Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Contabilitatea societatilor de asigurari teste grila

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic




Facultatea de Management Financiar Contabil Bucuresti      Anul universitar 2007-2008
Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune      Semestrul 2 Anul de studii: IV




Contabilitatea societatilor de asigurari

ADEVARAT/FALS

1)      In conformitate cu prevederile art. 11 din Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, societatile organizeaza si conduc contabilitatea, de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.

ANS: A

2)      Asigurator cu activitate compozita este asiguratorul autorizat sa desfasoare separat activitate de asigurari de viata si activitate de asigurari generale.

ANS: F

3)      Contabilitatea generala denumita si financiara, are la baza norme unitare privind organizarea si conducerea acesteia, prevazute in Legea contabilitatii si in reglementarile contabile, care au caracter obligatoriu pentru toate societatile.

ANS: A

4)      Contabilitatea de gestiune se organizeaza de catre fiecare societate in functie de specificul activitatii si necesitatilor proprii, avand ca obiective principale urmatoarele: calcularea costurilor, stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor, serviciilor executate, intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati, urmarirea si controlul executarii acestora in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea societatii si altele.

ANS: A

5)      Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii, in conformitate cu prevederile legii, revine administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii societatii respective.

ANS: A

6)      Beneficiile economice trecute reprezinta potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie catre entitate. Potentialul poate fi unul productiv, fiind parte a activitatilor de exploatare ale entitatii.

ANS: F

7)      O datorie reprezinta o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice.

ANS: A

8)      Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale.

ANS: F

9)      Situatiile financiare anuale trebuie sa ofere o imagine fidela a pasivelor, datoriilor, pozitiei financiare, profitului sau pierderii entitatii, pentru respectivul exercitiu financiar.

ANS: F

10)   Conform legii contabilitatii nr.82/1991, republicata situatiile financiare anuale trebuie insotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei juridice pentru intocmirea situatiilor financiare anuale in conformitate cu directivele europene aplicabile domeniului asigurarilor.

ANS: A

11)   In bilant elementele de activ sunt grupate dupa natura si exigibilitate si cele de datorii, dupa natura si lichiditate.

ANS: F

12)   Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale entitatii, la sfarsitul exercitiului financiar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.

ANS:A

13)   Lichiditatea reprezinta numerarul disponibil pe termen lung.

ANS: F

14)   Solvabilitate reprezinta numerarul disponibil pe termen scurt sau mai bine spus numerarul disponibil in viitor.

ANS: F

15)   In domeniul asigurarilor fluxurile de numerar din activitatea de exploatare (operating cash-flow) rezulta din principalele activitati producatoare de venituri si anume subscrierea si gestionarea politelor de asigurare, cedarea si acceptarea in reasigurare.

ANS: A

16)   Fluxurile de numerar din activitatea de investitii reflecta masura in care cheltuielile facute au servit obtinerii de resurse menite a genera venituri viitoare si fluxuri de numerar.

ANS: A

17)   Metoda directa pentru calculul fluxului de trezorerie prezinta un avantaj, oferind informatii mai exacte.

ANS: A

18)   Metoda directa pentru calculul fluxului de trezorerie prezinta un dezavantaj si anume necesitatea unui efort sustinut din partea utilizatorilor.

ANS: A

19)   Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.

ANS: A

20)   Notele explicative contin informatii suplimentare, relevante pentru necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute.

ANS: A

21)   Principiul permanentei metodelor presupune continuitatea aplicarii de reguli si norme diferite privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor detinute de societate si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.

ANS: F

22)   In cazul principiului independentei exercitiului se vor lua in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea, tinandu-se seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii platilor.

ANS: F

23)   Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv:            In vederea stabilirii sumei totale corespunzatoare unei pozitii din bilant, se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ sau de pasiv.

ANS: A

24)   Principiul intangibilitatii: Bilantul de deschidere al unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent.

ANS: A

25)   Principiul necompensarii: Orice compensare intre elementele de activ si de pasiv sau intre elementele de venituri si cheltuieli este permisa.

ANS: F

26)   Principiul prevalentei economicului asupra juridicului:                  Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si din contul de profit si pierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiilor sau al operatiunii raportate si nu numai de forma juridica a acestora.

ANS: A

27)   Abaterile de la principiile generale vor fi permise numai in cazuri exceptionale.

ANS: A

28)   Prin valoare justa se intelege suma pentru care un pasiv ar putea fi schimbat de bunavoie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii, cu pretul determinat obiectiv.

ANS: F

29)   Reducerile comerciale acordate de furnizor fac parte din costul de achizitie.

ANS: F

30)   Prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care necesita o perioada scurta de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare.

ANS: F

31)   Prin valoare contabila neta se intelege valoarea de iesire, mai putin amortizarea si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.

ANS: F

32)   Prin elemente monetare se inteleg disponibilitatile banesti si activele/datoriile de primit/de platit in sume fixe sau determinabile.

ANS: A

33)   Consiliul de administratie elaboreaza pentru fiecare exercitiu financiar un raport, denumit raportul administratorilor, care cuprinde cel putin o prezentare fidela a dezvoltarii si performantei activitatilor entitatii si a pozitiei sale financiare, impreuna cu o descriere a principalelor riscuri si incertitudini cu care se confrunta.

ANS: A

34)   Riscul valutar reprezinta riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor cursului de schimb valutar.

ANS: A

35)   Riscul ratei dobanzii la valoarea justa reprezinta riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor cursului de schimb valutar.

ANS: F

36)   Rriscul de pret este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze ca rezultat al schimbarii preturilor pietei, chiar daca aceste schimbari sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afecteaza toate instrumentele tranzactionale pe piata.

ANS: A

37)   Riscul de credit este riscul ca una dintre partile instrumentului financiar sa nu execute obligatia asumata, cauzand celeilalte parti o pierdere financiara.

ANS: A

38)   Riscul de lichiditate (numit si riscul de finantare), este riscul ca o entitate sa intalneasca dificultati in procurarea fondurilor necesare pentru indeplinirea angajamentelor aferente instrumentelor financiare.

ANS: A

39)   Riscul de lichiditate poate rezulta din capacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoare apropiata de valoarea sa justa.

ANS: F

40)   Riscul ratei dobanzii la fluxul de trezorerie este riscul ca fluxurile de trezorerie viitoare sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii.

ANS: A

41)   Potrivit prevederilor legii contabilitatii, orice operatiune economica efectuata se consemneaza intr-un document, care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document informativ.

ANS: F

42)   Documentul cumulativ sau centralizator este documentul cu ajutorul caruia se realizeaza centralizarea pe conturi analitice a documentelor justificative ce reflecta acelasi gen de operatii, grupate in ordine cronologica.

ANS: F

43)   Inregistrarea in nota de contabilitate se poate face document cu document sau in baza documentului cumulativ.

ANS: A

44)   Registrele de contabilitate sunt documente contabile aleatorii in care societatile inregistreaza periodic, cronologic si sistematic operatiile economice si financiare, consemnate in documente justificative.

ANS: F

45)   Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza zilnic, in mod cronologic, operatie cu operatie, fara spatii libere, toate modificarile elementelor de activ si de pasiv ale societatilor.

ANS: A

46)   Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza, separat, toate elementele detinute inventariate de societate, conform reglementarilor legale.

ANS: F

47)   Registrul 'Cartea mare' este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar si sistematic inregistrarile efectuate in registrul-jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale pentru fiecare luna a anului curent.

ANS: A

48)   Registrul 'Cartea mare' contine o fila pentru fiecare cont analitic utilizat de societate.

ANS: F

49)   Veniturile extraordinare reprezinta acele venituri rezultate din evenimente sau tranzactii care sunt clar diferite de activitatile curente si care, prin urmare, se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat.

ANS: F

50)   Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidentiaza cumulat, in functie de natura acestora.

ANS: F

51)   Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectueaza prin inregistrarea la cheltuieli in cazul in care nu se mai justifica mentinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila.

ANS: F

52)   Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii.

ANS: A

53)   Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.

ANS: A

54)   Cheltuielile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

ANS: F

55)   Solvabilitatea reprezinta numerarul disponibil pe termen lung (numerar disponibil in viitor).

ANS: A

56)   Solvabilitatea asiguratorului reprezinta raportul dintre marja de solvabilitate de care dispune asiguratorul si marja de solvabilitate minima.

ANS:A

57)   Marja de solvabilitate reprezinta valoarea cu care activele unui asigurator sunt mai mari decat valoarea obligatiilor sale.

ANS: A

58)   Suma la risc este diferenta dintre indemnizatia de asigurare si rezerva matematica, calculata pentru contractele de asigurare care acopera riscul de deces;

ANS: A

59)   Suma la risc bruta reprezinta suma la risc calculata dupa cedarile in reasigurare.

ANS: F

60)   Suma la risc neta reprezinta suma la risc calculata dupa cedarile in reasigurare.

ANS: A

61)   Rezerva tehnica reprezinta rezerva matematica minus orice alta rezerva aditionala.

ANS: F

62)   Rezerva tehnica bruta reprezinta rezerva tehnica calculata dupa cedarile in reasigurare.

ANS: F

63)   Rezerva tehnica neta reprezinta rezerva tehnica calculata inainte de cedarile in reasigurare.

ANS: F

64)   Rezerva matematica bruta reprezinta rezerva matematica calculata inainte de cedarile in reasigurare.

ANS: A

65)   Rezerva matematica neta reprezinta rezerva matematica calculata dupa cedarile in reasigurare.

ANS: A

66)   Profitul economic reprezinta modificarea activului net al unei firme intr-o perioada data.

ANS: A

67)   Solvabilitatea reprezinta numerarul disponibil pe termen scurt (numerar disponibil in viitor).

ANS: F

68)   Solvabilitatea asiguratorului reprezinta raportul dintre marja de solvabilitate de care dispune asiguratorul si marja de solvabilitate maxima.

ANS: F

69)   Marja de solvabilitate reprezinta valoarea cu care activele unui asigurator sunt mai mari decat valoarea obligatiilor sale.

ANS: A

70)   O treime din marja de solvabilitate minima a asiguratorului, calculata conform normelor in vigoare, constituie fondul de siguranta pentru asigurarile generale.

ANS: A

ALEGERE

1) Cadrul juridic care reglementeaza contabilitatea societatilor de asigurare-reasigurare si de reasigurare, precum si societatile de intermediere in asigurari este asigurat in principal de:

1         Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, Ordinul nr. 3129/2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurarilor si Ordinul 7/2007 privind modificarea si completarea Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3129/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurarilor;

2         Ordinul nr. 13/2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurarilor si Ordinul 17/2007 privind modificarea si completarea Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3129/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurarilor;

3         Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata cu modificarile si completarile ulterioare si Ordinul nr. 3129/2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurarilor;

4         Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata cu modificarile si completarile ulterioare si Ordinul 27/2007 privind modificarea si completarea Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3129/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurarilor.

ANS: 3

2) Reglementarile contabile pentru unitatile de asigurare-reasigurare se elaboreaza de catre:

1         Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare;

2         Ministerul Economiei si Finantelor (MEF);

3         Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA);

4         Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.

ANS: 3

3) Reglementarile contabile pentru unitatile de asigurare-reasigurare se aproba de catre:

1         Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare;

2         Ministerul Economiei si Finantelor (MEF);

3         Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA);

4         Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.

ANS: 2

4) Conform prevederilor art.2, art.8 si art.10 din Legea contabilitatii, societatile trebuie sa
asigure:

1         inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie;

2         inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, si intocmirea situatiilor financiare;

3         inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, efectuarea inventarierii generale a elementelor de activ si de pasiv;

4         inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, efectuarea inventarierii generale a elementelor de activ si de pasiv si intocmirea situatiilor financiare;

ANS: 4

5) Asigurator cu activitate compozita este asiguratorul autorizat sa desfasoare:

1         simultan activitate de asigurari de viata si activitate de asigurari generale;

2         numai activitate de asigurari de viata

3         numai activitate de asigurari generale;

4         activitate de broker.

ANS: 1

6) Contabilitatea poate fi organizata si condusa:

1         de persoane juridice autorizate sau de persoane fizice care au calitatea de expert contabil, respectiv contabil autorizat;

2         pe baza de contract de prestari de servicii sau de persoane fizice care au calitatea de expert contabil, respectiv contabil autorizat;

3         pe baza de contract de prestari de servicii, de persoane juridice autorizate sau de persoane fizice care au calitatea de expert contabil, respectiv contabil autorizat;

4         pe baza de contract de prestari de servicii, de persoane juridice autorizate;

ANS: 3

7) Raspunderea  pentru   organizarea  si  conducerea   contabilitatii,  in  conformitate   cu prevederile legii, revine:

1         administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii societatii respective;

2         directorului contabil;

3         presedintelui;

4         consiliului de administratie.

ANS: 1

8) Atributiile directorului economic, ale contabilului sef sau altei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie, precum si a personalului din subordinea acestora, in domeniul contabilitatii, se stabilesc de catre:

1         adunarea generala a actionarilor;

2         administrator sau alta persoana care are obligatia gestionarii societatii respective, potrivit legii;

3         directorului general;

4         presedintelui.

ANS: 2

9) Beneficiile economice viitoare reprezinta:

1 o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil;

2         interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale;

3         o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice;

4         potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie catre entitate.

ANS: 4

10) Un activ reprezinta:

1         o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil;

2         interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale;

3         o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice;

4         potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie catre entitate.

ANS: 1

11) O datorie reprezinta:

1         o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil;

2         interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale;

3         o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice;

4         potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie catre entitate.

ANS: 3

12)Capitalurile proprii reprezinta:

1         o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil;

2         interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale;

3         o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice;

4         potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie catre entitate.

ANS: 2

13) Situatiile financiare anuale trebuie sa cuprinda:

1         bilantul; contul de profit si pierdere; situtia modificarilor capitalului propriu; situtia fluxurilor de trezorerie; notele explicative la situatiile financiare anuale;

2         bilantul; contul de profit si pierdere; situtia modificarilor capitalului propriu;

3         bilantul; contul de profit si pierdere; situtia modificarilor capitalului propriu; situtia fluxurilor de trezorerie;

4         bilantul; contul de profit si pierdere; situtia fluxurilor de trezorerie; notele explicative la situatiile financiare anuale;

ANS: 1

14) In bilant elementele de activ sunt grupate dupa:


1         natura, lichiditate si exigibilitate;

2         natura si lichiditate;

3         natura si exigibilitate;

4    lichiditate si exigibilitate.


ANS: 2

15) In bilant elementele de datorii sunt grupate dupa:


1         natura, lichiditate si exigibilitate;

2         natura si lichiditate;

3         natura si exigibilitate;

4         lichiditate si exigibilitate.


ANS: 3

16) Contul de profit si pierdere este format din:

1         contul tehnic al asigurarii generale; contul tehnic al asigurarii de viata; contul netehnic;

2         contul tehnic al asigurarii generale si contul tehnic al asigurarii de viata;

3         contul netehnic;

4         contul netehnic al asigurarii generale si contul netehnic al asigurarii de viata;

ANS: 1

17) Situatia fluxului de numerar ne ofera informatii cu privire la:

1         informatii pentru conducere;

2         profitabilitate; lichiditate si solvabilitate; evaluarea investitiilor;

3         profitabilitate;   lichiditate   si   solvabilitate;   informatii   pentru   conducere;   evaluarea investitiilor;

4         profitabilitate; lichiditate si solvabilitate.

ANS: 3

18) Cash-flow-ul reprezinta:

1         oglinda situatiei patrimoniale la sfarsitul exercitiului financiar;

2         un sumar al tranzactiilor efectuate in cursul exercitiului financiar;

3         numerarul disponibil pe termen scurt;

4         un tablou al incasarilor si platilor anuale in numerar.

ANS: 4

19) Politicile contabile reprezinta:

1         principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale;

2         bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale;

3         principiile, bazele, conventiile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale;

4         principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate.

ANS: 1

20) In notele explicative vor fi prezentate urmatoarele informatii, pentru asigurarile generale:

1         primele brute subscrise; primele brute incasate; cheltuielile cu daunele brute;

2         primele brute subscrise; primele brute incasate; cheltuielile cu daunele brute; cheltuielile de exploatare brute; soldul de reasigurare;

3         primele brute subscrise; primele brute incasate; cheltuielile de exploatare brute;

4         primele nete subscrise; primele brute incasate; cheltuielile cu daunele brute; cheltuielile de exploatare brute;

ANS: 2

21) Principiile contabile generale care se aplica in contabilitatea societatilor de asigurari-resigurari sunt urmatoarele:

 1    principiul continuitatii activitatii, principiul permanentei metodelor, principiul prudentei,

principiul independentei exercitiului, principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv, principiul intangibilitatii, principiul necompensarii, principiul prevalentei economicului asupra juridicului, principiul pragului de semnificatie;

2         principiul continuitatii activitatii, principiul permanentei metodelor, principiul prudentei, principiul independentei exercitiului, principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv, principiul intangibilitatii, principiul compensarii, principiul prevalentei economicului asupra juridicului, principiul pragului de semnificatie;

3         principiul continuitatii activitatii, principiul permanentei metodelor, principiul fidelitatii, principiul independentei exercitiului, principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv, principiul intangibilitatii, principiul necompensarii, principiul prevalentei economicului asupra juridicului, principiul pragului de semnificatie;

4         principiul continuitatii activitatii, principiul permanentei metodelor, principiul prudentei, principiul independentei exercitiului, principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv, principiul intangibilitatii, principiul necompensarii, principiul prevalentei economicului asupra juridicului.

ANS: 1

22) Abaterile de la principiile generale vor fi permise in urmatoarele cazuri:


1         numai in cazuri exceptionale;

2         dupa inchiderea bilantului;

3         ori de cate ori dorim;

4         la inceput de an calendaristic.


ANS: 1

23) La data intrarii in gestiunea entitatii bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitatea societatilor de asigurari la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileste astfel:



1         la cost de achizitie; la cost de productie; la valoarea de aport; la valoarea justa;

2         la valoarea actuala a fiecarui element;

3         la valoarea de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului si pretul pietei;

4         la valoarea de intrare.

ANS: 1

24) La data intrarii in gestiunea entitatii bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileste la valoarea justa pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit. Ce se intelege prin valoarea justa?

1         prin valoare justa se intelege valoarea de intrare, mai putin amortizarea si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate;

2         prin valoare justa se intelege valoarea unui activ care necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare;

3         prin valoare justa se intelege valoarea la care se evalueaza disponibilitatile banesti si activele/datoriile de primit/de platit in sume fixe sau determinabile;

4         prin valoare justa se intelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii, cu pretul determinat obiectiv.

ANS: 4

25) Prin elemente monetare se intelege:

1         disponibilitatile banesti si activele/datoriile de primit/de platit mai putin amortizarea si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate;

2         disponibilitatile  banesti  si  activele/datoriile  de  primit/de  platit  in  sume  fixe  sau determinabile;

3         valoarea unui activ care necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare;

4         suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii.

ANS: 2

26) Prin valoare contabila neta se intelege:

1         valoarea la care se evalueaza disponibilitatile banesti si activele/datoriile de primit/de platit in sume fixe sau determinabile;

2         valoarea unui activ care necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare;

3         valoarea de intrare, mai putin amortizarea si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate;

4         suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii, cu pretul determinat obiectiv.

ANS: 3

27) Prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege:

1         un activ de primit/de platit in sume fixe sau determinabile pe o perioada lunga de timp;

2         un activ care necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare;

3         un activ la care din valoarea de intrare se scad amortizarea si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate;

4         un activ care ar putea fi schimbat de bunavoie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii, cu pretul determinat obiectiv.

ANS: 2

28) Costul de achizitie al bunurilor cuprinde:

1         pretul de cumparare; taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autoritatile fiscale); cheltuielile de transport si manipulare; reducerile comerciale;

2         costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumabile; cheltuielile de productie direct atribuibile bunului; taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autoritatile fiscale); cheltuielile de transport si manipulare;

3         costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumabile; taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autoritatile fiscale); cheltuielile de transport si manipulare; reducerile comerciale;

4         pretul de cumparare; taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autoritatile fiscale); cheltuielile de transport si manipulare; alte cheltuieli care pot fi atribuibile bunurilor respective.

ANS: 4

29) Costul de productie al unui bun cuprinde:

1         costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumabile; cheltuielile de productie direct atribuibile bunului;

2         cheltuielile directe aferente productiei si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie; cota cheltuielilor indirecte alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora;

3         pretul de cumparare; taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autoritatile fiscale); cheltuielile de transport si manipulare; alte cheltuieli care pot fi atribuibile bunurilor respective;

4         costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumabile; cheltuielile de productie direct atribuibile bunului; taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autoritatile fiscale); cheltuielile de transport si manipulare.

ANS: 1

30) Riscul de piata cuprinde trei tipuri de risc si anume:

1         riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul ratei dobanzii la fluxul de trezorerie;

2         riscul valutar, riscul ratei dobanzii la valoarea justa, riscul de pret;

3         riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul valutar;

4         riscul de lichiditate; riscul ratei dobanzii la valoarea justa, riscul de pret.

ANS:2

31) Ce reprezinta riscul valutar?

1         este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor cursului de schimb valutar;

2         este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii;

3         este riscul ca una dintre partile instrumentului financiar sa nu execute obligatia asumata, cauzand celeilalte parti o pierdere financiara;

4         este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze ca rezultat al schimbarii preturilor pietei, chiar daca aceste schimbari sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afecteaza toate instrumentele tranzactionale pe piata.

ANS: 1

32)  Ce reprezinta riscul ratei dobanzii la valoarea justa?

1         este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor cursului de schimb valutar;

2         este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii;

3         este riscul ca una dintre partile instrumentului financiar sa nu execute obligatia asumata, cauzand celeilalte parti o pierdere financiara;

4         este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze ca rezultat al schimbarii preturilor pietei, chiar daca aceste schimbari sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afecteaza toate instrumentele tranzactionale pe piata.

ANS: 2

33) Ce reprezinta riscul de pret ?

1         este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor cursului de schimb valutar;

2         este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii;

3         este riscul ca una dintre partile instrumentului financiar sa nu execute obligatia asumata, cauzand celeilalte parti o pierdere financiara;

4         este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze ca rezultat al schimbarii preturilor pietei, chiar daca aceste schimbari sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afecteaza toate instrumentele tranzactionale pe piata.

ANS: 4

34) Tranzactiile cu instrumente financiare pot avea ca rezultat pentru o entitate asumarea sau transferarea catre alte parti a unuia sau mai multora dintre riscurile financiare Unul dintre aceste riscuri este riscul de lichiditate. Ce reprezinta acest risc?

1         este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor cursului de schimb valutar;

2         este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii;

3         este riscul ca una dintre partile instrumentului financiar sa nu execute obligatia asumata, cauzand celeilalte parti o pierdere financiara;

4         este riscul ca o entitate sa intalneasca dificultati in procurarea fondurilor necesare pentru indeplinirea angajamentelor aferente instrumentelor financiare.

ANS: 4

35) Riscul de lichiditate mai este cunoscut si sub denumirea de:


1         riscul de finantare;

2         risc financiar;

3         risc de exigibilitate;

4         risc de debit.


ANS: 1

36) Ce reprezinta riscul de credit?

1         este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor cursului de schimb valutar;

2         este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii;

3         este riscul ca una dintre partile instrumentului financiar sa nu execute obligatia asumata, cauzand celeilalte parti o pierdere financiara;

4         este riscul ca una dintre partile instrumentului financiar sa nu execute obligatia asumata, cauzand celeilalte parti o pierdere financiara.

ANS: 3

37) Ce reprezinta riscul ratei dobanzii la fluxul de trezorerie?

1         este riscul ca una dintre partile instrumentului financiar sa nu execute obligatia asumata, cauzand celeilalte parti o pierdere financiara

2         este riscul ca una dintre partile instrumentului financiar sa nu execute obligatia asumata, cauzand celeilalte parti o pierdere financiara;

3         este riscul ca fluxurile de trezorerie viitoare sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii. De exemplu, in cazul unui instrument de imprumut cu rata variabila, astfel de fluctuatii constau in schimbarea ratei dobanzii efective a instrumentului financiar, fara o schimbare corespondenta a valorii sale juste;

4         este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii.

ANS: 3

38)Brokerii de asigurare si/sau reasigurare au obligatia auditarii situatiilor financiare anuale daca la data bilantului depasesc limitele a doua dintre cele 3 criterii existente. Care sunt aceste limite?

1         total active: 4.650.000 euro; cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro; numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50;

2         total active: 3.650.000 euro; cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro; numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50;

3         total active: 3.650.000 euro; cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro; numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 100;

4        total active: 3.650.000 euro; cifra de afaceri neta: 9.300.000 euro; numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50. ANS: 2

39) Brokerii de asigurare si/sau reasigurare au obligatia auditarii situatiilor financiare anuale daca la data bilantului depasesc limitele a doua dintre cele 3 criterii existente. Care sunt cele 3 criterii?

1         total active; cifra de afaceri neta; numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar;

2         total active; cifra de afaceri bruta; numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar;

3         total active; cifra de afaceri neta; numar total de salariati in cursul exercitiului financiar;

4         total active; cifra de afaceri neta; numar mediu de salariati pe o perioada de cinci ani.

ANS: 1

40) Auditorul financiar va intocmi un raport anual, insotit de opinia sa, din care sa rezulte daca situatiile financiare prezinta o imagine fidela a pozitiei financiare, a performantei financiare, a fluxurilor de trezorerie si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata, conform standardelor profesionale publicate de:


1         Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA);

2         Camera Auditorilor Financiari din Romania;

3         Ministerul Economiei si Finantelor (MEF);

4         Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.


ANS: 2

41) Pe perioada indeplinirii atributiilor sale legale, auditorul are obligatia sa raporteze, despre orice fapta sau decizie de care a luat cunostinta despre orice act sau fapt, in legatura cu asiguratorul ori cu entitatile care intra in perimetrul de consolidare. Catre ce autoritate se intocmeste acest raport?


1         Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA);

2         Camera Auditorilor Financiari din Romania;

3         Ministerul Economiei si Finantelor (MEF);

4         Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.


ANS: 1

42) Formula contabila a evidentierii veniturilor din asigurari generale aferente perioadei curente conform politei de asigurare este urmatoarea:

1         4012 “Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor directe” =    702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurarile generale directe”;

2         702 „Venituri din prime brute subscrise privind   asigurarile generale directe”=   4012 “Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor directe”;

3         4042 „Decontari privind intermediarii in asigurari aferente asigurarilor generale” = 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurarile generale directe”

4         702 „Venituri din prime brute subscrise privind   asigurarile generale directe = 4042 „Decontari privind intermediarii in asigurari aferente asigurarilor generale”.

ANS: 1

43) Pentru decontarea primelor de asigurare incasate prin intermediarii in asigurari cu societatea se face urmatoarea inregistrare:

1         4042 “Decontari privind intermediarii in asigurari aferente asigurarilor generale” = 4012 “Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor generale”;

2         4012 “Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor generale” = 404 “Decontari privind intermediarii in asigurari aferente asigurarilor generale”;

3         4042 “Decontari privind intermediarii in asigurari aferente asigurarilor generale” = 54421 „Conturi la banci in lei privind asigurarile generale”

4         54421 „Conturi la banci in lei privind asigurarile generale” = 404 “Decontari privind intermediarii in asigurari”.

ANS: 1

44) Formula contabila pentru rezilierea politei de asigurari generale (inregistrarea in contabilitate a restituirii de prime) este urmatoarea:

1         4022 “Prime anulate si de restituit privind asigurarile generale” = 4012   „Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor generale”;

2         4012   „Decontari privind primele de   asigurare aferente asigurarilor generale”=   4022 “Prime anulate si de restituit privind asigurarile generale”;

3         4022 “Prime anulate si de restituit privind asigurarile generale”= 54721 „Casa in lei privind asigurarile generale”

4         54721 „Casa in lei privind asigurarile general = 4022 “Prime anulate si de restituit privind asigurarile generale.

ANS: 1

45) Castigurile reprezinta:

1         venituri rezultate din evenimente sau tranzactii care sunt clar diferite de activitatile curente si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat;

2         scaderi ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate;

3         cresteri ale valorii activelor care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari;

4         cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate.

ANS: 4

46) Venituri extraordinare reprezinta:

1         venituri rezultate din evenimente sau tranzactii care sunt clar diferite de activitatile curente si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat;

2         venituri care nu sunt legate de activitatea curenta a societatii;

3         venituri care sunt legate de activitatea curenta a societatii;

4         venituri rezultate din evenimente sau tranzactii care nu sunt clar diferite de activitatile curente si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat.

ANS: 1

47) Veniturile din prime brute subscrise se inregistreaza in contabilitate:

1         inaintea intrarii in vigoare a contactului de asigurare pe baza politei de asigurare sau in alte conditii prevazute in contract;

2         in momentul intrarii in vigoare a contactului de asigurare pe baza politei de asigurare sau in alte conditii prevazute in contract;

3         dupa intrarea in vigoare a contactului de asigurare pe baza politei de asigurare sau in alte conditii prevazute in contract;

4         oricand doreste asiguratul.

ANS: 2

48) Pierderile reprezinta:

1         reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii;

2         diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri

3         scaderi ale valorii activelor care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari;

4         cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

ANS: 1

49) Cheltuielile extraordinare reprezinta:

1         cheltuielile care nu sunt legate de activitatea curenta a societatii (cheltuieli cu calamitatile si alte evenimente extraordinare);

2         diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri;

3         scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari;

4         cheltuielile care sunt legate de activitatea curenta a societatii (cheltuieli cu calamitatile si alte evenimente extraordinare).

ANS: 1

50) Cheltuielile constituie:

1         diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari;

2         cheltuielile care nu sunt legate de activitatea curenta a societatii (cheltuieli cu calamitatile si alte evenimente extraordinare);

3         cheltuielile care sunt legate de activitatea curenta a societatii (cheltuieli cu calamitatile si alte evenimente extraordinare);

4         diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau cresteri ale valorii activelor ori scaderi ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

ANS: 1

51) Veniturile constituie:

1         cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor;

2         cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau scaderi ale activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor;

3         cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza in scaderi ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor;

4         cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, rezultate din contributii ale actionarilor.

ANS: 1

52) Conform prevederilor Legii 32/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, asiguratorul care exercita o activitate de asigurari generale are obligatia sa constituie si sa mentina urmatoarele rezerve tehnice:

1         rezerva de prime; rezerva de daune; rezerva de daune neexpirate; rezerva de egalizare; rezerva de catastrofa; rezerva pentru beneficii si risturnuri;

2         rezerva de prime; rezerva de daune avizate; rezerva de daune neexpirate; rezerva de egalizare; rezerva de catastrofa; rezerva pentru beneficii si risturnuri;

3         rezerva de prime; rezerva de daune neavizate; rezerva de daune neexpirate; rezerva de egalizare; rezerva de catastrofa; rezerva pentru beneficii si risturnuri;

4         rezerva de prime; rezerva de daune; rezerva de daune neexpirate; rezerva de egalizare; rezerva de catastrofa; rezerva matematica.

ANS: 1

53) Rezerva de prime pentru asigurarile generale se calculeaza astfel:

1         lunar prin insumarea cotelor-parti din primele nete, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel incat diferenta dintre volumul primelor brute subscrise si aceasta rezerva sa reflecte primele brute alocate partii din riscurile expirate la data calcularii;

2         lunar prin insumarea cotelor-parti din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel incat diferenta dintre volumul primelor brute subscrise si aceasta rezerva sa reflecte primele brute alocate partii din riscurile expirate la data calcularii;

3         lunar prin insumarea cotelor-parti din primele brute subscrise, aferente perioadelor expirate ale contractelor de asigurare, astfel incat diferenta dintre volumul primelor brute subscrise si aceasta rezerva sa reflecte primele brute alocate partii din riscurile expirate la data calcularii;

4         lunar prin insumarea cotelor-parti din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel incat suma dintre volumul primelor brute subscrise si aceasta rezerva sa reflecte primele brute alocate partii din riscurile expirate la data calcularii.

ANS: 2

54) Rezerva de daune pentru asigurarile generale se creeaza si se actualizeaza astfel:

1         anual, in baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel incat fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune;

2         semestrial, in baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel incat fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune;

3         trimestrial, in baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel incat fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune;

4         lunar, in baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel incat fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune.

ANS: 4

55)  Elementele care se iau in considerare in calculul rezervei de daune pentru asigurarile generale sunt:

1         valoarea sumei asigurate cuvenite pentru dauna avizata, in limita sumei asigurate; cheltuielile cu constatarea si evaluarea pagubei, aferente serviciilor prestate de terte persoane; costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terte persoane;

2         valoarea estimata a despagubirii cuvenite pentru dauna neexpirata, in limita sumei asigurate; cheltuielile cu constatarea si evaluarea pagubei, aferente serviciilor prestate de terte persoane; costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terte persoane;

3         valoarea estimata a despagubirii cuvenite pentru dauna avizata, in limita sumei asigurate; cheltuielile cu constatarea si evaluarea pagubei, aferente serviciilor prestate de terte persoane; costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terte persoane;

4 valoarea estimata a despagubirii cuvenite pentru dauna avizata, in limita primei de asigurare; cheltuielile cu constatarea si evaluarea pagubei, aferente serviciilor prestate de terte persoane; costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terte persoane.

ANS: 3

56) In cazul pretentiilor de despagubiri la asigurarile generale, care fac obiectul unei actiuni in instanta, rezerva de daune se va constitui si se va mentine:

1         la nivelul pretentiilor solicitate de asigurator;

2         la nivelul pretentiilor solicitate in instanta, in limita fransizei;

3         la nivelul pretentiilor solicitate in instanta, in limita primei platite;

4         la nivelul pretentiilor solicitate in instanta, in limita sumei asigurate.

ANS: 4

57) Rezervele tehnice pentru asigurarile generale reprezinta:

1         estimari ale platilor, pentru riscurile produse in viitor;

2         estimari ale platilor semestriale, pentru riscurile produse in trecut;

3         estimari ale platilor viitoare, pentru riscurile produse in trecut;

4         estimari ale platilor viitoare, pentru riscurile produse in viitor.

ANS: 3

58) Primele de asigurare anulate, pentru asigurarile generale, reprezinta:

1         primele de asigurare nete, anulate ca urmare a rezilierii unui contract de asigurare;

2         primele de asigurare brute subscrise, anulate ca urmare a rezilierii unui contract de asigurare;

3         primele de asigurare brute subscrise, anulate ca urmare a incheierii unui contract de asigurare;

4         primele de asigurare nete subscrise, anulate ca urmare a rezilierii unui contract de asigurare.

ANS: 2

59) Primele de asigurare brute subscrise, pentru asigurarile generale, reprezinta:

1         primele incasate si de incasat, inclusiv primele de reasigurare incasate si de incasat, aferente tuturor contractelor de asigurare si contractelor de reasigurare, care intra in vigoare in perioada de referinta, inainte de deducerea oricaror sume din acestea;

2         primele incasate, inclusiv primele de reasigurare incasate si de incasat, aferente tuturor contractelor de asigurare si contractelor de reasigurare, care intra in vigoare in perioada de referinta, inainte de deducerea oricaror sume din acestea;

3         primele incasate si de incasat, aferente tuturor contractelor de asigurare si contractelor de reasigurare, care intra in vigoare in perioada de referinta, inainte de deducerea oricaror sume din acestea;

4         primele incasate si de incasat, inclusiv primele de reasigurare incasate si de incasat, aferente tuturor contractelor de asigurare si contractelor de reasigurare, care intra in vigoare in perioada de referinta, dupa deducerea oricaror sume din acestea. ANS: 1

60) In conformitate cu prevederile Normelor puse in aplicare in baza Ordinului nr.3129/2005, modificat si completat cu Ordinul 7/2007, la intrarea in vigoare (incheierea) a contractului de asigurare se inregistreaza ca venituri:


1         primele nete subscrise;

2         primele nete;

3         primele incasate;

4         primele brute subscrise.


ANS: 4

61) Rezerva de catastrofa, pentru asigurarile generale, se creeaza prin aplicarea lunara a unui procent de minimum                          % asupra volumului de prime brute subscrise, aferente contractelor care acopera riscuri catastrofale, pana cand fondul de rezerva atinge cel putin nivelul retinerii proprii sau 10% din acumularea raspunderilor asumate prin contractele ce acopera riscuri catastrofale. Care este acest procent minim?


1         5%;

2         10%;

3         6%;

4         8%.


ANS: 1

62) Rezerva de catastrofa, pentru asigurarile generale, se creeaza prin aplicarea lunara a unui procent asupra volumului de prime brute subscrise, aferente contractelor care acopera riscuri catastrofale, pana cand fondul de rezerva atinge cel putin nivelul retinerii proprii sau:

1         10% din acumularea raspunderilor asumate prin contractele ce acopera riscuri catastrofale

2         5% din acumularea raspunderilor asumate prin contractele ce acopera riscuri catastrofale

3         15% din acumularea raspunderilor asumate prin contractele ce acopera riscuri catastrofale

4         20% din acumularea raspunderilor asumate prin contractele ce acopera riscuri catastrofale.

ANS: 1

63) Rezervele tehnice pentru asigurarile de viata reprezinta:

1         estimari ale platilor trecute, pentru riscurile care se vor produce in viitor;

2         estimari ale platilor viitoare, pentru riscurile care s-au produs in trecut;

3         estimari ale platilor viitoare, pentru riscurile care s-au produs in trecut si se vor produce in viitor;

4         estimari ale platilor viitoare, pentru riscurile care se vor produce in viitor.

ANS: 4

64) Conform prevederilor Legii 32/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, asiguratorul care exercita o activitate de asigurari de viata are obligatia sa constituie si sa mentina urmatoarele rezerve tehnice:

1         rezerva de prime; rezerva de daune avizate; rezerva de daune neavizate; alte rezerve tehnice privind asigurarile de viata;



2         rezerva de prime; rezerva de daune; rezerva pentru beneficii si risturnuri; rezerva matematica; alte rezerve tehnice privind asigurarile de viata;

3         rezerva de prime; rezerva de daune; rezerva de catastrofa; rezerva matematica; alte rezerve tehnice privind asigurarile de viata;

4         rezerva de prime; rezerva de daune; rezerva de catastrofa; rezerva pentru beneficii si risturnuri; rezerva matematica; alte rezerve tehnice privind asigurarile de viata.

ANS: 2

65) O rezerva tehnica suplimentara, pentru asigurarile de viata, se calculeaza in cazul in care:

1         randamentul prezent sau previzibil al activelor asiguratorului care practica activitatea de asigurari de viata este suficient pentru a-si indeplini angajamentele luate fata de asigurati in ceea ce priveste rata dobanzii;

2         randamentul prezent sau previzibil al activelor asiguratorului care practica activitatea de asigurari de viata este insuficient pentru a-si indeplini angajamentele luate fata de asigurati in ceea ce priveste rata primei de asigurare;

3         randamentul prezent sau previzibil al activelor asiguratorului care practica activitatea de asigurari de viata este insuficient pentru a-si indeplini angajamentele luate fata de asigurati in ceea ce priveste rata dobanzii;

4         randamentul prezent sau imprevizibil al activelor asiguratorului care practica activitatea de asigurari de viata este insuficient pentru a-si indeplini angajamentele luate fata de asigurati in ceea ce priveste rata dobanzii.

ANS: 3

66) Valoarea rezervelor tehnice, pentru asigurarile de viata, se determina in conformitate cu unul din urmatoarele principii: “Elementele statistice de evaluare si de alocare a cheltuielilor vor fi selectate cu prudenta, avandu-se in vedere ”:

1         obligatiile asumate, tipul de polita si costurile administrative si comisioanele care se estimeaza ca vor fi platite;

2         tipul de polita si costurile administrative si comisioanele care se estimeaza ca vor fi platite;

3         obligatiile asumate, tipul de polita si costurile administrative si comisioanele platite;

4         obligatiile asumate, tipul de polita, cheltuielile cu daunele si comisioanele care se estimeaza ca vor fi platite.

ANS: 1

67) Diminuarea sau anularea rezervelor tehnice, pentru asigurarile de viata se efectueaza prin:


1         debitarea conturilor corespunzatoare de cheltuieli;

2         creditarea conturilor corespunzatoare de venituri;

3         creditarea conturilor corespunzatoare de cheltuieli;

4         debitarea conturilor corespunzatoare de venituri.


ANS: 3

68) Rezerva de prime, pentru asigurarile de viata, se calculeaza:

1         separat pentru fiecare contract de asigurare, iar suma rezultatelor astfel obtinute reprezinta rezerva de prime totala;

2         cumulat pentru toate contracte de asigurare;

3         trimestrial si separat pentru fiecare contract de asigurare;

4         cumulat pentru fiecare contract de asigurare, iar suma rezultatelor astfel obtinute reprezinta rezerva de prime totala.

ANS: 1

69) Rezerva de prime, pentru asigurarile de viata, se calculeaza:

1         trimestrial prin insumarea cotelor-parti din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel incat diferenta dintre volumul primelor brute subscrise si aceasta rezerva sa reflecte primele brute alocate partii din riscurile expirate la data calcularii;

2         semestrial prin insumarea cotelor-parti din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel incat diferenta dintre volumul primelor brute subscrise si aceasta rezerva sa reflecte primele brute alocate partii din riscurile expirate la data calcularii;

3         anual prin insumarea cotelor-parti din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel incat diferenta dintre volumul primelor brute subscrise si aceasta rezerva sa reflecte primele brute alocate partii din riscurile expirate la data calcularii;

4         lunar prin insumarea cotelor-parti din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel incat diferenta dintre volumul primelor brute subscrise si aceasta rezerva sa reflecte primele brute alocate partii din riscurile expirate la data calcularii.

ANS: 4

70) Rezerva de daune, pentru asigurarile de viata, se creeaza si se actualizeaza:

1         semestrial, in baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel incat fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune;

2         anual, in baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel incat fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune;

3         lunar, in baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel incat fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune;

4         trimestrial, in baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel incat fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune.

ANS: 3

71) Rezerva de daune, pentru asigurarile de viata, se constituie pentru:


1         daunele platite si in curs de lichidare;

2         daunele raportate si in curs de lichidare;

3         daunele raportate si cele lichidate;

4         daunele posible in viitor si cele in curs de lichidare.


ANS: 2

72) Rezerva de beneficii si risturnuri se constituie pentru contractele de asigurari de viata:

1         la care se prevad reduceri ale fransizei, in cazul reinnoirii acestora, si/sau restituiri de prima, in cazul participarii asiguratilor la profitul asiguratorilor;

2         la care se prevad reduceri de prima, in cazul incetarii acestora, si/sau restituiri de prima, in cazul participarii asiguratilor la profitul asiguratorilor;

3         la care se prevad reduceri de prima, in cazul reinnoirii acestora, si/sau restituiri de prima, in cazul participarii asiguratilor la profitul asiguratorilor;

4         la care se prevad reduceri de prima, in cazul reinnoirii acestora, si/sau incasarii de prima, in cazul participarii asiguratilor la profitul asiguratorilor.

ANS: 3

73) Rezerva matematica reprezinta:

1         valoarea actuariala a obligatiilor financiare ale asiguratorului inainte de deducerea valorii actuariale a obligatiilor financiare ale asiguratului;

2         valoarea actuariala a obligatiilor financiare ale asiguratorului dupa deducerea valorii actuariale a obligatiilor financiare ale asiguratului;

3         valoarea totala a obligatiilor financiare ale asiguratorului dupa deducerea valorii actuariale a obligatiilor financiare ale asiguratului;

4         valoarea actuariala a obligatiilor financiare ale asiguratorului dupa deducerea impozitului.

ANS: 2

74) Agentul de asigurare persoana fizica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1)    sa aiba pregatirea profesionala de specialitate si/sau competentele, cunostintele si aptitudinile corespunzatoare exercitarii acestei activitati, in concordanta cu cerintele prevazute in normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor in aplicarea prezentei legi;

2)    sa aiba in vigoare un contract de asigurare de raspundere civila profesionala sau o garantie echivalenta furnizata de un asigurator in numele caruia agentul de asigurare lucreaza sau al carui imputernicit este, valabile pe intregul teritoriu al Comunitatii Europene si al statelor apartinand Spatiului Economic European, in concordanta cu cerintele prevazute de norme;

3)    sa nu aiba cazier judiciar pentru infractiuni contra patrimoniului sau pentru infractiuni prevazute de legislatia financiar-fiscala si sa se bucure de o buna reputatie ;

4)    sa indeplineasca cerintele legale in vigoare privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor.

1         1+2+3+4

2         1+2+3

3         1+2+4

4         1+3+4

ANS: 1

75) Agentul de asigurare persoana juridica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1)        sa aiba ca obiect de activitate numai activitatea de agent de asigurare;

2)        sa aiba in vigoare un contract de asigurare de raspundere civila, in conformitate cu cerintele prevazute de normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;

3)        sa nu fi fost declarat anterior in faliment si sa nu faca obiectul unei proceduri de reorganizare judiciara si/sau de faliment la data solicitarii autorizarii;

4)        sa se bucure de o buna reputatie, iar denumirea agentului sa cuprinda obligatoriu sintagma agent de asigurare.

1         1+2+3+4;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         1+2+3.

ANS: 1

76) O persoana juridica poate desfasura o activitate de broker de asigurare, daca are o autorizatie de functionare din partea:

1         Ministerul Economiei si Finantelor Publice;

2         Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor;

3         Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare;

4         Asociatia Nationala a Comisiilor de Asigurare.

ANS: 2

77) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va decide cu privire la eliberarea autorizatiei de functionare a brokerilor in termen de cel mult:

1         20 de zile de la data primirii documentelor din care sa rezulte ca solicitantul va respecta prevederile legale

2         60 de zile de la data primirii documentelor din care sa rezulte ca solicitantul va respecta prevederile legale

3         90 de zile de la data primirii documentelor din care sa rezulte ca solicitantul va respecta prevederile legale

4         30 de zile de la data primirii documentelor din care sa rezulte ca solicitantul va respecta prevederile legale.

ANS: 4

78) Orice broker de asigurare si/sau reasigurare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1)    sa fie persoana juridica, in a carei denumire sa fie cuprinsa obligatoriu sintagma broker de asigurare, broker de asigurare-reasigurare sau broker de reasigurare, dupa caz;

2)    sa aiba un capital social varsat in forma baneasca, a carui valoare nu poate fi mai mica de 150 milioane lei; aceasta valoare va fi actualizata prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;

3)    sa aiba in vigoare un contract de asigurare de raspundere civila valabil pe intreg teritoriul Comunitatii Europene si al statelor apartinand Spatiului Economic European, in concordanta cu cerintele prevazute de normele date in aplicarea prezentei legi;

4)    sa aiba ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare si/sau de reasigurare.


1         1+2+3+4;

2         1+2+3;

3         1+3+4;

4         2+3+4.


ANS: 1

79) Orice broker de asigurare si/sau reasigurare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1)    sa pastreze si sa puna la dispozitia Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, la cerere, registrele si inregistrarile contabile care sa evidentieze si sa explice operatiunile efectuate in timpul desfasurarii activitatii, incluzand informatii asupra contractelor de asigurare si/sau de reasigurare incheiate si asupra intelegerilor cu asiguratorii si/sau cu reasiguratorii;

2)    sa se conformeze solicitarilor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor in ceea ce priveste raportarile, precum si activitatile pe care le desfasoara, astfel cum vor fi stabilite prin norme;

3)    sa aiba ca obiect de activitate numai activitatea de agent de asigurare;

4)    sa nu fi fost declarat anterior in faliment si sa nu faca obiectul unei proceduri de reorganizare judiciara si/sau de faliment la data solicitarii autorizarii.


1         1+2+3+4;

2         1+2+4;

3         1+3+4;

4         2+3+4.


ANS: 2

80) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor refuza o cerere de autorizare de functionare pentru un broker de asigurare si/sau de reasigurare, daca, dupa caz:

1)    asociatii, actionarii semnificativi, precum si persoanele semnificative, dupa caz, au cazier judiciar pentru infractiuni contra patrimoniului sau infractiuni prevazute in legislatia financiar-fiscala;

2)    conducatorul executiv nu indeplineste conditiile privind pregatirea si experienta pentru a detine aceasta pozitie, in conformitate cu normele elaborate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;

3)    numele solicitantului induce in eroare publicul;

4)    solicitantul nu respecta conditiile prevazute de lege.


1         1+2+3+4;

2         1+2+3;

3         1+3+4;

4         2+3+4.


ANS: 1

81) Conform prevederilor Legii nr.32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, asiguratorul are obligatia:

1)        sa conduca evidenta contabila si operativa, care sa permita:

2)        sa supravegheze activitatea unitatilor din subordine si a agentilor sai, subagentilor si agentilor subordonati si sa instituie proceduri antifrauda astfel incat sa nu fie periclitata activitatea de asigurare desfasurata de asigurator;

3)        sa isi organizeze procedurile de control intern, astfel incat sa indeplineasca prevederile legale si sa prezinte organelor de control ale Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor toate documentele, situatiile si informatiile solicitate de acestea;

4)        sa transmita bugetul de venituri si cheltuieli, in fiecare an, in termen de 30 zile calendaristice de la data aprobarii acestuia; orice rectificare a acestuia va fi transmisa Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor in acelasi termen.


1         1+2+3+4;

2         1+2+3;

3         1+3+4;

4         2+3+4.


ANS: 2

82) Asiguratorii care practica activitate de asigurari facultative, trebuie sa elaboreze:

1)    propriile conditii de asigurare, cu respectarea prevederilor legale referitoare la contractul de asigurare;

2)    propriile clauze de asigurare, care pot modifica conditiile de asigurare, in functie de optiunea proprie sau de cea a asiguratului;

3)    propriile criterii de stabilire a primelor de asigurare;

4)    reglementari si instructiuni de constatare si lichidare a daunelor, in stricta concordanta cu prevederile cuprinse in conditiile si in clauzele de asigurare, impuse de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.


1         1+2+3;

2         2+3+4;

3         1+3+4;

4         1+2+4.


ANS: 1

83) Asiguratorii care practica activitate de asigurare de viata sunt obligati:

1)    sa tina conturi cumulate pentru asigurarile de viata si cele generale;

2)    sa inregistreze toate veniturile si cheltuielile aferente asigurarilor de viata in conturi separate, care sa constituie si sa apartina unui fond de asigurare distinct, numit fondul asigurarilor de viata;

3)    sa initieze examinarea activitatii de asigurare de viata, constand din calcularea, conform principiilor fundamentale si general acceptate ale calculului actuarial, a obligatiilor aferente fondului asigurarilor de viata si a rezervelor tehnice necesare, precum si o apreciere asupra concordantei dintre fondul asigurarilor de viata si activele aferente; examinarea se efectueaza la fiecare 12 luni sau la intervale mai scurte, in cazul in care Comisia de Supraveghere a Asigurarilor considera necesar;

4)    sa asigure conducerea contabilitatii fondului asigurarilor de viata, pentru identificarea operativa a activelor si a obligatiilor aferente acestuia.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         2+3+4;

4         1+2+4.


ANS: 3

84) Asiguratorii cu activitate compozita au obligatia:

1)    sa organizeze si sa conduca evidenta contabila separat pentru cele doua activitati de asigurare. In acest scop, veniturile, in special primele incasate, platile de la reasiguratori si cele din investirea activelor si cheltuielile, in special cele privind plata daunelor, sumele suplimentare pentru provizioanele tehnice, primele de reasigurare, cheltuielile operationale pentru activitatea respectiva, trebuie sa fie defalcate in conformitate cu natura lor. Cheltuielile operationale comune celor doua categorii de asigurari vor fi alocate fiecarei activitati conform unei chei de repartizare, cheie care va fi mentinuta cel putin pe parcursul unui exercitiu financiar. Utilizarea acestei chei de repartizare se face numai cu aprobarea prealabila a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor;

2)    sa calculeze marja de solvabilitate disponibila separat, pentru fiecare dintre cele doua activitati si sa intocmeasca un raport prin care sa identifice in mod clar activele si obligatiile care sunt folosite pentru calcularea fiecarei marje. In cazul in care una dintre cele doua marje de solvabilitate este insuficienta, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va aplica pentru activitatea la care se inregistreaza deficiente masuri de redresare specifice, in conformitate cu prevederile legii si ale normelor emise in aplicarea legii;

3)    sa tina un registru comun, pentru fiecare dintre cele doua activitati cate un registru special al activelor;

4)    sa trimita catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor toate informatiile, documentele si raportarile ale caror forma, continut, informatii, detalii si certificari sunt stabilite prin normele emise in pentru fiecare activitate.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         2+3+4;

4         1+2+4.


ANS: 4

85) Administratorul unei societati de asigurari trebuie sa asigure, potrivit legii, conditiile necesare pentru:

1.    intocmirea documentelor justificative privind operatiunile tehnice efectuate;

2.    organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii;

3.    organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si pasiv, precum si valorificarea rezultatelor acesteia;

4.    respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare, publicarea si depunerea acestora la termen la organele in drept.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 4

86) Situatia fluxului de numerar ne ofera informatii cu privire la:


1)    profitabilitate;

2)    lichiditate si solvabilitate;

3)    informatii pentru clienti;

4)    evaluarea investitiilor.


1         1+2+3;

2         1+2+4;

3         1+3+4;

4         2+3+4.


ANS: 2

87) Fluxuri de trezorerie din activitati de exploatare (metoda directa) cuprind:

1)    incasarile in numerar din primele brute;

2)    platile in numerar privind primele de reasigurare;

3)    platile in numerar privind daunele;

4)    platile in numerar privind comisioanele catre agenti de asigurare si brokeri de asigurare.


1         1+2+3;

2         1+2+4;

3         1+3+4;

4         2+3+4.


ANS: TOATE

88) Fluxuri de trezorerie din activitati de investitii (metoda directa) cuprind:

1         platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri, constructii si alte active corporale si necorporale pe termen lung;

2         incasarile in numerar din vanzarea de terenuri, constructii si alte active corporale si necorporale pe termen lung;

3         platile in numerar privind primele de reasigurare;

4         platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor societati.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 3

89)  Politicile contabile trebuie elaborate astfel incat sa se asigure furnizarea, prin situatiile financiare anuale, a unor informatii care trebuie sa fie credibile in sensul ca:

1)    reprezinta fidel, activele, datoriile, pozitia financiara si profitul sau pierderea entitatii;

2)    sunt pozitive;

3)    sunt prudente;

4)    sunt complete sub toate aspectele semnificative.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 2

90) In notele explicative urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cat ori este necesar, pentru buna lor intelegere:

1)           numele societatii care face raportarea;

2)           faptul ca situatiile financiare nu sunt proprii societatii ci grupului;

3)           data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare;

4)           moneda in care sunt intocmite situatiile financiare.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 2

91)  Notele explicative trebuie sa contina urmatoarele informatii:

1)    capitalul social;

2)    actiunile;

3)    evolutia capitalului propriu;

4)    provizioane pentru riscuri si cheltuieli.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 2

92)  Notele explicative trebuie sa contina urmatoarele informatii:

1)    informatii privind datoriile;

2)    garantii si alte obligatii contractuale financiare;

3)    informatii privind anumite elemente de cheltuieli;

4)    detalii privind impozitul pe venit.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 1

93)  In cazul principiului prudentei evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si in special:

1)    se vor lua in considerare numai profiturile obtinute dupa data incheierii exercitiului financiar;

2)    trebuie sa se tina cont de toate datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia;

3)    se va tine cont de toate datoriile previzibile si pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu financiar anterior, chiar daca asemenea obligatii sau pierderi apar intre data incheierii exercitiului financiar si data intocmirii bilantului;



4)    se va tine cont de toate deprecierile indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este profit sau pierdere.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 4

94) Costul de achizitie al bunurilor cuprinde:

1)    pretul de cumparare;

2)    taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autoritatile fiscale);

3)    cheltuielile de transport si manipulare;

4)    alte cheltuieli care pot fi atribuibile bunurilor respective.

1         1+2+3+4;

2         1+2+3;

3         2+3+4;

4         1+2+4.

ANS: 1

95) Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind:

1)    cheltuielile directe aferente productiei si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie;

2)    cota cheltuielilor indirecte alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora;

3)    poate fi inclus o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt doar indirect atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie;

4)    dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea achizitiei, constructiei sau productiei de pasive cu ciclu lung de fabricatie poate fi inclusa in costurile de productie, in masura in care aceasta este legata de perioada de productie.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 1

96) Exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit:

1)    pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise;

2)    cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie;

3)    regiile (cheltuielile) generale de administratie care participa la aducerea stocurilor in forma si locul final;

4)    costurile de desfacere.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 3

97) Raportul administratorilor ofera informatii despre:


1)    evenimente importante care au aparut inainte de sfarsitul exercitiului financiar;

2)    dezvoltarea previzibila a entitatii;

3)    activitatile din domeniul cercetarii si dezvoltarii;

4)    informatii privind achizitiile propriilor actiuni.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 4

98) Riscul de piata cuprinde trei tipuri de risc:


1)    riscul valutar;

2)    riscul ratei dobanzii la valoarea justa;

3)    riscul de credit;

4)    riscul de pret.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 3

99) In cazul entitatilor ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata si care fac obiectul unei oferte publice de preluare, astfel cum aceasta este definita in legislatia in vigoare privind piata de capital, raportul administratorilor trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii detaliate despre:

1)    detinerile semnificative directe si indirecte de actiuni (inclusiv detinerile indirecte prin structuri piramidale si detineri incrucisate de actiuni, asa cum acestea sunt definite in reglementarile in vigoare privind piata de capital);

2)    detinatorii oricaror valori mobiliare cu drepturi speciale de control si o descriere a acestor drepturi;

3)    orice restrictii privind drepturile de vot, cum ar fi limitarile drepturilor de vot ale detinatorilor unui procent stabilit sau numar de voturi, termenele de exercitare a drepturilor de vot sau sistemele prin care, cooperand cu entitatea, drepturile financiare atasate valorilor mobiliare sunt separate de detinerea de valori imobiliare;

4)    regulile care prevad numirea sau inlocuirea membrilor consiliului de administratie si modificarea actelor constitutive ale entitatii.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 3

100) Raportul anual publicat de catre asiguratori in conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie sa contina unele dintre urmatoarele informatii:

1)    denumirea asiguratorului si forma juridica;

2)    numarul de ordine din Registrul asiguratorilor, reasiguratorilor si intermediarilor in asigurari si/sau in reasigurari;

3)    adresa sediului social al asiguratorului;

4)    prezentarea structurii actionariatului si a managementului asiguratorului insotita de raportul scurt al administratorilor.


1         1+2+3+4;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 1

101) Documente specifice, legate de specificul activitatii de asigurare sunt:


1)    cererea de asigurare (declaratia de asigurare);

2)    contractul de asigurare;

3)    polita de asigurare sau certificatul;

4)    state de salarii.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 1

102) Documente comune activitatii de asigurare si a celorlalte componente ale evidentei economice:


1)    facturi;

2)    chitante;

3)    state de salarii;

4)    contractul de asigurare;


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 1

103) Inregistrarea cronologica a operatiunilor se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor formulare cu caracter financiar-contabil:


1)    documentul cumulativ sau centralizator;

2)    nota de contabilitate;

3)    registrul jurnal;

4)    registrul inventar.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 1

104) Inregistrarea sistematica a operatiunilor contabile se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor documente:


1)    cartea mare;

2)    balanta de verificare;

3)    registrul jurnal;

4)    registrul inventar.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 3

105) Activele lichide, atat pentru asigurarile generale cat si pentru asigurarile de viata, pot fi:


1)    titlurile de stat si obligatiunile emise de autoritatile administratiei publice locale;

2)    depozitele bancare;

3)    disponibilitatile in conturi curente si casierie;

4)    obligatiunile.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 1

106) Indicatorii de rentabilitate sunt:


1)    rata combinata;

2)    rata de dauna pura;

3)    rata de dauna neta;

4)    rata veniturilor.


1         1+2+3;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 1

107)  Profitul contabil se obtine prin aplicarea unor norme contabile la evenimentele financiare care influenteaza firma. Normele contabile pot fi:

1)    pricipiile contabile generale;

2)    principiile contabile din asigurari;

3)    procedurile fiscale;

4)    principiile contabile ale unei alte tari.


1         1+2+3+4;

2         1+3+4;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 1

108) Un asigurator este solvabil daca:

1.    colecteaza prime care pot acoperi daunele previzionate si cheltuielile de exploatare;

2.    colecteaza prime care pot acoperi daunele platite si cheltuielile de exploatare;

3.    mentine valoarea activelor la un nivel suficient de mare ca sa poata acoperi obligatiile existente si sa ramana si o marja de siguranta egala cu cea recomandata de autoritatea de supraveghere;

4.    mentine valoarea pasivelor la un nivel suficient de mare ca sa poata acoperi obligatiile existente si sa ramana si o marja de siguranta egala cu cea recomandata de autoritatea de supraveghere.


1         1+2;

2         1+3;

3         1+4;

4         2+4.


ANS: 2

109) Solvabilitatea asiguratorului reprezinta:

1         raportul dintre marja de solvabilitate de care dispune asiguratorul si marja de solvabilitate maxima;

2         raportul dintre marja de solvabilitate minima de care dispune asiguratorul si marja de solvabilitate maxima;

3         raportul dintre marja de solvabilitate maxima de care dispune asiguratorul si marja de solvabilitate minima;

4         raportul dintre marja de solvabilitate de care dispune asiguratorul si marja de solvabilitate minima.

ANS: 4

110) Marja de solvabilitate reprezinta:

1         valoarea cu care activele unui asigurator sunt mai mari decat valoarea obligatiilor sale;

2         valoarea cu care pasivele unui asigurator sunt mai mari decat valoarea obligatiilor sale;

3         valoarea cu care activele unui asigurator sunt mai mici decat valoarea obligatiilor sale;

4         valoarea cu care activele unui asigurator sunt mai mari decat valoarea cheltuielilor sale.

ANS: 1

111) Marjei de solvabilitate disponibile ii corespunde:

1         totalitatea elementelor de pasiv libere de orice sarcini, cu exceptia activelor necorporale;

2         totalitatea elementelor de activ libere de orice sarcini, cu exceptia activelor corporale;

3         totalitatea elementelor de activ libere de orice sarcini, cu exceptia activelor necorporale;

4         totalitatea elementelor de pasiv libere de orice sarcini, cu exceptia activelor corporale.

ANS: 3

112) La stabilirea marjei de solvabilitate disponibile a asiguratorului se vor lua in considerare urmatoare componente:

1)                  capitalul social subscris si varsat sau, dupa caz, daca este vorba despre societati mutuale, fondul de rezerva liber varsat la care se adauga toate conturile membrilor sai;

2)                  toate rezervele societatii, altele decat rezervele tehnice;

3)                  profitul net rezultat dupa deducerea dividendelor care trebuie platite sau, dupa caz, pierderea inregistrata de asigurator;

4)                  rezultatul reportat.


1         1+2+3+4;

2         1+2+3;

3         1+2+4;

4         2+3+4.


ANS: 1

113) Asiguratorii autorizati sa practice asigurari generale au obilgatia sa detina permanent o marja de solvabilitate disponibila, corespunzatoare activitatii desfasurate de catre acestia:

1         cel mult egala cu marja de solvabilitate maxima, calculata in conformitate cu prevederile legale;

2         cel putin egala cu marja de solvabilitate maxima, calculata in conformitate cu prevederile legale;

3         cel mult egala cu marja de solvabilitate minima, calculata in conformitate cu prevederile legale

4         cel putin egala cu marja de solvabilitate minima, calculata in conformitate cu prevederile legale.

ANS: 4

114) La stabilirea marjei de solvabilitate disponibile a asiguratorului se vor lua in considerare toate rezervele societatii, altele decat rezervele tehnice, si anume:

1         rezerve de prime de capital; rezerve din reevaluare; rezerve legale; rezerve statutare; rezerve de conversie; alte rezerve;

2         rezerve de prime; rezerve din reevaluare; rezerve legale; rezerve statutare; rezerve de conversie; alte rezerve;

3         rezerve de prime de capital; rezerve din reevaluare; rezerve legale; rezerve de daune; rezerve de conversie; alte rezerve;

4         rezerve de prime de capital; rezerve din reevaluare; rezerve legale; rezerve de beneficii si risturnuri statutare; rezerve de conversie; alte rezerve.

ANS: 1

115) Marja de solvabilitate disponibila este:

1         diminuata cu valoarea obligatiunilor detinute direct de asigurator;

2         majorata cu valoarea actiunilor proprii detinute direct de asigurator;

3         diminuata cu valoarea actiunilor proprii detinute direct de asigurator;

4         diminuata cu valoarea actiunilor proprii detinute indirect de asigurator.

ANS: 3

116) La cererea asiguratorului, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor poate aproba, in temeiul unor documente doveditoare, includerea in calculul marjei de solvabilitate disponibile si a urmatoarelor componente, dupa caz:

1)    jumatate din capitalul social nevarsat sau, dupa caz, din fondul de rezerva liber nevarsat, atunci cand capitalul social varsat ori fondul de rezerva liber varsat reprezinta cel putin 25% din capitalul social sau din fondul de rezerva liber, pana la un nivel care sa nu depaseasca 50% din valoarea cea mai mica obtinuta prin compararea marjei de solvabilitate disponibile si a marjei de solvabilitate minime;

2)    in cazul societatilor de asigurare mutuale sau de tip mutual cu contributii variabile, orice creanta pe care societatea o poate avea asupra membrilor sai prin solicitarea unor contributii suplimentare, intr-un exercitiu financiar, dar nu mai mult de 50% din diferenta dintre contributiile maxime si contributiile totale de plata, si pana la 50% din valoarea cea mai mica dintre valoarea marjei de solvabilitate disponibile si a marjei de solvabilitate minime;

3)    orice rezerve nete ascunse provenind din evaluarea activelor, in masura in care aceste rezerve nu au o natura exceptionala;

4)    intreg capitalul social nevarsat sau, dupa caz, din fondul de rezerva liber nevarsat, atunci cand capitalul social varsat ori fondul de rezerva liber varsat reprezinta cel putin 25% din capitalul social sau din fondul de rezerva liber, pana la un nivel care sa nu depaseasca 50% din valoarea cea mai mica obtinuta prin compararea marjei de solvabilitate disponibile si a marjei de solvabilitate minime.


1         1+2+3;

2         1+2+4;

3         2+3+4;

4         1+2+3+4.


ANS: 1

117) Valoarea minima a fondului de siguranta pentru asigurarile generale este:


1         echivalentul in lei a 3,2 milioane euro la data raportarii;

2         echivalentul in lei a 2,2 milioane euro la data raportarii;

3         echivalentul in lei a 2,3 milioane euro la data raportarii;

4         echivalentul in lei a 1,2 milioane euro la data raportarii;


ANS: 2

118) Valorile in euro ale fondului de siguranta vor fi revizuite:

1         semestrial in functie de schimbarile in indicele european al preturilor de consum cuprinzand statele membre, publicat de Eurostat

2         trimestrial in functie de schimbarile in indicele european al preturilor de consum cuprinzand statele membre, publicat de Eurostat

3         anual in functie de schimbarile in indicele european al preturilor de consum cuprinzand statele membre, publicat de Eurostat

4         lunar in functie de schimbarile in indicele european al preturilor de consum cuprinzand statele membre, publicat de Eurostat.

ANS: 3

119) Asiguratorul trebuie sa transmita Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor o raportare privind marja de solvabilitate minima:


1         semestrial;

2         annual;

3         trimestrial;

4         lunar.


ANS: 1

120) Suma la risc:

1         este diferenta dintre indemnizatia de asigurare si rezerva matematica, calculata pentru contractele de asigurare care acopera riscul de deces;

2         reprezinta suma la risc calculata inainte de cedarile in reasigurare;

3         reprezinta suma la risc calculata dupa cedarile in reasigurare;

4         reprezinta rezerva matematica plus orice alta rezerva aditionala.

ANS: 1

COMPLETARI

1) METODA directa pentru calculul fluxului de trezorerie prezinta un avantaj, oferind informatii mai exacte.

2) Riscul VALUTAR reprezinta riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor cursului de schimb valutar.

3) SUMA la risc este diferenta dintre indemnizatia de asigurare si rezerva matematica, calculata pentru contractele de asigurare care acopera riscul de deces.

4) Registrul 'Cartea mare' este un DOCUMENT contabil obligatoriu in care se inscriu lunar si sistematic inregistrarile efectuate in registrul-jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale pentru fiecare luna a anului curent.

5) Prin elemente monetare se intelege disponibilitatile banesti si activele/datoriile de primit/de platit in sume              FIXE sau determinabile.

6) PRINCIPIUL evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv: In vederea stabilirii sumei totale corespunzatoare unei pozitii din bilant, se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ sau de pasiv.

7) PIERDERILE reprezinta reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii.

8) MARJA de solvabilitate reprezinta valoarea cu care activele unui asigurator sunt mai mari decat valoarea obligatiilor sale.

9) Inregistrarea in NOTA de contabilitate se poate face document cu document sau in baza documentului cumulativ.

10) REZERVA matematica neta reprezinta rezerva matematica calculata dupa cedarile in reasigurare.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 807
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site