Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie

Navigatie

INVELISUL EXTERIOR AL NAVEI

Navigatie



+ Font mai mare | - Font mai mic



INVELISUL EXTERIOR AL NAVEI

Reteaua de rezistenta longitudinala si transversala care alcatuieste osatura navei este acoperita cu un invelis exterior, formand astfel corpul etans al navei. In functie de destinatia si felul navei, acest invelis poate fi de lemn sau metalic. La navele de lemn se foloseste lemnul de esenta tare (stejar, tek, cedru, mahon), iar la navele metalice se foloseste tabla groasa de otel, care se asambleaza cu ajutorul niturilor (metoda invechita) sau prin sudare.



Fiecare rand de lemn sau tabla care formeaza invelisul exterior se numeste fila. Locul de imbinare a tablelor se numeste cusatura.

Invelisul exterior al navei se compune din bordaj si punte, acestea concurand la etanseitatea navei.

Bordajul navei este construit din invelisul partilor inferioare si laterale ale corpului, care incepe de la chila spre tribord si babord, continuandu-se pana la extremitatea superioara a coastelor, la imbinarea cu puntea. Partea din bordaj care este cuprinsa intre chila si genunchiul coastei, in ambele borduri, se numeste bordajul fundului sau fundul navei. Foile de tabla care invelesc bordajul fundului se numesc file de fund, iar cele de langa chila se numesc filele chilei sau filele galbordului. Fila care inveleste zona de curbura a coastelor, la nivelul genunchiului coastelor, se numeste gurna, iar foile de tabla dispuse la partea superioara poarta denumirea de file de bordaj.

Zona aflata in vecinatatea liniei de plutire, se numeste bordajul braului, iar partea care inveleste zona unde coastele sunt verticale se numeste bordaj lateral. Ultima fila de bordaj aflata la locul de imbinare a bordajului cu puntea superioara poarta denumirea de centura.

Bordajul prelungit deasupra puntii principale poarta denumirea de parapet, acesta la unele nave fiind inlocuit cu o balustrada de protectie. Parapetul are montata la partea superioara o piesa numita copastie, care poate fi confectionata din lemn sau metal.

Pe partea exterioara a bordajului se monteaza cate o fasie de otel cu latimea de 20-25 cm, care au rolul de a reduce amplitudinea ruliului si de a-i mari perioada. Aceste fasii de tabla de otel se numesc chile de ruliu, fiind dispuse in planul longitudinal al navei pe aproximativ o treime din lungimea ei.

Daca am vazut ca bordajul navei este construit din invelisul partilor inferioare, invelisul exterior al partii superioare este numit puntea navei. Aceasta acopera in intregime corpul navei de la prova la pupa si asigura etanseitatea navei. Puntea este compusa de regula din file de tabla de otel denumite file de punte. Fila care face legatura intre puntea principala si bordaj, imediat in apropierea bordajului se numeste fila lacrimara si este mai groasa decat celelalte file de punte.

In general, navele, in functie de destinatia si marimea lor, pot avea mai multe punti sau numai una. La navele mari intalnim mai multe punti care pot apare sub puntea care inchide corpul navei. Aceste punti pot fi continue sau intrerupte, impartind in plan orizontal spatiul din interiorul navei si marind rezistenta corpului.

Puntea superioara care inchide corpul navei se numeste coverta, iar cea mai rezistenta punte se numeste punte principala. In majoritatea cazurilor puntea principala se confunda cu coverta. La navele care au mai mult de trei punti continue, ele se impart in coverta (puntea superioara), puntea principala (puntea continua de sub coverta), puntea mijlocie si puntea inferioara (sub puntea principala) si paiolul (puntea inferioara care inchide sub ea spatiul denumit dublu fund).

In afara de puntile continue la bordul navelor se mai gasesc si punti discontinue, dispuse deasupra puntii superioare, acestea acoperind suprastructurile navei. Puntea discontinua dispusa la prova se numeste teuga si pe ea sunt amplasate dispozitivele instalatiei de ancorare si manevra. Puntea dispusa la pupa se numeste duneta, iar puntea destinata plutelor de salvare si barcilor se numeste puntea barcilor. Pe langa aceste punti mai avem puntea de comanda, destinata comenzii de navigatie si puntea etalon situata deasupra comenzii de navigatie, pe ea instalandu-se compasul magnetic precum si alte antene corespunzatoare aparatelor de navigatie existente in comanda de navigatie.

La nava pot exista si alte punti in functie de marimea si destinatia navei.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1922
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved