exemplu

Urmatoarele informatii se refera la rezultatele societatii Daka S.A pentru exercitiile incheiate la 31 decembrie 1999 si 1998.

Profit net pe 1998 - 100.000 si profit net pe 1999 - 150.000

Actiuni comune in circulatie pana la 30 septembrie 1999 - 1.000

Emisiune gratuita la 1 octombrie 1999 - 2 actiuni comune pentru fiecare actiune comuna in circulatie la 30 septembrie 1999, adica: 1.000 x 2 = 2.000

Rezultat pe actiune pe 1999: RPA = 150.000/(1.000 + 2.000) = 50

Rezultatul pe actiune ajustat pe 1998: RPA = 100.000/(1.000 + 2.000) = 33,33

Raportat anterior, pe anul 1998: RPA = 100

EMISIUNILE DE DREPTURI DE SUBSCRIERE

Uneori, societatile atrag capital suplimentar pe parcursul anului, sub forma unei emisiuni de drepturi de subscriere, prin emiterea de actiuni catre actionarii existenti pe o baza proportionala cu ceea ce ei detin deja.

Drepturile de subscriere pot fi oferite la pretul curent al pietei sau la un pret mai mic (cu discount). De aceea, o asemenea emisiune de drepturi contine, in mod normal, un element - prima.

Discontul poate fi privit ca o prima oferita actionarilor, sub forma actiunilor, fara nici o contraprestatie, fiind efectiv o emisiune de capitalizare a unei parti a actiunilor, fara nici o contraprestatie si o emisiune a restului de actiuni la pretul pietei.

Numarul de actiuni comune ce trebuie sa fie utilizat la calcularea rezultatului pe actiune de baza, pentru toate perioadele anterioare emisiunii de drepturi, este numarul de actiuni comune in circulatie, inainte de emisiune, multiplicate cu urmatorul factor (cunoscut si ca element-prima).

Aceasta presupune determinarea:

- valorii juste a unei actiuni exact inaintea exercitarii drepturilor;

- valorii juste teoretice pe actiune dupa exercitarea drepturilor.

Exemplu

Radox S.A. raporteaza urmatoarele rezultate pentru anii incheiati la

31/12/99; 31/12/00 si 31/12/01.

Se presupune ca toate drepturile au fost exercitate la 1 martie 2000.

Profit Net (lei) 90.000.000 114.000.000 135.000.000

Numarul de actiuni in circulatie inainte de emisiunea de drepturi     500.000 actiuni

Termenii emisiunii de actiuni - 1 actiune noua pentru fiecare cinci actiuni in circulatie (100.000 actiuni noi emise)

Pretul de exercitare: 150.000 lei

Data limita de exercitare a drepturilor: 1 Martie 2000

Val. justa a unei actiuni comune, inainte de exercitare, la 1 martie 2000:    330.000 lei

Calculul valorii teoretice pe actiune dupa exercitarea drepturilor

Valore teoretica pe actiune dupa exercitarea drepturilor (Vt/Aded)

Val. justa a tuturor actiunilor in circulatie + suma totala primita pt. exercitarea drepturilor

Nr. actiunilor in circulatie inainte de exercitare + numarul actiunilor emise la exercitare

(330.000 x 500.000 actiuni) + (150.000 x 100.000 actiuni)

500.000 actiuni + 100.000 actiuni

Valoarea teoretica pe actiune dupa exercitarea drepturilor = 300.000

Calcularea factorului de ajustare

Valoarea justa pe actiune inainte de exercitarea drepturilor

Fact.ajustare =

Valoarea teoretica pe actiune dupa exercitarea drepturilor

Factor ajustare = 330.000 / 300.000 = 1,1

Calculul rezultatului pe actiune (RPA)

Anul incheiat 31/12/99 31/12/00 31/12/01

RPA raportat initial 31/12/99: 90.000.000 lei / 500.000 actiuni = 180

RPA (1999) recalculat dupa emisiunea de drepturi:

90.000.000 lei / (500.000 actiuni x 1.1)= 163,64

RPA (2000) inclusiv efectele emisiunii de drepturi:

114.000.000 / (500.000 x 1.1 x 2/12) + (600.000 x 10/12) = 192,68

RPA (2001) 135.000.000 / 600.000 actiuni = 225

REZULTATUL PE ACTIUNE DILUAT:

Rezultatul pe actiune diluat se calculeaza in concordanta cu metoda de calcul al rezultatului pe actiune - de baza, in acelasi timp luandu-se in considerare influenta tuturor actiunilor comune potentiale diluate, aflate in circulatie

Aceasta inseamna pur si simplu rezultatul pe actiune de baza ajustat pentru efectul asupra castigurilor si media ponderata a numarului actiunilor comune in circulatie in exercitiul respectiv al tuturor actiunilor comune potentiale diluante

Profitul net aferent exercitiului, corespunzator actiunilor comune, se mareste cu valoarea dupa impozitare a dividendelor si dobanzii recunoscute in acel exercitiu, aferenta actiunilor comune potentiale diluante si ajustata in functie de orice alte modificari ale veniturilor sau cheltuielilor exercitiului.

Necesitatea calcularii si prezentarii acestui indicator, pe langa RPA - de baza, este generata de faptul ca societatile intra deseori in angajamente de emisiune de actiuni in viitor, care va avea ca rezultat o modificare a RPA - de baza.

Cand aceste angajamente se concretizeaza si actiunile potentiale sunt efectiv emise, impactul asupra rpa - de baza va fi dublu, respectiv:

- numarul de actiuni existente se va modifica;

- profiturile pot fi afectate (de exemplu: cheltuieli cu dobanda mai mici la conversia datoriei in capital propriu).

Aceasta modificare potentiala a RPA este cuantificata prin calcularea RPA diluat.

Trebuie retinut ca nu toate actiunile comune potentiale in emisiune vor avea un efect diluant. Orice diluare potentiala este foarte interesanta pentru actionarii existenti, pentru ca indica reducerea posibila a castigurilor curente, ce le pot fi distribuite in viitor prin intermediul dividendelor si posibila crestere a numarului de actiuni la care se imparte valoarea totala de piata a societatii.

Actiunile comune potentiale diluante se considera a fi convertite in actiuni comune la inceputul perioadei sau la data emisiunii actiunilor comune potentiale.

Actiunea comuna potentiala este un instrument financiar sau un alt contract care poate sa acorde detinatorului acestuia dreptul la actiuni comune.

Exemple de actiuni comune potentiale sunt (aceasta lista nu este completa):

- instrumente de datorie sau de capital, inclusiv actiunile preferentiale care sunt convertibile in actiuni comune;

- warrant-uri si optiuni de cumparare.

Actiunile comune potentiale trebuie tratate ca diluante numai atunci cand conversia lor in actiuni comune va duce la o scadere a profitului net pe actiune rezultat din activitatile in curs de desfasurare.

Exemplu

Pentru determinarea ordinii in care trebuie incluse titlurile diluante in calculul mediei ponderate a numarului de actiuni.

Rezultat - Profitul net atribuibil actionarilor comuni     10.000.000

Actiuni comune in circulatie 2.000.000

Valoarea justa medie a unei actiuni comune in cursul anului    75

Actiuni comune potentiale

1. Optiuni 100.000, cu pret de exercitare de 60

2. Actiuni preferentiale convertibile - 800.000 actiuni, ce dau dreptul la dividende cumulative egale cu 8 pe actiune

O actiune preferentiala este convertita in 2 actiuni comune.

3. Obligatiuni convertibile cu dobanda de 5% valoare nominala de 100.000.000.

Fiecare obligatiune in valoare de 1.000 este convertibila in 20 de actiuni comune.

Nu se amortizeaza prima sau discountul care afecteaza determinarea cheltuielilor cu dobanzile.

4. Cota de impozitare 40%

Cresterea rezultatului atribuibil actionarilor comuni la conversia actiunilor comune potentiale

Cresterea rezultatului

Cresterea numarului de actiuni comune

Rezultatul pe actiune incrementala

Optiuni

Cresterea rezultatului

Zero

Actiuni incrementale emise fara contraprestatii

100.000x(75-60)/75

Zero

Actiuni preferentiale convertibile

Cresterea profitului net

8 x 800.000

( a)

Actiuni incrementale

2 x 800.000

( b )

( a / b )

Obligatiuni convertibile, dob. 5%

Cresterea profitului net

100.000.000x0,05x (1-0,4)

( c )

Actiuni incrementale

100.000 x 20

( d )

( c / d )

Calculul rezultatului pe actiune-diluat

Profit net aferent

Actiuni comune

Pe actiune

Raportat
Optiuni

Diluante

Obligatiuni convertibile, dobanda 5%

Diluante

Actiuni preferentiale convertibile

Anti-diluante

Dat fiind ca rezultatul pe actiune-diluat se majoreaza la luarea in considerare a actiunilor preferentiale convertibile (de la 3,23 la 3,45), actiunile preferentiale convertibile sunt anti-diluante si nu intra in calculul rezultatului pe actiune-diluat. Prin urmare, rezultatul pe actiune - diluat este 3,23.

Acest exemplu nu reflecta clasificarea instrumentelor financiare convertibile in instrumente de indatorare si instrumente de capital, nici clasificarea dobanzilor si dividendelor aferente acestora in cheltuieli si fonduri proprii, conf. prevederilor IAS 32.

Examplu

Pentru conversia obligatiunilor

Soc. Advocat S.A. isi incheie exercitiul financiar la 31 Decembrie 1999

Profit net 10.000

Actiuni comune in circulatie 100

Rezultat pe actiune-de baza 100

Obligatiuni convertibile 1.000

Fiecare pachet de obligatiuni in valoare de 100 este convertit in 5 actiuni

Cheltuiala cu dobanda pentru anul curent aferenta componentei de indatorare a obligatiunii convertibile 1.000

Impozit amanat curent aferent cheltuielii cu dobanda de mai sus    400

Profit net ajustat 10.000 + 1000 (dob.) - 400 (Ch.impoz.amanat) = 10.600

Nr. de actiuni comune rezultat din conversia de obligatiuni= ( 10 pachete a 100 / 5 )= 50

Nr. de actiuni comune utilizate pentru a calcula rezultatul pe actiune diluat

RPA diluat = Profit net ajustat / Nr. de actiuni

RPA DILUAT = 10.600/150 = 71

Dupa cum se poate observa, efectul asupra RPA ar fi semnificativ daca optiunea ar fi exercitat (de la 100 la 71).

Exemplu

Pentru exercitarea unei optiuni de cumparare de actiuni

Informatii se refera la SC Caley SA, pentru exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 1999:

- Capital social:

Numarul actiunilor in circulatie la inceputul anului 1999 a fost de    4.000.000.

- Optiuni:

Pe data de 1 iulie 1999 au fost exercitate optiuni de cumparare a 1.000.000 actiuni comune la 80$ /actiune

- Profitul net:

Societatea a inregistrat un profit al perioadei de 25.000.000 $.

- Presupuneri:

Pretul mediu de piata pentru actiunile comune pentru exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 1999 a fost de 100 $. Pretul de inchidere al pietei la data de 31 decembrie 1999 a fost de 110 $.

Calcularea RPA:

1.Media ponderata a actiunilor

- Media ponderata a act.(1 ianuarie - 30 iunie) 4.000.000 x 6 / 12 = 2.000.000

- Exercitarea optiunilor la 1 iulie 1.000.000

- Media ponderata a act (31 iulie - 31 decembrie) 5.000.000 x 6 / 12 = 2.500.000

Media ponderata a nr. de actiuni 4.500.000

2. Calculul RPA - de baza
RPA - DE BAZA= Profit net / Media ponderata a numarului de actiuni

RPA - de baza

3. Calculul RPA DILUAT

Profit net (nu a suferit nici o modificare) 25.000.000$

Media ponderata a nr. de actiuni: (1.000.000 x 80/ 100) = 800.000 actiuni

Actiuni emise fara contraprestatie: (1.000.000 - 800.000) x 6/12 = 100.000 actiuni

RPA diluat

RETRATATREA

Daca numarul de actiuni comune sau comune potentiale in circulatie creste, ca urmare a unei capitalizari sau a unei emisiuni de actiuni gratuite sau a unei diminuari a valorii nominale a actiunilor, sau daca acest numar se diminueaza ca urmare a unei reveniri la valoarea nominala initiala a actiunilor dupa data bilantului, dar inainte de emiterea situatiilor financiare, atunci calculele facute pentru determinarea RPA trebuie sa reflecte aceste modificari.

Astfel de tranzactii altereaza numarul actiunilor in circulatie fara a produce o modificare corespondenta a resurselor societatii. In consecinta, RPA - de baza si diluat - aferente perioadelor anterioare trebuie, de asemenea, retratate.

In situatia in care o societatea desfasoara tranzactii semnificative cu actiuni comune sau cu actiuni comune potentiale dupa data bilantului, altele decat cele descrise mai sus, atunci asemenea tranzactii nu vor avea nici un efect asupra valorilor RRA prezentate.

Totusi, intreprinderile sunt incurajate sa isi exprime obiectiile privitoare la detaliile acestor tranzactii, in cazul in care acestea au o importanta atat de mare incat neprezentarea lor ar afecta abilitatea utilizatorilor situatiilor financiare de a formula evaluari si de a exprima decizii adecvate.

Exemplu

SC Mols S.A. a raportat un profit de 50.000 $ pentru exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 1999.

Numarul de actiuni comune pe parcursul perioadei a fost de 5.000, la 2 $ actiunea. Situatiile financiare ale exercitiului au fost aprobate la 31 martie 2000.

Pe 31 ianuarie 2000, societatea emite 1.000 de actiuni la 2 $ actiunea, emise ca prima.

Efectul asupra RPA raportat pentru exercitiul respectiv este urmatorul

Profit net: 50.000 $;

Actiuni comune in circulatie la 31 dec.e 1999: 5.000;

Actiuni emise gratuite: 1.000

Daca nu se ajusteaza pentru retratare:

RPA(neajustat) = 50.000/5.00 = 100 $ / actiune

Rezultatul pe actiune ajustat

RPA(dupa retratare) = 50.000 / (5.000 + 1.000) = 83.33 $ / actiune



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3100
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved