Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie

Navigatie

PLANURILE DE REFERINTA SI DIMENSIUNILE NAVEI

Navigatie



+ Font mai mare | - Font mai mic



PLANURILE DE REFERINTA SI DIMENSIUNILE NAVEI

1 PLANURILE DE REFERINTA



Corpul navei sau coca cuprinde doua parti :

Partea imersa 1 care se numeste carena sau opera vie

Partea emersa 2 deasupra nivelului apei care se numeste opera moarta

Toate corpurile de nava sunt simetrice in raport cu un singur plan longitudinal care este totodata si vertical.Acest plan se numeste planul diametral - PD. PD imparte nava in doua parti simetrice privind in directia de inaintare.

partea din dreapta se numeste tribord - Tb.

partea din stanga se numeste babord - Bb

extremitatea din fata in forma de pana se numeste prova - Pv.

extremitatea din spate unde se gaseste carma si elicea se numeste pupa - Pp.

Intersectia navei cu PD este un contur inchis numit conturul navei in PD

Intersectia PD cu elemental de structura de la fundul navei numita chila , formeaza linia chilei

Intersectia PD cu elemental de structura din prova numita etrava , formeaza linia etravei

Partile componente ale navei

Intersectia PD cu elemental de structura din pupa navei numita etambou formeaza linia etamboului. In partea de sus a navei PD intersecteaza puntea dupa linia puntii.Curbura liniei puntii se numeste selatura longitudinala a puntii.

Planul orizontal imparte corpul navei in doua parti : carena si partea emersa, acest plan coincide cu suprafata apei si formeaza planul de plutire.

Intersectia suprafetei corpului navei cu un plan paralel cu planul de plutire cand nava se gaseste pe carena dreapta formeaza linia de apa - WL, iar intersectia carenei cu planul de plutire formeaza linia de plutire maxima .

Linia de plutire corespunzatoare pescajului de constructie stabilit la alegerea dimensiunilor principale ale navei formeaza linia de plutire de constructie - CWL.

Planul de baza PB este un plan orizontal - longitudinal si este paralel cu planul plutirii de plina incarcare.

Linia de baza - LB este dreapta orizontala continuta in PD care trece la navele metalice prin punctual situate in sectiunea maestro -)O( la fata superioara a chilei , nava fiind pe carena dreapta, iar la navele din lemn, linia care trece prin punctual situate in )O( la intersectia suprafetei exterioare a bordajului cu chila masiva.

Planul vertical transversal, perpendicular pe LB si situate in zona cu latime maxima formeaza planul sectiunii maestre.

Sectiunea maestra este sectiunea transversala cu latime maxima a corpului navei obtinuta prin intersectia unui plan perpendicular pe LB

La navele cu zona centrala de aceeasi latime maxima , )O( se gaseste la jumatatea lungimii intre perpendiculare. In partea de sus a navei , planul sectiunii maestre intersecteaza puntea dupa linia puntii. Curbura liniei puntii se numeste selatura transversala a puntii.

2 DIMENSIUNILE PRINCIPALE ALE NAVEI

Elementele geometrice liniare ale corpului navei, masurate in metri- milimetri considerand nava pe carena dreapta formeaza dimensiunile principale ale navei

Lungimea maxima L max este distanta orizontala intre punctele extreme ale corpului navei, excluzand partile nestructurate de la extremitatile navei.

Lungimea de plutire LWL este distanta orizontala intre perpendiculare la linia de baza care trece prin punctele de intersectie ale liniei de plutire cu PD

Lungimea de calcul Lc este lungimea conform prescriptiilor registrelor de clasificare si serveste la dimensionarea elementelor constructive ale navei.

Lungimea intre perpendiculare Lpp este distanta orizontala intre perpendiculara Pv si Pp.

Perpendiculara prova Ppv este dreapta continuta in PD, perpendiculara pe LB, dusa la navele metalice cu etrava din tabla , prin intersectia liniei de plutire de constructie cu fata interioara a etravei , iar la navele cu etrava masiva si la navele din lemn prin proiectia in PD a intersectiei liniei de plutire de constructie cu intersectia suprafetei exterioare a bordajului cu etrava masiva.

Perpendiculara pupa Ppp este dreapta continuta in PD perpendiculara pe linia de baza dusa astfel :

la navele de tip crucisator , prin axul carmei.

La navele metalice cu etambou masiv in cadru inchis, prin intersectia liniei de plutire de constructie cu fata exterioara a etamboului carmei sau cu prelungirea acesteia .

La navele fara etambou si fara carma , prin intersectia liniei de plutire de constructie cu suprafata interioara a bordajului

Latimea maxima Bmax este distanta orizontala intre punctele extreme ale corpului, in sectiunea maestro)O( , netanand seama de partile proeminente ale navei.

Latimea de calcul B este latimea masurat in sectiunea amestra )O(la linia de plutire de constructie in interiorul invelisului navei

Inaltimea de constructie D este distanta pe verticala in sectiunea maestro)O( de la fata superioara a chilei pana la intersectia suprafetei inferioare a puntii de bord liber cu bordajul.

Puntea de bord liber este puntea de la care se masoara bordul liber.

Pescajul de constructie d este pescajul rezultat din calcul pentru stabilirea dimensiunilor principale ale navei.

Pescajul pupa -dpp si pescajul prova -dpv sunt pescajele masurate

pe perpendicularele pp si respective pv de la prelungirea fetei superioare a chilei pana la linia de plutire de constructie.

Bordul liber -F este distanta masurata in )O( de la linia de plutire, pana la intersectia puntii de bord liber cu bordajul. La navele metalice dimensiunile se considera in afara osaturii, iar la cele din lemn, in afara bordajului.

3 POZITIA ELEMENTELOR DE STRUCTUTA FATA DE LINIILE TEORETICE

Linia teoretica determina pozitia elementelor de structura fatade planul de forme si / sau unul dintre planele de referinta (PD, PB, cuplul maestru, etc.).

Pozitia elementelor de structura ale corpului fata de liniile teoretice

Invelisul fundului (simplu sau dublu), bordajului (simplu sau dublu), puntilor si platformelor se amplaseaza avand linia teoretica pe fata de contact a acestora cu osatura adiacenta(fig.1, 2, 3).

Invelisul peretilor plani transversal, longitudinali si inclinati se amplaseaza avand linia teoretica pe fata de contact a invelisului peretilor cu osatura acestora(fig.1, 2).

Peretii gofrati se considera avand linia teoretica la fel ca peretii plani, asimiland gofrele cu elemente de osatura (fig. 3).

Inima elementelor osaturii transversale se considera avand linia teoretica pe fata mai indepartata de planul sectiunii maestre (fig. 1, 3).

Inima elementelor osaturii longitudinale a puntilor, platformelor si fundului(simplu sau dublu) se considera avand linia teoretica pe fata mai indepartata de planul diametral.

Inima elementelor osaturii longitudinale a bordajului si peretilor longitudinali si inima elementelor osaturii orizontale aperetilor transversali se considera avand linia teoretica pe fata mai apropiata de planul de baza(fig. 1, 2).

Inima elementelor de osatura transversala situate in planul sectiunii maestre se considera avand linia teoretica pe fata dinspre pupa(fig. 3).

Inima elementelor de structura longitudinalasituate in planul diametral se amplaseaza avand axa de simetrie in acest plan(fig. 2).

Profilele cornier si otel lat cu bulb se considera avand linia teoretica pe fata opusa a aripii libere, respectiv a bulbului, indifferent de locul unde este situate profilul respectiv(fig. 1, 2, 3).

Profilele inchise se considera avand linia teoretica in axul de simetrie al profilului(fig. 2).

Inima ramelor longitudinale si transversale ale gurilor de magazine si a putului compartimentului masini se considera avator ramie(fig. 1, 2).

In cazul elementelor de structura ce nu se incadreaza in cele prezentate mai sus sau daca din motive intemeiate este necesar ca pozitia elementelor fata de liniile teoretice sa fie diferita fata de regula generala, aceasta trebuie indicata in desen (de altfel toate trebuiesc mentionate si in desenele de executie).

Pozitia elementelor de structura ale corpului navei fata de liniile teoretice, intr-un plan vertical, longitudinal


Fig. 1

Pozitia elementelor de structura ale corpului navei fata de liniile teoretice, intr-un plan vertical, transversal


Fig. 2

Pozitia elementelor de structura ale corpului fata de liniile teoretice , intr-un plan orizontal


Fig. 3

4 PARTILE CONSTRUCTIVE ALE CORPULUI NAVEI

Corpul navei reprezinta o constructie care pluteste , compusa dintr-un invelis etans, rigidizat in interior prin pereti si un sistem de grinzi formand scheletul sau osatura corpului.

Extremitatea prova are forma de pana pentru a despica apa , iar pupa are forma subtiata pentru a usura scurgerea apei si a asigura o buna functionare a carmei si a propulsorului navei.

4.1. INVELISUL CORPULUI NAVEI

Invelisul exterior al corpului navei este etans si se extinde pe toata lungimea navei.Partea de pe fund a invelisului se numeste invelisul fundului, partile laterale formeaza invelisul bordajului, iar partea corespunzatoare puntii formeaza invelisul puntii.

Aceste invelisuri se compun din foi de tabla de otel imbinate prin sudare.Sirurile de tabla de fund curbate in sens transversal care fac legatura intre invelisul fundului si invelisul bordajului se numeste gurna.

Sirurile de table ale invelisului bordajelor de care se imbina invelisurile puntilor se numesc centura sau table marginale.

La cele doua extremitati ale navei, tablele invelisului celor doua bordaje se unesc prin cate o structura speciala purtand denumirea de etrava la prova si de etambou la pupa

4.2 PUNTILE NAVEI

Navele moderne au una sau mai multe punti. In functie de locul si rolul navei putem avea :

Puntea superioara PS - uneste peretii etansi ai bordajelor si este continua pe toata lungimea navei.

Puntea de compartimente PC - , pana la ea se extend peretii etansi transversali de compartimentare ai navei.

Puntea bordului liber PBL - este puntea de la care se masoara bordul liber

Puntile inferioare PI - sunt situate sub puntea superioara si au rolul de a compartimenta nava pe verticala

Punti de suprastructura Psp sunt dispuse deasupra puntii superioare cum ar fi teuga in prova si semiteuga in pupa, puntea duneta, puntea barcilor, puntea de comanda, puntea etalon etc

Invelisul puntilor metalice este format din siruri de table dispuse in sens longitudinal.Sirurile laterale ale puntilor se numesc table lacrimare.Lacrimarele se imbina cu centurile prin sudare.

Puntile sunt sustinute de elemente structurale numite pontili.

4.3. DUBLU FUND

In prezent toate navele maritime de dimensiuni mari sunt prevazute in partea lor inferioara cu o platforma care impreuna cu fundul, inchide un spatiu numit DF. Aceasta platforma numita puntea DF, este rezistenta si etansa formand cu fundul compartimente etanse in care se depoziteaza rezerve de apa , de ulei , de combustibil lichid, dar si pentru balastarea navei cand trebuie sa navigheze fara marfa.

Sirurile laterale de table prin care puntea DF se imbina de gurna poarta numele de marginalele DF si pot fi inclinate sau orizontale.

4.4. OSATURA CORPULUI NAVEI

Osatura corpului navei se compune din randuri de grinzi incrucisate, unele asezate transversal formand osatura transversala, iar altele dispuse longitudinal formand osatura longitudinala.

Grinzile osaturii transversale sunt alcatuite din intariturile care rigidizeaza invelisul fundului, denumite varange, intariturile invelisului bordajului- coastele -si intariturile puntii- traversele. Coastele se pun in sectiune transversala unde exista varange si traverse.

Constructia coasta - varanga- traversa imbinate intre ele, formeaza un cadru transversal.Imbinarea elementelor unui cadru transversal se face prin gusee.Guseul care imbina varanga de coasta se numeste guseu de gurna.

Guseele care imbina coastele cu traversa poarta denumirea de gusee de traversa.Pe lungimea navei cadrele transversale se asaza la o anumita distanta care poarta denumirea de distanta intercostala.

In structura corpurilor de nava pot exista in regiunile supuse solicitarilor si cadre transversale cu traversa si cu coasta avand sectiunea mult mai mare decat restul cadrelor si se numesc cadre intarite. In dreptul gurii de magazine sunt prevazute traverse de cap si semitraverse.

In partea centrala a fundului navei, dispusa in PD se gaseste o grinda numita carlinga centrala sau intaritura centrala, iar spre borduri pot exista una sau doua carlingi laterale sau intarituri laterale.

Grinzile longitudinale care rigidizeaza bordajele se numesc stringheri de bordaj sau curenti de bordaj.

Grinzile longitudinale care fac parte din osatura puntii se numesc curenti de punte.

Peretii transversali etansi ai navei au rolul de a rigidiza corpul navei ca si un cadru transversal si totodata impart interiorul navei in compartimente etanse.

Primul perete etans din prova se numeste peretele picului prova sau perete de coliziune prova .Peretele transversal etans din extremitatea pupa se numeste peretele picului pupa, iar compartimentul se numeste picul pupa.

Peretii longitudinali etansi si rezistenti se prevad numai la navele care transporta marfuri lichide, marfuri in vrac si la navele mari de pasageri.Structura acestor pereti este asemanatoare cu cea a peretilor transversali etansi constand in grinzi de rigidizare cu numele de montanti,, montanti intariti si stringheri de perete, dupa modul lor de dispunere si de rigiditate a lor.

4.5. SUPRASTRUCTURA NAVEI

Constructiile deasupra puntii superioare poarta numele de suprastructura. Suprastructura din prova se numeste teuga, iar cea din pupa se numeste duneta. Constructiile din centrul navei se numesc castel central. Suprastructurile care se extend pe latimea navei se numesc rufuri, unde se amenajeaza incaperi de serviciu si pentru comanda navei.

4.6. PARAPETE - BALUSTRAZI - BOCAPORTI

Structura metalica extinsa intre teuga si duneta , deasupra puntii superioare in continuarea tablelor centurii se numeste parapet, cu scopul asigurarii personalului navigant, dar si pentru micsorarea cantitatii de apa care patrunde pe punte in timpul navigatiei.

La suprastructura , locul parapetului este luat de balustrazi cu acelasi rol. La navele de transport marfuri generale puntea superioara este prevazuta cu deschideri numite guri de magazine sau bocaporti si este compusa din doua rame longitudinale si doua transversale

4.7 ELEMENTE STRUCTURALE ALE NAVEI.

Ca o concluzie la cele studiate pana acum , structura corpului navei trebuie sa fie etansa, rezistenta si sa asigure forma navei precum si flotabilitatea ei.

Partile principale ale structurii unei nave sunt : invelisul exterior, una sau mai multe plarforme denumite punti, puntea DF, scheletul sau osatura longitudinala formata din grinzi dispuse longitudinal pe fund, bordaje sau sub punti si pereti longitudinali, iar in osatura transversala avem grinzi dispuse transversal sub punti, pe bordaje si pe fund si din pereti transversali.

Deasupra puntii superioare avem suprastructurile si rufurile, parapetul si balustradele. In functie de tipul navei , de modul cum sunt dispuse elementele de osatura intalnim trei sisteme de osatura ; transversal, longitudinal si mixt.

Sistemul de constructie transversal este alcatuit din elemente de osatura transversala : coaste, varange, la fiecare interval de coasta si traverse dispuse la 1-2 intervale de coasta, toate cu rolul de a mentine forma corpului navei.Elementele longitudinale de osatura in sistem transversal se dispun la distante mult mai mari si anume : carlinga centrala din PD, carlingile laterale din DF, numarul lor depinzand de latimea navei, curentii de punte, curentii de bordaj sau stringherii de bordaj.

Sistemul de constructie longitudinal, cuprinde urmatoarele elemente : grinzile dispuse longitudinal pe fund la distante intre 710-960 mm intre ele , functie de lungimea navei , denumite longitudinale de fund, grizile paralele cu longitudinalele fundului situate sub puntea DF si numite longitudinale DF. Intre fund si dublu fund gasim dispuse longitudinal carlinga centrala aflata in PD si carlingele laterale de o parte si de alta a PD , dispuse la distante mult mai mari , stringherii de bordaj, si grinzile longitudinale de sub punte denumite longitudinale de punte

Tot in sistem longitudinal mai intilnim traversele intarite la distante mult mai mari , curentii de punte in dreptul sirului de pontili si nervurile de rigidizare pentru intarirea varangelor, coastelor si traverselor.

Sistemul de constructie mixt. In acest sistem de osatura, elementele de osatura pentru punte si fundul navei sunt imbinate in sistem longitudinal de constructie iar elementele de osatura pentru bordaje in sistem transversal. Se realizeaza astfel o buna rigidizare a tablelor puntii si a tablelor fundului navei.

4.8. NODURI TIPICE DE IMBINARE

Intersectia dintre doua sau mai multe elemente structurale constituie un nod. Nodurile navale sunt imbinate prin sudare .Elementele simple ale osaturii se executa din platbanda cu bulb, cele intarite se executa din inima si platbanda , iar elementele de legatura- guseele - pot fi simple, flansate sau cu platbanda.

4.9. ELEMENTE STRUCTURALE ALE NAVEI

Chila este un element structural longitudinal continuu de la prova la pupa care se continua la prova cu etrava iar la pupa cu etamboul.

Sistemele de constructie a chilei sunt diferite in functie de tipul si de marimea navei. La marea majoritate a navelor mari se folosesc chila plata si in mai mica masura chila masiva. Chila masiva este o piesa cu sectiune dreptunghiulara dispusa in PD de care se prind filele fundului . Chila plata este o tabla a invelisului exterior a carei grosime este mai mare decat grosimea tablelor alaturate, dispusa simetric fata de PD.

Etrava este piesa din prova de care se prind tablele bordajului.Forma etravei difera in functie de tipul de nava.Etrava prezinta o parte verticala si inclinata inainte-lansata- si o parte curbata care se prinde de chila.La navele sudate etrava trebuie sa fie bine prinsa prin sudura de chila masiva sau plata, precum si de carlinga centrala.

In ultimul timp cea mai folosita etrava este etrava cu bulb.Bulbul creaza in jurul lui un camp de curent ce favorizeaza factorii de propulsie prin micsorarea rezistentei la inaintare si totodata amortizeaza tangajul.Etravele se intaresc cu brachetii asezati mai des sub linia de incarcare maxima si mai rar deasupra.

Etrava din table de otel sudate, este formata din urmatoarele piese componente : etrava propriuzisa,brachetii si nervuri de intarire longitudinala. Etrava propriuzisa este confectionata din tabla de otel indoita, a caror raza de curbura variaza pe inaltime. Nervura de rigidizare este dispusa in PD de la chila si pina la 1-2 m deasupra liniei de plutire de plina incarcatura.

Etamboul este piesa din pupa de care se prind tablele bordajului care ca forma poate fi diferit, depinzand de felul propulsoarelor si a carmelor.

Cele mai utilizate tipuri sunt :

Etamboul navelor cu elice centrala si carma situate in PD

Etamboul navelor cu doua elice

La ora actuala etamboul este executat din table sudate, sau o parte din piesele componente-butucul etamboului-ochiurile balamalei carmei sunt forjate sau turnate.Tablele etamboului se vor intari cu nervuri transversale sudate de bracheti dispusi in sistemul de constructie

4.10. STRUCTURA SUPORTILOR ARBORILOR PORTELICE

Deoarece la iesirea din corpul navei a arborilor portelice este necesara etanseitatea, se impune ca la extremitatea din pupa, arborele sa treaca prin niste tuburi etambou.

La navele cu o singura elice tubul etambou se extinde de la peretele picului pupa pana la etamboul elicei, iar la navele cu doua elice, de la peretele picului pupa pana la iesirea arborelui din corp.Tuburile etambou se pot executa din otel turnat sau din table indoite ( roluite ) si sudate.

La navele cu doua elici iesirea din corp a arborilor portelice se poate asigura in doua moduri :

Prin mentinerea in intregime in interiorul corpului a arborilor portelice cu exceptia extremitatilor pe care se monteaza elicea.

Prin lasarea in afara corpului a unor parti importante din lungimea arborilor portelice si introducerea unor suporti de sustinere numiti cavaleti.

Putem avea cavaleti support cu un singur brat sau cu doua brate.Axele bratelor trebuie sa intersecteze pe axa arborelui portelice.

4.11. POSTAMENTI

Postamentii sunt structuri speciale fixate pe corpul navei, care sustin masinile principale, masinile auxiliare, generatoarele de current si instalatiile de bord.Structura postamentilor si in special a celor pentru masini de propulsie, trebuie sa fie sufficient de rezistenta si rigida.Postamentii trebuie sa asigure fixarea instalatiilor de elementele osaturii corpului navei.Postamentii masinilor de propulsie sunt construiti din lonjeroane, compuse din inima de tabla si o platbanda orizontala continua sudata de inima.Cele doua lonjeroane ale postamentului sunt legate intre ele prin antretoaze prevazute pe varange.

Se recomanda ca lonjeroanele sa cada in acelasi plan cu carlingile laterale, iar in lipsa acestora se vor monta la DF semicarlingi.

Postamentii caldarilor sunt formati din doi sau trei cavaleti pentru fiecare colector inferior.Cavaletii sunt asezati pe chesoane constituite din doua lonjeroane verticale a caror prindere se poate face prin diafragma sau antretoaze.

5 ACCESORII DE CORP

5.1. BALUSTRADE

Instalatia de balustrade consta in totalitatea balustradelor ce trebuie instalate in toate partile expuse ale puntilor pentru a asigura deplasarea fara pericol a echipajului navei, mai ales pe timp de furtuna.

Balustradele sunt executate din bastoane de teava ce se monteaza la distante egale si tevi orizontale de dimensiuni mici, care intersecteaza bastoanele fiind paralele cu puntea.Bastoanele pot fi si din platbanda gaurita pentru trecerea tevilor paralele.Teava superioara a balustrazii este mai groasa si poarta denumirea de mana curenta.

5.2 FERESTRE SI HUBLOURI

Ferestrele incaperilor din suprastructura sunt de doua tipuri : fixe si rabatabile.Hublourile sunt ferestre circulare de dimensiuni mici.Ferestrele si hublourile asigura iluminatul natural si aerisirea incaperillor in afara instalatiilor de ventilatie usoara.

Etansarea contra intemperiilor se face datorita constructiei speciale, cu garnituri si suruburi cu piulite fluture triunghiulare.

5.3 USI METALICE ETANSE

Usile metalice sunt montate la deschiderile din peretii suprastructurilor magaziilor si ale compartimentelor masini si sunt standardizate. Cele mai intalnite sunt usile cu ferestre si doua zavoare, usile etanse cu trei pana la sase zavoare, prevazute cu garnituri pe cadrul ramie si sunt amplasate spre exterior unde vin in contact cu intemperiile si valurile

5.4 SCARI METALICE

Pentru a face posibila urcarea pe nava , comunicarea intre punti , precum si accesul la diferite instalatii, se instaleaza scari comode si sigure.Tipurile de scari utilizate sunt scari inclinate, scari vericale, scari din scoabe si scari de bord.Distanta intre trepte nu trebuie sa depaseasca 225 mm, inclinarea scarilor nu trebuie sa depaseasca 55-65 grade si lungimi peste 6 m.Toate scarile inclinate trebuie prevazute cu maini curente si balustrazi.

Scarile de scoabe se instaleaza pe catarge si pentru accesul in tancuri

Scarile de bord asigura urcarea si coborarea pe nava.Pot fi compuse din una sau doua bucati.La capetele scarii se gaseste cate o platforma.Platforma interioara trebuie sa se gaseasca la minim 600-700 mm deasupra nivelului apei si inclinarea de 50 grade.

5.5 CAPACE SI GURI DE VIZITARE

Accesul in magaziile de marfuri, la magaziile de inventar si in locuri greu accesibile, in tancurile de la DF se face prin deschideri in puntile respective, acoperite cu capace ( tambuchiuri ) sau guri de vizitare.

In desenele de mai jos avem o gura de vizitare si acces la magazii cu capacul prevazut cu garniture pentru etansare si scara verticala de acces in magazine.

Celalalt desen reprezinta un capac etans de la tancurile din DF.Etansarea se face prin garniture iar strangera prin prezoane.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 9088
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved