CATEGORII DOCUMENTE
Afaceri Calculatoare Casa masina Didactica pedagogie Diverse Educatie Finante Geografie Istorie & politica Legislatie Limba Management Sanatate Tehnologie

 

In urma calculelor efectuate se poate observa ca in anul 2005 eficienta capitalurilor proprii a fost de 99,67 %. In anul 2006 si acest indicator are o valoare scazuta; eficienta investitiilor abia a atins pragul de 10,8 %. Si de data aceasta in anul 2007 situatia economica a societatii se reechilibreaza; rentabilitatea finaciara obtinand o valoare de 99,76%.

Productivitatea medie a muncii

Acest indicator se noteaza cu W si masoara cat de prodctiv este un angajat intr-o anumita perioada de timp. Calculul se face prin impartirea cifrei de afaceri la numarul mediu de angajati ai societatii.

In urma rezultatelor obtinute se poate observa ca in anul 2005 cifra de afaceri obtinuta de un angajat era de 238,33 mii lei. In urma dublarii numarului mediu de angajati si scaderii cifrei de afaceri in anul 2006 cifra de afaceri obtinuta de un angajat obtine valoarea de 115,67 mii lei, regasindu-se si aici o situatie de dezichilbru. In 2007 situatia se amelioreaza astfel incat productivitatea medie a muncii atinge valoarea de 153,31 mii lei.

In urma analizei celor trei indicatori: rata profitului activelor, rata capitalurilor proprii si productivitatea medie a muncii, se poate deduce ca situatia economico-financiara a societatii S.C. BUTOLI CONSULTING .S.R.L. se gaseste pe un trend ascendent cu toate ca in anul 2006 s-a produs un dezechilibru financiar, dar care a fost combatat cu succes, dupa cum arata si rezultatele calculelor pe anul 2007.

CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

2.1 Notiuni generale

Activitatile de producere si desfacere a bunurilor, executarea de lucrari si prestarea de servicii genereaza cheltuieli care se recupereaza din veniturile obtinute de intreprinderi. Unele din aceste activitati sunt dependente de obiectul de activitate al fiecarei intreprinderi (activitati de exploatare), altele nu tin cont de acestea si au un continut similar (activitati financiare, activitati extraordinare).

Realizarea obiectului de activitate al oricarei intreprinderi, in esenta generator de venituri, reclama importante eforturi materiale, de munca si banesti concretizate, de regula in cheltuieli.

In sfera productiei materialelor, serviciilor si prestatiilor, "exploatarea" se regaseste in procesul de transformare a valorilor materiale, sub actiunea fortei de munca si a potentialului tehnic de productie, in produse finite sau servicii care, prin vanzare, aduc din nou ciclul economic in forma de "bani".

O mare diversitate de operatii economice conduc la transformarea unor elemente ale patrimoniului economic in rezultate economico-financiare care :

In sens larg se concretizeaza in:

cheltuieli care, in principiu, semnifica o saracire a intreprinderii, generata fie de o micsorare a unor elemente de active patrimoniale, fie de o crestere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii). Potrivit Cadrului General de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de IASB, cheltuielile reprezinta "diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari";

venituri, care, in principiu, semnifica o imbogatire a intreprinderii, generata fie de o crestere a unor elemente de active patrimoniale, fie de o scadere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii). Potrivit Cadrului General de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de IASB, veniturile reprezinta "cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributia actionarilor".

In sens restrans, se concretizeaza in:

profit, daca intr-o perioada de timp determinata, de regula un exercitiu financiar, veniturile sunt mai mari decat cheltuielile;

pierdere, daca intr-o perioada de timp determinata, de regula un exercitiu financiar, veniturile sunt mai mici decat cheltuielile.

Cadrul General de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de IASB opereaza cu clasificarea rezultatelor economico-financiare in:

-curente (din exploatare si financiare) si

-extraordinare

Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind aprovizionarea, productia si desfacerea bunurilor. Sunt incluse in aceasta activitate si investitiile prin care se realizeaza productia si constructia proprie de mijloace fixe. Pentru contabilitatea cheltuielilor si veniturilor prezinta importanta si definirea notiunii de activitate curenta, prin care Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, desemneaza orice activitati desfasurate de persoana juridica, ca parte integranta a obiectului sau de activitate, precum si activitatile conexe acestora.

In acceptiunea O.M.F.P 1752/2005[1], activitatea extraordinara reprezinta evenimente sau tranzactii diferite de activitatile curente ale intreprinderii si care nu apar frecvent sau cu regularitate (exproprieri, dezastre naturale).

Cheltuielile si veniturile sunt reflectate atat in contabilitatea financiara a intreprinderii, cat si in contabilitatea de gestiune, a carei organizare este influentata intr-o proportie insemnata de specificul intreprinderii. In cadrul primei structuri, cheltuielile si veniturile sunt inregistrate si analizate dupa natura lor, care este determinata de natura operatiei care le-a generat. Contabilitatea de gestiune practica analiza cheltuielilor in raport de destinatia acestora si ofera informatii specifice.

Toate operatiile care determina cheltuieli si venituri sunt consemnate in momentul generarii sau angajarii lor. Prin urmare, criteriul utilizat pentru delimitarea si inregistrarea cheltuielilor si veniturilor este cel al angajarii si nu cel al platii sau al incasarii lor.

2.2 Organizarea sistemului informational contabil al cheltuielilor si veniturilor

Reglementarile contabile actuale din Romania opereaza cu clasificarea cheltuielilor si veniturilor dupa natura lor economica in:

Cheltuieli si venituri din exploatare;

Cheltuieli si venituri financiare;

Cheltuieli si venituri extraodinare.

Pentru contabilizarea curenta a cheltuielilor, in mod sistematizat, dupa continutul si natura lor economica, se utilizeaza Clasa 6 de conturi "Conturi de cheltuieli", structurata in grupe de conturi, pe naturi relativ omogene de cheltuieli, iar in cadrul fiecarei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice de gradul I si, eventual, de gradul al II-lea pentru fiecare element de cheltuiala in parte.

Structura pe grupe a conturilor de cheltuieli asa cum e reglementata de Planul de conturi in vigoare in sistemul contabil romanesc este urmatoarea:

60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

61 CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI

62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI

63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE

64 CHELTUIELI CU PERSONALUL

65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

66 CHELTUIELI FINANCIARE

67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE

68 CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE

SI AJUSTAREA LA NFLATIE

69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE

Pentru contabilizarea curenta a veniturilor, in mod sistematizat, dupa continutul si natura lor economica, se utilizeaza clasa 7 "Conturi de venituri", structurata in grupe de conturi , pe naturi relativ omogene de venituri, iar in cadrul fiecarei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice de gradul I si, eventual, de gradul al II-lea pentru fiecare element de venit in parte. Structura pe grupe a conturilor de venituri, asa cum este reglementata de acelasi Plan de conturi in vigoare in sistemul contabil romanesc este urmatoarea:

70 CIFRA DE AFACERI

71 VARIATIA STOCURILOR

72 VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI

74 VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE

75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

76 VENITURI FINANCIARE

77 VENITURI EXTRAORDINARE

78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTAREA LA INFLATIE

79 VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMANAT

2.3 Contabilitatea cheltuielilor

In sens general, cheltuielile desemneaza in expresie valorica raporturi patrimoniale cu privire la angajarea si utilizarea resurselor economice in cadrul activitatilor desfasurate de unitate.

In structura cheltuielilor se includ cheltuieli care apar in procesul desfasurarii activitatilor curente ale intreprinderii, pierderile si eventualele pierderi. Cheltuielile se regasesc de obicei sub forma iesirilor sau a scaderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentul de numerar, stocurile, terenurile si mijloacele fixe. Avand aceeasi natura cu alte tipuri de cheltuieli, pierderile pot aparea sau nu pe parcursul desfasurarii activitatilor curente ale intreprinderii si le includ pe cele rezultate din dezastre (inundatii sau incendii), precum si pe cele rezultate din iesirea activelor pe termen lung.

Recunoasterea cheltuielilor in contul de profit si pierdere intervine atunci cand s-a inregistrat o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuarii unui activ sau cresterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata in mod credibil. Aceasta inseamna ca recunoasterea cheltuielilor are loc simultan cu cresterea datoriilor sau a reducerii valorii activelor. Procesul care desemneaza recunoasterea cheltuielilor in contul de profit si pierdere pe baza asocierii directe intre costurile implicate si obtinerea elementelor specifice de venit, reprezinta conectarea costurilor la venituri; el implica recunoasterea simultana sau combinata a veniturilor si cheltuielilor care rezulta direct si concomitent din aceleasi tranzactii sau din alte evenimente.

Potrivit art.16 din Legea contabilitatii[2], contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau destinatia lor, dupa caz. Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene stabilesc urmatoarea clasificare a cheltuielilor, dupa natura lor:

• Cheltuieli de exploatare

-cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate; costul de achizite al materialelor nestocate trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul marfurilor vandute si al ambalajelor;

-cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetare; cheltuieli cu alte servicii executate de terti; comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si de personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii; servicii bancare si altele;

-cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu personalul, suportate de persoana juridica);

-alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante si debitori diversi, despagubiri, amenzi si penalitati; donatii si alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital);

• Cheltuieli financiare

care cuprind: pierderi din creante legate de participatii; cheltuieli privind investitiile financiare cedate; diferentele nefavorabile de curs valutar; dobanzi privind exercitiul financiar in curs; sconturile acordate clientilor; pierderi din creante de natura financiara;

Cheltuieli extraordinare

Pentru contabilizarea curenta a cheltuielilor cu impozitul pe profit si alte impozite reprezentand prelevari obligatorii catre bugetul de stat a unei parti din profiturile si/sau veniturile realizate de catre agentii economici, calculate in conformitate cu legislatia fiscala in vigoare, se utilizeaza conturile din grupa 69 "CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE" a carei structura de conturi operationale este:

691 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT

6911 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT CURENT

6912 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT AMANAT

692 ALTE CHELTUIELI CU IMPOZITELE.

Profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar, iar inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaza, de regula, la sfarsitul exercitiului financiar. Insa din necesitati de determinare a rezultatului fiscal, practicienii opteaza pentru inchiderea lunara o conturilor de venituri si cheltuieli. Astfel, inchiderea conturilor de cheltuieli se face prin preluarea soldului lor in debitul contului 121 Profit si pierdere, conform formulei contabile:

121 "Profit si pierdere" = 6XX "Conturi de cheltuieli"

In situatia in care la sfarsitul unei luni un cont de cheltuieli prezinta inainte de inchidere sold creditor, inchiderea contului respectiv se face prin formula contabila:

XXXXXX

121 "Profit si pierdere" = 6XX "Conturi de cheltuieli"

2.3.1 Contabilitatea cheltuielilor privin stocurile

Pentru contabilizarea curenta a cheltuielilor cu consumurile de stocuri se utilizeaza conturile din grupa 60 "CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE" a carei structura de conturi operationale este przentata in continuare:

601 "Cheltuieli cu materiile prime"

602 "Cheltuieli cu materialele consumabile"

6021 "Cheltuieli cu materialele auxiliare"

6022 "Cheltuieli privind combustibilul"

6023 "Cheltuieli privind materialele de ambalat"

6024 "Cheltuieli privind piesele de schimb"

6025 "Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat"

6026 "Cheltuieli privind furajele"

6028 "Cheltuieli privind materiale consumabile"

603 "Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar"

604 "Cheltuieli privind materialele nestocate"

605 "Cheltuieli privind energia si apa"

606 "Cheltuieli privind animalele si pasarile"

607 "Cheltuieli privind marfurile"

608 "Cheltuieli privind ambalajele"

Principalele documente de evidenta a stocurilor sunt :

"Nota de receptie si constatare de diferente"

se intocmeste in doua exemplare, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, pe masura efectuarii receptiei. Daca la receptie se constata diferente, nota de receptie se intocmeste in trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita. In cazul in care bunurile materiale sosesc in transe, se intocmeste un formular pentru fiecare transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii. Datele de pe verso se completeaza numai atunci cand se constata diferente la receptie.

Nota de receptie si constatare de diferente serveste ca :

document pentru receptia bunurilor aprovizionate ;

document justificativ pentru incarcare in gestiune ;

act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constate la receptie ;

document justificativ de inregistrare in contabilitate ;

"Bonul de consum"

se intocmeste in doua exemplare, pe masura eliberarii materialelor din magazie pentru consum, de catre compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza programului de productie si a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unitatii care solicita materiale pentru a fi consumate. Bonul de consum de poate intocmi intr-un singur exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul. Bonul de consum colectiv se intocmeste, in principiu, pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceluiasi cont de materiale, loc de depozitare si loc de consum.

Bonul de consum serveste ca :

Document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material ( cod 14 - 3 - 4A ), respectiv a mai multor materiale ( colectiv - cod 14 - 3 - 4/aA);

Document de scadere din gestiune;

Document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate;

"Bonul de predare - transfer - restituire"

In cazul utilizarii ca bon de predare a produselor la depozit se intocmeste in doua exemplare, pe masura predarii la magazie a produselor de catre sectie, atelier.

Acest document serveste ca:

Document de predare la magazie a produselor;

Document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate;

Sursa de date pentru urmarirea realizarii productiei;

Sursa de date pentru calculul si plata salariilor;

In cazul utilizarii ca bon de transfer intre doua gestiuni aflate in incinta unitatii se intocmeste in doua exemplare pe masura ce se efectueaza tranferul intre gestiunile din incinta aceleiasi unitati. Penrtu gestiunile dispersate teritorial se intocmeste " aviz de insotire a marfii". Acest document serveste ca:

Dispozitie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta in incinta unitatii;

Document justificativ pentru scadere din gestiunea predatorului si de incarcare in gestiunea primitorului;

In cazul utilizarii ca bon de restituire acesta se intocmeste in doua exemplare, pe masura restituirii valorilor materiale de catre organul care efectueaza restituirea si care semneaza la rubrica corespunzatoare. Nu se completeaza rubrica "Unitatea". Documentul serveste ca:

Dispozitie de restituire a valorilor materiale nefolosite;

Document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.

"Fisa de magazie"

se intocmeste intr-un singur exemplar, separat pentru fiecare material, de catre:

Compartimentul finaciar - contabil la deschiderea fisei ( datele de antet ) si la verificarea inregistrarilor (data si semnatura de control ), coloana in care semneaza si organul de control financiar cu ocazia controlului gestiunii;

Gestionar sau persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, iesiri si stoc.

Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale, ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau in ordine alfabetica. Inregistrarile in fise se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare operatie inregistrata si obligatoriu zilnic. Pentu valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau in custodie se intocmesc fise distincte. Persoanele desemnate de compartimentul finaciar - contabil verifica inopinat, cel putin o data pe luna modul in care se fac inregistrarile in fisele de magazie.

Fiselele de magazie (cod 14 - 3 - 8) servesc ca:

Documente de evidente a intrarilor, iesirilor si stocurilor din cadrul depozitului;

Document de inregistrare in contabilitatea analitica in cazul metodei operativ - contabile (pe solduri);

Sursa de informatii pentrul controlul operativ curent si contabil al stocurilor.

• "Raportul de gestiune

Evidenta operativa a marfurilor si ambalajelor din cadrul unitatilor de desfacere cu amanuntul se tine cu ajutorul "Raportului de gestiune" care poate fi zilnic sau periodic, dupa cum stabileste conducerea unitatii.

Raportul de gestiune zilnic se intocmeste in doua exemplare de catre gestionar, pentru fiecare gestiune in parte. Dupa raportarea soldului din ziua precedenta, in coloanele "Marfuri" si " Ambalaje" se inscriu, in ordinea intocmirii lor documentele de intrari din ziua respectiva. La sfarsitul zilei se stabileste totalul intrarilor plus soldul, dupa care se inscriu datele privind vanzarile si alte iesiri de marfuri si se totalizeaza. Se determina soldul scriptic de marfuri si ambalaje la sfarsitul zilei. Exemparul 2 al raportului de gestiune ramane la carnet, iar exemplarul 1 se trimite la compartimentul financiar - contabil, unde se verifca si se confrunta cu datele din evidenta anlitica. Eventualele erori se comunica gestionarului pentru a le rectifica si a pune de acord soldul scriptic din evidenta operativa cu cel din evidenta contabila.

Raportul de gestiune periodic cuprinde aceleasi elemente ca si raportul zilnic, cu deosebirea ca in scrierea acestora in formular se face pe anumite perioade de timp (5, 10, 15 zile), soldul stabilindu-se la sfarsitul fiecarei perioade. Raportul se completeaza zilnic, in doua exemplare, documentele de intrare si iesire completandu-se in ordine cronologica fara a se face o grupare la loc pe intrari si pe iesiri.

• " Bonul de primire in consignatie"

Acest document se intocmeste de catre unitatile de consignatie in doua exemplare. La primirea obiectelor se face descrierea caracteristicilor obiectelor si se stabileste pretul de vanzare. Ambele exemplare sunt semnate de catre deponent si pretuitor, din care primul exemplar este predat acestuia drept dovada ca a predat obiectul pentru vanzare.

Bonul de primire serveste ca:

Dovada de primire / predare a obiectului spre vanzare in consignatie;

Act de plata catre deponent;

Document de inregistrare in contabilitate;

"borderoul de primire a obiectelor in consignatie"

Se intocmesste zilnic in doua exemplare de pretuitor sau de persoana desemnata cu evaluarea obiectelor primite de la deponenti. Se semneaza de catre pretuitor pentru predare si de gestionar, pentru primirea obiectelor.

Acest document este utilizat:

La centralizarea obiectelor primite spre vanzare in consignatie;

Ca document de incarcare in gestiune a obiectelor primite spre vanzare;

Ca document de inregistrare in contabilitate

"Borderoul de iesire a obiectelor in consignatie"

Se intocmeste zilnic, in doua exemplare, de catre gestionar, pe baza bonurilor de vanzare sau facturilor, pe care il semneaza. Acest document serveste la evidenta miscarii obiectelor primite in consignatie.

"Registrul stocurilor"

se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul de compartimentul financiar-contabil la sfarsitul fiecarei luni, pe feluri de materiale, obiecte de inventar si produse, grupate pe magazii (depozite), conturi, grupe, eventual subgrupe sau in ordine alfabetica, prin inscrierea stocurilor din fisele de magazie si evaluarea lor cu preturile de inregistrare.

Registrul stocurilor serveste ca document de evaluare a stocurilor de valori materiale si de verificare a concordantei inregistrarilor din fisele de magazie cu cele din contabilitate.

2.3.2 Contabilitatea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti

Pentru contabilizarea curenta a cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti se utilizeaza conturile de cheltuieli din grupa 61 "Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti" a carei structura de conturi operationale este:

611 "Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile"

612 "Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile"

613 "Cheltuieli cu primele de asigurare"

614 "Cheltuieli cu studiile si cercetarile"

2.3.3 Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terti

Evidenta cheltuielilor cu alte servicii executate de terti se realizeaza cu ajutorul grupei 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terti", a carei structura operationala este:

621 "Cheltuieli cu colaboratorii"

622 "Cheltuieli privind comisioanele si onorariile"

623 "Cheltuieli de reclama si publicitate"

624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal"

625 "Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferuri"

626 "Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii"

627 "Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate"

628 "Alte cheltuieli cu servicii executate de terti"

2.3.4 Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite,taxe si varsaminte asimilate

Pentru contabilizarea curenta a acestor cheltuieli, prin planurile de conturi in vigoare s-a instituit contul operational 635 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"

2.3.5 Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Structura acestui cont este:

641 "Cheltuieli cu salariile personalului"

645 "Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala"

6451 "Contributia unitatii la asigurarile sociale"

6452 "Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj"

6453 "Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate"

6458 "Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala"

Documentele utilizate pentru evidenta salariilor:

"statul de salarii"

se intocmeste in doua exemplare, lunar, pe sectii, ateliere, servicii, de compartimentul care are aceasta atributie, pe baza documentelor de evidenta a muncii, a documentelor privind retinerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale. Pentru centralizarea la nivelul unitatii a salariilor, se utilizeaza aceleasi formulare de state de salarii. Platile facute in cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidarile, indemnizatiile de concediu, se includ in statele de salarii, pentru a cuprinde astfel intreaga suma a salariilor calculate si toate retinerile legale din perioada de decontare respectiva. Unitatile pot sa-si stabileasca, daca necesitatile o cer, o alta macheta a formularului, dar care sa contina informatiile necesare unui eventual control.

Statul de salarii serveste ca:

- Document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiei privind protectia sociala si a altor datorii;

- document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Acesta circula:

la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar si sa aprobe plata (exemplarul 1);

la casieria unitatii, pentru plata sumelor cuvenite (exemplarul 1);

la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 a registrului de casa, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1 impreuna cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate);

la compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Statele de salarii se arhiveaza:

- la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative (exemplarul 1);

la compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2).

"Lista de avans chenzinal"

se intocmeste lunar in doua exemplare, de catre compartimentul care are aceasta atributie, pe baza documentelor de evidenta a muncii, a timpului efectiv lucrat, a certificatelor medicale.

Lista de avans chenzinal serveste ca:

- document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor ca avansuri chenzinale;

- document pentru retinerea in statul de salarii a avansurilor platite;

- document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Acest document circula:

La persoanele autorizate sa exercite controlul financiar si sa aprobe plata (exemplarul 1);

La casieria unitatii, pentru plata avansurilor cuvenite (exemplarul 1);

La compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1);

La compartimentul care a intocmit lista de avans chenzinal pentru a servi la intocmirea statelor de salarii la sfarsitul lunii(exemplarul 2).

Se arhiveaza:

- la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa(exemplarul 1);

- la compartimentul care a intocmit lista de avans(exemplarul 2).

"Lista pentru plati partiale"

se intocmeste in doua exemplare ori de cate ori se face o plata partiala in cursul lunii. Serveste ca:

- document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor pentru platile partiale efectuate;

- document care sta la baza intocmirii statelor de salarii;

- document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Documentul se arhiveaza:

- la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa (exemplarul 1);

la compartimentul care a intocmit lista pentru parti partiale(exemplarul 2)

2.3.6 Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare

Pentru contabilizarea curenta a altor cheltuieli de exploatare se utilizeaza conturile din grupa 65" Alte cheltuieli de exploatare" a carei structura de conturi operationale este:

654 "Pierderi din creante si debitori diversi"

658 "Alte cheltuieli de exploatare"

6581 "Despagubiri, amenzi si penalitati"

6582 "Donatii si subventii acordate"

6583 "Cheltuieli cu activele cedate si alte operatii de capital"

6588 "Alte cheltuieli de exploatare "

2.3.7 Contabilitatea cheltuielilor financiare

Cheltuielile financiare generale, generate de activitatea unei intreprinderi, cheltuieli care se refera la: pierderile din creante legate de participatii, diferentele nefavorabile din vanzarea investitiilor financiare (pe termen scurt sau lung), diferentele nefavorabile de curs valutar, cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor primite, cheltuieli cu sconturile acordate precum si alte cheltuieli financiare, sunt reprezentate de grupa 66 "Cheltuieli financiare", a carei structura de conturi functionale este:

663 "Pierderi din creante legate de participatii"

664 "Cheltuieli privind investitiile financiare cedate"

6641 "Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate"

6642 "Pierderi din investitiile financiare pe termen scurt cedate"

665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar"

666 "Cheltuieli privind dobanzile"

667 "Cheltuieli privind sconturile acordate"

668 "Alte cheltuieli financiare"

2.3.8 Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

Pentru reflectarea in contabilitate a acestor cheltuieli se utilizeaza contul 671 "Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare", cont cu ajutorul caruia se reflecta valoarea pierderilor din calamitati, exproprieri si alte evenimente asupra carora intreprinderea nu are nici un fel de control.

2.3.9 Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile,provizioanele si ajustarea la inflatie

Pentru contabilizarea curenta a cheltuielilor cu amortizarile, provizioanele si ajustarea la inflatie se utilizeaza conturile din grupa 68 "Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele", a carei structura de conturi operationale este:

681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele"

6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor"

6812 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli pentru riscuri si cheltuieli"

6813 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor"

6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante"

686 "Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele"

6863 "Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor"

6864 "Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante"

6868 "Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor"

Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.94/2001 prevede si utilizarea contului 688 "Cheltuieli de ajustare la inflatie".

2.4 Contabilitatea veniturilor

2.4.1 Prezentare generala

In concordanta cu standardele internationale, veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate si contributii ale actionarilor. Veniturile pot fi analizate din punct de vedere al naturii si sferei de cuprindere, precum si al destinatiei lor.

Definitia veniturilor include atat venituri din activitati curente, cat si castiguri din orice alte surse. De aceeasi natura ca si veniturile sunt castigurile, care reprezinta cresteri ale beneficiilor economice si pot aparea sau nu ca rezultat al activitatii curente ale intreprinderii. O alta componenta a veniturilor o reprezinta castigurile nerealizate, cele din reevaluarea titlurilor de plasament si din cresterea valorii contabile a activelor pe termen lung.

Recunoasterea veniturilor in contul de profit si pierdere intervine atunci cand se inregistreaza o crestere a beneficiilor economice viitoare aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata in mod credibil. Aceasta presupune ca recunoasterea veniturilor se realizeaza simultan cu recunoasterea cresterii activelor sau a reducerii datoriilor.

Cerintele procedurilor utilizate pentru recunoasterea veniturilor, intre care necesitatea ca venitul sa fie obtinut, conduc, in general, la limitarea recunoasterii ca venituri numai a acelor elemente care pot fi evaluate in mod credibil si care au un grad suficient de credibilitate. Conform cerintelor contabilitatii de angajament, principiu consacrat in Legea contabilitatii, inregistrarea veniturilor se realizeaza in momentul constatarii, indiferent de data incasarii lor. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, astfel:

Venituri din exploatare

care cuprind:

- venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor prestate;

- venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus sau in minus intre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productiei in curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite;

- veniturile din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielile efectuate de unitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale;

- venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care beneficiaza unitatea;

- alte venituri de exploatare curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare.

• Venituri financiare care cuprind:

- venituri din imobilizari financiare;

- venituri din investitii financiare pe termen scurt;

- venituri din creante imobilizate;

- venituri din investitii financiare cedate;

- venituri din diferente de curs valutar;

- venituri din dobanzi;

- alte venituri financiare;

Venituri extraordinare

(daunele pretinse de detinatorii de polite in urma producerii unor calamitati).

Conturile de venituri fac parte din clasa 7 "Conturi de venituri", care cuprinde:

70 Cifra de afaceri

71 Variatia stocurilor

72 Venituri din productia de imobilizari

74 Venituri din subventii de exploatare

75 Alte venituri de exploatare

76 Venituri financiare

77 Venituri extraordinare

78 Venituri din provizioane

Inchiderea conturilor de venituri se face prin preluarea soldului lor (de regula creditor) in creditul contului 121 "Profit si pierdere", formula contabila fiind:

7XX "Conturi de venituri" = 121 "Profit si pierdere"

Daca la sfarsitul unei luni un cont de venituri prezinta inainte de inchidere sold debitor, inchiderea respectivului cont se face prin formula contabila:

7XX "Conturi de venituri" = 121 "Profit si pierdere"

2.4.2 Contabilitatea veniturilor componente ale cifrei de afaceri

Pentru contabilizarea curenta a veniturilor cuprinse in cifra de afaceri se utilizeaza conturile din grupa 70 "Cifra de afaceri" a carei structura de conturi operationale este:

701 "Venituri din vanzarea produselor finite"

702 "Venituri din vanzarea semifabricatelor"

703 "Venituri din vanzarea produselor reziduale"

704 "Venituri din lucrari executate si servicii prestate"

705 "Venituri din studii si cercetari"

706 "Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii"

707 "Venituri din vanzarea marfurilor"

707 "Venituri din activitati diverse"

In calculul indicatorului "Cifra de afaceri" pe langa veniturile contabilizate cu ajutorul conturilor cuprinse in grupa 70 din planul de conturi se mai includ si veniturile contabilizate cu ajutorul contului 7411 "Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri".

2.4.3 Contabilitatea veniturilor din variatia stocurilor

Sistemul romanesc de contabilitate include in categoria momentelor de recunoastere a veniturilor si pe cel al obtinerii productiei fabricate sau al altor stocuri de productie proprie. Astfel, veniturile din exploatare sunt influentate si de cele rezultate in urma variatiei stocurilor fabricate de intreprindere (produse finite, semifabricate, produse reziduale, productie in curs de executie, animale si pasari) in sensul ca:

- in situatia in care la sfarsitul perioadei intreprinderea are stocuri de productie fabricata mai mari decat la inceputul perioadei, diferenta dintre cele doua valori va majora valoarea veniturilor totale din exploatare;

- in situatia in care la sfarsitul perioadei intreprinderea are stocuri de productie fabricata mai mici decat la inceputul periaodei, diferenta dintre cele doua valori va diminua valoarea veniturilor din exploatare.

Pentru contabilizarea curenta a veniturilor din variatia stocurilor referitoare la productia fabricata, reprezentand costul efectiv de productie (uneori format din cost standard +/- diferente de pret dintre costul efectiv si costul standard), s-a instituit contul 711 "Variatia stocurilor" care:

- dupa continutul economic este un cont de venituri din exploatare;

- dupa functia contabila este un cont bifunctional;

- se crediteaza:

La sfarsitul perioadei (lunar) cu costul de productie, lucrarilor si serviciilor in curs de executie;

Cu costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale obtinute, la finele perioadei, precum si diferentele intre costul efectiv si pretul de inregistrare aferente;

Costul de productie sau pretul de inregistrare al animalelor si pasarilor obtinute din productie proprie si diferentele de pret aferente;

- se debiteaza:

Cu reluarea productiei, lucrarilor si serviciilor in curs de executie, la inceputul perioadei;

Cu costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor si pasarilor vandute, constatate lipsa la inventariere, precum si diferentele de pret aferente;

- inainte de inchidere soldul contului poate fi:

Creditor, in situatia in care costul efectiv al productiei obtinute in cursul perioadei este mai mare decat costul efectiv al productiei iesite din depozit, inclusiv reluarea productiei, lucrarilor si serviciilor in curs de executie la inceputul perioadei;

Debitor, in situatia in care costul efectiv al productiei obtinute in cursul perioadei este mai mic decat costul efectiv al productiei iesite din depozit, inclusiv reluarea productiei, lucrarilor si serviciilor in curs de executie la inceputul perioadei;

-la sfarsitul perioadei contul nu prezinta sold deoarece soldul existent inainte de inchidere este preluat de contul 121 "Profit si pierdere".

2.4.4 Contabilitatea veniturilor din productia de imobilizari

Pentru contabilizarea curenta a veniturilor din productie proprie (in regie) a imobilizarilor se utilizeaza conturile din grupa 72 "Venituri din productia de imobilizari" a carei structura de conturi operationale este:

721 "Venituri din productia de imobilizari necorporale"

722 "Venituri din productia de imobilizari corporale"

2.4.5 Contabilitatea veniturilor din subventii de exploatare

Contabilitatea utilizeaza in acest scop conturile din grupa 74 "Venituri din subventii de exploatare" a carei structura de conturi operationale este:

741 "Venituri din subventii de exploatare "

7411 "Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri"

7412 "Venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si materiale"

7413 "Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli din afara"

7415 "Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari sociale si protectie sociala"

7416 "Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare"

7417 "Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri"

7418 "Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda datorata"

In contabilitatea intreprinderilor care aplica reglementarile contabile simplificate aprobate prin O.M.F.P nr.306/2002[4] se utilizeaza numai conturile:

7411"Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri"

7417 "Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri"

2.4.6 Contabilitatea altor venituri din exploatare

Grupa 75 "Alte venituri din exploatare" cuprinde urmatoarele conturi operationale:

754 "Venituri din creante reactivate si debitori diversi"

758 "Venituri din exploatare"

7581 "Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati"

7582 "Venituri din donatii si subventii primite"

7583 "Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital"

7584 "Venituri din subventii pentru investitii"

7588 "Alte venituri din exploatare"

2.4.7 Contabilitatea veniturilor financiare

Pentru contabilizarea curenta a veniturilor financiare generale, generate de activitatea unei intreprinderi, venituri care se refera la: veniturile din dividende aferente participatiilor la capitalul altor societati comerciale, veniturile din dobanzi de incasat si/sau incasate aferente altor imobilizari financiare si/sau creante imobilizate, diferentele favorabile din vanzarea investitiilor financiare, diferentele favorabile de curs valutar, veniturile din dobanzi aferente imprumuturilor acordate, venituri din sconturi primite precum si alte venituri financiare, se utilizeaza conturile din grupa 76 "Venituri financiare" a carei structura este:

761 "Venituri din imobilizari financiare"

7611 "Venituri din titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului"

7612 "Venituri din titluri de participare detinute la filiale din afara grupului"

7613 "Venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din cadrul grupului"

7614 "Venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din afara grupului"

7615 "Venituri din titluri de participare strategice in cadrul grupului"

7616 "Venituri din titluri de participare strategice in afara grupului"

7617 "Venituri din alte imobilizari financiare"

762 "Venituri din investitii financiare pe termen scurt"

763 "Venituri din creante imobilizate"

764 "Venituri din investitii financiare cedate"

7641 "Venituri din imobilizari financiare cedate"

7642 "Castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate"

765 "Venituri din diferente de curs valutar"

766 "Venituri din dobanzi"

767 "Venituri din sconturi obtinute"

768 "Alte venituri financiare"

2.4.8 Contabilitatea veniturilor extraordinare

Prin Planurile de conturi in vigoare in Romania s-a instituit contul 771 "Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare" cu ajutorul caruia se contabilizeaza subventiile primite sau de primit drept compensatii pentru pierderile suferite de o intreprindere, ca urmare a efectuarii unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare.

2.4.9 Contabilitatea veniturilor din provizioane si ajustarea la inflatie

Pentru contabilizarea curenta a veniturilor din provizioane si ajustarea la inflatie se utilizeaza conturile din grupa 78 "Venituri din provizioane si ajustarea la inflatie":

781 "Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare"

7812 "Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli"

7813 "Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor"

7814"Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante"

7815 "Venituri din fondul comercial negativ"

786 "Venituri financiare din provizioane"

7863 "Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare"

7864"Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante"

788 "Venituri din ajustarea la inflatie"

2.5 Contabilitatea rezultatului exercitiului

Obiectul contabilitatii rezultatelor il constituie inregistrarea fluxurilor care modifica avutia unei intreprinderi. Pe ansamblu, variatia acestei bogatii este reflectata de rezultatul contabil sau financiar. Rezultatul este considerat ca o variatie a bogatiei intreprinderii determinata de activitatea sa in timpul exercitiului.

Rezultatul activitatii reprezinta soldul veniturilor si cheltuielilor care modifica valoarea unui patrimoniu intr-o perioada data. Rezultatul este un indicator care exprima performanta financiara a unei intreprinderi si se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului financiar. Periodicitatea si autonomia exercitiului impun necesitatea unei informari continue si la termen cu privire la situatia inregistrata la sfarsitul fiecarui exercitiu. Perioada, in general anuala, care delimiteaza cadrul masurarii veniturilor, cheltuielilor si al rezultatului net se numeste exercitiu contabil.

Conform prevederilor Legii Contabilitatii nr.82/1991[5] republicata, in Romania exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, cand acesta incepe la data infiintarii, respectiv inmatricularii, potrivit legii, la Oficiul Registrului Comertului. La propunerea Ministerului Finantelor Publice, Guvernul poate aproba ca exercitiul financiar sa inceapa si sa se incheie si la alte date decat cele prevazute anterior.

Rezultatul exercitiului se stabileste lunar, cumulat de la inceputul anului. In acest sens, conturile de venituri si cheltuieli in care se inregistreaza, in functie de natura lor, veniturile, respectiv cheltuielile se inchid provizoriu, soldul lor devenind zero. Determinarea lunara a rezultatului este stabilita din ratiuni fiscale, rezultatul definitiv al exercitiului financiar fiind stabilit la inchiderea acestuia.

Activitatea de determinare a rezultatului exercitiului se poate confrunta cu anumite dificultati generate de controverse privind modul de abordare si de definire a rezultatului. In general toate abordarile pornesc de la premisa ca masurarea performantelor implica in principal determinarea profitului ca expresie pozitiva a rezultatului. In acest sens sunt posibile mai multe abordari:

• Abordarea patrimoniala

concretizata prin masurarea profitului pe baza variatiei patrimoniului intreprinderii in cursul unui exrcitiu pe baza urmatoarei formule:

Rezultatul exercitiului=capitaluri proprii la sfarsitul exercitiului N-capitaluri proprii la sfarsitul exercitiului N-1

Aceste rezultat se determina prin compararea bilantului unei interprinderi din doua perioade succesive.

• Abordarea economica

se bazeaza pe cele doua concepte analizate, venituri si cheltuieli, specifice contabilitatii de angajament, folosind relatia:

REZULTAT = venituri-cheltuieli

Acest mod de determinare a rezultatului caracterizeaza toate sistemele de contabilitate in partida dubla, dar prezinta particularitati indeosebi in functie de acceptiunile atribuite notiunilor de venituri si cheltuieli, precum si de modul in care opereaza unele principii.

• Abordarea financiara

a rezultatului are la baza variatia trezoreriei interprinderii in cursul unei perioade de timp determinata pe baza relatiei:

REZULTAT=incasari - plati

Fluxurile de incasari si plati sunt cele care evidentiaza capacitatea intreprinderii de a genera lichiditati si se reflecta sintetic in "Tabloul fluxurilor de trezorerie".

In practica se regasesc toate cele trei conceptii, dar rolul esential revine conceptiei economice, bazata pe determinarea rezultatului ca diferenta intre venituri si cheltuieli. De mare importanta in acest caz este identificarea momentului in care o activitate desfasurata de intreprindere ocazioneaza o cheltuiala sau genereaza un venit. Din necesitatea aplicarii principiului independentei exercitiului, cheltuielile si veniturile trebuie atasate exercitiului caruia ii corespund . Daca pe parcursul exercitiului financiar cheltuielile si veniturile sunt inregistrate pe masura aparitiei lor, la sfarsitul perioadei se poate produce un decalaj intre elementele inregistrate si cele care trebuie sa participe la determinarea rezultatului. Astfel, rezultatul trebuie sa cuprinda cheltuielile consumate si veniturile realizate pe parcursul exercitiului, chiar daca acestea nu sunt contabilizate. Aparitia acestor decalaje antreneaza necesitatea unor ajustari. In acest scop, conturile de regularizare sunt utilizate pentru a repartiza cheltuielile si veniturile in timp, astfel incat sa se ataseze ficarui exercitiu cheltuielile si veniturile aferente.

Aparitia unui decalaj si constatarea sa contabila se poate datora mai multor situatii. Pe de o parte, unele cheltuieli si venituri apartin exercitiului, dar nu au fost contabilizate (cheltuieli de plata si veniturile de primit), pe de alta parte, anumite cheltuieli si venituri au fost contabilizate, dar nu apartin exercitiului respectiv (cheltuieli si venituri constatate in avans)

Manifestarea unor decalaje de timp intre fluxurile de bunuri si servicii si fluxurile de trezorerie impune anumite cerinte in privinta recunoasterii cheltuielilor si veniturilor. Exigentele contabilitatilor de angajament impun ca venitul sa fie recunoscut de regula in momentul angajarii unei creante, iar cheltuiala, in momentul angajarii unei datorii. Tinand cont de aceste cerinte, rezultatul exercitiului, respectiv profitul sau pierderea, se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului, indiferent de data incasarii sau platii lor. El cuprinde rezultatul curent, rezultatul extraordinar si impozitul pe profit

Rezultatul curent al exercitiului este format din rezultatul exploatarii, la care se adauga rezultatul financiar. El poate fi calculat inainte si dupa impozitare.

Rezultatul din exploatare, uneori denumit rezultat economic sau operational, reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile legate de exploatare. Dar acesta poate fi egal cu suma elementelor care constitue destinatiile sale. Aceasta posibilitate decurge din principiul contabilitatii in partida dubla, care face posibila determinarea "agregatelor", fie prin metoda directa (in functie de modalitatea de construire), fie prin metoda indirecta (pe baza destinatiilor).

Rezultatul financiar se calculeaza ca diferenta intre veniturile financiare si cheltuielile financiare. Rezulta o alta modalitate de determinare a rezultatului curent al exeercitiului, si anume ca diferenta intre venituri curente (venituri din exploatare plus venituri financiare) si cheltuieli curente (suma dintre cheltuielile de exploatare si cheltuielile financiare).

Rezultatul extraordinar al exercitiului se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile extraordinare.

Rezultatul exercitiului se poate calcula atat inainte de impozitare (profit brut brut sau pierdere), cat si dupa impozitare (profit net sau pierdere). Veniturile si cheltuielile necesare determinarii rezultatului exercitiului reprezinta componentele contului de profit si pierdere.

Din punct de vedere contabil, rezultatul exercitiului reprezinta diferenta intre veniturile si cheltuielile unui exercitiu, putand fi favorabila (profit) sau nefavorabila (pierdere). Planurile de conturi generale in vigoare au instituit, pentru contabilizarea rezultatelor economico-financiare curente ale exercitiului, contul: 121 "Profit si pierdere", care la sfarsitul exercitiului financiar poate prezenta:

● sold creditor, in ipoteza in care veniturile exercitiului sunt mai mari decat cheltuielile;

● sold debitor, in ipoteza in care veniturile exercitiului sunt mai mici decat cheltuielile.

Indiferent de natura soldului (creditor sau debitor), acesta se preia in bilant cu semnul plus (daca este creditor) sau minus (daca este debitor), la rubrici distincte din structura capitalurilor proprii.

Contul 121 "Profit si pierdere" are practic doua "momente" distincte de functionare, si anume:

• la sfarsitul exercitiului financiar expirabil (N), cand se inchid, de regula, conturile de venituri si cheltuieli;
• in exercitiul financiar N+1, la momentul inchiderii contului 121 "Profit si pierdere" aferent exercitiului financiar N, pe baza hotararii Adunarii Generale a Actionarilor sau asociatilor.

2.6 Profitul contabil si profitul impozabil

Rezultatul contabil reprezinta soldul final al contului 121 "Profit si pierdere", supus repartizarii. Rezultatul contabil determinat inainte de impozitare difera ca marime de rezultatul impozabil (fiscal). El trebuie supus unor prelucrari de ordin fiscal in vederea obtinerii profitului impozabil (rezultatului fiscal).

Rezultatul contabil inainte de impozitare reprezinta diferenta dintre veniturile realizate si cheltuielile corespondente veniturilor realizate la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit calculat si evidentiat in cursul exercitiului. Acest indicator sta la baza determinarii rezultatului fiscal.

Potrivit reglementarilor Legii nr. 414/2002[6] privind impozitul pe profit, intrata in vigoare la 1 Iulie 2002, profitul se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.

Evidenta profitului sau a pierderii inregistrate in cursul exercitiului se tine cu ajutorul contului 121 "Profit si pierdere", care dupa functia contabila este un cont bifunctional. Formarea rezultatului exercitiului si inregistrarea sa in contabilitate se realizeaza pe etape, dupa cum urmeaza:

Decontarea veniturilor si cheltuielilor curente

Decontarea veniturilor si cheltuielilor financiare

Decontarea veniturilor si cheltuielilor extraordinare

Deducerea acelor categorii de cheltuieli care , potrivit legii, se scad din profitul impozabil

Calcularea, inregistrarea si decontarea impozitului pe profit

Fluctuatia rezultatului impozabil de la un trimestru la altul face ca diferenta trimestriala referitoare la impozitul pe profit sa poata fi:

- pozitiva (daca in trimestrul respectiv s-a realizat profit)

- negativa (daca in trimestrul respectiv s-a realizat pierdere)

Daca la finele exercitiului financiar rezultatul impozabil determinat este negativ, acesta reprezinta de fapt pierderea fiscala, care se va recupera din profiturile impozabile ale celor 5 exercitii viitoare.

Pierderea fiscala din anii precedenti se acopera trimestrial, din profitul fiscal, cu ocazia determinarii si inregistrarii impozitului pe profit. Pierderile contabile din anii precedenti se acopera numai la finele exercitiului financiar, cu ocazia repartizarii anuale a profitului contabil net.

CAPITOLUL 3 IMPOZITUL PE PROFIT

3.1 Aspecte generale privind impozitul pe profit al entitatii

In conformitate cu Codul fiscal, sunt obligati la plata impozitului pe profit, urmatorii contribuabili:

persoanele juridice romane;

persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

Sediul permanent reprezinta acel loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent. Acesta presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum si o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale. Sediul permanent nu presupune urmatoarele:

folosirea unei instalatii numai in scopul depozitarii sau al expunerii produselor sau bunurilor ce apartin nerezidentului;

mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi expuse sau depozitate

mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi procesate de catre o alta persoana;

vanzare de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse in cadrul unei expozitii sau targuri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna dupa incheierea targului sau a expozitiei;

pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;

pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;

pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitatilor prevazute anterior, cu conditia ca intreaga activitate desfasurata in locul fix sa fie de natura preparatorie sau auxiliara.

Un nerezident nu se considera ca are sediul permanent in Romania daca doar desfasoara activitate in Romania prin intermediul unei broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar avand un statut independent, in cazul in care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. In aceeasi situatie se afla si daca acesta controleaza sau este controlat de un rezident ori de o persoana ce desfasoara o activitate in Romania prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.

Persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o societate fara personalitate juridica;

Persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;

Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane pentru veniturile realizate in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.

Persoana fizica rezidenta reprezinta orice persoana fizica ce indeplineste cel putin una din urmatoarele conditii:

- are domiciliul in Romania;

- centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat in Romania;

- este prezenta in Romania pentru o perioada sau mai multe perioade ce depasesc in total 183 de zile, pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic vizat;

- este cetatean roman care lucreaza in strainatate, ca functionar sau angajat al Romaniei intr-un stat strain. Nu se considera persoana fizica rezidenta un cetatean strain care este functionar ori angajat al unui organism international si interguvernamental inregistrat in Romania, un cetatean strain care este functionar sau angajat al unui stat strain in Romania si nici membrii familiilor acestora.

Cu privire la sfera de cuprindere a impozitului pe profit, aceasta se aplica:

in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania cit si din strainatate;

in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuit sediului permanent;

in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o societate fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii fiecarei persoane;

in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:

trezoreria statului;

institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibili-tatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002[7] privind finantele publice, cu modificarile ulterioare si O.U.G. 45/2003 privind finantele publice locale, daca legea nu prevede altfel;

persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor;

fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;

cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacaselor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstiturea dreptului de proprietate;

institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii Invatamantului nr.84/1995[9], republicata si modificarile O.U.G. nr.174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior, cu modificarile ulterioare;

asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari potrivit legii locuintei nr. 114/1996[11], republicata, cu modificarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirilor, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune ;

fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii;

fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii;

Banca Nationala a Romaniei.

Codul Fiscal mai prevede si scutiri de la plata impozitului pe profit pentru organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale, referitoare la urmatoarele categorii de venituri:

cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor;

contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;

taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;

veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive;

donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

dividendele, dobanzile si veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite;

veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;

resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;

veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica;

veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.

Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta anterior. Anul fiscal este anul calendaristic iar daca un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%, cu unele exceptii.

3.2 Calculul profitului impozabil

3.2.1 Reguli generale privind calculul profitului impozabil

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Diferenta dintre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora in cadrul unui an fiscal reprezinta rezultatul contabil.Acesta se poate concretiza in profit contabil brut, ceea ce evidentiaza depasirea volumului cheltuielilor de cel al veniturilor sau se poate materializa intr-o pierdere contabila bruta, daca volumul veniturilor este depasit de cel al cheltuielilor.

Rezultatul contabil corectat cu cheltuielile nedeductibile fiscal si cu deducerile fiscale permite determinarea rezultatului impozabil (fiscal) sau a bazei impozabile pentru impozitul pe profit:

Metodele contabile, stabilite prin reglementari legale in vigoare, privind iesirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu o singura exceptie: in cazul contribuabililor care produc bunuri mobile si imobile, executa lucrari sau presteaza servicii, valorificate pe baza unui contract cu plata in rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului sa fie luate in calcul la determinarea profitului impozabil, pe masura ce ratele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile corespunzatoare acestor venituri sunt deductilbile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului. Optiunea se exercita in momentul livrarii bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor si este irevocabila. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifica in cursul anului fiscal.

In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte, veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu reglementarile din aceste conventii.

Tranzactiile intre persoane afiliate se realizeaza conform principiului pretului pietei libere, potrivit caruia tranzactiile intre persoanele afiliate se efectueaza in conditiile stabilite sau impuse care nu trebuie sa difere de relatiile comerciale sau financiare stabilite intre intreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au in vedere principiile privind preturile de transfer.

3.2.2 Veniturile neimpozabile

Deducerile fiscale sunt venituri neimpozabile care diminueaza rezultatul fiscal si sunt reprezentate de urmatoarele categorii:

dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului;

diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;

veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

3.2.3 Cheltuieli deductibile fiscal

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul relizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Sunt incluse in aceasta categorie urmatoarele cheltuieli:

cheltuielile cu achizitonarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;

cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;

cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate de catre salariati si administratori, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti;

contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;

cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;

cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;

cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;

taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale;

pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:

procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;

debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;

debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;

debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.

3.2.4 Cheltuieli cu deductibiltate limitata

Pentru determinarea profitului impozabil se au in vedere si urmatoarele cheltuieli ce prezinta o deductibilitate limitata :

cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003[12] - Codul muncii, cu modificarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;

perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuata de lege

cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, amortizarea, in limita prevazuta de lege;

cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;

cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;

cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;

cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;

cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale. Potrivit noilor reglementari, contribuabilii au dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, astfel:

a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. In cazul in care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;

b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;

c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

d) provizioanele specifice, potrivit legilor de organizare si functionare, in cazul unei societati comerciale bancare sau al unei alte institutii de credit autorizate, precum si pentru societatile de credit ipotecar si societatile de servicii financiare;

e) rezervele constituite de societatile comerciale bancare sau alte institutii de credit autorizate, precum si de societatile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare si functionare;

f) provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei;

g) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare. Pentru contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele se diminueaza astfel incat nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramane in sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii;

h) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;

i) provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului

j) provizioanele pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor de deseuri, constituite de contribuabilii care desfasoara activitati de depozitare a deseurilor, potrivit legii, in limita sumei stabilite prin proiectul pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului, corespunzatoare cotei-parti din tarifele de depozitare percepute.

Provizioanele constituite pentru creantele asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili inainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile in limitele legale, in situatia in care creantele respective indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a)      nu sunt garantate de alta persoana;

b)      sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

c)      au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

d)      creanta este detinuta asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisa procedura falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;

e)      nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanta respectiva.

Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a)      este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative

b)      are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului;

c)      are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra in structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta in parte.

In categoria mijloacelor fixe amortizabile sunt incluse si:

a)      investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;

b)      mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

c)      investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si la suprafata;

d)      investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

e)      investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate publica;

f)        amenajarile de terenuri.

Nu reprezinta active amortizabile:

a)      terenurile, inclusiv cele impadurite;

b)      tablourile si operele de arta;

c)      fondul comercial;

d)      lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;

e)      bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;

f)        orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii, potrivit normelor;

g)      casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.

Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se intelege: costul de achizite, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros; costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre contribuabil; valoarea de piata, pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit.

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:

a)      in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;

b)      in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;

c)      in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.

Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva sau accelerata.

Amortizarea fiscala se determina astfel :

a)      incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune;

b)      pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau inchiriere, dupa caz;

c)      pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;

d)      pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;

e)      amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie in solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.

Amortizarea pe unitate de produs se recalculeaza:

. din 5 in 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;

2. din 10 in 10 ani la saline;

f)        mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele achizitonate dupa data de 1 ianuarie 2004;

g)      pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;

h)      numai pentru autoturismele folosite in conditiile stabilite de lege.

Contribuabilii care au investit in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile si care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie.

Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila si orice reevaluare contabila a acestora. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea sau din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata in sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza in baza valorii ramase neamortizate, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pana la aceasta data. Valoarea ramasa neamortizata, in cazul mijloacelor fixe amortizabile vandute, este deductibila la calculul profitului impozabil in situatia in care acestea sunt valorificate prin unitati specializate sau prin licitatie organizata potrivit legii. Contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare.

Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula intre contribuabil si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de utilizare stabilita de contribuabilul care isi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.

Cheltuieli cu dobanzile si diferente de curs valutar

Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, pana la deductibilitatea integrala a acestora.In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda. Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata nu intra sub incidenta acestor reglementari.In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, , dobanzile deductibile sunt limitate la:

a)      nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei;

b)      nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valuta. Acest nivel al ratei dobanzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

c)      cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;

d)      dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.

e)      cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;

f)        cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;

g)      cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

h)      cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

i)        cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;

j)        cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;

k)      cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute de lege;

l)        cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

m)    cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului;

n)      alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat,

o)      cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;

p)      cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

q)      pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute de lege. In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;

r)       cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii.

Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

1. este in limita a 30% din cifra de afaceri;

2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale;

s)       cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

t)        cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual.

3.3 Pierderea fiscala

Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora. Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, dupa caz. Contribuabilii care au fost platitori de impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala intra sub incidenta prevederilor anterioare de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani.

3.4 Precizari suplimentare

3.4.1 Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, pana la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmator. Contribuabilii au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul . In cazul asocierilor fara personalitate juridica, impozitul datorat de catre contribuabili se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra partii din profiturile asocierii, care este atribuibila fiecarui asociat. Persoana responsabila are obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii.

Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportul international. Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit.

CAPITOLUL 4 IMPOZITUL PE VENIT

4.1 Dispozitii generale

4.1.1 Contribuabilii

In conformitate cu prevederile Codului Fiscal,urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului:

persoanele fizice rezidente;

persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;

persoanele fizice nerezidente care obtin venituri precizate de lege

4.1.2 Sfera de cuprindere a impozitului

Impozitul se aplica urmatoarelor venituri:

in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei;

in cazul persoanelor fizice rezidente, numai veniturilor obtinute din Romania, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din anumite categorii de venituri;

in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, venitului net atribuibil sediului permanent;

in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;

in cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin anumite categorii de venituri , venitului determinat conform regulilor prevazute in prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.

Persoanele fizice care indeplinesc conditiile de rezidenta timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu al patrulea an fiscal.

4.1.3 Categorii de venituri supuse impozitarii

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, in conformitate cu prevederile Codului Fiscal, sunt urmatoarele:

venituri din activitati independente

venituri din salarii;

venituri din cedarea folosintei bunurilor;

venituri din investitii,

venituri din pensii;

venituri din activitati agricole;

venituri din premii si din jocuri de noroc;

venituri din transferul proprietatilor imobiliare;

venituri din alte surse.

4.1.4 Veniturile neimpozabile

Codul Fiscal[13] prevede urmatoarele venituri neimpozabile:

ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii;

sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale;

sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat;

contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;

sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;

veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare;

drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;

bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat;

sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie.

veniturile din agricultura si silvicultura

veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte;

veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia in vigoare;

veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;

veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare;

subventiile primite pentru achizitonarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare;

veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;

premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei;

premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;

prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;

• alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

4.1.5 Cotele de impunere

Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activitati independente, salarii, cedarea folosintei bunurilor, pensii, activitati agricole, premii, alte surse este de 16 % aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria respectiva. Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

4.2 Impozitul pe venitul microintreprinderilor

4.2.1 Platitorii de impozit pe venit

O microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

are inscrisa in obiectul de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul;

are de la 1 pana la 9 angajati inclusiv;

a realizat venituri care nu depasesc echivalentul in lei a 100.000 euro

capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.

4.2.2 Optiunea de a plati impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Impozitul pe venitul microintreprinderilor este, conform prevederilor Codului Fiscal, un impozit optional. Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile prevazute anterior si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor. O persoana juridica romana care este nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microintreprinderilor, incepand cu primul an fiscal, daca conditiile prezentate mai sus sunt indeplinite la data inregistrarii la Registrul Comertului Microintreprinderile platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile de mai sus.
Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice romane care:

desfasoara activitati in domeniul bancar;

desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;

desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;

au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.

4.2.3 Aria de cuprindere a impozitului

Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microintreprinderilor, se aplica asupra veniturilor obtinute de microintreprinderi din orice sursa, cu exceptia celor prevazute de lege. Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic. In cazul unei persoane juridice care se infiinteaza sau isi inceteaza existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic in care persoana juridica a existat.

Cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor este: 2% in anul 2007; 2,5% in anul 2008; 3% in anul 2009.

4.2.4 Baza impozabila

Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad:

a)      veniturile din variatia stocurilor;

b)      veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;

c)      veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;

d)      veniturile din provizioane;

e)      veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;

f)        veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.

In cazul in care o microintreprindere achizitoneaza case de marcat, valoarea de achizite a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune, potrivit legii.

4.2.5 Precizari suplimentare

Procedura de declarare a optiunii

Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica optiunea organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fara personalitate juridica, pana la data de 31 ianuarie inclusiv. Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal inscriu optiunea in cererea de inregistrare la Registrul Comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv.In cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar daca ulterior indeplineste conditiile prevazute de lege. Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu si microintreprinderile care desfasoara activitati in zonele libere si/sau in zonele defavorizate.

Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Calculul si plata impozitului pe venitul microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Microintreprinderile au obligatia de a depune, pana la termenul de plata a impozitului, declaratia de impozit pe venit. in cazul unei asocieri fara personalitate juridica dintre o microintreprindere platitoare de impozit, conform prezentului titlu, si o persoana fizica, rezidenta sau nerezidenta, microintreprinderea are obligatia de a calcula, de a retine si de a varsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizica, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere. Persoanele juridice platitoare de impozit pe venit sunt obligate sa evidentieze contabil cheltuielile de amortizare, aplicabil platitorilor de impozit pe profit.

CAPITOLUL 5 STUDIU PRACTIC PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE PROFIT SAU PE VENIT LA S.C. BUTOLI CONSULTING S.R.L.

5.1 Contabilizarea cheltuielilor

5.1.1 Contabilizarea cheltuielor de exploatare

Contabilizarea cheltuielor privind stocurile

In vederea contabilizarii cheltuielilor de exploatare se are in vedere ca si document justificativ balanta contabila. Pe baza acestui document conturile de cheltuieli care reflecta cheltuielile de exploatare se debiteaza in corespondenta cu conturile care reprezinta natura cheltuielilor. Exemplificam la S.C BUTOLI CONSULTING S.R.L., unitate la care am realizat studiul, cu datele de pe luna decembrie 2007.

inregistrarea consumurilor de materiale auxiliare aferente lunii decembrie, conform bonurilor de consum

602 = 302 1286,25 RON

contravaloarea materialelor nestocate achizitionate de la furnizori pe parcursul lunii:

% = 401 1787,80 RON

1502,35 RON

285,45 RON

inregistrarea facturii fiscale reprezentand consumul de energie electrica:

% = 401 79,27 RON

66,61 RON

12,66 RON

inregistrarea cheltuielilor privind marfurile vandute in luna decembrie:

607 = 371 42008,20 RON

Contabilizarea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti

inregistrarea cheltuielilor cu reveden ele, locatiile si chiriile

612 = 5121 631 RON

Se contabilizeaza partile privind primele de asiigurare obligatorii si cele

facultative pe baza Centralizatorului extraselor de cont:

613 =5121 1197,75 RON

inregistrarea cheltuielor de protocol:

% = 401 3480,86 RON

2925,09 RON

555,77 RON

inregistrarea cheltuielilor cu transportul de bunuri si servicii:

% = 401 20 RON

16,81 RON

3,19 RON

inregistrarea cheltuielor postale si a taxelor de comunicatii:

% = 401 1219,76 RON

1025,01 RON

194,75 RON

inregistrarea comisioanelor bancare retinute:

627 = 5121 619 RON

inregistrarea facturilor fiscale privind alte servicii executate de terti:

% = 401 74172,78 RON

62330,07 RON

11842,71 RON

contabilizarea cheltuielilor cu alte impozite,taxe si varsaminte asimilate

635 = 401 11,90 RON

contabilizarea cheltuielilor cu personalul

inregistrarea cheltuielilor cu salariile brute ale salariatilor:

641 = 421 2921,00 RON

inregistrarea cheltuielilor cu tichetele de masa ale salariatilor:

inregistrarea cheltuielilor firmei cu asigurarile si protectia sociala:

- contributia unitatii la asigurarile sociale

6451 = 4311.01 570,00 RON

- contributia unitatii la fondul de somaj

6452 = 4372 58 RON

- contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate

6453 = 4313 175,00 RON

- contributia unitatii la fondul de garantare al salariilor

6455 = 4373 7 RON

- contributia unitatii la fondul national unic de sanatate

6456 = 4318 25 RON

- alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

6458 = 4317 15 RON

contabilizarea altor cheltuieli de exploatare

despagubiri, amenzi, penalitati:

6581 = 5121 3413,63 RON

donatii si subventii acordate

6582 = 5121 1000 RON

alte cheltuieli de exploatare

6588 = 462 109,18 RON

5.1.2 Contabilizarea cheltuielilor financiare

cheltuieli privind dobanzile

666 = 168 1232,28 RON

5.1.3 Contabilizarea cheltuielilor cu amortizarile,provizioanele si ajustarea la inflatie

contravaloarea cheltuielilor cu amortizarea aferente lunii decembrie

6811 = 2811 3229,71 RON

5.1.4 Contabilizarea cheltuielilor cu impozitul pe profit si alte impozite

inregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:

691 = 441 5179 RON

Impozitul pe profit cumulat pe trimestrele I, II si III este in suma de 14660 RON. Impozitul pe profit aferent intregului exercitiu financiar este de 19839 RON. Prin diferenta obtinem impozitul pe profit aferent trimestrului IV:

impozit pe profit = impozit pe profit - impozit pe profit

trim. IV    anual I, II, III

impozit pe profit = 19839 - 14660 = 5179 RON

5.2 Contabilizarea veniturilor

5.2.1 Contabilizarea veniturilor componente ale cifrei de afaceri

inregistrarea veniturilor din lucrari executate si servicii prestate:

= % 100981,31 RON

704 84858,24 RON

4427 16123,07 RON

inregistrarea veniturilor din vanzarea marfurilor

4111 = % 49581,17 RON

707 41664,85 RON

4427 7916,32 RON

5.2.2 Contabilizarea altor venituri din exploatare

inregistrarea altor venituri din exploatare

5311 = 7588 11,03 RON

5.2.3 Contabilizarea veniturilor financiare

venituri din dobanzi

5121 = 766 8,5 RON

alte venituri finaciare

167 = 768 2615,64 RON

5.3 Determinarea impozitului pe profit

Impozitul pe profit se determina cumulat de la inceputul exercitiului financiar. In acest scop am utilizat datele furnizate de balanta de verificare intocmita pentru luna decembrie 2007. Datele necesare pentru determinarea impozitului pe profit se refera la cheltuieli si venituri contabilizate pe parcursul intregului exercitiu financiar. Aceste informatii sunt sintetizate in urmatorul tabel:

Pe baza datelor prezentate in tabel efectuam inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli pentru a determina profitul contabil al exercitiului financiar 2007

inchiderea conturilor de cheltuieli

121 = % 820749,11 RON

602 16506,75 RON

603 3750,22 RON

604 16551,43 RON

605 107,39 RON

607 155041,04RON

611 2636,89 RON

612 9890 RON

613 7087,08 RON

623 7418,14 RON

624 187,89 RON

625 2785,37 RON

626 15637,02 RON

627 6346,04 RON

628 435368,1 RON

635 928,45 RON

641 45528 RON

642 7229,82 RON

645 1202303.10 RON

658 4451,34 RON

666 6083,05 RON

681 42969,02 RON

RON

inchiderea conturilor de venituri

RON

704 1406,64 RON

707 158470,11 RON

758 11,03 RON

766 125,42 RON

768 2615,64 RON

Calculul impozitului pe profit cumulat de la inceputul exercitiului financiar:

Impozit pe profit = Impozit pe profit = rezultat fiscal * cota de impozit pe profit

Rezultat fiscal = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabile

Rezultat contabil total venituri - total cheltuieli

sau

Rezultat contabil = rezultat din exploatare + rezultat financiar + rezultat extraordinar

Pe baza datelor furnizate de aceasta societate, date preluate din balanta de verificare intocmita la sfarsitul lunii decembrie, am determinat valoarea impozitului pe profit.

Rezultat din exploatare = venituri din exploatare - cheltuieli din exploatare

Venituri din exploatare = cifra de afaceri neta + sold creditor 711 - sold debitor 711 + productia imobilizata + alte venituri

Venituri din exloatare = 919877 + 0 - 0 + 11

= 919888 RON

Cheltuieli de exploatare = cheltuieli cu materiile prime si materiale + alte cheltuieli    materiale + cheltuieli privind marfurile + amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale + ajustarea valorii activelor circulante + alte cheltuieli de exploatare + ajustari privind provizioanelepentru riscuri si cheltuieli

Cheltuieli din exploatare = 794826 RON

Rezultat din exploatare = 125062 RON

Rezultatul financiar = venituri financiare - cheltuieli financiare

Venituri financiare = venituri din interese de participare + venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din activele imobilizate + venituri din dobanzi + alte venituri financiare

Venituri financiare = 2741 RON

Cheltuieli financiare = ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante + cheltuieli privind dobanzile + alte cheltuieli financiare

Cheltuieli financiare = 6083 RON

Rezultatul financiar = -3342 RON

Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare + rezultatul financiar

Rezultatul curent = 125062 - 3342 = 121720 RON

Rezultatul extraordinar = venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare

Rezultatul extraordinar

Cheltuieli nedeductibile

SD 6231 - (rezultat impozabil + SD 6231) * 0,02 = 6517,12 - (121720 + 6517,12) * 0,02 = 3953 RON

cheltuieli cu protocol nedeductibile 3953 RON

cheltuieli cu amenzi, despagubiri si penalitati nedeductible 3573 RON

cheltuieli cu reclame nedeductibile din profitul brut si deductibile din valoare impozitului 1000 RON

Rezultat impozabil = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabile

Rezultatul impozabil

Impozit pe profit = rezultat impozabil * cota de impozit (16 %) - cheltuieli deductibile din impozit

impozit pe profit = (130246 * 0,16) - 1000=>

impozit pe profit

5.4 Determinarea impozitului pe venit

Baza impozabila = total venituri +/- venituri din variatia stocurilor - venituri din productia de imobilizari- cota parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor - venituri din provizioane - venituri rezultate sin anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului - venituri realizate din despagubiri de la societati de asigurare

Baza impozabila = 922629 RON

Impozitul pe venit = baza impozabila * 2,5%

Impozitul pe venit = 23065 RON

inregistrarea in contabilitate a acestui impozit

698 = 441 23065 RON

Se utilizeaza contul 698 "Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus".Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu impozitul pe venit platit de microintreprinderi si a altor impozite, conform reglementarilor emise in acest scop.

CAPITOLUL 6. ANALIZA COMPARATIVA INTRE CONTABILIZAREA IMPOZITULUI PE PROFIT SI A IMPOZITULUI PE VENIT. CONCLUZII

6.1 Paralela intre contabilitatea impozitului pe profit si contabilitatea impozitului pe venit

Impozitul pe profit aferent anului 2007, calculat in conformitate cu modificarile intervenite in cadrul Codului Fiscal, este de 19839 RON. Deoarece aceasta suma reprezinta impozitul cumulat pe parcursul exercitiului financiar, iar impozitul cumulat pana in trimestrul IV este de 14660 RON, impozitul datorat pe trimestrul IV este de 5179 RON. Acesta va fi inregistrat in contabilitate pe baza urmatoarei formule contabile:

= 441 5179 RON

In urma calculelor efectuate anterior realizam o sinteza pe baza urmatorului tabel:

Rezultatul financiar al anului 2007 se concretizeaza in profit; suma de RON reprezentand rezultatul brut al activitatii, rezultat ce va aparea in contul 121 "Profit si pierdere", inainte de inregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit aferente trimestrului IV.

Profitul inregistrat in cursul anului 2007 reflectat prin soldul creditor al contului 121 este de 101881 RON.

In acest caz, in exercitiul financiar 2008, contul 121 se inchide prin formula contabila

129 101881 RON

Profitul net realizat in exercitiul financiar se repartizeaza potrivit reglementarilor legale si/sau statutare, iar in lipsa acestora, potrivit hotararii Adunarii Generale a Actionarilor sau Asociatilor, intrunita in sedinta extraordinara pentru aprobarea bilantului, in cel mult 3 luni de la inchiderea exercitiului financiar.

Deoarece in bilatul supus aprobarii AGA profitul trebuie sa figureze, potrivit normelor in vigoare, ca post bilantier distinct in structura capitalurilor proprii, s-a impus instituirea unui cont de repartizare a profitului care sa corecteze in bilant profitul repartizat pe destinatiile supuse aprobarii AGA.Acest cont este 129 "Repartizarea profitului".

In contabilitate corespondentele standard ale contului 121 sunt urmatoarele:

se debiteaza cu profitul repartizat

106 "rezerve legale "

117 "rezultat reportat"

In contul 117 se vor inregistra toate repartizarile propuse, altele decat cele pentru constituirea rezervelor legale. Dupa aprobarea situatiilor financiare anuale, profitul reportat, dar destinat platii dividendelor, respectiv varsamintelor obligatorii la bugetul de stat, se va inregistra prin formula contabila

117 "rezultatul reportat" = 457 "dividende de platit

457 "dividende de platit" = 446 "alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"

Deoarece SC BUTOLI CONSULTING S.R.L. aplica reglementarile contabile aplicate din OMFP nr 94/2001[14], in locul contului 117 se utilizeaza contul 1171 " rezultatul reportat" reprezentand profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita

Se crediteaza cu profitul repartizat pe destinatii,dupa aprobarea repartizarii acestuia de catre AGA, prin formula contabila:

121 " profit si pierdere" = 129"repartizarea profitului  "

Soldul contului poate fi numai debitor si reflecta, in perioada dintre momentul inchiderii exercitiului financiar expirabil si in aprobarea repartizarii definitive a profitului in exercitiul financiar urmator, profitul net realizat in exercitiul financiar curent repartizat pe destinatii.

In cadrul capitolului 5 am determinat valoarea impozitului pe venit presupunand ca S.C. BUTOLI CONSULTING S.R.L. ar fi platitoare de impozit pe venit.

RON

Interesul oricarei societati comerciale este obtinerea de profit, acesta fiind de altfel un obiectiv cheie al societatii, alaturi de cel de maximizare a valorii intreprinderii pe piata.Cu cat profitul e mai mare cu atat impozitul pe profit e mai mare si invers. De aceea intreprinderile trebuie sa se orienteze la inceputul activitatii, spre plata acelui impozit care sa ofere avantaje si pe care il considera adaptat specificului de activitate.

Am demonstrat ca in cazul unei societati cu un tip dual de activitate: de consultanta si comert se prefera sa se plateasca impozit pe profit. Analizand prin prisma cheltuielilor si veniturilor inregistrate in cadrul altor tipuri de intreprinderi rezulta ca :

in cadrul firmelor de productie, alegerea e tot plata impozitului pe profit

in cadrul unor firme de consultanta, se prefera impozitul pe venit, deoarece profitul e foarte mare si implicit impozitul e foarte mare

in cadrul unor firme de transport, se prefera impozitul pe profit

Se remarca in final ca orientarea catre plata impozitului pe venit se realizeaza, in special, de catre societatile care inregistreaza consumuri mici.

Optiunea exercitata la inceputul activitatii unei societati comerciale :

impozit pe profit, daca societatea nu are nici un angajat ;

impozit pe venit, daca societatea are minim un angajat si acesta are incheiat cu societatea un contract de munca de cel putin 2 ore/zi

6.2 Impozitul pe venit si impozitul pe profit in viziunea Standardelor Internationale de Contabilitate

Actualmente sunt cunoscute si utilizate doua metode de contabilizare a impozitului pe profit si anume:

metoda impozitului exigibil - folosita de catre intreprinderile romanesti, precum si de cele din unele tari occidentale (Franta). Aceasta metoda se indiviualizeaza prin :

inregistrarea contabila a impozitului pe profit datorat pentru un exercitiu financiar drept o cheltuiala a perioadei de gestiune respective, conform principiului independentei exercitiului financiar ;

determinarea extracontabila a impozitului pe profit genereaza neconcordanta dintre acesta si totalitatea veniturilor si cheltuielilor inregistrate in contabilitate in perioada de gestiune respectiva ;

justificarea teoretica a metodei rezida din ideea ca impozitul pe profit reprezinta o repartizare de profit, nu o cheltuiala a exercitiului financiar ;

normalizatorii contabili opteaza pentru utilizarea acestei metode, in timp ce administratia fiscala nu este interesata in aspectele economice ale impozitului pe profit ;

2.metoda impozitelor amanate (sau a reportului de profit)-se delimiteaza fata de precedenta prin :

cheltuiala cu impozitul pe profit apartine exercitiului financiar in care veniturile si cheltuielile corespunzatoare au fost contabilizate, motiv pentru care impozitul pe profit contabilizat pe cheltuieli nu este identic cu cel datorat, stabilit prin normele fiscale ;

respecta principiul imaginii fidele si a prelevantei economicului asupra juridicului, motiv pentru care tratarea impozitelor amanate constituie o problema rezolvabila in tarile in care este deconectata de fiscalitate, iar conturile anuale reflecta imaginea fidela asupra patrimoniului si rezultatelor ;

justificarea teoretica a acestei metode rezida din faptul ca impozitul pe profit reprezinta o cheltuiala a exercitiului financiar si nu o repartizare din profit.

Deci, impozitul pe profit poate fi curent si amanat. Pentru a intelege modificarile aduse acestei norme internationale referitoare la contabilizarea impozitului pe profit, trebuie sa pornim de la diferentele care apar intre rezultatul contabil si cel fiscal :

diferente temporare (de sincronizare)-generate de contabilizarea, diferita in timp, a unor elemente de cheltuieli sau de venituri fata de includerea lor in rezultatul fiscal, cu toate ca ele se resorb in urmatorul exercitiu financiar. Aceste diferente intre valoarea contabila a activelor si pasivelor si baza impozabila, atribuita in scopuri fiscale, rezulta din :

deducerea din rezultatul fiscal al unui exercitiu financiar a pierderilor fiscale din perioadele de gestiune anterioare ;

contabilizarea unor cheltuieli si/sau venituri in cursul exercitiului financiar, dar care au fost luate in considerare in exercitiul financiar precedent, cu ocazia determinarii rezultatului fiscal (cheltuieli sau venituri inregistrate in avans) ;

reflectarea contabila a unor elemente de cheltuieli si/sau venituri in cursul unui exercitiu financiar, dar care vor fi utilizate in perioadele de gestiune viitoare la determinarea rezultatului fiscal (cheltuieli cu provizioanele nedeductibile fiscal)

cuprinderea in rezultatul fiscal specific unui exercitiu financiar al unor elemente de cheltuieli sau venituri care au fost contabilizate in perioadele de gestiune anterioare ;

includerea in rezultatul fiscal specific exercitiului financiar curent al unor elemente de cheltuieli si/sau venituri care vor fi contabilizate in perioadele de gestiune viitoare (amortizarea fiscala si cea contabila, atunci cand aceasta nu afecteaza rezultatul contabil).

In cazul in care baza de impozitare pentru un activ sau o datorie nu se poate identifica se recurge la principiul fundamental al IAS 12 conform caruia o intreprindere are o datorie/creanta de impozit amanat atunci cand recuperarea valorii contabile a activului sau lichidarea datoriei (fara consecinte fiscale) genereaza plati /recuperari viitoare de impozite in sume mari decat valoarea contabila a acestora.

Diferentele temporare sunt

impozabile-reprezentate de acele ecarturi care vor avea drept rezultat valori impozabile in determinarea impozitului pe profit (pierderii fiscale) specific perioadelor viitoare, cand valoarea contabila a activului va fi recuperata sau cea a datoriei va fi stinsa.

deductibile- reprezentate de diferente care vor avea drept rezultat valori deductibile la determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) in perioadele viitoare, in care valoarea contabilaa activului va fi recuperata sau cea a datoriei va fi stinsa.

Pentru determinarea diferentelor temporare necesare contabilizarii impozitelor amanate se folosesc doua metode

1.metoda calculului global- care, respectand principiul conectarii veniturilor la cheltuieli, presupune includerea in determinarea impozitelor amanate a tuturor diferentelor temporare, indiferent de data exigibilitatii lor fiscale;ea permite asocierea cheltuielilor fiscale cu rezultatul contabil, motiv pentru care este cuprinsa in normele americane si totodata recomandata de cele internationale

2.metoda calculului partial-prevede includerea in calculul impozitelor amanate doar a diferentelor temporare care intr-un viitor apropiat vor genera majorari sau diminuari de impozite, eliminand astfel diferentele temporare cu caracter recurent sau cele pe termen lung

Diferente permanente sunt:

care, desi nu fac obiectul impozitului amanat, sunt cauzate de existenta unor venituri luate in calcul la determinarea rezultatului contabil, dar care sunt excluse din rezultatul fiscal sau generate de nedeductibilitatea definitiva a unor cheltuieli pe care statul nu le considera necesarea pentru derularea obiectului de activitate al fiecarei intreprinderi, toate antrenand cresteri sau diminuari irevocabile ale rezultatului fiscal fata de cel contabil.

BIBLIOGRAFIE

Batrancea I., Dumbrava P., Batrancea L.M., Borlea S.N., Controlul si auditul finaciar al entitatii economice" Editura "Risoprint", Cluj Napoca 2007

Lazar L., "Contabilitatea financiara", Editura "Risoprint", Cluj-Napoca, 2002

Pantea I. P., Dumbrava P, "Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania", Editura "Intelcredo", Deva 1995

Matis D. si colaboratori, "Bazele contabilitatii aspecte teoretice si practice", Editura "Alma Mater", Cluj Napoca, 2005

O.M.F.P. nr. 94 din 29.01.2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, publicat in M.O. nr. 85 din 20.02.2001

Reglementarile contabile simplificate aprobate prin OMF nr.306/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 279 din 25.04.2002 (inclusiv microintreprinderi) si pentru agentii economici care aplica reglementarile contabile aprobate prin OMF nr.94/2001.

Legea contabilitatii nr. 82/1991 publicata in 24.12.1991

Legea 414 din 26.06.2002 privind impozitul pe profit publicata in M.O. nr.456 din 27.06.2002

Legea 500 din 11.07.2002, privind finantele publice, publicata in M.O. nr. 597 din 13.08.2002

O.U.G. 45 din 05.06.2003 privind finantele publice locale, publicata in M.O. nr.431 din 19.06.2003

Legea 84 din 24.07.1995 privind Legea Invatamantului, publicata in M.O. nr.167 din 31.07.1995

O.U.G. 174 din 13.12.2001 privind unele masuri de imbunatatire a finantarii invatamantului superior publicata in M.O. nr. 831 din 21.12.2001

Legea locuintei nr. 114 din 11.10.1996, publicta in M.O. nr. 254 din 21.10.1996

Legea 53 din 27.01.2003 privind Codul Muncii, publicata in M.O. nr 72 din 05.02.2003

Legea 571 din 22.12.2003 privind Codul Fiscal, publicata in M.O. nr. 927 din 26.12.2003

www.expertizacontabila.ro

www.conta.ro

ANEXE

---

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 2214
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/afaceri/contabilitate/Proiect-contabilitate72418.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/afaceri/contabilitate/Proiect-contabilitate72418.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/afaceri/contabilitate/Proiect-contabilitate72418.php">Proiect contabilitate</a>