Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Obiectul si metoda contabilitatii

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic





1 Obiectul contabilitatii

Contabilitatea, ca disciplina economica care are legatura si cu alte discipline cum ar fi matematica, dreptul, statistica etc., are un obiect de studiu si o metoda proprie de cercetare. Prin obiectul de studio se intelege ce cerceteaza stiinta contabilitatii. Contabilitatea este o stiinta care are atat un character theoretic cat si unul aplicativ. Agentii economici care desfasoara p activitate economica in conformitate cu legile statului au obligativitatea sa organizeze sis a tina contabilitatea. Aceasta activitate se desfasoara in conformitate cu Legea 82/1991 sau OMFP 306/2002. in conformitate cu legea contabilitatii, aceasta se tine in moneda nationala si in limba romana. Obiectul de studio al contabilitatii este patrimonial. Prin patrimoniu se intelege totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor care decurg din posesiunea bunurilor. Bunurile economice pot fi sub forma de cladiri, mijloace economice, bani, drepturi si obligatii, care sunt sub forma drepturilor de creanta, proprietate, datorii comerciale, datorii fiscale.

Astfel, patrimonial are doua laturi: o prima latura care presupune existenta unei singure personae fizice sau juridice ca detinatoare de bunuri economice. Bunurile economice la randul lor au o latura materiala si o latura economica. Latura materiala reprezinta modul concret in care se prezinta bunurile. Latura economica este exprimata de valoarea de intrebuintare si valoarea bunurilor.

In concluzie, putem spune ca obiectul de studio al contabilitatii inregistreaza chronologic si sistematic starea, miscarea, dar si transformarile interne ale patrimoniului exprimat in etalon valoric.

Relatia de echilibru a patrimoniului: bunuri economice = drepturi + obligatii. Din aceasta rezulta o alta relatie: Profitul brut = Profitul net + obligatii.

Rezultatul financiar pe care contabilitatea il inregistreaza numit si rezultatul exercitiului se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli. Rezultatul poate imbraca forma de profit sau pierdere.

Cu privire la obiectul contabilitatii s-au conturat trei conceptii (teorii):

a)      conceptia juridica;

b)      conceptia economica;

c)      conceptia financiara.

2 Structuri patrimoniale de activ

Activul reprezinta suma mijloacelor economice de care dispune intreprinderea. Prin active intelegem bunurile economice prin prisma utilitatii si a functionalitatii.

Bunurile economice reflecta atat modul de utilizare a capitalului, cat si modul de investire a patrimoniului intreprinderii.

Activul se clasifica in functie de gradul de verificare si de gradul de lichiditate.

Dupa modul de valorificare (feluyl in care participa la procesul de productie consumandu-se si transferandu-si valoarea asupra productiei in active sunt:

mijloace economice cu durata de functionare mare care se consuma treptat si care participa la mai multe cicluri de exploatare (Ex.: cladiri, instalatii, utilaje etc.)

mijloace economice care se consuma dintr-o data si se reinnoiesc cu fiecare nou ciclu de exploatare (Ex.: materii prime, materiale consumabile etc.).

Dupa gradul de lichiditate elementele patrimoniale de active sunt ordonate de la cele mai greu lichide catre cele mai usor lichide. Prin lichiditate se intelege termenul de transformare in bani.

Putem spune deci ce elementele patrimoniale de active in functie de natura economica, destinatie, grad de lichiditate.

Se imobilizeaza in:

  1. active imobilizate
  2. active circulante
  3. active in avans.

2.1 Active imobilizate

IMOBILIZARI NECORPORALE

Imobilizarile necorporale sunt bunuri nemateriale, documente juridice sau comerciale care atesta anumite drepturi ale intreprinderii. Din categoria imobilizarilot necorporale fac parte: cheltuielile de constituire, cheltuielile ce cercetare-dezvoltare, concesiuni, licente, brevete, marci comerciale sau de fabrica, fond comercial, programe informatice.

Cheltuielile de constituire sunt cheltuieli pe care intreprinderea le efectueaza cu ocazia inregistrarii acesteia la Registrul Comertului sau Monitorul Oficial.

Cheltuielile ce cercetare-dezvoltare sunt cheltuielile facute cu scopul de a imbunatati o linie tehnologica si de obtinere a unor noi tehnologii, noi produse, capacitati de productie noi sau substantial imbunatatite, inainte de inceperea productiei sau utilizarii in scopuri comerciale.

Concesiunea este un drept de a exploata un bun al statului.

Brevetul exprima un drept de exploatare exclusiv al unui produs al cariu autor este.

Licenta este dreptul de a exploata un brevet cumparat.

Marca de fabrica este o suma investita pentru a obtine un produs.

Fondul commercial se prezinta sub forma: vadul, clientela, segmental de piata. Fondul commercial reprezinta un drept suplimentar al intreprinderii.

Conturile care tin evidenta fiecarui active imobilizat necorporal sunt conturi de activ.

IMOBILIZARI CORPORALE

Imobilizarile corporale numite si imobilizari tangibile sunt bunuri economice care au un continut material.

Imobilizarile corporale se caracterizeaza prin valoare amre, valoare indelungata de folosinta.

Imobilizarile corporale sunt recunoscute daca genereaza beneficii in viitor si poate sa fie evaluat in mod credibil.

Principalele categorii de imobilizari corporale sunt:

terenuri

constructii

masini, utilaje, instalatii de lucru

aparate si instalatii de masurare

mijloace de transport mijloace fixe

animale si plantatii

aparate de birotica

imobilizari corporale in curs.

Toate aceste categorii de imobilizari corporale sunt folosite in procesul de productie sau cu scop administrative sau pentru a fi inchiriate.

Imobilizarile corporale se mai caracterizeaza prin faptul ca participa la mai multe cicluri de exploatare in mod treptat asupra noilor produse.

Imobilizarile corporale se uzeaza, adica suporta o depreciere valorica, dar si fizica. Mijloacele fixe suporta o uzura fizica si o uzura morala.

Partea care se pierde prin uzura se recupereaza prin sistemul amortizari.

Se cunosc trei metode de amortizare:

metoda lineara

metoda degresiva

metoda accelerate

IMOBILIZARI FINANCIARE

Imobilizarile financiare sunt sume investite in capitalul altor societati, dobandite prin venituri financiare precum si conducerea si administrarea societatii.

Principalele categorii de imobilizari financiare sunt:

dividende;

dobanzi.

Dividendele sunt cote parti din profitul societatii care se distribuie actionarilor, angajatilor la sfarsitul exercitiului financiar.

Imobilizarile financiare, spre deosebire de imobilizarile necorporale si corporale, nu se amortizeaza.

Se prezinta sub forma de actiuni sau parti sociale, achizitionate pentru durata indelungata de timp.

Se pot prezenta si sub forma de imprumuturi acordate societatii comerciale de la care sa achizitionat titlul de participare (actiuni).

Imprumuturile genereaza dobanzi:

pentru cel ce a cerul imprumutul → dobanda de platit;

pentru cel ce a dat imprumutul → dobanda de primit.

In cazul in care volumul actiunilor achizitionate sunt in proportie de 10-20% din capitalul social, avem de a face cu o investitie strategica.

Cand aceasta investitie depaseste 20-50% din capitalul social, investitorul obtine nu numai dividende, dar si o influenta notabila in conducerea si administrarea societarii comerciale.



Imobilizarile financiare, in functie de modul de realizare si dupa natura lor sunt:

actiuni detinute la entitatile afiliate;

interese de participare;

creante imobilizate

→ imprumuturi acordate pe termen lung (societetea la care investitorul detine titluri de participare)

→ garantii, cautiuni.

2.2 Active circulante

Activele circulante sunt bunuri economice comercializate intr-o perioada mai mica de un an necesare realizarii unui ciclu de exploatare.

isi modifica forma initiala;

sunt intr-o miscare-transformare continua;

isi recupereaza valoarea intr-o singura data;

ramane in intreprindere mai putin de un an.

Activele circulante se prezinta sub urmatoarele forme:

stocuri, creante;

investitii financiare pe termen scurt;

disponibilitati banesti.

Stocurile: materii prime, combustibili, materiale de inventar, productie in curs de executie; produse finite, marfuri, animale si pasari, ambalaje.

Creantele:

creante comerciale → clienti;

efecte comerciale de incasat;

sume de incasat de la societati din cadrul grupului si din interese de participare.

Efectele de comert se pot prezenta sub forma de cambie, trata, billet de ordine.

Investitii financiare pe termen scurt:

titluri de plasament;

valori de incasare.

Disponibilitati banesti:

numerar in caserie;

disponibil in cont bancar;

acreditare;

alte valori; lei, valuta.

hartii de valoare.

2.3 Cheltuieli in avans

La sfarsitul exercitiului financiar au loc operatiile de regularizare; astfel, cheltuielile care s-au efectuat in perioada curenta dar care privesc perioade viitoare de gestiune se numesc active de regularizare.

Activele se mai pot clasifica in:

acvive curente;

active necurente.

3 Structuri patrimoniale de pasiv

Pasivul exprima modul de finantare a activului patrimonial. Prin finantare se intelege modul de dobandire a bunurilor economice. Prin finantarea - proprie/straina - agentul economic poate sa dispuna de surse economice proprii sau straine.

Elementele de pasiv se clasifica in functie de natura economica, provenienta, exigibilitate (= proprietatea elementelor de pasiv de a fi decontate intr-un termen mai mic sau mai mare de un an).

3.1 Datorii

O datorie reprezinta o obligatie actuala a intreprinderii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse (plati) care incorporeaza beneficii economice. Ca urmare, o caracteristica actuala pentru sume ce trebuie platite pentru bunuri si servicii platite anterior, credite, impozite sit axe datorate etc. Datoriile rezulta din tranzactii sau alte evenimente trecute.

Stingerea obligatiilor se face prin:

plata din disponibilitati banesti;

transferul (schimbul) altor active;

prestarea de servicii (in compensare);

inlocuirea respectivei obligatii cu o alta obligatie;

transformarea obligatiei in capital propriu.

In functie de scadenta stabilita, datoriile pot fi:

datorii curente - platite intr-o perioada de un an - pe termen scurt;

datorii necurente - platite intr-o perioada mai mare de un an - pe termen lung.

Datoriile se clasifica astfel:

  1. datorii financiare
  2. datorii comerciale
  3. datorii fiscale
  4. datorii salariale
  5. datorii sociale
  6. datorii fata de actionari sau asociati
  7. creditori diversi.
    1. Datoriile financiare sunt valori banesti primate de la obligatari si institutii de credit; ele pot fi:

a)      imprumuturi din emisiunea de obligatiuni

Obligatiile sunt hartii de valoare care aduc detinatorului pentru suma data cu imprumut, venituri sub forma de dobanzi. Agentii economici pot obtine de asemenea imprumuturi prin intermediul bursei de valori. Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni sunt denumite si imprumuturi obligatare, pe termen lung si sunt contractate numai de societatil pe actiuni (societatile pe capitaluri). Aceste imprumuturi sunt divizate in fractiuni de marimi egale pentru care se editeaza titluri (hartii speciale de valoare numite obligatiuni).

b)      credite bancare

Pentru acoperirea unor necesitati financiare temporare, agentul economic poate solicita bancilor credite pe o perioada data si pentru care plateste dobanda. Creditele se restitiuie la scadenta.

    1. Datoriile comerciale se creeaza in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionari de bunuri economice.
    2. Datoriile fiscale sunt datoriile agentului economic din impozite
    3. Datoriile salariale sunt datoriile agentului economic fata de salariati, pentru salariile aferente muncii prestate de acestia.
    4. Datoriile sociale sunt obligatii ale agentului economic fata de bugetul asigurarilor sociale de stat.
    5. Datoriile fata de actionari sau asociati reprezinta capitalul rambursat, dividende de plata etc.
    6. Craditorii diversi cuprind alte datorii diverse fata de terti, din afara intreprinderii, cum ar fi cele privind achizitionarea titlurilor de plasament, sume incasate si necuvenite etc.

3.2 Proviioane pentru riscuri si cheltuieli

Provizioanele sunt reserve care se contituie in conformitate cu principiul prudentei cu scopul de a acoperi anumite pierderi respective deprecieri.

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt surse proprii create pentru autofinantare.

Aceste rezevre se constituie prin includerea lor pe cheltuieli.



In functie de natura lor, provizioanele pot fi:

a)      pentru riscuri si cheltuieli;

b)      pentru deprecieri.

a)      provizioane pentru riscuri si cheltuieli

sunt obligatii viitoare posibile

sunt surse intermediare intre datorii si capital propriu

se constituie la sfarsitul exercitiului financiar pentru a acoperi pierderi (din litigii, din asigurarea sercice-ului clientilor) si cheltuieli (cu pensile pentru proprii angajati, indemnizatiilor de plecare a angajatilor).

Apare ca element distinctiv in bilant.

b) provizioane pentru deprecieri

- reprezinta o alta structura de pasiv

- se constituie cu scopul acoperirii de pierderi rezultate din deprecierea valorii activelor

- nu apare distinct in bilant, dar e corecteaza (se scade) valoarea contabila de intrare a activelor la care se refera.

Activele care se depreciaza: stocurile, creantele, plasamentele, activele imobilizate.

3.3 Venituri in avans

Veniturile in avans + subventiile formeaza passive de regularizare.

se refera la sume incasate anticipat cum ar fi chiria pentru spatiile inchiriate sau pentru mijloacele fixe date cu chirie.

Subventiile pentru investitii sunt sume primate cu titlu gratuit de la stat sau de la intreprinderile interesate.

Scopul acestor sume il constituie achizitionarea de noi utilaje si de constituirea de noi locuri de munca.

Subventiile sunt nerambursabile si nepurtatoare de dobanda.

3.4 Capital si rezerve

Capitalul reprezinta expresia baneasca a valorilor economice investite oentru producerea de noi valori economice cu scopul de a obtine profit.

Capitalul social are un character stabil, in sensul ca isi asigura finantarea activitatii agentului economic pe o perioada mai mare de un an.

Capitalul se formeaza la inceputul activitatii economice.

Capitalul este constituit din actiuni sau parti sociale.

Actionarii primesc annual o cota parte din profit numit dividend; incasarea dividendelor de catre posesorii de actiuni se face pe baza cupoanelor de dividend, care sunt atasate actiunilor ca si hartii de valoare.

Capitalul propriu reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor.

Capitalul propriu reprezinta interesul residual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea (scaderea) tuturor datoriilor sale (sensul de "interes rezidual" insemnand "ce ramane", diferenta).

a)      capital social

b)      prime de capital

c)      reserve din reevaluare

d)      reserve

e)      rezultatul exercitiului

f)        rezultatul reportat

a)      Capitalul social se constituie la infiintarea societatii comerciale

Capitalul social este o conditie a existentei si functionarii societatii.

capital subscris → pentru constituirea societatii

capital subscris varsat → pus la dispozitia unitatii

capital subscris nevarsat → nedepus

b)      Primele de capital reprezinta operatiunile de crestere a capitalului social prin noi aporturi.

prime de emisiune; prime de fuziune; prime de aport; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni.

Prin cresterea capitalului, pretul noilor actiuni este mai mare decat valoarea lor nominala, iar diferenta dintre ele se numeste prima de emisiune.

c)      Rezervele din reevaluare reprezinta plusul sau minusul de valoare creat prin reevaluarea elementelor de active

d)      Rezervelei se constituie in scopul conservarii capitalului cand activitatea intreprinderii se incheie cu pierderi, precum si in scopul majorarii capitalului social.

rezerve legale

rezerve pentru actiuni proprii

rezerve statutare sau contractuale

alte rezerve

e)      Rezultatul exercitiului → stabilirea avantajului adus de activitatea economica, se compara cheltuielile cu veniturile, in vederea stabilirii rezultatului.

f)        Profitul nerepartizat = rezultatul reportat, care reprezinta rezultatul anilor precedenti.

Patrimoniul public reprezinta patrimonial apartinand domeniului public (statului) aflat in exploatarea regiei autonome sau altor forme ale intreprinderilor publice (statului) aflat in exploatarea regiei.

Capitalul propriu + datoriile pe termen lung + provizioanele pentru riscuri si cheltuieli = capitalul permanent.

Elemente patrimoniale

elemente monetare

→ disponibilitati

→ clienti

→ datorii

elemente nemonetare

→ imobilizari

→ stocuri

4 Structuri de cheltuieli si venituri

1) Cheltuielile exprima consumuri de mijloace sau plati effectuate pentru diferite servicii.

Aceasta structura privind cheltuielile se asimileaza la activ.

consumuri de materii prime

consumuri privind energia si apa

cheltuieli cu salariile personalului

cheltuieli privind dobanzile.

Activitatea agentului economic se prezinta sub forma de activitate financiara, activitate extraordinara.

cheltuieli de exploatare → privind consumul de materii prime

cheltuieli financiare → privind dobanzile

cheltuieli extraordinare → privind calamitatile si alte elemente extraordinare.

Cheltuielile se diferentiaza in functie de natura economica, in functie de activitatea intreprinderii.

2) Veniturile reprezinta sume incasate, rezultate din vanzarea produselor, lucrarilor, serviciilor executate. Veniturile sunt asimilate structurii de pasiv.

Veniturile pot fi din exploatare, financiare, extraordinare.



Rezultatul brut al exercitiului = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar + rezultatul extraordinar.

Rezultatul din exploatare = venituri din exploatare - cheltuieli din exploatare.

Rezultate financiare = venituri financiare - cheltuieli financiare.

Rezultate extraordinare = venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare.

Rezultatul net al exercitiului = rezultatul brut al exercitiului - impozit/profit.

Cota de impozit/profit - 16%.

5 Procese economice

Procesul economic exprima transformarile cantitative, structurale si calitative din activitatea economica. El se concretizeaza in totalitatea operatiilor economice desfasurate pentru realizarea obiectului de activitate.

La intreprinderile producatoare → aprovizionare, desfacere sau vanzare.

La intreprinderile comerciale → aprovizionare, depozitare, vanzare.

La intreprinderile de constructii → aprovizionarea, executarea de lucrari, vanzarea constructiilor realizate.

La intreprinderile de servicii, procesele economice sunt: aprovizionarea, prestarea de servicii, vanzarea serviciilor.

Indiferent de obiectul de activitate putem sa generalizam trei procese economice de baza: aprovizionare, desfasurarea activitatii, vanzare.

In cadrul contabilitatii sunt operate urmatoarele aspecte ale proceselor economice:

procesul de constituire a societatii si de formare a capitalului prin operatii de inmatriculare a societatii, de stabilire a decontarilor cu actionarii sau asociatii

procesul de aprovizionare → operatii cu active fixe, materii prime, materiale consumabile, marfuri, transport etc.

procesul de productie, comercializare, executare de lucrari, prestarea de servicii

procesul de desfacere sau vanzare

procesul de stabilire a rezultatului financiar al exercitiului

procesul de stabilire a obligatiilor, datorate de agentul economic bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale si altor organisme publice sub forma de impoite si taxe.

Procesele economice au loc in cadrul activitatii agentului economic.

Procesele economice concura la indeplinirea obiectului de activitate al agentului economic.

Obiectul de activitate al agentului economic poate fi:

producerea de bunuri → fabrica de mobila

prestarea de servicii → transport de bunuri. Personae

executari de lucrari → constructii, reparatii.

Principalele procese economice care au loc intr-o intreprindere:

aprovizionare - difera in functie de obiectul de activitate al agentului economic

productie

desfacere (vanzare) - modifica elementele patrimoniale din punct de vedere contabil.

Aprovizionare:

- se cumpara: stocuri, mijloace fixe.

Productie:

- se consuma stocuri

- se obtin bunuri

- se inregistreaza amortizari

- se achita salarii

Desfacere:

- se vand produse finite → marfuri

- se incaseaza venituri

- se descarca gestiunile de stocuri vandute

- se stabileste profitul.

6 Metoda contabilitatii

Orice disciplina are atat un obiect de studio cat si ometoda proprie de cercetare. Obiectul raspunde la intrebarea "Ce?"; metoda raspunde la intrebarea "Cum?".

Metoda reprezinta un ansamblu de principii si procedee necesare cercetarii obiectului de studio al contabilitatii.

Procedeele metodei contabilitatii sunt instrumente de lucru ale contabilitatii si se grupeaza in:

procedee commune tuturor disciplinelor;

procedee commune disciplinelor economice;

procedee proprii contabilitatii.

Procedee commune tuturor disciplinelor:

observarea;

clasificarea;

rationamentul;

analiza;

sinteza.

Procedee commune disciplinelor economice:

documentarea;

evaluarea;

calculatia;

inventarierea.

Procedee proprii contabilitatii:

contul;

balanta de verificare;

bilantul contabil.

Observarea consta in desprinderea, sesizarea operatiilor economico-financiare care fac obiectul cercetarii contabilitatii.

Clasificarea consta in ordonarea, gruparea diferitelor elemente patrimoniale, conturi, dupa anumite caracteristici commune.

Rationamentul inseamna judecarea unei operatii economico-financiare (a se vedea analiza contabila).

Analiza consta in cercetarea amanuntita, detaliata, a unui fenomen process economic.

Sinteza consta in centralizarea datelor cu privire la patrimoniu sau alte aspecte economico-financiare; de exemplu, bilantul contabil este o lucrare de sinteza.

8 Principiile contabilitatii

Principiile contabilitatii sunt enunturi, reguli generale aplicate ca sistem de referinta in contabilitate.

  1. Principiul costului istoric arata ca orice valoare economica inscrisa in contabilitate este bazata pe costul de origine (intrare, achizitie, initial) consemnat in documentele justificative si avand un character verificabil.
  2. Principiul prudentei consta in aprecierea cu precautie a activelor si pasivelor, cheltuielilor si veniturilor, pentru a evita supraevaluarea rezultatului astfel incat activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielilesa nu fie subevaluate.
  3. Principiul independentei exercitiului presupune impartirea timpului in perioade egale, numite exercitii si care sunt riguros independente unele de altele.
  4. Principiul permanentei metodei consta in pastrarea de la un exercitiu la altul a metodelor contabile de lucru privind evaluarea si inregistrarea in contabilitate, asigurand astfel comparabilitatea in timp a informatiei contabile.
  5. Principiul intangibilitatii stabileste ca bilantul de deschidere trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent.
  6. Principiul continuitatii exploatarii cere intreprinderii sa-si continue activitatea in viitoe, in aceleasi conditii ca in prezent.
  7. Principiul conectarii cheltuielilor cu veniturile - asocierea sistematica a eforturilor la efecte in vederea stabilirii rezultatului exercitiului.
  8. Principiul necompensarii stabileste ca este interzis a se efectua compensari intre active si pasiv.




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 765
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved