Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Managementul Turismului - SERVICIILE DE TRANSPORTURI TURISTICE

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic



Managementul Turismului

SERVICIILE DE TRANSPORTURI TURISTICE



Dezvoltarea transporturilor este rezultatul procesului de evolutie a intregii noastre societati, cand intr-un anumit stadiu de dezvoltare, transporturile se desprind ca o ramura de sine statatoare a productiei materiale.

1. Importanta transportului in economia nationala

Transporturile ca sector al economiei nationale, reprezinta o prelungire a proceselor de productie pana la locurile de consum productiv.   

Dezvoltarea transporturilor este condilionatd de existenta in primul rand a unui parc rulant specific fiecarei forme de transport: terestru, feroviar, aerian sau naval.

Mijloacele de transport au un rol unic definit in activitatea de ransporturi, aceea utilizarea fiecarui mijloc de transport se caracterizeaza printr-o serie de avantaje sau dezavantaje privind:

capacitatea

rapiditatea

comoditatea

economicitatea

si altele

Pentru a satisface cerintele de transport ale economiei nalionale, cu o eficienta economica mai sporita, existenta si, utilizarea in paralel a diferitelor mijloace de transport.

Serviciile de transport nu pot fi stocate: mijloacele de transport se deplaseaza odata cu incarcaturile respective si indiferent de numarul de calatori transportati intr-o cursa, respectiv de gradul de utilizare a capacitatii unui mijloc de transport, dupa tenninarea cursei serviciul de transport a fost practic consumat.

Transporturile se caracterizeaza prin oscilatii sezoniere pronuntate ale cererii de servicii, in functie de frecventa solicitarilor in varfurile de sezon Si in perioadele de extrasezon.

Spre deosebire de elasticitatea caracteristica a cererii pentru serviciile de transporturi, oferta de servicii in transporturi este o oferta rigida, volumul maxim al ofertei se limiteaza practic la nivelul de dotare cu capacitAtile de transport disponibile intr-un moment dat.

A. Rolul transporturilor turistice

Transportul, ca serviciu turistic, reprezinta nu numai posibilitatea de acces la consumul turistic, ci si o componenta importanta a acestuia.

In calitate de componenta a consumului, deci si a productiei turistice, serviciile de transport sunt totodata un' element dinamizator al circulatiei turistice interne, dar mai ales intemationale

Legaturile dintre turism si transport sunt atat de stranse, complexe

Adaptarea, specializarea mijloacelor de transport pentru. transportul turistic, determind cresterea ponderii mijloacelor de transport si a serviciilor de transport in calitatea si pretul ofertei turistice in ansamblul ei.

Pentru derularea traficului turistic se apeleaza la o gama variata de mijloace de transport: deseori, deplasarea turistilor necesita folosirea combinata a mai multor mijloace de transport, in functie de distanta pana la locul de destinatie, de caracteristicile itinerarelor alese, de starea cailor de comunicatie si a infrastructurii lor tehnice, de intensitatea si sezonalitatea circulatiei turistice, de competitivitatea tarifelor practicate pentru diferite forme de transport, de rapiditatea, comoditatea deplasarilor etc.

Timpul liber total (T) de care dispune un turist potential pentru efectuarea unei calatorii de vacanta este compus din ` doua elemente principale: din timpul cheltuit pentru deplasare, ' respectiv pentru realizarea transportului pentru a ajunge la destinalia acceptata (t) si din durata sejurului (S), ceea ce permite stabilirea urmatoarei relatii:

T = t + S

In functie de formele de turism practicate, de distanjele parcurse pana la locul de destinatie si respectiv, de viteza de deplasare, componenta "t' poate afecta sensibil bugetul total de - timp al turistului, dand nastere la o serie de relatii derivate, ca de exemplu:



T = t + S (minim)

in cazul diferitelor forme de turism caracterizate prin sejururi scurte (de exemplu: tururi de circuit, raliuri automobilistice, drumetie etc.);

T = t (minim) + S

in cazul diferitelor forme de turism sedentar (de exemplu, , vacante la munte sau pe litoral, tratamente balneo-medicale etc.), precum si in cazul folosirii unor mijloace rapide de transport;

T s S

in cazul unor destinatii situate in apropierea localitatii de resedinta turistului (de exemplu, turismul preorasenesc), cand practic durata deplasarii nu mai este luata in considerare.

B. Componente ala transporturilor de pasageri.

In functie de preferintele turistilor pentru un anumit mijloc de transport sunt determinate de o serie de factori, intre care locul principal il ocupa distanla, viteza, tariful, confortul etc.

Parametri variabili cei mai importanti care determina alegerea unui mijloc de transport de catre un pasager sau de catre agentul economic organizator de tururi, sau, pentru acelasi mijloc de transport, alegerea unui anumit transportator ori a anumitor servicii, in contextul unor tarife prealabil cunoscute, sunt urmatorii:

1. Distanta ce va trebui parcursa de la resedinta turistului pana la destinatia vacantelor;

2. Factorul timp. Este important ca voiajul sa poata fi efectuat la timpul volt si ca timpul de calatorie sa nut depaseasca anumite limite acceptabile pentru turist in contextul timpului total afectat concediului;

Disponibilitatea si accesibilitatea serviciului. De la bun inceput trebuie sa se dispuna de mijloace capabile a transporta pasagerii pe ruta sau pentru destinatia dorita. Trebuie ca aceste servicii sa fie usor accesibile si sa aiba la dispozitie informatii necesare asupra posibilitatilor oferite;

4. Securitatea si regularitatea. Standardele referitoare la aceste objective devin din ce in ce mai pretentioase la toate formele de transport. Totusi, aprecierea individuala a riscului de accident sau de neregularitate ramane Inca until din factorii decisivi pentru preferintele de utilizare a unui mijloc de,,,,, transport;

5. Confortul voiajului. Cu referire la ansamblul , senzatiilor psihice si fiziologice resimtite de pasageri in interiorul vehiculului pe durata voiajului, s-a incercat sa se gaseasca un indice general reprezentativ al gradului de confort;, al voiajului care ar putea fi utilizat ca mijloc de comparalie intre diferitele moduri de transport.

Printre factori care determina gradul de preferinte pentru atragerea unui mijloc de transport sunt cu precadere:

- gradul de sanatate al turistului

- varsta turistului

- gradul de confort al mijlocului de transport

2. Transporturile turistice rutiere

Acceptat intr-un sens tehnic, orice misca pe uscat, de la mai putin conventionalele trasuri trase de cal si snowmobile, la automobilele si limuzinele mai conventionale poate fi considerat transport rutier (pe uscat). In acest context, comparat . cu orice mijloc de transport, automobilul ramane cel mai favorabil, insa nu trebuie neglijate nici alte vehicule motorizate, in special motocicletele folosite cu precadere in comunitalile de tineret.

2.1. Importanta si perspectivele de dezvoltare a transporturilor turistice rutiere

Transporturile turistice rutiere se caracterizeaza printr-o, intensitate variabild a traficului, determinata de specificul cererilor sezoniere ale turistilor si de diversitatea itinerariilor parcurse.

Prin functional itatea lor, autocarele i microbuzele sunt destinate pentru transporturile colective (pentru grupuri de; turisti) in cadrul formelor organizate Si semiorganizate.

Pentru transporturile rutiere, turistii pot folosi, intr-o masura determinatd, si serviciile transporturilor in comun

Autoturismele sunt destinate in principal pentru calatoriile turistice pe cont propriu si semiorganizate.



Din punct de vedere al apartenentei lor, autoturismele,folosite pentru calatoriile turistice pot fi proprietate personald,, sau: proprietatea organizatorilor de turism ori a unor intreprinderis specializate de transport

In sensul rapiditatii, comoditatii si atractivitatii calatorilor nici un alt mijloc de transport nu poate, sa satisfaca in asa masura pe turistii pe cont propriu si, semiorganizati ca automobilul.

Si in prezent si in viitor procentul cel mai mare de turisti automobilisti se deplaseaza cu automobilul propriu.

Turistii automobilisti reprezinta in acest fel o sursa principala a miscarii turistice in turismul international european.

2.2 Infrastructura tehnica a transporturilor turistice rutiere   

Datorita frecventei tot mai mari a turistilor automobilisti pe sosele, turismul automobilistic devine un factor tot mai important si puternic al cererii turistice, careiai, trebuie sa i se opuna o oferta turistica corespunzatoare. Turismul automobilistic tipic cere ca pe Soselele parcurse sa fie etalati toti factorii ofertei objective ajutatoare ca: stalii de benzina, ateliere stationare de intretinere Si reparatii (service) pentru mijloacele de transport auto, depozite de piese de;; schimb, servicii mobile de asistenta tehnica rutiera, hanuri,; moteluri si hoteluri de tranzit, popasuri turistice, magazine cu marfuri specifice pentru turistii automobilisti, birouri de schimb valutar, filiale i puncte de prestatii de servicii ale agentiilor turistice, servicii sanitare, locuri de parcare etc., si toate concentrate dupa posibilitati intr-un perimetru restrans. Prin urmare, este vorba de formarea unor puncte complexe de concentrare a ofertei turistice pe magistrale de circulatie:rutiera.

In acest fel, Soselele magistrale indeosebi, la o frecvenja puternica de turism automobilistic in tranzit i in excursii,ss devin, de asemenea, i din punct de vedere economic, un; organism cu o viata economica integrata in circulatia turistica.., intema si internalionala.

In mod deosebit, aceasta priveste tara noastra, avand in vedere pe de o parte capacitatea crescanda de receptivitate_s turistica, iar pe de alta parte rolul tot mai important de tara de tranzit pentru turistii straini.

Se poate deci aprecia ca preocuparile existente pentru dezvoltarea infrastructurii acestui sector al transporturilor asigura tot mai multe posibilitati de acces automobilistic la obiectivele de interes turistic, inclusiv la zonele naturale mai izolate si, in acelasi timp, legarea mat intensa a teritoriului tdrii noastre de retelele rutiere europene (E).

In legatura cu utiSe poate deci aprecia ca preocuparile existente pentru lizarea sistematicd asoselelor frecventate din punct de vedere turistic, trebuie acordata o atenlie deosebita si unor aspecte economice de importantd majora: nu este nevoie sa se sublinieze in mod deosebit ca investitiile pentru constructiile de sosele, pentru modernizare retelei de drumuri, sunt foarte ridicate. Mijloacele investite in aceastA parte importanta a infrastructurii tehnice nationale trebuie sa fie deci valorificate ralional, spre a se amortiza cat se poate de rapid.

Rezulta, deci, ca dezvoltarea retelei de autostrazi este deosebit de costisitoare, mai cu seama daca la aspectele analizate se mati adauga si unele aspecte specifice legate de utilizarea propriu-zisa a autostrdzilor, care pot frana derularea traficului rutier:

- caracterul pronuntat sezonier al traficului, cu intensitki maxime in varf de sezon si supraaglomerari la inceputul si sfarsitul perioadelor de vacanta de vara;

- intensitatea traficului rutier depinde in mare masurA de conditiile meteorologice, care fac mai putin practicabile soselele si autostrazile pe timp de ploaie, zapada, ceala, polei etc.;

- frecventa traficului se distribuie inegal chiar i in cursul unei singure zile, traficul fiind intens in timpul zilei Si relativ redus in cursul noptii;

- viteza medie de deplasare a autovehiculului se reduce

pe anumite portiuni ale traseelor rutiere, dictate de restrictiile impuse de circulalie (curbe, stopuri etc.);

intretinerea soselelor ss autostrdzile provoaca si ea cheltuieli ridicate.

Aspectele prezentate justifica necesitatea unor analiz6 minulioase si complexe din partea specialistilor din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Amenajarii: Teritoriului, care trebuie sd preceada deciziile pentru investitiile propuse pentru dezvoltarea infrastructurii tehnice rutiere i a cercetarilor pentru gasirea unor solutii de combinare armonioasa a traficului rutier cu dezvoltarea i a altor forme de transporturi turistice.



Din experienta internalionala rezulta ca valorificarea soselelor si autostrazilor din punct de vedre turistic poate fv realizata in trei moduri:

a) prin plata directa a unor tarife pentru utilizarea soselelor, ceea ce poate fi realizat numai in cazuri rare (pd autostrazi);

b) prin amenajarea unor obiective paralele, destinate exclusiv sau in principal pentru turistii automobilisti; utilizatorii principali at soselelor;

c) indirect, prin evaluarea efectului multiplicator al. circulatiei turistice automobilistice pe un camp gravitational mai larg de activitate, de-a lungul unor artere rutiere de circulatie turistica sau a unor zone turistice prin care se deruleaza traficul turistic automobilistic.

Fara indoiala ca sunt posibile si necesare aplicarea acelor combinatii de mdsuri legate de dotarea soselelor, care, in anumite situatii date, accelereaza valorificarea lor din punct de vedere turistic.

Daca se adauga la aceasta si faptul ca turistul automobilist este un consumator potenlial mai bun decat un turist stationar, atunci se Justified atentia mat mare ce trebuie acordata problemelor turismului automobilistic si orientarii ofertei turistice corespunzatoare nevoilor specifice ale turismului automobilistic. Turismul automobilistic tipic solicita ca in masura posibilului, toti factorii ofertei sa se concentreze in anumite puncte de oprire de pe traseele rutiere, care sa se afirme ca puncte complexe de oferta. Intr-un asemenea punct se va putea sa se realizeze mult mai usor incasarile scontate din activitatea turistica, deoarece, oferta, devenind mai atractivd, va reusi sa-1 cointereseze in mare masura pe fiecare turist potential.

O asemenea conceplie privind dezvoltarea turismului automobilist necesita atat o coordonare ferma i unitara a dezvoltarii infrastructurii automobilistice, cat si cunoasterea obiectivelor generale ale dezvoltarii turismului. Realizarea unor asemenea conceptii nu se poate face pe baza intereselor izolate ale unor agenti economici, tratati ca intreprinzatori izolati, ci trebuie sa se bazeze pe analizarea multidimensionala a intereselor generale ale politicii generale a guvemului. Autostrazile i soselele sunt obiective mari, extinse, pe care se formeaza in perspectiva, in tot mai mare masurd, cererea turisticd concentrata. Aceasta necesita cooperarea organica a unui numar mare de sectoare ale economiei nationale, ca, de exemplu, unitati de productie agroalimentare, intreprinderi comerciale, servicii pentru circulatia rutiera Si reparatii, retea corespunzdtoare de cazare (hanuri, moteluri, popasuri turistice etc.) si, de asemenea, existenta unor puncte de valorificare a serviciilor din partea intreprinderilor turistice.

2. Preocupari pentru dezvoltarea in continuare a turismului automobilistic

Formele turismului automobilistic sunt in continuA dezvoltare si in tara noastra.

Pomind de la tendintele turismului automobilistic pe plan mondial, preocuparea viitoare pentru intensificarea

circulatiei turistice automobilistice poate fi orientata in urmatoarele directii:

1) dezvoltarea in continuare a bazei materiale si a infrastructurii tehnice a turismului automobilistic, in scopul atragerii intr-o mai mare masura a turistilor automobilisti pe cont propriu, prin:

a) dezvoltarea in continuare pe traseele turistice rutiere a retelei de moteluri, hanuri si hoteluri de tranzit de categoria turist, care sa fie amenajate Si dotate corespunzator nivelului, cerintelor turismului contemporan;

b) dezvoltarea retelei de popasuri turistice care sa ofere, confortul solicitat de turisti;   

c)completarea echiparii soselelor noastre cu statii de benzina, servicii de reparatii Si intretinere, unit ati comerciale Si. de alimentatie etc.;

2) diversificarea Si imbunatatirea in continuare a nivelului calitativ al serviciilor oferite turistilor automobiliti,,

indeosebi turisti semiorganizatii, prin:

a) diversificarea itinerariilor prin introducerea unor not, localitati in circuitele de tipul "Pakage-Tour' oferite de intreprinderile turistice;

b) marirea in mod corespunzator cu circulatia rutierd automobilistica existenta, a serviciilor de asistenta rutiera si asigurarea aprovizionarii cu piesele de schimb solicitate de turitii automobilisti;

c) asigurarea obtinerii rezervarilor prealabile i pentru unele servicii complementare, specifice turismului, automobilistic;

d) introducerea unor noi formule de vacant:a pentru turistii automobilisti ca: organizarea unor croaziere pe

3) intensiflcarea publicitatii turistice externe adresate segmentelor de piata din care se recruteaza turistii

automobilisti in vederea patrunderii mai intense si in circuitele internationale a formelor de turism automobilistic.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2244
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved