Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Comuna Cuza - Voda

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic



  Localizare geografica si relief
    Comuna Cuza - Voda, avand in componenta sa un singur sat cu aceeasi nume, este situata in centrul judetului Constanta, la 4 km nord de limita municipiului Medgidia si la 40 km de municipiul Constanta, avand ca vecinatati:

  • la est - comuna Castelu,
  • la vest - comuna Tortomanu, 
  • la sud - municipiul Medgidia, 
  • la nord - comuna Mihail Kogalniceanu.




    Relatia se face pe DJ 222 (2.5 km), DN 22 C (17 km) si DN 3 (20 km). Cea mai apropiata localitate urbana este municipiul Medgidia, al carui centru este situat la 6.5 km, iar distanta dintre vetrele localitatilor este de 3 km. Legatura se realizeaza prin DJ 222 asfaltat si in stare buna de functiune.


    Distantele de parcurs care prezinta interes pentru relatiile comunei sunt:

  • Constanta - 40 km pe DN 22C si DN 3;
  • Medgidia - 3 km;
  • Nicolae Balcescu - 10 km;
  • Mihail Kogalniceanu - 17 km;
  • Cernavoda - 21 km pe DN 22C;
  • Castelu - 7 km;
  • Basarabi - 21 km pe DN 22C.

    Localitatea Cuza - Voda functioneaza prin acces curent la servicii ale unitatilor existente in Municipiul Medgidia. Institutii, obiective economice sau activitati din cuprinsul comunei sunt subordonate sau arondate celor similare, de interes teritorial din municipiu: policlinica si spitalul, gara CFR etc. Apropierea la 2.5 km - 7 km de municipiu, face ca intensitatea relatiilor comparativ cu alte localitati sa fie cea mai ridicata. Practic, comuna Cuza - Voda functioneaza ca centru subordonat al municipiului Medgidia.
    Drumurile DJ 222 si DC 58, ambele modernizate, traverseaza localitatea pentru relatiile dintre municipiu si comunele Mihail Kogalniceanu si Nicolae Balcescu. Teritoriul este traversat de conducte de gaz de interes international, de conducta de gaz care asigura alimentarea Municipiului Medgidia, conducte petroliere si L.E.A. de 400, 200 si 100 KV.     Acestea constituie avantaje de necontestat in lupta cu alte comune.

    Relieful
    Teritoriul comunei face parte din versantul nordic al bazinului hidrografic al Vaii Carasu. Versantul se prezinta sub forma unor ondulatii largi, extremitatea estica fiind traversata de paraul Docuzol sau Agi Cabul Mare, care are curs de apa permanent incepand de la sfarsitul anilor 1960, cand s-a pus in functiune sistemul de irigatii.
    Cota cea mai joasa se afla langa DN 22C avand valoarea 20mrMN, iar cota cea mai inalta este de 110mrMN in partea de nord a teritoriului, langa halta CFR Derin. Satul s-a dezvoltat pe cursul mijlociu al vaii, de o parte si de alta a albiei. Partea principala a constructiilor ocupa versantul vestic care are un relief plat, este protejat de inundatii si bine expus catre soare, pe directia sud-est.
    Teritoriul este favorabil practicarii agriculturii si zootehniei, procentul suprafetei arabile reprezentand cca. 83% iar suprafata agricola fiind de 91% din total. Terenul arabil reprezinta sursa naturala principala a comunei si este echipat cu instalatie de irigatii.
    Padurea reprezinta 0.7% din total. In fapt, zona forestiera se rezuma la 68 ha teren adiacent carierei de argila.

    Solul
    Solul este definit ca fiind formatiunea naturala cea mai recenta, de la suprafata litosferei, reprezentata printr-o succesiune de orizonturi care s-au format si se formeaza permanent prin transformarea unor roci din materiale organice sub actiunea conjugata a factorilor fizici, chimici si biologici in zona de contact a atmosferei cu litosfera. Rezultand din actiunea factorilor de mediu, solul este un corp natural care se formeaza si evolueaza la suprafata uscatului prin dezagregarea si alterarea rocilor sub actiunea organismelor (vegetale si animale), in diferite conditii de clima, relief.
    Ca urmare a conditiilor naturale, pe raza comunei Cuza - Voda, apar urmatoarele tipuri de soluri:

  • cernoziomuri ciocolatii,
  • cernoziomuri slab levigate,
  • cernoziomuri carbonatice.

    In comuna Cuza - Voda predomina solurile tipice de climat arid, cel mai intalnit fiind cernoziomul, cu o fertilitate naturala, fiind propice culturilor cerealiere, a plantelor tehnice, etc.
           
    Subsolul
    Comuna dispune de un zacamant de argila caolinoasa, exploatat de cca. 100 de ani, valorificat prin instalatiile de uscare/macinare de la Medgidia si de un zacamant de nisip bun pentru constructii - rezerva limitata, exploatata ocazional.
    Extragerea minereului produce modificarea reliefului, care, prin control (terasari, plantari, inierbari) poate conduce la efecte spectaculoase ale peisajului din zona.
    Terenul de fundare este alcatuit din loess cu strat de pamant vegetal la suprafata, gros de cca. 30 cm. Pentru cladirile parter si P+1 nu sunt necesare studii geotehnice aprofundate. Nivelul apelor subterane se afla la cca. 1 m adancime in apropierea derelei si creste treptat pana la cca. 15 m in partea de vest a vetrei.
    Din punct de vedere al degradarii/poluarii solului au fost identificate ca zone critice teritoriile comunelor Harsova, Ciobanu, Baneasa si Lipnita unde, in perioada anului 2004, s-au efectuat studii pedologice aprofundate pentru perimetrul de ameliorare, terenuri care necesita reconstructie ecologica. Comuna Cuza - Voda nu este cuprinsa in aceste studii ca avand terenuri degradate sau poluate.
   
    Riscuri naturale
    In perioada primaverii sunt specifice ploile torentiale. La debite foarte mari, cat si in cazurile duratei prelungite ale acestora, combinat cu debitele mari, se produce inundarea gospodariilor situate in imediata apropiere a derelei si in special in aval.
    In anii 1990 s-au efectuat lucrari de largire si adancire a albiei Agi Cabul in traversarea vetrei.
    Pe traseul albiei se observa depuneri de aluviuni, care impun continuarea lucrarilor de intretinere si corectare a albiei paraului.
    Dereaua traverseaza partea de est a satului pe o lungime de 850 m. Ea poate provoca inundarea locuintelor aflate in apropierea albiei si cresterea umiditatii solului in partea de vest a zonei de locuit (cca. 12 ha). Lucrarile de crestere a sectiunii de curgere si de modernizare a podurilor peste derea au avut ca efect diminuarea pericolului inundatiilor. Sunt necesare lucrari periodice de decolmatare, corectare a traseului albiei si eventual redimensionarii/amenajarii sectiunii de curgere. Lucrarile vor include captarea izvorului existent in partea de sud-est (afluent al derelei).
    Paraul Docuzol necesita lucrari de regularizare/amenajare care sa permita evitarea inundatiilor si a excesului de aciditate in zona joasa a satului si pe terenuri agricole.
    In ultimii ani localitatea Cuza - Voda s-a aflat pe lista comunelor care au avut de suferit de pe urma inundatiilor, caderile masive de apa punand in pericol casele si gospodariile oamenilor.

    Conditii climaterice
    Clima zonei este cea specifica Dobrogei centrale, cu variatii de temperatura relativ mari si volum redus al precipitatiilor.
    Clima se caracterizeaza prin veri timpurii calduroase si lungi, deseori cu vanturi uscate. Se simte deficitul de umiditate. Toamnele sunt lungi, secetoase si cu brume frecvente, iar iernile sunt dominate de vanturi puternice care spulbera zapada.
    Datele climatice sunt importante pentru desfasurarea activitatilor din teritoriu (in agricultura, transporturi, pentru proiectarea, conformarea si executarea constructiilor, la orientarea si amenajarea strazilor, pentru interventii la incendii, etc.).
    Clima zonei prezinta caracter de continentalism usor excesiv, cu oscilatii diurne mari, dar si oscilatii anuale ale temperaturii aerului, precipitatiilor si starii de umiditate.
    Specificul zonei este dat de volumul redus al precipitatiilor comparativ cu restul tarii, seceta fiind mai accentuata in anotimpul rece.
    Precipitatiile solide (zapada) inregistreaza o frecventa mai redusa in perioada 5 decembrie - 17 martie, durata acoperirii solului cu zapada avand o medie mult mai mica (cca. 25.3 zile/an), fata de alte zone ale tarii.
   
    Calitatea factorilor de mediu
    Temperatura medie anuala este de 11 C, iar temperatura medie lunara cea mai ridicata se inregistreaza in luna iulie de 23 C. Cea mai scazuta temperatura este in luna ianuarie, de - 10C. Maxima absoluta inregistrata la cea mai apropiata statie meteorologica- cea din Cernavoda, este de 40C in luna august.
    Durata de stralucire a soarelui este de cca. 100 zile, fiind cea mai mare din tara, cu peste 40 zile tropicale pe an.
    Minima absoluta inregistrata este de - 20C in luna decembrie, fiind resimtita lipsa zapezii in timpul iernii.

    Precipitatiile

    Regimul de precipitatii este relativ redus, iar repartizarea acestora este neuniforma. Luna in care cad cele mai multe precipitatii este luna mai, iar mai deficitare sunt lunile august si septembrie.
    Media anuala a precipitatiilor este de aproximativ 400 mm. In cursul verii, acestea pot avea un caracter torential, depasind uneori in 24h cantitatea medie lunara sau chiar anuala.
    In anii secetosi, intervalele de timp in care lipsesc precipitatiile au o durata foarte mare, motiv pentru care se impune reabilitarea sistemelor de irigatii.

    Vanturile
    Crivatul este vantul dominant care aduce geruri mari si spulbera zapada de pe locurile inalte si de pe versanti, deteriorand liniile de energie electrica si caile de comunicatie.

    Flora si fauna
    Vegetatia naturala este specifica zonei de stepa aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene, cat si specii din flora mediteraneana si balcanica.
    Pe teritoriul comunei s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa.
    Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase, porumbari si tufe de paducei.
Se pot intalni o serie de plante specifice regiunii:



  • clopotelul,
  • garofita,
  • cimbrisorul etc,

    precum si vegetatie specifica pasunilor:

  • cornul,
  • socul,
  • macesul

    In poienile cu vegetatie ierboasa se intalneste:

  • paius,
  • sulfina,

    iar in unele pasuni:

  • firuta,
  • papadie,
  • pelin,
  • coada soricelului,
  • laptele cucului.

    Padurea ocupa 68 ha, teren adiacent carierei de argila, reprezentand 0.7% din suprafata totala a comunei.
    Faunistic, se inregistreaza dominarea rozatoarelor si a pasarilor, dar si reptile reprezentate prin gusterul vargat, soparla de frunzar, etc. 

    Calitatea aerului
    Pe teritoriul comunei Cuza - Voda nu isi desfasoara activitatea societati care sa fie considerati poluatori, lipsesc obiectivele cu emisii de noxe sau cu deversari de lichide poluante. Asadar, nu exista surse de poluare cu pericol major pentru populatie, vegetatie si animale. 
    Problemele care privesc protectia mediului decurg din evacuarea deseurilor menajere, evacuarea dejectiilor umane si animaliere.
    O sursa de poluare este reprezentata de modul de depozitare a deseurilor menajere si animaliere. Deseurile din gospodarii se depoziteaza abuziv pe terenurile arabile la marginea satului fiind necesara amenajarea a doua puncte de colectare temporara a deseurilor in vederea neutralizarii, unul la vest de vatra satului si altul la est.
    In Cuza - Voda nu exista retea de canalizare. O solutie pentru eliminarea surselor de poluare menajera este realizarea sistemului de canalizare in toata comuna.

    Calitatea apei
    Comuna Cuza - Voda nu se afla in evidenta Agentiei Judeteana pentru Protectia Mediului Constanta ca fiind zona critica din punct de vedere al poluarii aerului, apelor de suprafata sau subterane si nici din punct de vedere al poluarii cu nitrati (peste 50 mg/l).
    Apa potabila furnizata populatiei se incadreaza in limitele de potabilitate.

    Reteaua hidrografica
    Comuna este traversata in partea de sud-est, pe distanta de 5.55 km de paraul Docuzol care si-a modificat volumul de apa dupa amenajarea sistemului de irigatii Carasu, la sfarsitul anilor 1960.
    Paraul incepe pe teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu, strabate comunele Castelu si Cuza - Voda, trece pe teritoriul Municipiului Mangalia unde se varsa in Canalul Dunare - Marea Neagra. Debitul paraului creste la poli. Cursul a fost regularizat prin construirea a doua baraje de retentie temporara: unul la 2 km nord-est fata de sat si altul la cca. 4.8 km in amonte.
    Terenul arabil al comunei din extravilan este integral irigat, dar utilizarea lucrarilor este mereu mai redusa, in conditiile ineficientei activitatilor agricole la nivel national.
    Sursele de apa sunt: izvorul din intravilan pentru alimentarea centralizata cu apa a satului, fantani si canalul Dunare-Marea Neagra pentru irigarea terenurilor.

    Utilitati
    Reteaua de alimentare cu apa
    Satul dispune de sistem centralizat de alimentare cu apa alcatuit din captarea unui izvor de suprafata, conducte de transport apa la rezervorul de inmagazinare si retea de distributie.
    In prezent alimentarea cu apa potabila a comunei se face prin put forat, aflat la o distanta de 1km de localitate, in apropierea carierei de caolina. Lucrarile de reabilitare si extindere a retelei de alimentare cu apa potabila au fost finalizate in 2006 in proportie de 80%, asigurand tuturor locuitorilor apa de foarte buna calitate.
    In anul 2007 aceste lucrari vor fi finalizate in proportie de 100%.
    Situarea comunei in zona riverana Canalului Dunare - Marea Neagra si traversarea ei de paraul Agi Cabul sunt premise create pentru eficientizarea retelei de irigatii si implicit a utilizarii lor.
    Teritoriul comunei este situat integral in sistemul de irigatii Carasu, iar suprafetele agricole sunt irigabile. Apa necesara este preluata din Canalul Dunare - Marea Neagra prin statia de baza Mircea Voda. Aceasta sigura necesarul de apa pana la Valea Paraului Cabul, constituind o limita fizica naturala.
    In cuprinsul comunei exista traseul principal de irigatie din zona, canale secundare, conducte si o statie de pompare.
    In cursul ultimilor ani, sistemul a fost utilizat intr-o proportie redusa, datorita costurilor mari ale serviciilor prestate. In anul 2005, datorita ploilor abundente pe durata majoritatii lunilor, sistemul de irigatii nu a mai fost utilizat.
   Sunt necesare modernizari ale sistemului de irigatii care sa sporeasca substantial eficienta economica a irigatiilor.

    Sistemul de canalizare
    La nivelul comunei Cuza - Voda nu exista in prezent sistem de canalizare in vederea colectarii apelor menajere uzate. Locuitorii, institutiile publice, unitatile de productie/depozitare utilizeaza latrine uscate de tip taranesc. Lipsa canalizarii centralizate constituie disconfort major de ordin sanitar.
    De altfel, Primaria din localitate a cuprins in lista de prioritati introducerea, in viitorul apropiat a sistemul de canalizare si constructia unei statii de epurare si tratare ape uzate, orientandu-se spre necesitatile populatiei.
    Realizarea statiei de epurare mecanica si biologica va ocupa o suprafata de 2.500 mp si va fi amplasata in apropierea paraului Agi Cabul, cu descarcarea apelor epurate in acest parau.
   Se vor executa retele de canalizare menajera pe strazile unde panta terenului permite scurgerea apelor gravitational si acolo unde sunt locuinte cu instalatii interioare de alimentare cu apa si canalizare si in special in cartierul rromilor.

    Reteaua de alimentare cu energie electrica
    Comuna Cuza - Voda este alimentata cu energie electrica din Sistemul Energetic National, furnizorul de energie electrica este compania Enel Electrica Dodrogea SA.
    Lungimea totala a retelei de alimentare cu energie electrica este de 9 km, la care sunt racordate 820 gospodarii, din cele 843 existente.
    Satul si trupurile izolate sunt racordate la statia de transformare Medgidia Nord. Teritoriul comunei este traversat de L.E.A. 110 KV si 400 KV care fac legatura  intre statiile Constanta, Cernavoda si Gura Ialomitei.
    Aparitia unor locuinte noi pe raza comunei presupune amenajari suplimentare a retelelor electrice existente. In acest sens, Primaria comunei considera necesara extinderea retelei pe o lungime de 7 km.
    In anul 2004 a fost inceputa lucrarea privind  reabilitarea sistemului de iluminat public stradal. In prezent aceasta lucrare a fost finalizata, intreaga comuna dispunand de iluminat public.

    Sistem de salubritate
    In localitate, deseurile din gospodarii se depoziteaza abuziv pe terenurile arabile la marginea satului. Este necesara amenajarea a doua puncte de colectare temporara a deseurilor in vederea neutralizarii, unul la vest de vatra satului, pe un teren neproductiv si altul la est, in zona in care s-a exploatat zacamantul de nisip. Nu exista unitati economice care sa realizeze colectarea/sortarea/reciclarea gunoaielor si supravegherea depunerilor. In acest sens este necesara organizarea unui serviciu privat sau in cadrul Primariei, care sa urmareasca functionarea si eficientizarea acestei activitati.
    La nivelul comunei Cuza - Voda nu este infiintat un serviciu de gospodarie comunala cu personal angajat, care sa asigure si sa mentina curatenia stradala.
    Deseurile menajere putrescibile se vor colecta in gospodarii, in gropi de compost pentru fiecare gospodarie. Celelalte deseuri vor fi depuse pe platformele temporare de gunoi. Dejectiile animaliere vor fi pregatite si utilizate ca ingrasamant natural.
    Satul dispune de un cimitir plasat bine fata de celelalte zone functionale si ocupa o suprafata de 1.82 ha, considerata a fi suficienta pentru necesarul pana in 2015.

    Incalzirea locuintelor
    Incalzirea locuintelor din comuna Cuza - Voda se realizeaza cu sobe pe baza de combustibil solid (lemne, carbuni).
    Statia de primire a gazelor existenta in Medgidia se afla la cca. 3 km de satul Cuza - Voda, retelele proiectate ale Municipiului la cca. 2 km (distanta cea mai scurta), iar conducta de aductiune Lumina - Medgidia are traseul le 400-600 m departare de limita de est a intravilanului satului.
    Unul dintre obiectivele de dezvoltare a localitatii, il constituie si racordarea la sistemul de furnizare si distributie a gazelor naturale apartinand companiei Congaz SA Constanta, obiectiv ce se va realiza pana in anul 2010.



.


    Comuna Cuza - Voda se afla si se dezvolta in zona social - economica complexa, riverana Dunarii (Canalul este brat al acesteia), in zona de influenta a Centralei nuclearo - electrice Cernavoda (R = 30 km) si ca unitate suburbana a Municipiului Medgidia.
    Satul se afla la 2 km de limita Municipiului Medgidia, la 20 km fata de C.N.E. Mentinerea comunei in zona riverana Canalului este justificata de pozitia ei in teritoriu, de reteaua drumurilor, de conductele pentru transport petrol si gaze, de liniile electrice aeriene si in primul rand de relatiile intense de functionare cu localitatile acestei zone (Medgidia, Castelu, Mihail Kogalniceanu, Poarta Alba, Cernavoda, etc.).
   
    Premisele dezvoltarii regionale in Romania
    Politica de dezvoltare regionala reprezinta o componenta esentiala a procesului de reforma in Romania, avand drept scop principal diminuarea dezechilibrelor economice si sociale acumulate, preintampinarea aparitiei unor noi dezechilibre si sustinerea dezvoltarii generale durabile a tuturor regiunilor tarii.
    Aceasta politica a fost introdusa in Romania in anul 1998. Pana la acea data, Romania nu si-a formulat in mod clar o politica de dezvoltare regionala, desi guvernele au actionat in acest sens prin diverse politici macro-economice si sectoriale.
    Conceptul national de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri planificate si promovate de autoritatile administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi actori (privati, publici, voluntari), in scopul asigurarii unei cresteri economice, dinamice si durabile, prin valorificarea eficienta a potentialului regional si local, in scopul imbunatatirii conditiilor de viata.
    Acest concept se regaseste in Planul National de Dezvoltare (PND) care traseaza o strategie coerenta la nivel sectorial si regional, vizand domenii cum ar fi:

  • dezvoltarea intreprinderilor,
  • piata fortei de munca, 
  • atragerea investitiilor, 
  • transferul de tehnologie, 
  • dezvoltarea sectorului IMM-urilor, 
  • imbunatatirea infrastructurii, 
  • calitatea mediului inconjurator, 
  • dezvoltarea rurala, 
  • sanatatea si educatia, 
  • invatamantul si cultura.

    Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicilor regionale si se refera la urmatoarele aspecte:

  • inlaturarea sau diminuarea saraciei in zonele rurale;
  • echilibrarea oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban si cel rural; 
  • stimularea initiativelor locale; pastrarea patrimoniului spiritual si cultural.

    In acelasi timp, politica de dezvoltare regionala trebuie sa se incadreze in tendintele majore existente in prezent, si anume globalizarea, favorizarea strategiilor pe termen lung, precum si stabilirea parteneriatelor in dezvoltarile pe verticala si pe orizontala.

    Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:



  • diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intarziata); preintampinarea producerii de noi dezechilibre;
  • indeplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de coeziune); 
  • corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; 
  • stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si care este in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale incheiate de Romania.

   
    Prezentarea regiunii de dezvoltare 2 sud-est
    Datorita amplasarii sale geografice - judetul Constanta - comuna Cuza - Voda face parte din Regiunea de Sud - Est, la care sunt arondate si judetele: Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea.
    Suprafata totala a acestei regiuni este de 35.762 ha, fiind clasata pe locul II dupa Regiunea de Nord. Teritoriul Regiunii de Sud - Est reprezinta aproximativ 15% din suprafata totala a tarii.
    Mediul urban concentreaza aproximativ 55,5% din populatia Regiunii de Sud - Est, cu tendinta de scadere in viitor.
In anul 2004, gradul de ocupare inregistrat la nivelul Regiunii de SE era de 35,8%, nivelurile cele mai ridicate fiind in domeniul serviciilor (36,4%) si agriculturii (35,3%). Gradul de ocupare al fortei de munca la nivelul ramurilor industriale prezente in aceasta zona se situa la nivelul anului 2004 la 28,3%.
    Rata somajului pentru aceasta zona era la nivelul anului 2004 de 6,9%, peste media la nivel de tara - 6,3%.
    Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizeaza prin intrarea in declin a ramurilor industriale, generand lichidare si/sau restructurarea marilor intreprinderi (cu impact negativ asupra somajului) si infiintarea de IMM-uri.
    Potrivit datelor statistice existente la nivel regional, in ultimii ani ponderea in economia regiunii o detin microintreprinderile si intreprinderile mici si mijlocii. Majoritatea intreprinderilor mari activeaza in industria prelucratoare, constructii, transport si depozitare.
    Regiunea de SE dispune de o serie de resurse naturale care, utilizate in mod adecvat, pot avea un rol semnificativ in dezvoltarea socio-economica a zonei. Cele mai importante sunt zacamintele de petrol si gaze naturale, carierele de piatra si sare.
    Unul din puncte forte ale regiunii de SE este Portul Constanta, cea mai importanta poarta economica a tarii noastre catre Europa. De altfel si porturile Galati, Braila si Tulcea sunt recunoscute in lume atat pentru capacitatea de marfuri tranzitate, cat si pentru navele de mare tonaj construite aici.
    PIB-ul Regiunii de SE in anul 2000 a fost de 4,65 miliarde euro, in crestere 16,25% fata de anul 1999. Regiunea de SE a tarii contribuie la cresterea produsului intern brut la nivel national cu 15,1%.
    In anul 2000, PIB-ul regional pe cap de locuitor a fost de 1.596,17 euro, usor sub nivelul national, regiunea de SE ocupand locul 6 la nivel interregional.
       Agricultura, principala activitate economica din spatiul rural, impreuna cu piscicultura, silvicultura si exploatarea forestiera au o contributie de 14,1% la formarea PIB-ului regional.
    Datorita influentei negative a unor factori precum ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura si caracterul sezonier al acestei activitati, o mare parte a populatiei din mediul rural se confrunta cu optiuni de ocupare limitate fiind nevoita sa munceasca pentru asigurarea unui nivel minim de trai in activitati cu productivitate redusa. In profil regional, structura populatiei ocupate dupa statutul profesional releva ca in regiunile predominant agricole (cum este cazul Regiunii de Sud - Est) lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati reprezinta 70% din populatia ocupata.



    Industria

    ANALIZA S.W.O.T. A COMUNEI CUZA - VODA
    Pozitia geo-politica
    Puncte tari

  • Situata in centrul judetului Constanta la 4 km nord de limita municipiului Medgidia;
  • Accesibilitate:
    • DJ 222 (2,5 km),
    • DN 22 C (17 km),
    • DN 3 (20 km).
  • Situarea in teritoriu favorizeaza organizarea programelor si demersurilor in sensul relansarii economice, inclusiv cooperarea cu orasul Medgidia, Cernavoda si Constanta;

Puncte slabe

  • Distanta fata de Municipiul Constanta (40 km);
  • La ploi torentiale se produce inundarea gospodariilor situate in imediata apropiere a derelei si in special in aval;
  • Temperaturi ridicate in cursul verii;
  • Clima cu oscilatii diurne mari, dar si oscilatii anuale ale temperaturii aerului, precipitatiilor si starii de umiditate.




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1979
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved