Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Lucrare pentru obtinerea certificatului de competente profesionale - Contabilitatea creantelor si datoriilor

Contabilitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"



Lucrare pentru obtinerea certificatului de competente profesionale

Contabilitatea

creantelor si datoriilor

Cuprins

Introducere

Capitolul 1-Prezentare generala a societatii comerciale Assa Abloy Romania

Obiectul de activitate al societatii comerciale Assa Abloy Romania SRL

Structura organizatorica a societatii comerciale Assa Abloy Romania SRL

Capitolul 2-Contabilitatea creantelor si datoriilor

Prezentarea generala a creantelor si a datoriilor ca elemente de pasiv si activ

Contabilitatea creantelor si datoriilor comerciale

Contabilitatea creantelor si datoriilor sociale

Contabilitatea creantelor si datoriilor unitatii fata de bugetul statului

Capitolul 3-Studiu de caz privind contabilitatea creantelor si datoriilor pe specificul S.C.ASSA ABLOY ROMANIA S.R.L

Concluzii si propuneri

Bibliografie selectiva

Anexe

Argument

Evolutia contabilitatii, ca practica sociala, este legata de devenirea omului ca fiinta economica. (Homo sapiens devenit homo economicus.). Se presupune ca forme ale contabilitatii rudimentare au aparut de cand oamenii au cunscut notiunea de numar si s-a dezvoltat odata cu dezvoltarea economiei monetare.

In zilele noastre toata lumea este interesata de notiunea de bani : cati bani are, ce datorii are sau ce creante. Datorita diversitatii formelor de datorii si creante acestea au fost clasificate dupa mai multe criterii, cele mai cunoscute fiind creantele si datoriile comerciale, creantele si datoriile sociale si creantele si datoriile unitatii fata de buget. Aceste tipuri de datorii si creante nu intereseaza numai persoanele juridice dar si pe persoanele fizice ele fiind direct sau indirect influentate de acestea.

Unele dintre datoriile mentionate, precum contributiile salariatilor si ale angajatorilor catre bugetul de stat sau TVA sunt impozite indirecte, care din nefericire in Romania sunt din ce in ce mai mari, dovada a economiei slab dezvoltate. In tarile dezvoltate ponderea cea mai mare in acumulare de fonduri la bugetul statului o au impozitele directe precum impozitul pe profit, impozitul pe salariu,etc.

Scopul acestei lucrari este de a evidentia impozitele care sunt percepute fiecarui agent economic, dandu-ne astfel seama de suma de bani impresionanta care se duce la Buget si care de cele mai multe ori nu este folosita in conformitate cu cerintele noastre. Totodata consider esential ca orice persoana sa stie sa-si calculeze propriul salariu net, dupa scaderea tuturor datoriilor catre buget, sau sa realizeze ca un bun economic pana ajunge la consumatorul final este supus mai multor taxe, precum accize, taxe vamale, daca este importat, sau numai taxei pe valoare adaugata.

In functie de modificarea cotelor procentuale specifice fiecarui impozit, continutul acestei lucrari se poate modifica, el fiind realizat in conformitate cu normele legale aflate in vigoare.

Capitolul I

Prezentare generala a societatii

ASSA ABLOY ROMANIA

1.1.Obiectul de activitate al societatii comerciale

ASSA ABLOY ROMANIA S.R.L.

In anul 1964 a fost infiintata Fabrica de Armaturi Neferoase si Echipament Metalic (FANEM) care producea armaturi sanitare si incuietori pentru echiparea constructiilor de locuinte ce se realizau in ROMANIA in aceea perioada.

Fabrica a fost infiintata prin decret Guvernamental si producea in 1965:

armaturi sanitare: 2500t/an;

articole de feronerie: 4500t/an.

Au fost aduse utilaje si echipamente din strainatate pentru a creste calitatea produselor, astfel fabrica de armaturi a fost echipata cu furnitura italiana de firma G.V.M., iar fabrica de echipament metalic a fost echipata de firma Sturtevant din Anglia. In aceasta perioada dupa achizitionarea acestor echipamente, dotarile tehnologice ale fabricii erau cele mai moderne din fostele tari socialiste.

In 1966 Fabrica de Armaturi Neferoase si Echipament Metalic(FANEM) s-a unit cu Fabrica de Radiatoare si Bai de Fonta (FRBF),formand un complex industrial numit UREMOAS, ce acoperea 80% din cerintele de astfel de produse pentru intreaga tara.

In 1968 s-a dezvoltat productia de echipament prin asimilarea cu forte proprii a cilindrilor de siguranta, amortizoare pentru usi,etc.

In urmatorii ani, fabrica a asimilat intreaga gama de produse de feronerie pentru tamplarie metalica (1972), si productia de feronerie pentru usi de sticla si tamplarie de masa plastica (1974).

In perioada 1966-1989 se puneau in fabricatie in medie de 60 de produse noi/an inclusiv pentru export. Produsele erau exportate in tari precum: Anglia, Germania, Liban, Libia, Maroc, Algeria, Egipt, Camerun, si majoritatea tarilor arabe inclusiv Yemen.

In 1986 fabrica a furnizat produsele de feronerie necesare pentru echiparea Centralei Atomice de la Cernavoda si pentru Casa Poporului.

In 1990 fabrica a primit numele de Urbis. O parte din fabrica, fabrica de feronerie a fost privatizata in 1998, aducand castiguri importante statului roman. A fost cumparata de ASSA ABLOY SUEDIA, primind denumirea de URBIS SECURITY. In 2004 in urma fuziunii prin absorbtie de catre ASSA ABLOY OY, fabrica a primit numele de ASSA ABLOY ROMANIA si are o dinamica impresionanta de dezvoltare. In prezent este cea mai mare fabrica de feronerie din sud-estul Europei.

Denumirea societatii comerciale este: "S.C. ASSA ABLOY ROMANIA S.R.L (vezi anexa 1). In toate actele, facturile, anunturile, publicatiile si alte acte emanand de la societate, denumirea societatii trebuie sa fie precedata sau urmata de cuvintele: "societate cu raspundere limitata" sau "S.R.L.", de capitalul social si de numarul de inregistrare.

Sediul societatii este in ROMANIA, Municipiul Bucuresti, Bulevardul Preciziei, nr.5, sector 6 (dupa cum reiese din anexa 1). In functie de necesitati societatea isi poate schimba sediul, sau isi poate deschide alte birouri, sucursale, filiale, reprezentante si agentii in tara si strainatate in baza Hotararii Adunarii Generale cu respectarea legii.

ASSA ABLOY ROMANIA este o societate cu raspundere limitata. Societatea cu raspundere limitata reprezinta societatea comerciala ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii raspund numai cu cota lor sociala. Capitalul social al intreprinderilor cu raspundere limitata este impartit in parti sociale, egale ca valoare. Partile sociale ale asociatilor sunt, in principiu netransmisibile altor persoane si nici reprezentate prin titluri negociabile, asa cum sunt actiunile. Partile sociale nu pot fi cotate la bursa, precum actiunile.

In structura capitalurilor proprii capitalul social are un caracter avansabil. El se constituie la infiintarea intreprinderii, fiind o conditie a existentei si functionarii acesteia. La societatile comerciale, capitalul social este sursa generata initial in natura si/sau in bani a asociatilor. Capitalul unei intreprinderi reprezinta o garantie in raport cu creditorii unitatii si are o valoare fixa si intangibila (nu poate fi folosit la distribuirea de dividende).

Pe parcursul functionarii intreprinderii, capitalul social se poate majora prin: emisiunea de noi actiuni reprezentative si operatiuni interne: incorporarea de rezerve, capitalizarea rezultatului exercitiului precedent, conversia obligatiunilor in actiuni,etc. De asemenea capitalul social se poate micsora prin rambursarea catre asociati a unei parti din capital, prin rascumpararea de actiuni sau prin acoperirea pierderilor din exercitiile precedente.

Capitalul social al societatii ASSA ABLOY ROMANIA se majoreaza de la 142.475.000.000 lei,cu suma de 4.519.000.000 lei,capitalul social total rezultat fiind de 146.994.000.000 lei. Structura sumei cu care se majoreaza capitalul social, exprimata in lei si in valutele de referinta se compune dupa cum urmeaza:

7.884.000 lei, echivalentul a 4.500 USD aport in numerar la capitalul social al societatii asorbite, la cursul de schimb USD/ROL de 1.752 lei/USD de la data subscrierii;

4.511.116.000 lei, echivalentul a 120.014 EUR aport in numerar la capitalul social al societatii absorbite, la cursul de schimb EUR/Rol de 37.588 lei/EUR, adica 143.497 USD la cursul de schimb USD/Rol de 31.437 lei/USD.

Capitalul social: numarul de parti sociale al S.C. Urbis Security S.R.L. va creste de la 142.475 parti sociale, cu o valoare nominala de 1.000.000 lei fiecare, respectiv un capital social de 142.475.000.000 lei la 146.994 parti sociale, cu o valoare nominala de 1.000.000 lei fiecare, respectiv un capital social de 146.994.000.000 lei.

Partile sociale sunt indivizibile fata de societate, care nu recunoaste decat un singur proprietar pentru fiecare parte sociala.

Majorarea capitalului se poate face prin aport in natura sau in numerar al fondatorilor, respectand proportiile stabilite prin lege. Capitalul social va putea fi majorat si prin primirea de noi asociati sau pe baza acumularii beneficiilor societatii, prin hotararea adunarii generale a asociatilor.

Societatea va putea coopta si alti asociati, cu respectarea formelor prevazute de lege.

Retragerea asociatilor se face la cerere. In acest caz asociatii care se retrag primesc partea lor proportionala din valoarea patrimoniului social, impreuna cu dividendele calculate pana la data cererii de retragere.

Vanzarea aportului de capital social se poate face intre asociati fara restrictii, dar acesta nu poate fi vandut tertilor straini din societate decat cu consimtamantul unanimitatii asociatilor.

Oferta de vanzare trebuie sa fie notificata de asociatul vanzator societatii si asociatilor, indicandu-se persoana careia urmeaza sa i se vanda aportul de capital social si prezentandu-se conditiile vanzarii.

Societatea se dizolva prin vointa partilor, imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, faliment sau micsorarea capitalului social sub limita legala. Consecutiv dizolvarii urmeaza procedurii lichidarii, conform art. 176-186 din L.31/1990.

Lichidarea se face de catre unul sau mai multi lichidatori, numiti de Adunarea generala a asociatilor, dintre persoane competente. In cazul in care nu exista unanimitate in desemnarea lichidatorilor, acestia vor fi desemnati de instanta, la cererea oricaruia dintre asociati.

Bilantul de lichidare ca si propunerea de distribuire a mijloacelor rezultate din lichidarea societatii vor fi supuse sub aprobarea adunarii generale a asociatilor.

In baza bilantului de lichidare, lichidatorii vor intocmni, in forma autentica, un inscris constatator care va fi depus spre inregistrare la Registrul Comertului si va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei.

Toate actele juridice emanand de la societate in acest caz trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare.

Statutul societatii poate fi modificat de asociati cu respectarea prevederilor legale si a conditiilor de forma si publicitate prevazute de lege.

Societatea isi poate schimba forma juridica sau poate fuziona cu alta societate prin consimtamantul unanimitatiii asociatilor.

Exercitiul economico-financiar incepe de la data de 1 ianuarie si se termina la data de 31 decembrie ale fiecarui an. Primul exercitiu economico-financiar incepe de la data de inmatriculare a societatii in Registrul Comertului. Durata societatii este nelimitata incepand cu data inregistrarii la Registrul Comertului.(vezi anexa 1)

S.C.ASSA ABLOY ROMANIA S.R.L.,cu sediul in Bucuresti,B-dul Preciziei,nr.5, sector 6, este inregistrata in Registrul Comertului la data de 19.08.2004 in baza incheierii judecatorului delegat/hotararii judecatoresti irevocabile,nr.38271,cu cod unic de inregistrare:10473502 si numar de ordine in Registrul Comertului:J40/3566/1998 (vezi aexa 2).

Potrivit legii, odata cu efectuarea inregistrarii societatii, extrasul in forma simplificata al incheierii judecatorului delegat se comunica, din oficiu, directiei generale a finantelor publice teritoriale(art.10 din ordonanta). Aceasta comunicare se face in scopul cuprinderii societatii in randul platitorilor de taxe si impozite, in conditiile legii.Este interzisa inceperea activitatii pana la obtinerea certificatului de inregistrare.

Societatea comerciala ASSA ABLOY ROMANIA a initiat diferite campanii publicitare prin intermediul mass-media (grupuri de presa, canale de televiziune, posturi de radio) pentru a informa populatia si pentru a face reclama produselor si serviciilor puse la dispozitia consumatorilor de catre intreprindere.

Societatea isi desfasoara activitatea in urmatoarele domenii declarate: productie, comert intern, servicii, import-export.

Obiectul de activitate se stabileste potrivit clasificarii activitatilor din economia nationala- CAEN, aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei, nr.656/1997.

Obiectul principal de activitate consta in: fabricarea articolelor de feronerie, caracteristica care include intreprinderea in industria metalurgiei feroase (conform anexei 1).

Activitatile secundare ale societatii constau in: structuri si tamplarii metalice; tratarea si acoperirea metalelor; operatiuni de mecanica generala pentru tratarea si acoperirea metalelor; fabricarea de suruburi, buloane, lanturi si arcuri; fabricarea altor produse din metal; fabricarea altor masini si utilaje specifice; productia altor componente electrice; lucrari de instalatii electrice; alte lucrari de instalatii si de constructii auxiliare; comert intermediar cu mobila, articole de menaj si fierarie; comert intermediar cu produse diverse; comert cu amanuntul cu articole de fierarie, vopsitorie, sticla si articole din sticla; alte reparatii de articole personale si gospodaresti; inchirierea altor masini si echipamente; prelucrarea informatica a datelor; activitati de proiectare; alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor; intreg obiectul de activitate se va putea desfasura in regim de import-export (vezi anexa 1) .

Codul CAEN al societatii comerciale ASSA ABLOY ROMANIA datorita obiectului de activitate practicat este:2863.

Societatea comerciala ASSA ABLOY ROMANIA S.R.L. are mai multe puncte de lucru si centre de distributie pe teritoriul Romaniei.Cel mai important se afla in Bucuresti, sector 6, pe B-dul Preciziei, nr.5, un punct de lucru unde are loc procesul de productie si un punct de desfacere unde se desfasoara procesul de vanzare (intreprindere) -cumparare (clienti) al produselor finite.

Intreprinderea este un sistem deschis conceput cu intrari si iesiri prin care se integreaza in mediul extern. Societatile comerciale ca orice alte organizatii primesc inputuri din mediul lor extern, modifica sau prelucreaza aceste inputuri dupa care trimit spre exterior outputuri.


Intreprinderea ca si celelate organizatii isi desfasoara activitatea urmarind un scop precis. Realizarea acestui scop este strans legata de modul in care functioneaza relatiile cu toate celelalte sisteme cu care intra in contact.Unele dintre aceste relatii pot fi directe si imediate, ca de exemplu pretul materiilor prime de la furnizori, sau indirecte si subtile cum ar fi schimbarea interesului publicului pentru un anumit produs, eficacitatea tehnologiei folosite.

In conceptul de tehnologie sunt cuprinse masinile si echipamentele, metodele si indemanarea cu care sunt utilizate acestea in scopul obtinerii bunurilor economice prin consumuri de materii prime si materiale, cu ajutorul proceselor de productie.

Studiile de management demonstreaza ca tehnologia influenteaza structura organizatiilor, stilul de management si organizarea muncii.

Acest factor este intr-o permanenta modificare a componentelor sale ca urmare a incorporarii rezultatelor cercetarii si progresului tehnic, a evolutiei societatii in ansamblu. In acest sens literatura si practica manageriala a consacrat termenul de "noua tehnologie" care reflecta ultimile noutati in materie de tehnologie si anume:

in productie: introducerea roboticii si a productiei asistate de calculator;

in activitatea de birou: utilizarea pe scara larga a performantelor calculatorului, internetul, faxul au dus la cresterea eficientei si a calitatii muncii.

ASSA ABLOY ROMANIA are in unitate utilaje si dispozitive specifice obiectului de activitate. De exemplu, pentru procesul de productie al produselor de feronerie (vezi anexa 3) au fost achizitionate urmatoarele utilaje si dispozitive (conform fig.1.1.2).

Nr.crt.

Denumire utilaj

Nr.de utilaje

Toba devaturat "MAST"

Presa cu avans automat "85T"

Presa cu excentric "3T WORCHES"

Presa cu excentric "50T CVA"

Presa cu avans automat "25T"

Presa cu avans automat "135 tf BUT"

Presa cu excentric "16T SIBIU"

Presa cu avans automat "63T PASU"

Strung automat "MULTIAX BSA";

Strung automat "MONOAX ESC";

Masina de confectionat arcuri "BENET";

Masini de gaurit "G10"

Masina de refulat rece "SAC"

Masina "ROTOFINISH"

Masina de polizat "MORISFLEX"

Masina de indoire

Masina de sudat

"Buhler 160 tf"

"TURNER RS 5"

Cuptor cu rezistenta

Vizual

Arzator

Instalatie fosfo-degresare

Instalatie de degresare "E"

Sistem de pulverizat la vopsitorie

Strung "MONOAX"

Presa cu avans automat "100T"

Presa cu excentric "63T CVA"

Fig.1.1.2-Tabel cu utilajele si dispozitivele folosite in procesul de productie de S.C.ASSA ABLOY ROMANIA S.R.L

 

Presele cu avans automat produc in medie 27000 buc in 8 ore, presele cu excentric produc 4500 bucati in 8 ore. Pe masina de nituit se produc in medie 2000 de subansamble in 8 ore, in functie si de personal, pe strungurile automate se produc 1080 stifturi in 8 ore, iar pe masina de gaurit se produc 3850 placi frontale in 8 ore.

De asemenea anul trecut, ASSA ABLOY ROMANIA a achizitionat si un program de contabilitate "SCALA" pentru a usura munca compartimentului de contabilitate. Datorita programului de contabilitate achizitionat, forma de contabilitate specifica societatii este "forma de contabilitate cu echipamente de calcul electronic". Aceasta presupune utilizarea calculatorului. Totodata se lucreaza cu documente justificative: Registrul-jurnal; Cartea Mare; balanta de verificare; Registrul-inventar; bilantul si cu suporti tehnici de stocare a informatiilor (dischete). Exista o serie de lucrari preliminare:

o       codificarea documentelor justificative;

o       stabilirea circuitului lor si a modului de prelucrare.

Documentele se verifica si se sorteaza pe tipuri de operatiuni, dupa care se aranjeaza in pachete. Pachetele se predau la unitatea de prelucrare, unde se intocmnesc jurnalele, situatiile si balanta de verificare. In urma prelucrarii, situatiile obtinute si documentele primare se restituie beneficiarilor lor pentru a se verifica existenta corelatiilor.

Pentru realizarea produselor finite, firma se aprovizioneaza cu materii prime specifice procesului de productie. Astfel achizitioneaza diferite materii prime precum: banda 1,25x40-A; banda 2,5x60-A; banda 2,5x50-A; banda 2x66 EN10131; banda 2x300-A; banda 3x48-A; banda 3x68-A; banda 1,5x24-A; banda 3x70-A; arcuri K437; capete din sarma de otel pentru arcuri; capete de bara de otel rotund inox si sarma; span din bare de otel; suruburi cu cap semiinecat M4x6-K 2000; sarma zincata Rs D=1; sare fosofo-degresare; vopsea pulbere Alba Ral 9010; detergent industrial.

Materiile prime se achizitioneaza de la diversi furnizori. Relatia dintre organizatie si furnizorii de bunuri si servicii este foarte importanta deoarece are o mare pondere in costuri. Din aceasta cauza s-a dezvoltat o ramura a managementului care gestioneaza aceasta relatie din perspectiva planificarii, cumpararii, transportului, depozitarii si utilizarii materiilor prime si a materialelor.

Organizatia poate dezvolta o singura relatie pentru aprovizionarea cu un material, situatie in care devine dependenta de acel furnizor sau poate avea mai multe relatii pentru cumpararea unui material, prin colaborarea cu mai multi furnizori.

ASSA ABLOY ROMANIA se gaseste in cea de-a doua ipostaza, cea cu mai multi furnizori pentru aceleasi bunuri, avand astfel mult diminuat riscul unei blocari a aprovizionarii datorate problemelor aparute la furnizor. Totodata intreprinderea este puternic dependenta de un anume flux de materii prime si materiale (pentru feronerie). Acestea minimalizeaza problemele generate de riscul in aprovizionare prin solutii cum ar fi: cumpararea in avans, rigurozitate in constituirea stocurilor de siguranta si de lucru, contracte continand clauze speciale cu furnizorii sau chiar cumpararea companiilor furnizoare.

ASSA ABLOY ROMANIA se incadreaza in toate tipurile de productie (fig.1.1.3.), producand de cele mai multe ori in serie.

Tip de productie

Nomenclatura de fabricatie

Volumul de productie din fiecare tip de prod.

Caracteristicile locurilor de munca

Forma de deplasare a obiectelor muncii

1. Productia de masa

Restransa, uneori un singur tip de produs

Foarte mare

Specializate tehnologic

(realizeaza o singura operatie tehnologica)

Individual, bucata cu bucata, continuu

2. Productia de serie:

-mare

-mijlocie

-mica

Relativ mare, creste pe masura ce se trece de la seria mare la seria mijlocie si mica

Mare, insa scade prin trecerea de la seria mare spre seria mijlocie si mica

Specializate tehnologic (pentru seria mare) si universale ( la seria mijlocie si mare)

Individual ( la seria mare) si pe loturi ( la seria mijlocie si mica)

3.Productia individuala

Foarte mare

Mic, in general un singur exemplar

Universale

Individual pentru reperele componente ale unui produs

Fig.1.1.3. Tipuri de productie

 


Toate utilajele si dispozitivele au fost aduse din strainatate (Suedia si Italia), si sunt de cea mai buna calitate, in dorinta de a spori calitatea produselor.

Economia de piata se caracterizeaza prin existenta intr-o forma sau alta, a concurentei dintre operatorii economici. Concurenta este in avantajul consumatorului care poate beneficia astfel de bunuri si servicii de o mai buna calitate la un pret corect.

Datorita concurentei acerbe de pe piata bunurilor economice si a serviciilor, firmele trebuie sa-si adapteze rapid tehnologia la noile cerinte altfel vor obtine produse necompetitive si vor fi eliminate de pe piata. ASSA ABLOY ROMANIA se afla in concurenta cu o alta firma de feronerie cu acelasi obiect de activitate,"FERONERIE ARAD".

Tehnologia influenteaza puternic si numarul si structura posturilor. Tehnologia determina diminuarea posturilor cu nivel scazut de pregatire (productia) sau cresterea numarului de angajati (servicii si banci).

1.2.Structura organizatorica a societatii comerciale

ASSA ABLOY ROMANIA S.R.L

Pentru a putea functiona orice organizatie are nevoie de oameni, indiferent de nivelul sau de tehnologizare si de domeniul in care actioneaza. De aceea fiecare organizatie are relatii directe cu mediul pentru a putea recruta personalul cu pregatirea dorita. Oferta de persoane de pe piata muncii in structura sa pe varsta, nivel de educatie si pregatire, experienta, are importanta esentiala pentru organizatii. Aceasta a dus in prezent la conturarea si dezvoltarea unei noi sectiuni a managementului si anume Managementul resurselor umane (ale personalului). Managementul personalului are cateva obiective principale: recrutarea, selectia, angajarea, perfectionarea, evaluarea, promovarea si relatiile industriale.

ASSA ABLOY ROMANIA fiind o intreprindere mare, are manager de personal care conduce aceasta activitate, fata de intreprinderile mai mici unde aceasta activitate revine de regula managerului general. Totodata s-a format si un sindicat la nivel de fabrica, care lupta pentru apararea drepturilor salariatilor.

In Romania, datorita lipsei unei concurente reale pe piata muncii, activitatile de personal isi indeplinesc multe atributii doar formal, criteriile de selectie, evaluare, motivare si promovare fiind in multe organizatii centrate pe alte criterii decat competenta si interesul organizatiei.

Totalitatea resurselor umane care isi desfasoara activitatea in cadrul unei intreprinderi reprezinta personalul intreprinderii.Personalul intreprinderii cuprinde salariatii incadrati permanent sau temporar, prezenti la lucru, aflati in concediu de odihna, concediu de boala sau de studii, salariatii absenti motivat sau nemotivat, cei aflati in ziua lor libera, cei trimisi sa lucreze in afara intreprinderii , cei aflati in deplasare, elevii si studentii aflati in practica daca sunt salariati ai intreprinderii. Structura personalului intreprinderii, pe categorii de salariati , cuprinde: muncitori; personal operativ, personal cu functie de executie si conducere.


Drepturile salariatilor formulate in contractul colectiv de munca al S.C.ASSA ABLOY ROMANIA sunt:

  1. Programul de lucru al unitatii :

- pentru un program de lucru zilnic de 8 ore dreptul la doua pauze (a cate 15 sau 20 de minute) , fara includerea pauzei de masa;

- se acorda o pauza de masa de cel mult 1/2 ora, care nu se include in durata timpului de munca ;

- intre doua zile consecutive de munca exista, de regula, un interval de cel putin 12 ore consecutive;

- repausul saptamanal este de doua zile consecutive;

- au fost stabilite zile de sarbatori legale si religioase:1-2 Ianuarie, a doua zi de Pasti, 1 Mai, 1 Decembrie, 25-26 Decembrie;

Sistemul de salarizare, adaosurile si sporurile la salariul de baza:

- salariul de baza este in functie de calificare, importanta si complexitatea postului si in functie de posibilitatile financiare ale patronului - prin negociere.

3. Durata concediului de odihna si a celorlalte concedii ( de studii, fara plata sau cu plata):

- se acorda 30 de zile lucratoare de concediu pe an ;

- se poate acorda un concediu suplimentar de odihna cu o durata minima de 3 zile lucratoare;

- salariatii au dreptul la zile libere platite, in cazul unor fenomene familiale deosebite, iar pentru rezolvarea problemelor personale, la concedii fara plata (30 de zile, acordat o singura data pe an)

- concediu legal prenatal si postnatal.

Formarea si perfectionarea pregatirii profesionale:

- se poate realiza prin urmatoarele forme: instruire la locul de munca, cursuri organizate in unitate, in alte unitati si in centre de pregatire profesionala; programe personale de perfectionare; stagii de practica in unitatea proprie sau in alte unitati.

6.Alte drepturi:

- conditii corespunzatoare de munca si de protectie a muncii;

- asistenta medicala;

- pensie pentru limita de varsta si de invaliditate;

- asocierea in organizatii sindicale si obstesti;

-dreptul de a te adresa organelor competente ori de cate ori se considera prejudiciat in legatura cu calitatea de salariat.

Salariatii din ASSA ABLOY ROMANIA au pe langa drepturi si o serie de obligatii si indatoriri,stabilite tot in contractul colectiv de munca:

sa apere proprietatea unitatii si sa contribuie la dezvoltarea ei;

sa realizeze norme de munca ;

sa efectueze activitatile potrivit pregatirii proprii si nevoilor unitatii;

sa respecte programul de lucru;

sa-si perfectioneze calificarea profesionala;

sa respecte normele de protectie a muncii;

sa respecte ordinea si disciplina la locul de munca;

sa respecte normele de odihna in relatiile cu colegii de munca si superiorii;

sa respecte secretul de serviciu;

sa nu primeasca bani sau foloase pentru a-si indeplini activitatile din cadrul atributiilor de serviciu;

alte obligatii stabilite prin contractul individual de munca.

Rezultatul introducerii unei noi tehnologii este, de regula,cresterea calitatii muncii si a rezultatelor muncii. Intreprinderea se confrunta cu problema lipsei de forta de munca calificata in conditiile existentei pe piata muncii de posturi libere si someri.

Analiza activitatii sociale este reprezentata in urmatorul tabel (fig.1.2.2.):

decembrie 2003

decembrie 2004

iunie 2005

Cifra de afaceri

(fara TVA)

Rezultat din exploatare

Rezultat financiar

Rezultat curent

Rezultat extraordinar

Impozit pe profit

Rezultat net

Fig.1.2.2. Activitatea sociala a societatii comerciale

ASSA ABLOY ROMANIA S.R.L.

 

Interpretand fig.1.2.2.observam ca fuziunea prin absorbtie din anul 2004 a fost utila pentru intreprindere, rezultatul net crescand (fig.1.2.3.)

 


Capitolul 2

Contabilitatea creantelor si datoriilor

2.1.Prezentarea generala a creantelor si a datoriilor

ca elemente de pasiv si activ

Contabilitatea a aparut cu multe secole in urma,inca din perioada Evului mediu odata cu dezvoltarea economiei monetare si aparitia germenilor capitalismului.Contabilitatea inregistreaza,urmareste si controleaza laturile activitatii economice care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc.

Potrivit Legii contabilitatii(nr.82/1991,republicata, modificata si completata),unitatile patrimoniale, care au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie sunt: companiile nationale, societatile nationale, regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, institutiile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice, cu si fara scop lucrativ, precum si persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente.

Contabilitatea in tara noastra se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala cat si in valuta. Pentru necesitatile proprii de informare intreprinderile pot opta pentru intocmnirea situatiilor financiare si intr-o moneda stabila (EURO, USD,etc.).

Activul cuprinde bunurile economice sau mijloacele de care dispune intreprinderea. Activul reflecta elementele patrimoniului care au o valoare economica pozitiva pentru intreprindere.

Lichiditatea se refera la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activ sa fie realizat sau convertit in disponibilitati.In raport cu cele doua criterii de clasificare, structurile care raspund la o asemenea cerinta sunt cele de active imobilizate (active fixe) si active circulante (active curente).

Un activ este o resursa controlata de catre intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere.

Activele pot avea forma fzica (ex: terenuri, cladiri, echipament) sau necorporala (ex: brevete, licente, marci). Activele pot fi asociate drepturilor legale (de proprietate) sau pot rezulta dintr-o situatie de fapt (ex: un bun detinut in virtutea unui contract de locatie, un know-how tehnologic). Activele pot fi achizitionate in mod oneros sau gratuit (ex: donatii primite).

Se pot delimita urmatoarele structuri de activ:

A.     Active imobilizate sau fixe ;

B.     Active circulante sau curente ;

C.     Active de regularizare si asimilate (cheltuieli in avans si venituri angajate).

A.Activele imobilizate sau fixe denumite si active pe termen lung, imobilizari sau bunuri imobile, reprezinta valori economice de investitie a caror perioada de utilitate si lichiditate este mai mare de un an.

B.Activele circulante, denumite si active curente, valori circulante, bunuri mobile sau mijloace circulante cuprind valorile economice sub forma stocurilor, creantelor, investitiilor financiare si disponibilitatilor banesti, care se utilizeaza pe o perioada scurta in activitatea intreprinderii si in general participa la un singur circuit economic.

Sub aspectul lichiditatii, caracteristica de baza a activelor circulnte este aceea ca perioada de rotatie este mai mica de un an. Ele intra si ies din intreprindere cel putin odata in decursul unui exercitiu financiar.

 


In structura activelor circulante se includ:

Stocuri;

Investitii financiare pe termen scurt;

Casa si conturi la banci;

Creante.

1.Stocurile reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul intreprinderii detinute fie pentru a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie, fie pentru a fi consumate la prima lor utilizare.

2.Investitiile financiare pe termen scurt, numite si titluri de plasament sau valori de trezorerie, reprezinta valorile financiare investite de intreprindere in vederea realizarii unui castig pe termen scurt.

3.Casa si conturile la banci sunt reprezentate de valorile care imbraca efectiv forma de bani, fiind separate de disponibilitatile in devize de cele in lei.

4.Creantele (numite si valori in curs de decontare) reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice, pentru care acesta urmeaza sa primeasca un echivalent valoric.

Creantele denumite si valori in curs de decontare, reprezinta valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric (o suma de bani, o lucrare sau un serviciu). Exemplu: pentru marfurile vandute clientilor, echivalentul valoric consta intr-o suma de bani egala cu valoarea marfii facturate, in schimb pentru un avans de bani acordat salariatilor care se deplaseaza in interes de serviciu, echivalentul valoric il reprezinta munca prestata care este evaluata prin insumarea cheltuielilor privind transportul, cazarea si diurna delegatului.

Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de o valoare avansata si care urmeaza sa dea un echivalent corespunzator se numesc generic debitori.

Debitorii intreprinderii sub forma creantelor din vanzari sunt delimitati in contabilitate prin structurile de clienti si conturi asimilate.

In structura creantelor se includ:

a.       Creante comerciale;

b.      Creante in cadrul grupului;

c.       Creante din interese de participare;

d.      Alte creante;

e.       Creante privind capitalul subscris si nevarsat.

a.Creantele comerciale reprezinta toti debitorii unitatii fata de care intreprinderea are drept de urmarire, provenind din vanzari de bunuri, executari de lucrari sau prestari de servicii proprii ciclului de exploatare al intreprinderii.

Din aceasta grupa fac parte:

Avansurile pentru prestari de servicii si executari de lucrari (furnizori-debitori) sunt creante generate de acordarea unor sume de bani furnizorilor, inainte de executarea serviciilor sau a lucrarilor conform comenzilor sau contractelor.

Clientii reflecta creante fata de terte persoane si corespund facturilor de vanzare de bunuri, executarii de lucrari si prestarii de servicii, care nu au fost inca incasate pana la data inchiderii exercitiului. Atunci cand decontarea intre intreprindere si client survine ulterior vanzarii, putem vorbi despre o vanzare pe credit.

Clientii incerti sau in litigiu reprezinta creante fata de clientii incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu, cu dificultati pe linie de solvabilitate (capacitatea unei persoane fizice sau juridice de a-si atinge obligatiile la scadenta.

Efectele de primit reprezinta creante generate in momentul in care clientii au acceptat o cambie sau au primit un bilet la ordin. Atat cambia cat si biletul la ordin sunt efecte comerciale, adica titluri de valoare negociabile (pot fi cedate, vandute) care atesta existenta unei creante in cadrul relatiilor comerciale, ce poate fi decontata imediat sau pe termen scurt, in beneficiul persoanelor care le poseda.

Cambia (numita si scrisoare de schimb sau trata) este un inscris (titlu de credit) prin care creditorul (eminentul), numit si tragator, obliga, neconditionat sau la ordin, o alta persoana numita tras, sa plateasca o suma determinata, la vedere sau la o anumita data, la data si la locul indicat in cambia, unei terte persoane, numite beneficiar. Cambia este creata la initiativa creditorului.

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana, numita subscriptor (debitor) se angajeaza sa verse, la o anumita data, o suma de bani determinata, unei alte persoane numita beneficiar (creditor), plata sumei se poate face si la ordinul beneficiarului. Biletul la ordin este creat la initiativa debitorului. Subscriptorul este in acelasi timp tragator si tras.

Clientii-facturi de intocmit reflecta creantele generate de livrarile catre terti pentru care nu s-au intocmit facturi. Legislatia in vigoare prevede ca in termen de 48 de ore de la livrare sa se intocmeasca si sa se trimita factura catre clienti. Creantele in cauza au o valoare bine determinata, iar corespondentul lor contabil se regaseste in venituri certe.

b.Creantele in cadrul grupului sunt generate de relatiile de decontare intre societatea-mama (o intreprindere care are una sau mai multe filiale) si filialele ei (intreprinderile controlate de societatea mama).

c.Creantele din interese de participare reprezinta creantele generate de relatiile de decontare ale intreprinderii cu intreprinderile asociate (asupra carora se exercita o influenta semnificativa).

d.Alte creante reflecta toate creantele sau drepturile, altele decat cele asupra clientilor, separate prin structurile:

avansuri acordate personalului si alte creante in legatura cu acesta;

creante generate de relatiile de decontare cu asigurarile sociale, fondul de somaj, bugetul statului si alte organisme publice;

creante privind decontarile din operatii de participatie ;

debitorii diversi pentru creante determinate de cesiunea (vanzarea) valorilor mobiliare de plasament, cesiunea activelor imobilizate, garantiile depuse, reclamatii, pagube materiale, creante reactivate si alte creante;

creante privind decontarile din operatii in curs de clarificare.

e.Creantele privind capitalul subscris si nevarsat sunt reprezentate de creantele generate de relatiile intreprinderii cu actionarii sai, referitoare la subscrierile de capital social, efectuate si nedepuse inca.

Datoriile sunt elemente de pasiv.

Pasivul patrimonial reflecta sursele de finantare a bunurilor economice sau drepturile si obligatiile ca elemente patrimoniale cu valoare negativa. Prin compozitia sa, pasivul evidentiaza modul de finantare a bunurilor economice si gradul de exigibilitate a surselor de finantare.

Finantarea bunurilor economice se refera la modul de acoperire si sustinere financiara, a activului patrimonial.

Exigibilitatea surselor de finantare se refera la termenul de decontare baneasca al acestora (scadenta, plata). Pentru datorii termenul de scadenta poate fi mai mare sau mai mic de un an, pentru provizioane perioada este mai mare de un an, iar pentru capitalul propriu acest termen opereaza in momentul lichidarii patrimoniului. In pasivul patrimonial elementele sunt grupate in ordinea descrescatoare a gradului lor de exigibilitate.

In raport cu gradul lor de exigibilitate, pasivele se grupeaza in:

datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an (pasive curente);

capitaluri permanente.

Normele contabile romanesti prevad urmatoarea structura a pasivului, delimitata in patru categorii, in ordinea crescatoare a exigibilitatii acestora :

A.     Capital si rezerve ;

B.     Provizioane pentru riscuri si cheltuieli ;

C.     Datorii ;

D.     Venituri in avans.

A.Capitalul si rezervele (numite si capital social) reprezinta sursele de finantare stabile de care dispune intreprinderea. Alaturi de creditele pe termen lung, capitalurile proprii fac parte din categoria capitalurilor permanente.

B.Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt fonduri constituite din prelevari din rezultate, fiind destinate acoperirii unor cheltuieli sau pierderi probabile sau certe in perioadele urmatoare, dar nedeterminate ca marime; constituirea lor se realizeaza prin includerea acestora in cheltuieli, ele constatand datorii potentiale ale intreprinderii. Utilizarea provizioanelor se realizeaza prin transferarea lor la venituri in perioadele urmatoare, cand cheltuielile si pierderile probabile devin certe sau determinabile ca marime.

C.Datoriile (numite si capital strain) sunt sursele de finantare externe puse la dispozitia intreprinderii fie de banci sau alte institutii financiare, fie de furnizori, fie de terti pentru care intreprinderea trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric.

Creditorul este denumirea generica data oricarei persoane fizice sau juridice fata de care intreprinderea are obligatii banesti. Definit prin aceasta prisma, el reprezinta persoana care, in cadrul unui raport patrimonial, a avansat o valoare economica si urmeaza sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie.

Datoriile ca sursa de finantare sunt prezente si functioneaza din momentul nasterii obligatiilor fata de terti si pana in momentul rambursarii (in cazul creditelor) si platii lor (in cazul datoriilor generate de relatiile de decontare), dupa caz.

Reglementarile introduse de Programul de Dezvoltare a Contabilitatii din Romania clasifica datoriile in datorii curente si datorii pe termen lung.

O datorie este curenta daca:

se asteapta sa fie achitata in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii;

este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.

Toate celelate datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intra intr-un proces de productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil in numerar.

Stingerea unei obligatii prezente implica, de obicei, renuntarea intreprinderilor la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice, in scopul satisfacerii cerintelor celeilalte parti. Stingerea unei obligatii prezente se poate face prin mai multe moduri, cum ar fi: plata in numerar, transformarea altor active, prestarea de servicii, inlocuirea respectivei obligatii cu o alta obligatie sau tranformarea obligatiilor in capital propriu, precum si renuntarea de catre creditor la drepturile sale.

Toate datoriile ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an sunt purtatoare de dobanda. De asemenea sunt purtatoare de dobanda creditele primite de la banca sau alte institutii financiare, chiar daca sunt pe termen scurt.

Pasivul patrimonial regrupeaza datoriile in raport cu scadenta, in doua grupe: datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an si datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an. Structura datoriilor in cadrul grupelor este similara.

In masa patrimoniala a datoriilor sunt cuprinse urmatoarele structuri:

imprumuturi si datorii asimilate;

datorii comerciale;

datorii in cadrul grupului;

datorii din interese de participare;

alte datorii.

1.Imprumuturi si datorii asimilate reprezinta datoriile financiare ale intreprinderii privind: imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, credite bancare pe termen lung primite de la banci si alte institutii financiare.

Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, numite si imprumuturi obligatare sunt imprumuturi interne sau externe, garantate de stat sau de banci si emise de societatile private, de sectorul public sau cel semipublic, agenti care au acces pe piata financiara. Aceste imprumuturi sunt divizate in parti egale, numite obligatiuni, rambursabile la o scadenta determinata si generatoare de dobanzi, de regula anulate, sub forma cupoanelor atasate titlurilor de credit.

Sumele datorate institutiilor de credit cuprind creditele pe termen lung si mediu si pe termen scurt, numite si credite de trezorerie. Ele sunt destinate, dupa caz finantarii investitiilor si cheltuielilor curente privind activitatea sa de exploatare. Aceste credite sunt purtatoare de dobanda si garantate prin activele intreprinderii.

Avansuri incasate in contul comenzilor (clienti-creditori) reflecta datorii reprezentand sume incasate de la clienti inainte de efectuarea livrarilor de bunuri, executarilor de lucrari sau prestarilor de servicii, in numele acestora.

2.Datorii comerciale-furnizori se creeaza in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionari de bunuri materiale, lucrari si servicii primite.

Termenul de "furnizori"desemneaza datoriile intreprinderii fata de terti de la care s-au cumparat pe credit bunuri si servicii. La baza inregistrarii acestor datorii stau facturile. Cumpararile pentru care plata se face imediat sunt excluse din aceasta categorie. Creditul furnizori reprezinta finantarea pe care o obtin intreprinderile prin acordarea de catre furnizorii acestora a unor scadente de plata mai mult sau mai putin indepartate, acoperind astfel, partial, nevoile de finantare generate de gestiunea stocurilor si a creditelor clienti.

Efecte de comert de platit reprezinta titluri de valoare care atesta obligatia de plata a intreprinderii in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii (ex:cambia, biletul la ordin, etc).

3.Datoriile in cadrul grupului reprezinta obligatiile datorate societatilor din cadrul grupului in relatiile de decontare ale societatii-mama cu filialele sale.

4.Datoriile din interese de participare reprezinta datoriile generate de relatiile de decontare ale intreprinderii cu societatile asociate.

5.Alte datorii sunt reprezentate de:

  • datoriile fiscale, cu valoarea impozitelor si taxelor fata de bugetul statului;
  • datoriile salariale, cu valoarea salariilor si altor drepturi salariale fata de personalul angajat;
  • datoriile sociale, cu valoarea contributiilor la asigurarile sociale fata de bugetul asigurarilor sociale;
  • datoriile fata de asociati, cu valoarea capitalului de restituit si a dividentelor de plata;
  • datoriile fata de creditorii diversi ai intreprinderii.

D.Veniturile in avans reprezinta valorile ce asigura alocarea pentru fiecare exercitiu financiar numai a veniturilor care ii sunt proprii.

2.2. Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale

Se inregistreaza cu ocazia operatiunilor de cumparare si vanzare de bunuri sau servicii, deci in relatiile cu furnizorii si clientii (grupa 40- reflecta datoriile fata de furnizori si grupa 41- reflecta creantele fata de clienti). Ele au la baza Factura fiscala-primita de la furnizor in cazul cumpararii, respectiv emisa catre client in cazul vanzarii.

Datoriile comerciale se inregistreaza cu ajutorul contului 401 "Furnizori" sau 404 "Furnizori de imobilizari", conturi de pasiv.

Datoriile se pot clasifica dupa mai multe criterii:

v     Dupa termenul de scadenta (de plata):

Datorii exigibile, insotite de factura furnizorului;

Datorii neexigibile, pentru care nu s-a primit inca factura.

v     Dupa modalitatea de plata:

Datorii achitate prin contul bancar, cu Ordin de plata (OP) emis catre furnizor;

Datorii achitate prin casierie (cu numerar), pe baza de chitanta de casa, primita de la furnizor;

Datorii achitate prin efecte comerciale de plata (bilete la ordin) emise de societate catre furnizor.

v     Dupa sediul furnizorului:

Datorii interne, fata de furnizorii autohtoni;

Datorii externe, fata de furnizorii straini, provenite din activitatea de import.

Diminuarea datoriilor fata de furnizori se poate face fie prin plata acestora, fie beneficiind de reduceri din partea furnizorului.

Creantele comerciale se inregistreaza cu ajutorul contului 411 "Clienti" sau 461 "Debitori diversi", conturi de activ.

Creantele se pot clasifica dupa mai multe criterii:

v     Dupa termenul de incasare:

Creante exigibile, insotite de factura emisa catre client;

Creante neexigibile, pentru care nu s-a emis inca factura;

v     Dupa modalitatea de incasare:

Creante incasate prin contul bancar, cu Ordin de plata (OP) emis de client;

Creante incasate prin casierie (cu numerar), pe baza de chitanta de casa emisa catre client;

Creante incasate prin efecte comerciale de primit (bilete la ordin) primite de la client.

v     Dupa sediul clientului:

Creante interne, fata de clientii autohtoni;

Creante externe, fata de clientii straini, provenite din activitatea de export.

Diminuarea creantelor fata de clienti se poate face fie prin incasarea acestora, fie acordand reduceri clientului.

Activitatea de exploatare antreneaza structurile patrimoniale cu un grad ridicat de mobilitate, cum sunt activele de exploatare (stocuri din cumparari si din productie proprie, creante-clienti si efecte comerciale de primit) si datorii de exploatare (furnizori, efecte comerciale de platit, datorii salariale, etc.), fiecare din aceste forme particulare trecand rapid dintr-o forma in alta.

 


Pentru a-si realiza obiectul de activitate in vederea obtinerii de profit, orice intreprindere cu activitate industriala, comerciala, de servicii sau de alta natura, efectueaza in mod curent tranzactii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii.

Derularea operatiilor de cumparari de bunuri si servicii pentru activitatea curenta a intreprinderii presupune selectia furnizorilor in functie de o serie de parametri cum sunt: preturile si tarifele practicate de furnizori, termene de livrare, mod de livrare, conditii de plata, capacitatea de productie pentru a face fata cererii, calitatea produselor, garantiile de buna executie, etc.

Obtinerea profitului de catre orice intreprindere nu este posibila fara degajarea unor venituri, care sa fie superioare cheltuielilor angajate. Veniturile curente ale unei firme trebuie sa provina, in principal din vanzari.

Reglementarile de natura juridica, fiscala si contabila impun ca pentru oricare tranzactie de vanzare-cumparare sa se intocmneasca factura (sau factura fiscala).

Factura este documentul care descrie in termeni generali tranzactiile de vanzare cumparare efectuate intre doi agenti economici: unul numit furnizor, pentru care operatia reprezinta o vanzare, iar celalalt, numit client, pentru care aceasi operatie reprezinta o cumparare.

Efectele de comert (sau efecte comerciale) sunt titluri negociabile care reprezinta creantele decontabile la vedere sau pe termen scurt, in beneficiul persoanelor care le poseda.

Sub aspect patrimonial, efectul comercial incorporeaza o creanta transmisibila o data cu trecerea acestuia din proprietatea unei persoane in proprietatea alteia.

Desi indeplinesc functia de instrument de plata ca si banii, efectele comerciale se diferentiaza de bacnote,datorita unor caracteristici (fig.2.2.2).

Efectele comerciale

Bacnotele

Caracteristici

Caracteristici

  • Nu au valoare decat prin increderea in semnatura celor care se angajeaza prin semnatura;

Circula datorita increderii in ea insasi;

  • Pot fi emise pentru sume diferite;

Sunt emise pentru valori fixe;

  • Sunt create pe un timp limitat.

Pot circula pe o periaoada nedeterminata.

 


Cambia este obligatia scrisa de a plati sau de a face sa se plateasca, la scadenta o suma de bani determinata; ea este un inscris prin care creditorul numit tragator da ordin unei alte persoane, numita tras sa plateasca o suma determinata, la vedere sau la o anumita data, unei terte persoane numita beneficiar. Ordinul tragatorului poate sa prevada si plata unei sume de catre tras, la ordinul beneficiarului.Pentru a fi valabila, o cambie trebuie sa contina mentiunile obligatorii standardizate.O cambie emisa de tragator (furnizor) este trimisa spre acceptare trasului (clientului).Acceptarea este inscrisa intr-o rubrica speciala pe cambie. Ea se exprima prin cuvantul "acceptat" sau oricare alta expresie echivalenta si este semnata de tras. Simpla semnatura a trasului, pusa pe fata cambiei, este socotita acceptare.Cambia indeplineste o tripla functionalitate:

functia de instrument de incasare;

functia de instrument de credit;

functia de instrument de plata.

Biletul la ordin este efectul comercial prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati, la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al efectului. Spre deosebire de cambie care este creata la initiativa creditorului, biletul la ordin este creat la initiativa debitorului care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentare unui beneficiar aflat in calitate de creditor.Biletul la ordin este o promisiune de a plati si nu un mandat de plata. El se transmite prin girare. Obligatiile rezultand dintr-un bilet la ordin se supun acelorasi reguli generale ca si cele rezultand dintr-o cambie, insa acceptarea biletului la ordin nu se admite, deoarece emitentul are aceleasi obligatii ca si cel care accepta o cambie.



Returnarea marfurilor de catre client furnizorului sau (marfuri cu defecte sau neconforme comenzii) are drept efect contabil anularea partiala sau totala a operatiei de cumparare, deci rezulta o creanta a clientului asupra furnizorului, creanta care diminueaza partial sau total dreptul initial al furnizorului fata de client.Creanta clientului asupra furnizorului este constanta printr-o factura de reducere (clientul returneaza marfurile refuzate catre furnizor).

La inventar, creantele din exploatare (in cadrul carora, de regula, ponderea cea mai importanta revine creantelor-clienti) pot fi categorisite ca fiind:

Numai creantele incerte si litigioase pot genera constituirea unor provizioane pentru depreciere.Pentru creantele in devize, pierderile din diferente de curs valutar fac obiectul unor provizioane pentru pierderi de schimb valutar.

Provizioanele pentru deprecierea creantelor sunt calculate asupra creantelor fara TVA, partea corespunzatoare de TVA urmand sa fie imputata asupra TVA datorata ulterior sau rambursata.

Normele contabile romanesti precizeaza constituirea urmatoarelor tipuri de provizioane pentru deprecierea creantelor:

Reluarea unui provizion pentru deprecierea creantelor a veniturilor se poate face pentru o suma partiala, daca provizionul dej constituit depaseste marimea deprecierii constatate, sau o reluare totala (anulare), daca provizionul a devenit fara obiect, prin recuperarea unei sume definitive in contul creantei (o plata definitiva din partea clientului, indiferent daca aceasta acopera integral sau partial datoria sa) sau creanta dubioasa sau litigioasa devine irecuperabila.

Daca creantelor irecuperabile le corespund provizioane pentru depreciere, odata cu lichidarea acestora (inregistrarea creantelor irecuperabile la cheltuieli), provizioanele aferente sunt virate la venituri.

In tara noastra sunt considerate ca fiind deductibile fiscal numai provizioanele constituite de agentii economici pentru clientii neincasati, in cazul declararii falimentului acestora, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie, in limita creantei neacoperite prin avansurile incasate si garantiile detinute de agentul economic asupra clientilor respectivi, si orice alte elemente asiguratorii.

2.3.Contabilitatea datoriilor si creantelor sociale

Factorul munca reprezinta un element determinat in procesul de creare a bogatiei. De aceea, mutatiile tehnologice si din societate au determinat redefinirea rolului factorului uman in cadrul oricarei origanizatii, in particular al intreprinderii, preocupate de o mai buna gestiune a "resurselor umane".

Costul factorului munca sau cheltuielile de personal includ ansamblul renumeratiilor brute acordate personalului cat si cheltuielile cu caracter social suportate de intreprindere (cum sunt cotizatiile patronale la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la un regim complementar de pensii acordate personalului). Deoarece cheltuielile sociale suportate de patronat sunt destinate sa finanteze actiuni sociale in favoarea personalului cum sunt indemnizatii de boala, indemnizatii de somaj, pensii si pensii complementare, etc., acestea pot fi considerate o "forma indirecta de salarii".

Salariile se platesc angajatilor in doua transe: chenzina I (avans) si chenzina a-II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza "Listei de avans chenzinal", iar plata chenzinei a II-a pe baza "Statului de plata al salariilor".

Elementele ce compun venitul unui angajat pentru o luna de activitate sunt prevazute in contractul colectiv de munca, pe baza caruia se incheie contractul individual de munca unde este mentionat salariul de baza negociat (cel putin egal cu salariul minim pe economie, in prezent 330 RON).

Aceste elemente sunt:

Prin insumarea salariului realizat cu adaosurile si sporurile la salariu, rezulta Venitul brut realizat. Din venitul brut al angajatului se efectueaza urmatoarele retineri individuale:

a)      Contributia angajatului la asigurarile sociale-de 9,5% x venitul brut realizat→ constituie datorie fata de bugetul A.S.;

b)      Contributia angajatului la fondul de somaj-de 1% x salariul de baza→ constituie datorie fata de bugetul A.S.;

c)      Contributia angajatului la asigurarile sociale de sanatate-de 6,5% x venitul brut realizat→ constituie datorie fata de Casa Nationala a Asigurarilor de sanatate;

d)      Impozitul pe venitul din salarii -de 16% x venitul brut impozabil→ constituie datorie la bugetul statului;

e)      Avansul achitat angajatului la chenzina I ;

f)        Alte retineri- rate, locuinte, chirii, pensii alimentare, imputatii, etc → constituie datorie fata de creditorii respectivi.

Dupa scaderea din venitul brut realizat a tuturor retinerilor individuale, ramane restul de plata care se achita angajatilor din casierie la data chenzinei a II-a sau prin banca conform formelor de bani electronice(carduri,etc)

Prin insumarea veniturilor brute lunare realizate de toti salariatii societatii comerciale, se obtine Fondul de salarii brut realizat in luna respectiva. El constituie pentru societatea comerciala o cheltuiala.Asupra acestui fond se calculeaza o serie de cote pe cheltuiala societatii comerciale, constituind datorii fata de bugetul A.S.,si anume:

a)      Contributia unitatii la Asigurarile Sociale (CAS): 19,75% x fondul de salarii brut (pentru grupa a III-a) T datorie fata de bugetul A.S.;

b)      Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate: 7% x fondul de salarii brut T datorie fata de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate;

c)      Contributia unitatii la fondul de somaj : 2,5% x fondul de salarii brut T datorie fata de bugetul A.S. ;

d)      Contributia unitatii la fondul de risc : 0,5% x fondul de salarii brut T datorie fata de Ministerul Sanatatii ;

e)      Comisionul pentru Camera de Munca : 0,75% x fondul de salarii brut T datorie fata de Camera de Munca.

Toate datoriile fata de buget aferente salariilor (retineri individuale si cotele unitatii), se achita din cont cu Ordine de plata de trezorerie, dupa care se achita angajatilor restul de plata ce li se cuvine.

Drepturile de personal reprezinta drepturile banesti si in natura cuvenite personalului (salariatilor) pentru munca prestata sau acordate ca urmare a calitatii de salariat.Salariul cuprinde salariul de baza, sporurile si adaosurile la acesta.Sistemul de sporuri la salariul de baza este format din:

Sporuri pentru conditii deosebite de munca cum sunt: sporuri pentru conditii grele, periculoase, nocive de munca;

Sporuri pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru si lucrul in zilele libere si sarbatori legale;

Spor pentru vechime in munca;

Spor pentru lucrul in timpul noptii;

Spor de santier;

Spor pentru exercitarea unei functii suplimentare;

Alte sporuri in functie de conditiile concrete de munca (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi straine-daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului, etc).

Drepturi de personal

  In afara drepturilor pentru munca prestata (salarii) salariatii beneficiaza si de alte drepturi de personal acordate in baza normelor legale si a contractelor colective de munca cum sunt: indemnizatii pentru concediul de odihna, stimulente si premii de orice fel care se platesc din fondul de salarii, indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitati din fondul de salarii sau din bugetul asigurarilor sociale, alte drepturi de personal.Drepturile de personal pot fi sintetizate conform fig.2.3.1.

Fig.2.3.1. Drepturi de personal

 


Salariul reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii. Salariile acordate personalului constituite pentru titularul de patrimoniu care efectueaza plata, o cheltuiala de exploatare la nivelul salariilor brute impozabile (fond de salarii brut).

Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile, indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii preturilor si tarifelor, avantajele in natura (salariul in natura), diminuate cu contributia personalului pentru pensia suplimentara si la fondul de somaj si alte elemente prevazute de lege.

Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariul de baza; compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului.

Avantajele in natura (salariul in natura) reprezinta o parte a renumeratiei care nu este varsata sub forma baneasca, ci sub forma de bunuri si servicii (de exemplu acordarea unei locuinte de serviciu, acordarea de servicii de transport, primirea unei parti din salariu sub forma unor produse, etc).

Salariul brut impozabil diminuat de retinerile din salariu reprezinta salariul net de plata (rest de plata).

Principalele retineri din salarii sunt:

Retinerile din salariile personalului reprezentand chirii, cumparari cu plata in rate sau alte obligatii impozabile salariatilor si datorate tertilor se efectueaza ca urmare a existentei unor relatii contractuale sau a unor titluri executorii.

Plata salariilor se face lunar, in luna urmatoare celei la care se refera, la datele stabilite prin contractul de munca incheiat la nivel de unitate, cu posibilitatea acordarii unui avans chenzinal. In caz de faliment (lichidarea juridica), salariatii au calitatea de creditori privilegiati, urmand sa fie platiti integral, inainte de a-si revendica cota-parte ceilalti creditori.

Indemnizatiile pentru plata concediilor medicale in caz de boala, prevenirea imbolnavirilor, intarirea si refacerea sanatatii se suporta, pentru primele 10 zile lucratoare, din fondul de salarii al unitatii care foloseste personal salariat, iar incepand cu a 11-a zi lucratoare, din bugetul asigurarilor sociale. Acelasi regim il au si indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca provocata de un accident survenit in timpul deplasarii la si de la locul de munca, in perioada si pe traseul normal al deplasarii.Indemnizatiile pentru boli profesionale si accidente de munca, cu exceptia accidentelor survenite in timpul deplasarii la si de la locul de munca, se suporta pe intreaga perioada din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatii isi desfasoara activitatea.Alte drepturi de personal ca, de exemplu, indemnizatiile acordate in caz de sarcina si lehuzie, pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la trei ani, pentru ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de doi ani si altele sunt suportate integral din bugetul asigurarilor sociale.

Formarea salariului net de plata (restul de plata) poate fi schematiza conform fig.2.3.2.

Salariul brut de bazA

+sporuri, indemnizatii si alte adaosuri

+compensari si indexari

+avantaje in natura (salariul in natura)

=Salariul (caStigul) brut

-contributia personalului pentru asigurarile sociale (9,5%)

-contributia personalului pentru asigurarile de sanatate (6,5%)

-contributia personalului la fondul de somaj (1%)

-deducerea personala de baza

=Salariul brut impozabil

-impozit pe salariu (16%)

-avansuri banesti

-avantaje in natura (salariul in natura)

-retineri datorate tertilor (chirii, cumparari cu plata in rate)

-alte retineri din salariu

=Salariul net de platA (rest de platA)

 

Formarea salariului net de plata

 


Constituirea fondurilor de asigurari si protectie sociala se realizeaza din contributii (cotizatii) ale agentilor economici care folosesc personal salariat cat si din contributii (cotizatii) ale salariatilor.

In primul caz, aceste cotizatii sunt cheltuieli patronale, deoarece sunt suportate de titularul de patrimoniu care foloseste personal salariat, ca o componenta a cheltuielilor de personal, iar in cel de-al doilea caz, aceste cotizatii sunt cheltuieli ale personalului, suportate din veniturile fiecarui salariat. Unitatile patrimoniale (persoane juridice sau fizice) care folosesc personal salariat au obligatia legala de a contribui la formarea fondurilor de asigurari sociale. Contributia unitatii la asigurarile sociale se determina prin aplicarea unei cote procentuale, diferentiata in functie de grupa de munca a salariatilor, asupra castigului brut lunar realizat de salariatii incadrati cu contract de munca (pe durata nedeterminata sau determinata) indiferent de forma de salarizare utilizata si forma de proprietate. Contributiile unitatii la asigurarile sociale sunt cheltuieli de exploatare.Conform legislatiei in vigoare, cotele procentuale folosite pentru calculul contributiei unitatii la asigurarile sociale sunt urmatoarele:

Contributia unitatii la fondul de somaj se realizeaza prin aplicarea unei cote de 3% asupra tuturor sumelor care se includ in fondul de salarii realizat lunar in valoare bruta.

Contributia unitatii la fondul de somaj constituie o cheltuiala de exploatare.

Persoanele care au calitatea de salariati si sunt cuprinse in sistemul asigurarilor sociale de stat contribuie la asigurarile sociale cu o cota de 9,5% din sumele incasate drept salariu de baza, inclusiv toate drepturile salariale care fac parte din salariul de baza, precum si alte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractul individual de munca, pentru constituirea fondurilor de asigurari sociale.

Contributia salariatilor la asigurarile sociale se calculeaza si se retine de agentii economici care folosesc personal salariat, din drepturile banesti ale personalului, fiind datorata bugetului asigurarilor sociale de stat.

Conform reglementarilor legale, personalul salariat are obligatia de a contribui la constituirea fondului initial de aaigurari de sanatate cu o cota de 6,5% din veniturile salariale brute (in bani si in natura), realizate lunar de angajatii cu contract individual de munca pe durata determinata sau nedeterminata.

Contributia datorata de salariat (asigurat) la fondul de asigurari sociale de sanatate se inscrie intr-o coloana distincta a statului de salarii si se suporta din impozitul pe salariu, iar in situatia in care nivelul acestuia nu acopera contributia datorata de salariat, se retine din veniturile salariale nete ale asiguratului.

Contributia personalului la constituirea fondului de somaj consta dintr-o cota de 1% din salariul brut de baza lunar, aceasta suma se calculeaza si se retine din drepturile personalului de catre fiecare unitate patrimoniala care foloseste personalul salariat si se datoreaza institutiei de protectie sociala unde se constituie fondul de somaj.

Schematic, contributiile la asigurarile si protectia sociala se pot reprezenta conform fig.2.3.3.


2.4.Contabilitatea datoriilor si creantelor

fata de bugetul statului

In calitatea sa de participant la circuitul economic, statul este renumerat cu impozite, taxe si varsaminte asimilate. Delimitarea obligatiilor fiscale ale intreprinderii trebuie facuta in legatura cu parametrii de gestiune ai firmei si in primul rand cu rezultatul exercitiului si trezoreria firmei. Astfel obligatiile fiscale ale intreprinderii se pot disocia in:

Datoriile fata de bugetul statului se concretizeaza in impozitele si taxele platite de societatea comerciala. Ele cuprind:

impozitul pe profit;

taxa pe valoarea adaugata;

impozitul pe venitul din salarii;

impozitul pe dividende, pe terenuri proprietatea statului;

taxele vamale, accizele (taxe de consumatie); etc.

Creantele fiscale se concretizeaza in sume incasate de la bugetul statului sub forma de subventii de exploatare.

Impozitul pe profit reprezinta o cheltuiala importanta pentru intreprindere. Contabilizarea acestei obligatii fiscale ridica unele probleme, deoarece regulile pentru calculul rezultatului fiscal sunt diferite de cele utilizate in contabilitate, de unde necesitatea clarificarii tratamentului contabil aferent diferentelor intre rezultatul contabil si cel fiscal.

Profitul impozabil (sau pierderea fiscala) este definit ca rezultatul exercitiului stabilit pe baza regulilor fixate de administratia fiscala si care serveste pentru calculul impozitului exigibil (sau rambursabil). Impozitul exigibil reprezinta impozitul de platit pe termen scurt aferent profitului impozabil al exercitiului.

Cazurile particulare privind impozitarea profitului sunt:

pierderile reportabile;

beneficiile filialelor si participatiilor;

consecintele reevaluarii de active;

comunicarea financiara privind impozitul pe profit.

Profitul realizat de filialele si participatii nu este, de regula, impozitat la beneficiari decat in momentul cand se incaseaza dividende. Beneficiile nedistribuite reprezinta, deci, pentru intreprinderea care are calitatea de actionar (sau altfel spus, care detine participatii la capitalul altei societati), o imbogatire provizoriu neimpozabila.

In tarile in care se practica, reevaluarea activelor se face, in general, in franciza de impozit.Fransiza de impozit reprezinta o scutire de impozit, dar si o dispensa legala care permite varsarea efectiva a unui impozit care nu depaseste o anumita suma.

Autoritatile fiscale se abtin sa impoziteze plusurile de valoare constatate, dar, in contrapartida, refuza adesea deducerea fiscala a suplimentelor ulterioare de amortizare ce rezulta din reevaluare.

La baza aplicarii taxei pe valoarea adaugata poate sta, in general, fie principiul originii marfurilor, fie principiul destinatiei acestora.Conform principiului originii, se impoziteaza valoarea care este adaugata tuturor bunurilor autohtone, inclusiv valoarea celor care vor fi ulterior exportate, fara sa fie insa impozitata valoarea adaugata in strainatate si care se afla incorporata in bunurile supuse impozitarii.

Taxa pe valoarea adaugata este varsata la buget de catre fiecare intreprindere (care apare in calitate de vanzator) si se suporta de consumatorii marfurilor sau serviciilor respective, odata cu cumpararea lor.

Un impozit indirect, precum este TVA, prezinta numeroase avantaje pentru stat, intrucat:

este platit, in mod obligatoriu de catre toti beneficiarii operatiunilor;

nu reclama cheltuieli mari de percepere;

nu este susceptibil de evaziuni fiscale masive.

Taxa pe valoarea adaugata are urmatoarele caracteristici:

este un impozit indirect general;

este un impozit neutru fata de preturi;

este un impozit unic, dar cu plata fractionata;

are un caracter universal, deoarece se aplica tuturor bunurilor si serviciilor din economie.

O alta trasatura caracteristica a TVA este aceea ca aplicarea ei se face numai in tara in care produsul se consuma, si nu acolo unde se produce. Practic, prin aplicarea taxei pe valoarea adaugata, statul poate incasa o parte a impozitului mai repede, intrucat ea se percepe si se varsa fragmentat pe tot parcursul circuitului economic.

Virarea taxei pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se face de regula cu Ordin de Plata.

Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este principalul impozit indirect de la noi din tara, din punct de vedere al volumului incasarilor la bugetul statului, precum si din punct de vedere al sferei de aplicare.

Taxa pe valoarea adaugata reprezinta un impozit indirect intemeiat pe criteriul deductibilitatii, care se stabileste asupra operatiilor privind transferul proprietatii bunurilor, precum si asupra celor privind prestarile de servicii.

Ca marime, taxa pe valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vinzarile si cumpararile in cadrul aceluiasi stadiu al circuitului economic. De aceea, se aplica asupra tranzactiilor fiecarui stadiu al circuitului economic si reprezinta un venit al bugetului de stat.

Daca TVA colectata<TVA de dedus => TVA de recuperat.

Daca TVA colectata>TVA de dedus => TVA de plata.

TVA de rambursat (de recuperat) poate fi compensat cu taxa pe valoarea adaugata de plata din luna anterioara sau din lunile urmatoare, dupa caz, sau cu alte impozite si taxe datorate impozitului de stat, fie rambursarea sumei de recuperat.

Baza de impozitare a TVA reprezinta costul unitar al produsului+ acciza+ cheltuielile cu ambalajul+ cheltuielile cu transportul+ alte cheltuieli.

Sfera de aplicare a TVA-ului:

livrarea de bunuri;

prestarea de servicii;

importul.

Operatiunile scutite de TVA sunt reglementate prin lege si nu se admite extinderea lor prin analogie.

In Romania, cota standard a TVA este de 19% si se aplica operatiunilor impozabile, cu exceptia celor scutite de TVA.

Impozitul pe salarii este suportat de orice persoana fizica care realizeaza venituri sub forma de salarii si alte drepturi salariale, deci este o cheltuiala salariala, fiind platit prin metoda stopajului la sursa, fiind calculat, retinut si virat la buget de platitorii salariilor (persoane juridice si fizice care folosesc personal salariat).

Impozitul pe salarii este prezent in grupa operatiilor intreprinderii cu bugetul statului datorita modului de calcul, retinere si varsare a acestui impozit la bugetul statului.

Acest impozit este legat de criteriul teritorialitatii nationale, fiind impozitate veniturile salariale realizate de persoanele fizice romane sau straine pe teritoriul Romaniei.

Baza de calcul aferenta impozitului pe salarii include veniturile brute primite de un salariat in cursul unei luni sub forma de salarii si alte drepturi salariale, indiferent de perioada la care se refera.Impozitul pe salarii se calculeaza lunar, pe fiecare loc de munca, asupra totalitatii veniturilor realizate in luna expirata de catre fiecare salariat, venituri denumite generic salariul brut.

Salariile si alte drepturi salariale obtinute in valuta sunt impozitate prin transformarea in lei, la cursul de schimb valutar in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se face plata, dupa care impozitul in lei, stabilit pe baza cotelor aferente, se transforma, se retine si se varsa la buget in valuta, la acelasi curs.

Impozitul pe salarii se calculeaza de platitorii acestora si se varsa lunar,din sumele cuvenite la a doua chenzina; pentru salariile si alte drepturi salariale care se achita lunar, calculul si varsarea impozitului pe salarii se realizeaza o data cu ridicarea de la banca pentru plata salariilor este conditionata de virarea impozitului pe salarii, iar nevarsarea la termen a acestui impozit atrage majorari de intarziere.

Prin dividend se intelege orice distribuire, in bani sau in natura, in favoarea actionarilor sau asociatilor, din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierdere, proportional cu cota de participare la capitalul social.

Dividendele sunt supuse impozitarii, prin retinere la sursa, cu o cota de 10% din suma acestora. Obligativitatea calcularii retinerii si varsarii impozitelor pe dividende revine persoanelor juridice, platitoare de dividende, o data cu plata dividendelor catre actionari sau asociati.

Plata impozitului pe dividende se face in lei. In situatiile in care plata dividendelor se face in valuta, impozitul, majorarile cat si amenzile aplicate in legatura cu impozitul pe dividende, se platesc in lei proveniti din schimb valutar la cursul in vigoare la data efectuarii platii.Termenul de prescriptie pentru stabilirea impozitului pe dividende este de 5 ani.

Intreprinderea datoreaza bugetului de stat si altor organisme publice o serie de impozite,taxe si varsaminte asimilate,indiferent de natura rezultatului fiscal(profit sau pierdere fiscala).

Agentii economici care produc, importa si comercializeaza o serie de produse cum sunt bauturi alcoolice, cafea, tigari, confectii de blanuri, bijuterii, benzina, motorina, autoturisme, aparate video, etc. datoreaza bugetului de stat taxe speciale de consumatie denumite accize. Accizele se calculeaza prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei impozabile, reprezentata de: valoarea bunurilor livrate, exclusiv TVA si accize, pentru produsele din productia interna; valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale, pentru produsele din import.

Alte impozite si taxe cum sunt: taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat in alte scopuri decat agricultura sau silvicultura, impozitul pe cladiri de la persoane juridice, impozitul pe terenuri ocupate de cladiri si alte constructii apartinand persoanelor juridice, taxa asupra mijloacelor de transport detinute de agentii economici, taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj si reclama, taxele de timbru si alte impozite si taxe se contabilizeaza ca o cheltuiala dupa natura.

In afara impozitelor si taxelor, agentii economici sunt obligati la plata unor contributii pentru constituirea unor fonduri cu destinatie speciala, reglementate prin acte normative exprese, cum sunt: contributia la Fondul de sanatate, contributia la Fondul de risc si accident pentru protectia sociala a persoanelor handicapate, contributia la Fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si celorlalte unitati vamale, contributia la Fondul special al drumurilor publice, etc, care se contabilizeaza ca niste cheltuieli de exploatare.

Capitolul III

Exemplu practic privind creantele si datoriile pe specificul

"SC.ASSA ABLOY ROMANIA S.R.L."

La inceputul lunii februarie a anului 2006,situatia in conturi la firma "Assa Abloy Romania", se prezinta astfel:

5121 Conturi in lei la banci: 1.000.000,0 RON

1012 Capital social varsat: 539593,5 RON

401.01 Furnizori-"Laromet Metal": 52313,3 RON

4424 TVA de recuperat: 1259,0 RON

441 Impozit pe profit:    409352,2 RON

1.In data de 23 februarie 2006, Assa Abloy SRL cumpara materii prime de la furnizorul SC Laromet Metal S.A., conform facturii seria BXJF,nr.1882506 (vezi anexa 4).


Furnizori-Laromet Metal P + C

Materii prime A + D

TVA deductibila A + D

%= 401.01 131979,93

301 110907,50

4426 21072,43

2.In data de 20 februarie 2006,firma emite o factura de avans catre clientul "The Orient Company SRL" in suma de 300 RON.


Clienti "The Orient Company" A + D

Clienti creditori P + C

4427 TVA colectata P + C

419 252,10

4427 47,90

3. In data de 22 februarie 2006, firma incaseaza avansul facturat, prin banca conform ordinului de plata OP.nr.3.


5121 Conturi la banci in lei A + D

411.01Clienti "The Orient Company" A - C


300 = 300

4. Assa Abloy vinde produse finite in valoare de 864,08 RON, conform facturii seria BYCV,nr.7912480, din data de 22 februarie 2006, cu o reducere de 18%, datorita cantitatii vandute, TVA 19% (conform anexei 5).


a)411.01Clienti "The Orient Company" A + D

701 Venituri din vanzarea de produse finite P + C

4427 TVA colectata P + C


701 885,50


b) 411.01Clienti "The Orient Company" A + D

758 Alte venituri din exploatare P + C

411.01 =758 =

5.Assa Abloy achizitioneaza un calculator de la Metro Bucuresti, conform facturii seria BZNV, numarul 8568912 pe data de25 februarie 2006 la pretul de2761,99 ,TVA 19%.

404.01 Furnizori de imobilizari-"Metro Bucuresti" P + C

231 Investitii in curs A + D

TVA deductibil A + D

404.01 2761,99

440,99

6.Dupa cateva zile firma returneaza calculatorul furnizorului, deoarece acesta nu functioneaza conform caracteristicilor descrise in cartea tehnica a produsului, conform facturii seria BZNV, numarul 8568912 pe data de 25 februarie 2006.


404.01 Furnizori de imobilizari-"Metro Bucuresti" P + C

231 Investitii in curs A + D

TVA deductibil A + D


7.In data de 27 februarie se primeste factura de telefon,se inregistreaza si se achita prin banca, conform ordinului de plata OP nr.8, comision bancar 1%.

a) 401.02Furnizori-Romtelecom P + C

626 Cheltuieli cu posta A + D

4426TVA deductibila A + D

32,09

b)5121 Conturi la banci in lei A + C

471 Cheltuieli inregistrate in avans P + D

627 Cheltuieli cu comisioanele bancare A + D

% = 5121 203,01

471 201,00

627 2,01

8.Se plateste chiria pe luna urmatoare pe cladirea in care fabrica isi desfasoara activitatea, in numerar, in prealabil ridicandu-se bani de la banca, conform extrasului de cont numarul 256,comision bancar 1,25%. Plata chiriei se face conform chitantei seria C_BDS,nr. 09883578 IN, in data de 15 februarie 2006.


a) 5121 Conturi la banci in lei A - C

581 Viramente interne A + D

627 Cheltuieli cu comisioane bancare A + D


% = 5121 354,38

581 350,00

627 4,38

b)581 Viramente interne A - C

5311 Casa in lei A + D


5311 = 581 350 = 350


c)401.03Furnizori-"ANL" P + C

471 Cheltuieli inregistrate in avans P - D

4426 TVA deductibila A + D


350

55,88

d)401.03Furnizori-"ANL" P - D

5311 Casa in lei A - C


401.03 =5311 350=350

9.In data de 11 februarie firma se inregistreaza obligatia unitatii fata de salariati conform notei contabile 2 si statului de plata (vezi anexa 9) si plateste avansul salariatilor, prin banca, prin intermediul cardurilor bancare, in valoare de 1630 conform statului de plata.

a)641 Cheltuieli cu salariile personalului A + D

421 Personal salarii datorate P + C

b)421 Personal-salarii datorate P - D

425 Avansuri acordate personalului P + C


421 = 425 1630 = 1630


c)425 Salarii datorate personalului P - D

5121 Conturi in lei la banci A - C

425 = 5121 1630 = 1630

10. In data de 9 februarie 2006, Assa Abloy plateste impozitul pe cladire, in valoare de 2975,21,care a fost inregistrat pe 2 februarie 2006 conform notei contabile numarul 1. Plata se face prin banca,conform ordinului de plata,numarul 2,comision 1%.

a)635.01Cheltuieli cu impozitul pe cladire A + D

446.01Impozitul pe cladire P + C


b)446.01 Impozit pe cladire P - D

5121 Conturi la banci in lei A - C

627 Cheltuieli cu comisioane bancare A + D

446.01 2975,21

627 29,75

11.Pe data de 2 februarie 2006 ,Assa Abloy importa marfa din Italia, conform facturii de import numarul 64. Marfa importata este supusa taxelor vamale si TVA 19%. In data de 15 februarie este platit prin banca TVA aferent marfurilor importate. Marfa soseste in vama in data de 16 februarie 2006 iar nota de receptie se face in data de 21 februarie 2006 (vezi anexa 6).

a)371 Marfuri A + D

401.04Furnizori externi P + C

371 = 401.04 19859,50 = 19859,50


b)371 Marfuri A + D

446.02Taxe vamale P + C


371 = 446.02 106,00 = 106,00


c)4426 TVA deductibila A + D

5121 Conturi la banci in lei A - C

627 Cheltuieli cu comisioane bancare A + D


% = 5121 4040,00

4426 4036,00

627 4,00

12.In data de 3 februarie 2006 firma primeste in cont la banca, TVA de recuperat aferent anului trecut conform ordinului de plata OP nr.1,comision bancar 1,5%.

a)4424 TVA de recuperat A - C

5121 Conturi la banci in lei A + D

b)627 Cheltuieli cu comisioane bancare A + D

5121Conturi la banci in lei A - C

13.In data de 25 februarie 2006, se calculeaza contributiile salariatilor catre bugetul de stat conform notei contabile numarul 4.

421 Personal salarii datorate P - D

4372 Contributia personalului la fondul de somaj P + C

4313 Contributia personalului la fondul de asigurari de sanatate P + C

4312 Contributia personalului la fondul de asigurari sociale P + C

444 Impozitul pe salarii P + C


421 = % 1458

4372 51

4313 483

4312 330

444 594

14.In data de 25 februarie 2006, se inregistreaza obligatiile firmei fata de buget conform notei contabile numarul 3.


a)645.01Cheltuieli cu contributia angajatorului la asigurarile sociale A + D

4311.01Contributia angajatorului la asigurarile sociale P + C


b)6451.02Cheltuieli cu contributia angajatorului la fond de concedii medicale A + D

4311.02Contributia angajatorului la fondul de concedii medicale P + C

6451.02 = 4311.02 38 = 38


c)6452 Cheltuieli cu contributia angajatorului la fondul de somaj A + D

4371 Contributia angajatorului la fondul de somaj P + C

6452 = 4371 127 = 127

d)6453Cheltuieli cu contributia angajatorului la fond de asigurari de sanatate A + D

4314Contributia angajatorului la fondul de asigurari de sanatate P + C



e)635.02Cheltuieli cu contributia angajatorului la cota accidentelor de munca A + D

447.01Contributia angajatorului la cota accidentelor de munca P + C

635.02 =447.01 28 = 28


f)635.03Cheltuieli cu contributia angajatorului la cota ITM A + D

447.02Contrbutia angajatorului la cota ITM P + C


635.03 = 447.02 38 = 38

15.In data de 26 februarie 2006, firma plateste datoriile angajatului catre stat prin banca conform ordinului de plata numarul 5 (conform anexei 7).

5121 Conturi la banci in lei A - C

4372 Contributia angajatului la fondul de somaj P - D

4313 Contributia angajatului la fondul de asigurari de sanatate P - D

4312 Contributia angajatului la fondul de asigurari sociale P - D

444 Imozitul pe salarii P - D


51

483

16.In data de 26 februarie 2006, firma achita salariile salariatilor prin banca conform ordinului de plata OP 6 si extrasului de cont numarul 256.

421 Personal salarii datorate P - D

5121 Conturi la banci in lei A - C

17.In data de 27 februarie 2006, se platesc datoriile angajatorului catre stat prin banca conform ordinului de plata numarul 7 (conform anexei 7).


5121 Conturi la banci in lei A - C

4311.01 Contributia angajatorului la fondul asigurarilor de sanatate P - D

4311.02 Contributia angajatorului la fondul concediilor medicale P - D

4371 Contributia angajatorului la fondul de somaj    P - D

4314 Contributia angajatorului la fondul de asigurari sociale P - D

447.01 Contributia angajatorului la cota accidentelor de munca P - D

447.02 Contributia angajatorului la cota ITM P - D

18.In data de 2 februarie 2006, Assa Abloy cumpara materii prime de la furnizorul "Laromet Metal",conform facturii seria CVKL,numarul 092852,TVA 19%.

401.01 Furnizori-"Laromet Metal" P + C

Materii prime A + D

4423 TVA deductibila A + D

% = 401.01 168,49

301 141,59

4426 26,90

19.In data de 3 februarie 2006, materiile prime achizitionate in data de 2 februarie anul curent sunt date in consum,conform fisei de magazie seria BX,numarul 256.


601 Cheltuieli cu materii prime A + D

Materii prime A - C


20.Cu materiile prime date in consum in data de 3 februarie 2006,se realizeaza produse finite,care sunt primite in magazie in data de 6 februarie 2006.


345 Produse finite A + D

711 Variatia stocurilor P + C

345 = 711 20150 = 20150

21.Produsele finite intrate in gestiune in data de 6 februarie 2006 sunt exportate catre Suedia,catre compania "Security Systems S.P.A." in data de 10 februarie 2006,conform facturii seria BYCV,numar 7911151 (vezi anexa 8).


a) 411.02 Clienti-"Security Sistems S.P.A." A + D

701 Venituri din vanzarea produselor finite P + C

411.02 = 701 27202,5 = 27202,5


b) 345 Produse finite A - C

711 Variatia stocurilor P - A


711 = 345 20150 = 20150

22.In data de 28 februarie 2006,se plateste impozitul pe profit aferent anului trecut, prin banca, comision 1%, conform ordinului de plata OP nr.9.

5121 Conturi la banci in ei A - C

441 Impozitul pe profit P - D

627 Cheltuieli cu comisioane bancare A + D


% = 5121 413445,722

441 409352,200

627 4093,522

23.Firma stinge datoria fata de clientii creditori "The Orient Company SRL" carora le-a fost vanduta marfa in data de 22 februarie 2006.

419 Clienti-creditori P + D

411.01Clienti "The Orient Company" A + C


419

24.Firma la sfarsit de luna realizeaza operatiunile finale necesare:regularizare de TVA; inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli prin contul 121,conform notelor contabile 4,5,6.


a) 4426 TVA deductibila A - C

4427 TVA colectata P - D

4424 TVA de recuperat A + D


b)121 Profit si pierdere A + D

626 Cheltuieli cu posta A - C

627 Cheltuieli cu serviciile bancare A - C

635.01Cheltuieli cu impozitul pe cladire A - C

635.02Cheltuieli cu contributia angajatorului la risc A - C

635.03Cheltuieli cu contributia angajatorului la ITM A - C

601Cheltuieli cu materiile prime A - C

641 Cheltuieli cu salariile A - C

6452 Cheltuieli cu contributia angajatorului la fondul de somaj A - C

6451.01Cheltuieli cu contributia angajatorului la asigurarile sociale A - C

6451.02Cheltuieli cu contributia angajatorului la fondul de concedii medicale A - C

6453Cheltuieli cu contributia angajatorului la fondul de asigurari de sanatate A - C


c) 121 Profit si pierdere P + C

758 Alte venituri din exploatare P - D

701 Venituri din vanzarea de produse finite P - D

Concluzii si propuneri

SC Assa Abloy SRL fiind o intreprindere dezvoltata, cu multa vechime in acest domeniu are bine definit obiectul principal de activitate (fabricarea articolelor de feronerie), si activitatile care trebuie desfasurate la nivel de firma pentru indeplinirea acestui obiectiv.

Avand un numar foarte mare de angajati (aproximativ 1000 de oameni) acestia sunt impartiti in CP-uri si departamente. Drepturile si obligatiile angajatilor sunt bine stabilite prin contracte colective si individuale, prin contracte de confidentialitate, etc. La nivel de fabrica s-a format un sindicat care lupta pentru apararea drepturilor angajatilor. Ar trebui, insa, sa existe mai multe sindicate, astfel drepturile angajatilor ar fi mai bine respectate si aparate. Totodata salariatilor nu le sunt recunoscute eforturile individuale, firma neacordand prime pentru rezultate exceptionale, precum angajatului lunii sau personalului de executie ii este platit un salariu fix, necontand rezultatele acestuia, etc., astfel angajatii nu sunt stimulati pentru cresterea productivitatii muncii.

Avand mai multe filiale deschise in toata tara, si fiind subordonata unei societati "mama" aflata in alta tara, firma lupta pentru imbunatatirea mijloacelor de comunicare intre angajati. Pentru aceasta au fost achizitionate mai multe calculatoare care au fost conectate la internet, a fost creat un sistem propriu de corespondenta prin retea Fly, au fost achizitonate mai multe telefoane fixe si mobile.

Urmarind evolutia firmei din ultimii ani, observam ca fuziunea prin absorbtie din anul 2004 a fost utila pentru intreprindere, rezultatul net crescand de la an la an, dupa ce in anul 2003 aceasta iesise in pierdere. Aceasta evolutie poate fi observata anual sau semestrial. Lunar firma poate iesi in pierdere sau cu profit in functie de perioada in care se afla. Datorita pietei care se adreseaza, in general in perioada rece, firma nu are multe vanzari,majoritatea veniturilor provenind din export si din platile de credite ajunse la scadenta. Astfel observam ca in luna februarie, luna critica de asemenea, firma a iesit in pierdere inregistrand cheltuieli mai mari decat venituri. Situatie care se urmareste a fi imbunatatita in lunile urmatoare cand se preconizeaza o imbunatatire a strategiei de marketing, deci o crestere a vanzarilor.

Intreprinderea de asemenea urmareste modernizarea tehnologiei folosite pentru realizarea produselor, in ultimii ani achizitionand diferite utilaje din Italia si Germania. In acest fel investeste profitul obtinut intr-o maniera profitabila, deoarece costurile de productie pot scadea, calitatea insa creste si deasemenea profitul. Totodata la nivel de firma se face un schimb de experienta cu angajatii din alte tari din acelasi domeniu de activitate, organizandu-se periodic delegatii mai ales pentru personalul de executie.

In ultimii ani intreprinderea s-a dezvoltat foarte mult in concordanta cu cerintele pietei, incercand sa indrepte cat mai multe dintre punctele negative. In continuare mai prezinta unele aspecte negative, dar pentru care se iau masuri pentru indreptarea lor.

Bibliografie

  1. Feleaga Niculae, Ionascu Ion, Tratat de contabilitate financiara vol I, Editura Economica,Bucuresti, 1998.
  2. Feleaga Niculae, Ionascu Ion, Tratat de contabilitate financiara vol II, Editura Economica, Bucuresti, 1998.
  3. Ionescu Cicilia , Contabilitate. Bazele teoriei si practicii contabile, Editura Fundatiei Romania deMaine, Bucuresti, 2005.
  4. Iosefina Morosan, Analiza economico-financiara. Tehnici si metode, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002.
  5. Isai Violeta, Contabilitate- manual pentru clasa a-XI-a, Editura All, Bucuresti, 2003.
  6. Luminita Ionescu , Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2005.
  7. Mares Daniel, Mihai Gabriel, Mares Valerica, Sisteme informatice financiar-bancare, Editura Romania de Maine, Bucuresti, 2005.
  8. Popan Maria, Contabilitate- manual pentru liceele economice, clasa a-X-a, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2002.
  9. Ristea Mihai,Panciu Camelia,Ionescu Roxana, Contabilitate-manual pentru liceele tehnologice,profilul servicii,clasa a-X-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003.
  10. Ristea Mihai, (coordonator), Contabilitate financiara, Editura Universitara, Bucuresti, 2004.
  11. *** Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial, nr. 48/ 14.01.2005.
  12. LEGE nr. 500 publicata in Monitorul Oficial, nr. 597, Partea I, din data: 13.08.2002.
  13. Lege nr. 314     din 8 iulie 2003 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice Publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 506 din 14 iulie 2003.
  14. Lege nr.345 din 1 iunie 2002, privind taxa pe valoarea adaugata, publicata in Monitorul Oficial, nr.371, Partea I din iunie 2002.
  15. Ministerul Finantelor Publice, Ordinul nr. 94/2001 pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate - publicat in Monitorul Oficial nr. 85/20 februarie 2001, completat prin Ordinul 75/2003 privind completarea OMFP nr. 94/2001 pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate - publicat in Monitorul Oficial nr. 395/06.06.2003 si modificat de Ordinul nr. 1827/2003 privind modificarea si completarea unor reglementari in domeniul contabilitatii - publicat in Monitorul Oficial nr. 53/22.01.2004.
  16. Ministerul Finantelor Publice, Ordinul nr.306/ 2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate armonizate cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial nr. 279 bis din 25.04.2002.
  17. Ministerul Finantelor Publice, Reglementari contabile pentru agentii economici, Editura Economica, Bucuresti, 2002.
  18. Ordinul 95/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind incheierea conturilor contabile, intocmirea si depunerea situatiilor financiare la 31 decembrie 2005.
  19. www.mfinante.ro.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2188
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved