Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


SITUATIILE FINANCIARE ANUALE

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



SITUATIILE FINANCIARE ANUALE

REZUMAT

Tema are in vedere prezentarea continutului situatiilor financiare anuale elaborate de agentii economici din Romania. Astfel, sunt prezentate bilantul, contul de profit si pierdere, fluxurile de trezorerie, notele explicative la situatiile financiare, raportul administratorului precum si alte documente care stau la baza inregistrarii in contabilitatea entitatilor din Romania.



OBIECTIVE

cunoasterea si insusirea structurii si organizarii situatiilor financiare anuale si a altor documente care stau la baza elaborarii acestora;

elaborarea situatiilor financiare anuale.

Situatiile financiare anuale trebuie intocmite in mod obligatoriu de catre toate persoanele juridice cu sau fara scop lucrativ. Structura situatiilor financiare anuale care trebuie intocmite de catre agentii economici difera in functie de marimea acestora. Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta ansamblul elementelor de activ si de pasiv ale entitatii la sfarsitul exercitiului, precum si in cazul fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii. Activul patrimonial cuprinde elementele concrete de avere ale entitatii, iar pasivul sursele de procurare ale averii. Activul reprezinta forma materiala a patri­moniului iar pasivul, forma abstracta a patrimoniului. Elementele de activ se ordoneaza in bilant dupa natura, destinatie si lichiditate, iar elementele de pasiv, dupa natura, provenienta si exigibilitate.

In Romania se intocmeste schema verticala de bilant, care ordoneaza structurile patrimoniale in active, datorii si capital propriu, pentru a pune in evidenta situatia neta sau pozitia financiara neta, conform relatiei:

SITUATIA NETA = ACTIVE - DATORII fata de terti

Bilantul contabil are urmatoarele functii:

• Functia de generalizare a informatiilor contabile

In bilant, datele preluate din conturi se grupeaza si se sistematizeaza dupa anumite criterii, obtinandu-se o centralizare si generalizare a informatiilor atat la nivel de intreprindere, cat si la nivelul tuturor treptelor organizatorice ale economiei nationale.

• Functia de informare

Bilantul contabil asigura culegerea, inregistrarea, prelucrarea si generalizarea informatiilor contabile, care sunt necesare atat factorilor de decizie din unitate, cat si altor persoane fizice si juridice interesate, precum: salariati, actionari, asociati, organe fiscale, institutii bancare, creditori diversi.

• Functia de analiza

Pe baza informatiilor din bilant se determina anumiti indicatori economico-financiari, prin intermediul carora se poate stabili un diagnostic al situatiei financiare si a rentabilitatii intreprinderii.

Bilantul vertical se poate reda astfel:

Denumirea indicatorilor

Exercitiul financiar

Precedent

Incheiat

a. active imobilizate

b. active circulante

c. active de regularizare

d. datorii pe termen scurt

e. active circulante - datorii (a+c-b-i)

f. active - datorii curente (a+e)

g. datorii pe termen lung

h. provizioane pentru riscuri si cheltuieli

i.    pasive de regularizare

j.    capital si rezerve

Informatia contabila prezentata in bilantul vertical se structureaza pe trei nivele si anume:

I. Grupa - are sfera cea mai larga, grupand elementele patrimoniale dupa caracte­ristici generale. Grupa se simbolizeaza in bilant cu majuscule latine.

II.     Capitolul - detaliaza grupa dupa criterii mai analitice si se simbolizeaza in bilant cu cifre romane.

III. Postul - este ultima treapta de detaliere a informatiei in bilant, fiind simbolizata cu cifre arabe.

Cu toate ca in bilant se reflecta si rezultatul exercitiului prin soldul contului 121 'Profit si pierdere', apare, totusi, necesara utilizarea unui alt document in care sa se detalieze modul de generare a rezultatului si care sa ofere informatii suplimentare privind cauzele care au determinat o anumita performanta economica. Un asemenea deziderat este realizat prin intocmirea contului de profit si pierdere, care cuprinde, in principal, urmatorii indicatori:

- Cifra de afaceri (veniturile din vanzari si prestatii);

- Rezultatul din exploatare (venituri din exploatare - cheltuieli de exploatare);

- Rezultatul financiar (venituri financiare - cheltuieli financiare);

- Rezultatul curent (rezultat din exploatare + rezultat financiar);

- Rezultatul extraordinar (venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare);

- Impozitul pe profit/venit;

- Rezultatul net al exercitiului (rezultat curent + rezultat extraordinar – impozit pe profit/venit).

Potrivit legislatiei actuale, entitatile intocmesc contul de profit si pierdere sub forma de lista, care se poate reda, simplificat, astfel:

Denumirea indicatorilor

Exercitiul financiar

Precedent

Incheiat

1. Cifra de afaceri neta

2. Variatia stocurilor Sold creditor



3. Sold debitor

4. Productia imobilizata

5. Alte venituri din exploatare

6. Venituri din exploatare - total (1+2-3+4+5)

7. Cheltuieli din exploatare - total

8. Rezultatul din exploatare - profit (6-7) - pierdere (7-6)

9. Venituri financiare

10. Cheltuieli financiare

11. Rezultatul financiar - profit (9-10) - pierdere (10-9)

12. Rezultatul curent (8+11)

13. Venituri extraordinare

14. Cheltuieli extraordinare

15. Rezultatul extraordinar - profit (13-14) - pierdere (14-13)

16. Venituri totale (6+9+13)

17. Cheltuieli totale (7+10+14)

18. Rezultatul brut - profit (16-17) - pierdere (17-16)

19. Impozitul pe profit/venit

20. Rezultatul net al exercitiului - profit (16-17-19) - pierdere (17-16+19)

Fluxurile de trezorerie reflecta rezultatul activitatilor de exploatare, de investitii si de finantare desfasurate de catre un agent economic in cursul exercitiului. Ca urmare, fluxurile de trezorerie se clasifica in trei grupe:

a) Fluxuri de numerar din activitati de exploatare, care cuprind:

incasari din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii;



plati catre furnizori, catre salariati si in numele acestora;

plata impozitului pe profit/venit.

b)   Fluxuri de numerar din activitati de investitii, care reprezinta incasari si plati aferente operatiunilor legate de imobilizari.

c)    Fluxuri de numerar din activitati de finantare, care cuprind incasari si plati de la cei care au asigurat finantarea externa a agentului economic, cum ar fi:

depuneri si restituiri de capital;

primiri sau restituiri de credite.

Notele explicative la situatiile financiare anuale contin informatii suplimentare relevante pentru necesitatile utilizatorilor privind elementele mai semnificative, cum sunt:

Nota 1. Activele imobilizate: sold la 1 ianuarie, cresteri, reduceri, sold la 31 decembrie;

Nota 2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: sold la 1 ianuarie, transferuri, sold

la 31 decembrie;

Nota 3. Repartizarea profitului: profit net repartizat la rezerve, pentru acoperirea pierderii, la dividende, profit nerepartizat;

Nota 4. Analiza rezultatului din exploatare, care cuprinde urmatorii indicatori:

1. Cifra de afaceri neta;

2. Costul bunurilor vandute si al serviciilor prestate (cheltuielile activitatii de baza, cheltuielile activitatii auxiliare, cheltuielile indirecte de productie);

3. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (a-b);

4. Cheltuielile de desfacere;

5. Cheltuielile generale de administratie;

6. Alte venituri din exploatare;

7. Rezultatul din exploatare (c – d – e + f).

Nota 5. Situatia creantelor si datoriilor: sold la 31 decembrie, termene de lichiditate, respectiv, de exigibilitate;

Nota 6. Principii, politici si metode contabile: abateri de la principiile contabile, schimbarea metodelor de evaluare, tratamente contabile alternative etc.

Nota 7. Actiuni si obligatiuni: capital social subscris, actiuni si obligatiuni emise, actiuni rascumparabile;

Nota 8. Informatii privind salariatii, administratorii si directorii: numar mediu de salariati, salarii platite, cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala etc.

Nota 9. Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari: indicatori de lichiditate, de risc, de gestiune, de profitabilitate;

• Nota 10. Alte informatii privind prezentarea intreprinderii, relatiile acesteia cu filialele, cu alte intreprinderi asociate, onorariile platite auditorilor, angajamente acordate sau primite etc.

Raportul administratorilor contine informatii semnificative privitoare la activitatea intreprinderii, care nu au fost cuprinse in bilant si in contul de profit si pierdere. Raportul administratorilor cuprinde, in principal, urmatoarele informatii:

- O analiza fidela a evolutiei activitatii unitatii si a situatiei sale la inchiderea exer­citiului;

- Valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandata de catre consiliul de administratie si aprobata de catre asociati;

- Evenimentele importante intervenite dupa incheierea exercitiului;

- Evolutia previzibila a activitatii intreprinderii;

- Participatiile de capital la alti agenti economici;

- Alte aspecte care se considera a fi relevante privind activitatea intreprinderii.

Prelucrarea datelor in vederea intocmirii situatiilor financiare anuale reprezinta un proces complex, care se concretizeaza intr-o succesiune de lucrari, dintre care unele au caracter preliminar, iar altele referitoare la redactarea propriu-zisa a documentelor de sinteza.

Lucrarile pregatitoare, denumite si lucrari de inchidere a exercitiului, sunt, in principal, urmatoarele:

  1. Verificarea inregistrarii corecte in conturi a tuturor operatiilor;
  2. Verificarea concordantei dintre contabilitate si evidenta operativa, dintre contabilitatea sintetica si cea analitica;
  3. Intocmirea balantei de verificare provizorii, inainte de inventariere;
  4. Inventarierea generala a patrimoniului;
  5. Efectuarea operatiunilor de delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor;
  6. Determinarea rezultatului exercitiului si repartizarea acestuia;
  7. Stabilirea rulajelor lunare in registrul-jurnal si in cartea mare;
  8. Intocmirea balantei de verificare definitive.

Aceasta verificare urmareste:

- Daca s-au intocmit documente justificative pentru toate operatiile economice efectuate in cursul exercitiului;

- Daca toate documentele justificative au fost corect inregistrate in contabilitate.

- Legalitatea si sinceritatea datelor inregistrate in contabilitate, care trebuie sa dea o descriere fidela, clara si completa a operatiunilor economico-financiare efectuate.

Principialele concordante dintre contabilitate si evidenta operativa care trebuie verificate sunt:

- Totalurile stabilite in registrul stocurilor se compara cu soldurile conturilor 301 „Materii prime”, 302 „Materiale consumabile” si 303 „Materiale de natura obiecte­lor de inventar';

- Totalul soldurilor din raportul de gestiune intocmit pentru fiecare gestiune
trebuie sa corespunda cu soldul contului 371 'Marfuri';

- Soldul din registrul de casa trebuie sa fie egal cu soldul contului 531'Casa';

- Totalul soldurilor din ultimul extras de cont de la fiecare banca trebuie sa fie egal cu soldul contului 512 „Conturi curente la banci';

In cazul neconcordantei dintre evidenta operativa si contabilitate, verificarile se succed in ordinea inversa operatiilor de inregistrare. Verificarea acestor corelatii nu trebuie sa se efectueze doar la sfarsitul exercitiului, ci trebuie sa aiba un caracter permanent.

Pentru verificarea corelatiei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica se intocmesc balante de verificare analitice pentru fiecare cont sintetic care se dezvolta pe analitice. O asemenea balanta pune in evidenta corelatiile dintre rulajele si soldurile conturilor analitice si elementele corespunzatoare ale contului sintetic respectiv.

In cazul utilizarii sistemelor informatice de gestiune si de contabilitate, corelatia dintre evidenta analitica si cea sintetica se realizeaza automat, pentru ca datele din contabilitatea analitica se transfera in contabilitatea sintetica.

Legatura dintre contabilitatea curenta si situatiile financiare anuale se realizeaza prin intermediul balantei de verificare sintetice. Balanta de verificare se intocmeste la sfarsitul fiecarei luni. La incheierea exercitiului financiar se recomanda intocmirea a doua balante de verificare si anume:

- O balanta de verificare intocmita in mod facultativ inaintea inventarierii generale anuale;

- O balanta de verificare intocmita in mod obligatoriu dupa efectuarea lucrarilor de inchidere a exercitiului;

Scopul principal al intocmirii balantei de verificare inaintea inventarierii generale a patrimoniului este de a prezenta datele scriptice, care se vor compara cu existentele faptice stabilite la inventariere. De aceea aceasta balanta provizorie se mai numeste inventarul contabil al patrimoniului. Cu ocazia intocmirii balantei de verificare provizorii se va realiza implicit si principala functie a unei balante si anume, verificarea exactitatii datelor inregistrate in conturi.

Erorile de inregistrare se identifica prin intermediul egalitatilor care trebuie sa existe intre totalurile coloanelor din balanta. De exemplu, intr-o balanta de verificare cu patru serii de egalitati, trebuie sa existe urmatoarele corelatii:

- Total solduri initiale debitoare = total solduri initiale creditoare;

- Total rulaje lunare debitoare = total rulaje lunare creditoare;

- Total rulaje cumulate debitoare = total rulaje cumulate creditoare;

- Total solduri finale debitoare = total solduri finale creditoare.

Exista unele erori care nu se pot depista cu ajutorul balantei si anume:

inregistrarea repetata a unor operatii in conturile corespondente;

omiterea inregistrarii unor operatii in conturile corespondente;

inregistrarea operatiilor in alte conturi decat in cele corespunzatoare operatiilor respective;

inscrierea eronata a unor sume in conturile corespondente;

Contabilitatea trebuie sa ofere o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului. Uneori, insa, pot aparea discrepante intre datele din contabilitate si realitate, cauzate de anumite fenomene economice, naturale, neglijente, greseli, delapidari etc. Con­cordanta dintre informatiile scriptice si cele reale se poate verifica cu ajutorul procedeului numit inventariere.

Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor de verificare faptica a existentei elementelor patrimoniale sub aspect cantitativ, calitativ si valoric. Inventarierea are ca scop stabilirea situatiei reale a patrimoniului si se realizeaza prin intermediul a trei obiective principale:

verificarea integritatii patrimoniului prin compararea situatiei faptice, stabilita la inventariere, cu situatia scriptica din contabilitate, din care rezulta plusuri sau minusuri de bunuri si valori;

actualizarea valorilor elementelor patrimoniale la sfarsitul exercitiului si stabilirea plusurilor sau minusurilor valorice prin compararea valorilor de intrare sau conta­bile cu valorile actuale;

caicului si evidenta stocurilor, in cazul in care agentii economici utilizeaza metoda inventarului intermitent, cand soldurile finale se stabilesc la sfarsitul lunii pe baza de inventariere; aceste stocuri finale se anuleaza la inceputul lunii urmatoare prin includerea lor in cheltuieli;

Inventarierea se afla in stransa legatura cu celelalte procedee ale contabilitatii. Astfel, toate operatiile economice se consemneaza in documente, iar datele din documente se inregistreaza in conturi. Informatiile din conturi sunt verificate cu ajutorul balantei si se confrunta cu realitatea prin intermediul inventarierii. Inventarierea sta la baza intocmirii unui bilant real, contribuind la asigurarea imaginii fidele si la aplicarea principiului prudentei.

1. Dupa intervalul de timp la care se efectueaza:

- inventarierea periodica - se efectueaza in cursul anului la anumite intervale de timp (1 luna, 3, 6 luni), in functie de particularitatile valorilor inventariate. De exemplu, mijloacele banesti se inventariaza lunar, iar marfurile de 2-3 ori pe an:

- inventarierea anuala - se efectueaza la sfarsitul anului, avand ca scop principal intocmirea unui bilant real;

2. Dupa gradul de cuprindere:

- inventarierea generala - cuprinde toate elementele aflate in patrimoniu;

- inventarierea partiala - prin care se verifica numai anumite elemente patrimoniale.

3. Dupa conditiile in care se desfasoara:



- inventarierea ordinara - are un caracter normal, la termene planificate; agentii economici au obligatia de a efectua inventarierea patrimoniului la inceputul activitatii (pentru stabilirea si evaluarea aportului social al asociatilor) si cel putin o data pe an pe parcursul functionarii;

- inventarierea extraordinara - este impusa de anumite situatii deosebite, cum ar fi:

in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii;

in cazul schimbarii gestionam lui;

cu ocazia modificarii preturilor;

in urma unor cazuri de forta majora: incendii, inundatii, furturi;

la cererea organelor de control;

Inventarierea este o lucrare complexa care cuprinde mai multe etape si anume:

Pregatirea inventarierii- Consta in luarea unor masuri organizatorice, cum sunt:

- Determinarea obiectului inventarierii si a sferei de cuprindere;

- Constituirea comisiei de inventariere, care trebuie sa fie formata din cel putin doua persoane;

- Sistarea operatiunilor de intrare-iesire a bunurilor din gestiune;

- Sigilarea cailor de acces in gestiuni;

- Intocmirea unei declaratii scrise de catre gestionar din care sa rezulte daca are in gestiune bunuri nereceptionate sau care nu apartin gestiunii, daca a predat sau primit bunuri fara sa intocmeasca documentele necesare, daca are cunostinta de existenta unor plusuri sau minusuri de inventar etc.

- Aranjarea separata a bunurilor degradate, demodate, a bunurilor primite in custodie, spre reparare sau pentru pastrare;

- Verificarea aparatelor de masurat etc.

Stabilirea stocurilor faptice - Se realizeaza prin numarare, cantarire, masurare, cotare sau calcule tehnice. Bunurile aflate in ambalaje originale se despacheteaza si se verifica prin sondaj. Stivele formate din saci, lazi, cutii, containere etc. se desfac si se verifica separat. Elementele patrimoniale de activ sau de pasiv a caror existenta nu poate fi constatata prin inventarieri fizice se verifica pe baza datelor din contabilitate. Prin acest procedeu se verifica disponibilitatile bancare, creantele si datoriile fata de terti pe baza documentelor respective si a punctajelor reciproce. Acelasi procedeu se utilizeaza pentru imobilizarile corporale date cu chirie si pentru valorile materiale aflate la terti. Toate bunurile inventariate se inscriu in liste de inventariere, care se intocmesc separat pe gestiuni, locuri de depozitare, categorii de bunuri.

Evaluarea elementelor patrimoniale inventariate Se face astfel:

- bunurile de natura imobilizarilor si stocurilor se evalueaza la valoarea actuala a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei;

- creantele si datoriile se evalueaza la valoarea actuala, care se stabileste in functie de valoarea probabila de incasat, respectiv, de plata.

- elementele monetare exprimate in valuta se evalueaza la cursul de schimb din momentul efectuarii inventarierii, iar diferentele favorabile sau nefavorabile de curs valutar sunt tratate ca venituri sau cheltuieli financiare;

- titlurile imobilizate si de plasament se evalueaza la cursul mediu al ultimei luni sau la valoarea probabila de negociere. In contabilitatea curenta elementele inventariate isi mentin valoarea de intrare sau contabila. In cazul deprecierilor ireversibile care depasesc valoarea amortizarii calculate a imobilizarilor necorporale si corporale se inregistreaza amortizari suplimentare. Pentru deprecierile reversibile se constituie provizioane.

Stabilirea rezultatelor inventarierii - Se obtine prin compararea soldurilor scriptice (Sc) din contabilitate cu soldurile faptice (Sf) constatate la inventariere. Daca Sf > Sc rezulta un plus de inventar, iar daca Sf < Sc rezulta un minus de inventar,

Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal, care cuprinde, printre altele: plusurile si minusurile constatate, bunurile si valorile depreciate, creantele incerte etc. Pe baza listelor de inventariere de la sfarsitul anului se completeaza obligatoriu

registrul-inventar.

Regularizarea diferentelor stabilite la inventariere - Regularizarea plusurilor si minusurilor de inventar se face in conformitate cu cauzele care le-au generat, cu actele normative, avandu-se in vedere natura elementelor la care s-au constatat diferente (materiale, disponibilitati, marfuri, furnizori, clienti etc.). Pentru lipsurile de bunuri materiale se tine seama de felul acestora si anume: lipsuri care nu depasesc normele admise, lipsuri imputabile celor care raspund de gestiunea bunurilor respective, lipsuri pentru care in momentul constatarii lor nu se pot stabili vinovati etc. Compensarea plusurilor si minusurilor de bunuri este admisa numai in situatia cand acestea se refera la aceeasi gestiune si pentru sortimente similare.Pe baza procesului verbal de inventariere se face regularizarea rezultatelor inven­tarierii, adica inregistrarea diferentelor constatate la inventariere, in vederea punerii de acord a situatiei faptice cu cea scriptica.

Pentru obtinerea unei imagini reale a patrimoniului, inainte de intocmirea situatiilor financiare anuale se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate pierderile sau castigurile latente aferente disponibilitatilor, creantelor si datoriilor in valuta, prin compararea valorilor contabile cu valorile actuale, stabilite pe baza cursurilor valutare din ultima zi a exercitiului. Prin compararea valorii contabile cu valoarea actuala pot rezulta:

- Diferente favorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii:

in cazul disponibilitatilor si creantelor, atunci cand cursul valutar creste;

in cazul datoriilor, atunci cand cursul valutar scade.

Diferente nefavorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii:

in cazul disponibilitatilor si creantelor, atunci cand cursul valutar scade;

in cazul datoriilor, atunci cand cursul valutar creste.

Diferentele favorabile de curs valutar se inregistreaza in creditul contului 765 „Veni­turi din diferente de curs valutar”, iar diferentele nefavorabile de curs valutar, debitul contului 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”.

Pentru a stabili rezultatul lunii decembrie, se procedeaza la inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli in corespondenta cu contul 121'Profit si pierdere'.

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu, folosit pentru inregistrarea zilnica a operatiilor in ordinea efectuarii lor. Operatiile de acelasi fel realizate in aceeasi zi, in acelasi Ioc de activitate pot fi centralizate intr-un document cumulativ. Unitatile cu un volum mare de operatii pot utiliza alaturi de registrul-jurnal general si jurnale auxiliare, diferentiate pe genuri de operatii: de aprovizionari, de vanzari, de incasari si plati etc.

Periodic, de regula lunar, totalurile din documentele cumulative si din registrele auxiliare se centralizeaza in registrul-jurnal general. Rulajul lunar obtinut in registrul-jurnal trebuie sa corespunda cu cel din balanta conturilor.

In conditiile conducerii contabilitatii cu ajutorul tehnicii de calcul, registrul-jurnal se listeaza lunar si se numeroteaza, iar totalurile lunare se preiau in registrul-jurnal intocmit manual. Cand numarul de pagini este 100 sau anual, daca numarul filelor listate este sub 100, registrul-jurnal informatic se snuruieste si se parafeaza de catre unitatea emitenta.

Registrul cartea mare cuprinde ansamblul fiselor de cont utilizate de catre unitate. Acestea se prezinta sub forma de foi volante si servesc la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor conturilor sintetice. Fisele de cont se completeaza pe baza informatiilor preluate din registrul-jurnal. Formele grafice ale fiselor de cont difera in functie de formele de inregistrare contabila utilizate de fiecare unitate. Modelul utilizat cel mai frecvent de catre intreprinderi este fisa de cont pentru operatii diverse.

Balanta de verificare sintetica este un document care serveste atat la verificarea corectitudinii inregistrarilor din contabilitate, cat si la centralizarea informatiilor contabile in vederea elaborarii situatiilor financiare anuale.

Intocmirea balantelor sintetice implica parcurgerea urmatoarelor etape:

a) Pregatirea conturilor, care presupune:

calcularea rulajelor lunii curente si a sumelor totale in fisele de cont sintetice;

stabilirea soldurilor finale.

b) Transcrierea datelor in balanta conturilor astfel:

soldurile initiale si totalul sumelor precedente se preiau din balanta precedenta;

rulajele curente se transcriu din fisele de cont sintetice;

totalul sumelor si soldurile finale se determina direct in balanta.
c) Totalizarea coloanelor din balanta si obtinerea egalitatilor valorice

Intocmirea situatiilor financiare anuale marcheaza etapa cu care se incheie lucrarile contabile dintr-un exercitiu financiar si reprezinta punctul de plecare al contabilitatii din exercitiul urmator.

In cadrul situatiilor financiare anuale, prezentarea informatiilor privind exercitiul financiar curent se face comparativ cu datele privind exercitiul precedent.

Pentru intocmirea situatiilor financiare se apeleaza la urmatoarele surse de date:

Informatiile privind situatia patrimoniului la inceputul exercitiului se preiau din bilantul intocmit la sfarsitul exercitiului precedent;

Informatiile privind veniturile, cheltuielile si rezultatele aferente exercitiului prece­dent se preiau din contul de profit si pierdere intocmit la sfarsitul exercitiului precedent;   

Datele referitoare la situatia patrimoniului, precum si cele privind veniturile, chel­tuielile si rezultatele aferente exercitiului expirabil se transcriu din ultima balanta de verificare.

Situatiile financiare anuale se intocmesc in trei exemplare si se semneaza de catre persoana care le-a intocmit si de catre administratorul societatii. Situatiile financiare se depun la directia generala a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, la termene diferite, in functie de categoria in care se incadreaza intreprinderea si anume:

- microintreprinderile: in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului financiar;

- intreprinderile in termen de 90 de zile de la incheierea exercitiului financiar;

Un exemplar se retine la organele financiare, al doilea exemplar se depune la Registrul comertului, iar al treilea se pastreaza timp de 50 de ani in arhiva unitatii.

intreprinderile care, de la constituire, nu au desfasurat activitate vor depune o declaratie in acest sens in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului financiar.

Analiza datelor din situatiile financiare anuale aduce un plus de relevanta, claritate si expresivitate in aprecierea situatiei economico-financiare a intreprinderii.

Analiza documentelor de sinteza contabila este utila, in primul rand, conducerii intreprinderii, deoarece faciliteaza luarea deciziilor manageriale in domeniul gesti­unii, investitiilor, creditului etc. De asemenea, utilizatorii externi ai informatiilor contabile sunt informati asupra solvabilitatii, rentabilitatii si a altor aspecte econo­mico-financiare care caracterizeaza activitatea intreprinderii respective.

TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Definiti situatiile financiare din sistemul contabilitatii financiare romanesti. Care sunt acestea?

2. Ce elemente contin situatiile financiare din sistemul contabilitatii financiare romanesti?

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

  1. Barbacioru V. (coordonator), Tratat de contabilitatei, vol I., Ed. Dedcom Libris, Iasi, 2001
  2. Dutescu Adriana, Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2001
  3. Pantea I., P., Godea Gh., Contabilitate financiara. Sinteze si aplicatii practice, Ed. Intelcredo, Deva, 2001
  4. Pantea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiara romaneasca conforma cu Directivele Europene, Ed. Intelcredo, Deva, 2006
  5. Pop A., Contabilitatea financiara romaneasca, Ed. Intelcredo, Deva, 2000
  6. Ristea M., Dima M., Contabilitatea societatilor comerciale – Sinteze si studiu de caz, Ed. Universitaria, Craiova, 2000
  7. Ristea M., Dumitru C., Contabilitate financiara, Ed. Margaritar, Bucuresti, 2002
  8. Ristea M., Metode si politici contabile de intreprindere, vol. I si II, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2000-2001
  9. Staicu C., Contabilitate financiara, Ed. CECCAR, 2002
  10. Trif V., Bazele contabilitatii, Ed. Risoprint, Cluj, 2001
  11. Trif V., Contabilitate financiara, Ed. Risoprint, Cluj, 2006




Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1186
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site