Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Depresiunea Corbi - Studiu fizico-geografic si al impactului antropic asupra mediului

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



Depresiunea Corbi

Studiu fizico-geografic si al impactului antropic asupra mediului



Cuprins

Cap. Pag.

Scurt istoric al cercetarilor............ 1

Pozitionarea si limitele geografice......... 2

Constitutia geologica si dezvoltarea paleogeografica.

Relieful depresiunii..............

Elemente de petrografie si structurale.

Aspecte morfometrice............

Modelarea actuala a reliefului.........

Caracteristici climatice..............

Factorii genetici ai climei...........

Particularitati climatice............

Caracterizarea hidrografica a depresiunii........

Factorul edafic.................

Potentialul ecologic...............

Actiunea antropica................

Desfasurarea habitatului............

Disfunctionalitati in utilizarea spatiului geografic..

10. Concluzii...................

BIBLIOGRAFIE

2. Pozitionarea si limitele geografice

Situata pe culoarul de vale a Raului Doamnei, in sectorul mijlociu al acestuia, depresiunea Corbi se desfasoara pe o distanta de aproximativ 10 km. de-a lungul raului, pe directia acestuia de scurgere, N-S, fiind flancata in E si V de culmile muscelelor Argesului.

In cadrul depresiunii se dezvolta o singura localitate , Comuna Corbi, formata din satele Corbi si Jgheaburi la N, Corbsori si Poenarei in centru si Stanesti si Poduri in zona sudica a acesteia, formand trei cupluri de asezari umane bine determinate spatial. Satele Corbi, Poenarei si Stanesti sunt situate pe dreapta raului si versantul drept al depresiuni, satele Jgheaburi , Corbsori si Poduri fiind situate pe versantul

Fig. Judetul Arges Fig. 2 Comuna Corbi in cadrul

judetului Arges

stang.

Comuna Corbi este situatata in zona central-nordica a judetului Arges, la distante aproximativ egale fata de primele foste capitale ale Tarii Romanesti- Campulung spre N-E 34 km, si Curtea de Arges spre S-V 31 km., la intersectia paralelei de 45 17″ latitudine Nordica cu meridianul de 24 48′ longidudine estica. Aria depresionara corespunzatoare suprafetei comunei Corbi este invecinata cu Comuna Nucsoara la nord, comuna Domnesti la sud, Comuna Aninoasa la est, comuna Bradulet in nord vest si Musatesti la sud vest, fiind strabatuta de drumul

Fig. 3 Pozitionarea depresiunii in cadrul Subcarpatilor Getici

judetean 731 Piscani-Domnesti.

Depresiunea este limitata in nord de depresiunea de contact Nucsoara, la sud de depresiunea intracolinara Domnesti, fiind flancata spre vest de dealurile Muchia Mare spre nord si Toaca spre Sud, iar spre est de pintenul dur al Platicai(1143m), continuat spre sud cu Dealurile Schitului a caror altitudine scade sub 800m.Depresiunea se largeste mult in zona centrala si se ingusteaza in limitele de nord si sud.

3. Constitutia geologica si dezvoltarea paleogeografica

Depresiunea face parte din Muscelele subcarpatice argesene, iar ca

o consecinta a genezei si evolutiei lor si a corespondentei acestui sector cu bordura sudica scufundata a cristalinului carpatic( Depresiunea Getica), pozitia lor este mai nordica, intrand in direct contact cu masivele cristaline.

In procesul de sedimentare a bazinului getic, apele lacului mio-pliocen au suferit transgresiuni si regresiuni intrand mult pe cristalinul culmilor carpatice. La sfarsitul pliocenului si inceputul cuaternarului a avut loc inaltarea Carpatilor, ca urmare a orogenezei valahe, raurile carpatice acoperind cea mai mare parte a Depresiunii Getice cu o larga cuvertura de pietrisuri numita Pietrisurile de Candesti. Astfel intrega regiune a fost transformata intr-o regiune piemontana, Piemontul Getic.

Miscarile stirice si cele valahe afecteaza usor in conditiile unor oscilatii pe verticala straturile extremitatii nordice a piemontului. Cel de-al doilea paroxism valah de la inceputul cuaternarului (villafrachian) reactiveaza partial vechea falie marginala carpatica si duce la definitivarea formarii Subcarpatilor. Cu deosebire intre Topolog si Dambovita, lacul tertiar a inaintat mult spre domeniul carpatic, suprapunandu-i un pachet gros de roci sedimentare si a sa sudeze sis a acopere vechea falie marginala. Ca urmare , in timpul orogenezei valahe, in aceasta regiune nu se produce decat o inaltare pe verticala s o accentuare a monoclinului, cu foarte rare si discontinue incretiri ale straturilor.

Eroziunea continentala ulterioara a inaltat cuvertura de pietrisuri, in cea mai mare parte, concomitant cu evidentierea cutelor carpatice. Muscelele argesene se caracterizeaza printr-o dispunere izolata a depresiunilor limitrofe muntilor, fapt ce tradeaza slaba influenta a tectonici si originea lor predominant eroziva de contact.

Depresiunile subcarpatice interne incep cu cea mai tipica dintre acestea si ca geneza, de pe Raul Targului, Depresiunea Campulung, care se prelungeste catre nord-vest la localitatea Candesti, de unde pe un culoar ingust, separa Muscelele Rausorului (Platicii) pana la Bahna Rusului si ajunge la Slatina, pe Raul Doamnei. De aici se extinde si mai mult inspre sud pe Raul Doamnei cu Nucsoara- Corbi- Corbsori.

4. Relieful depresiunii

Depresiuneaa este cunoscuta in literatura de specialitate sub denumirea de depresiunea Corbi, cu o extindere catre nord pana la varful Stupinii (1167 m) ce cuprinde si depresiunea Nucsoara, rezultand astfel un culoar depresionar Nucsoara- Corbi.

Prin depresiunea Nucsoara spre nord se face legatura cu depresiunea intramontana Bahna Rusului, ultima prelungire spre sud-est a depresiunii Lovistei, situata intre Fagaras la nord si horstul Cozia -Ghitu catre sud.

Fig. 4 Depresiunea Corbi vazuta dinspre sud. Sursa www. googleearth.com

4.1 Elemente de petrografie si structurale

Depresiunea este in general formata din depozite paleogene si miocene dispuse monoclinal. Aceste strate se extind si in depresiunea Bahna Rusului situata la nord de masivul Ghitu.

Genetic face parte din tipul de depresiune tectono- eroziva, in forma de uluc depresionar, cu versanti in trepte punand in evidenta existenta unor terase sapate fie in gresia slab cimentata, numita gresie de Corbi, fie in argile, marne si alte roci sedimentare existente in in zona, nisipuri, pietrisuri

Muscelele care flancheaza culoarul depresionar Nucsoara- Corbi pe directia nord sud mai sunt cunoscute si sub denumirea de Muncele sau Plaiuri: cele din dreapta Raului Doamnei pornesc din varful Stupinii 1176m la nord, scad altitudinal in zona satului Corbi la aproximativ 700 m, pentru ca in varful Toaca sa ajunga la 895m, scazand apoi iarasi in altitudine pana la contactul cu Podisul Getic.

Pe stanga intre Raul Doamnei si Bratia se desfasoara de la nord la sud Plaiurile sau Muscelele Platicai., cu altitudinea maxima de 1143 in nord, scazand la sub 800m in Plaiurile Schitului. Culmile netezite in conglomerate miocene se inscriu in suprafata de eroziune Gornovita, inaltate fiind de miscarile de ridicare din Cuaternar.

Fig 5 Manastirea Corbii de Piatra, sapata intr-un bloc de gresie, inalt de 30 m

Structura petrografica specifica zonei, gresii cu diferite grade de consolidare, argile, marne, fiind vulnerabila la actiunea agentilor externi, a determinat prin procese de eroziune diferentiala, de inghet-dezghet, eolizatie, creearea unui relief petrografic specific de canapele, scaune , ciuperci, precum si de forme scobite in gresia cu diferite grade de consolidare numite de localnici Chilii. Aceste forme se gaesc in dealul Muchia Mare, pe dreapta Raului Doamnei, in vestul zonei centrale a satului Corbi Potrivit folclorului local acestea au fost locuite in trecut de calugarii care slujeau la biserica rupestra situate in stanga Raului Doamnei , in satul Jgheaburi, numita Manastirea Corbii de Piatra. Aceasta este sapata in interiorul unui bloc de gresie monoclinal cu pereti verticali si o inaltime de 30 m.

.

Fig. 6    Fig. 7

La Chilii. Forme create de agentii externi in gresie

In sudul depresiunii pe stanga raului Doamnei , in zona satului Stanesti, se gasesc ca urmare a proceselor de pluviodenudare si siroire ce au afectat depozitele argiloase, forme piramidale, numite piramide de pamant.

In dealul Toaca, apar o serie de micropesteri sapate in conglomerate si gresii.

Zona de contact dintre depresiunile Corbi si Nucsoara este reprezentata de un sector ingust sapat in roci dure cu aspect de chei numit cheile Gherghelaiei.

Prezenta substratului argilos coroborata cu precipitatiile bogate si actiunea antropica determina dese alunecari de teren, ce afecteaza cu precadere zona versantilor din partea nordica a depresiunii.

Fig. 7    Fig. 8

Ciupercile, forme sapate in gresie

Efectele negative sunt resimtite prin deteriorarea cailor de comunicatie si a constructiilor de pe suprafata gospodariilor localnicilor. Drumul judetean 731 Piscani-Domnesti a fost in dese randuri distrus pe mai multe portiuni, traficul rutier fiind uneori imposibil, localiatea Nucsoara devenind astfel izolata. Fenomene similare au loc si in zona centrala a depresiunii, intre satele Corbi si Corbsori, insa cu efecte negative mai putin evidente.

Totodata , afectati de alunecari sunt si versantii estici, ce au o panta mai accentuata si fiind puternic despaduriti pentru pasuni si fanete. Apare pe alocuri si eroziunea de suprafata ce da aspectul unor zone de badlands pe anumite portiuni. Cu toate acestea Depresiunea Corbi si in general Muscelele Argesului sunt mai putin afectate de astfel de procese fata de alte zone subcarpatice.

Fig. 9 Bloc de gresie prabusit Fig. 10 Vedere asupra satelor Corbi si

Jgheaburi dinspre sud est

In plan indepartat dl. Muchia Mare

Datorita pantei de scurgere si a structurii petrografice eterogene, lunca Raului Doamnei este relative ingusta si discontinua in zonele de nord si sud ale depresiunii si mai larga in zona centrala a acesteia unde rar atinge latimea de 100m. Aceasta este constituita din pietrisuri , rar nisipuri, prezente in zonele de confluenta unde paraurile ( Glodoasa, Suhatului) creeaza conuri de dejectie in perioadele cu ploi puternice, care deseori modifica cursul Raului Doamnei. Acest lucru este posibil prin regularizarea debitului Raului Doamnei dupa constructia barajului Baciu in 1967, cu scopul maririi volumului de apa din barajul Vidraru. Acest lucru s-a intamplat si pe raul Valsan, acestuia fiindu-i drastic redus debitul.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3118
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved