Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ITINERARUL I. BUCURESTI - PLOIESTI -VALENII DE MUNTE - SLANIC - BAICOI - SINAIA - BRASOV - FAGARAS - SIBIU - RIMNICU-VILCEA - PITESTI - CIMPULUNG - TIRGOVISTE - BUCURESTI

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



ITINERARUL I. BUCURESTI - PLOIESTI -VALENII DE MUNTE - SLANIC - BAICOI - SINAIA - BRASOV - FAGARAS - SIBIU - RIMNICU-VILCEA - PITESTI - CIMPULUNG - TIRGOVISTE - BUCURESTI



a. BUCURESTI - BRASOV (228 km)

Km 0 (DN 1) BUCURESTI

Municipiul Bucuresti, capitala Romaniei, este situat in partea de sud a tarii, in Cimpia Romana, la aproximativ 60 km de Dunare, 100 km de Carpati si 250 km de litoralul Marii Negre; el se desfasoara pe directiile nord-sud (53 km) si est-vest (46 km), avind suprafata de 1 521 km2.

In Piata 1848 se afla borna kilometrica 0 de unde incepe masuratoarea si numerotarea kilometrica a drumurilor nationale, pina la hotare. Teritoriul Bucurestilor este strabatut de riurile Dimbovita si Colentina, ultimul formind in partile de nord si est ale capitalei o salba de lacuri amenajate pentru odihna si recreere: Mogosoaia, Straulesti, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon, Cernica si altele.

Primele marturii ale existentei omenesti pe teritoriul orasului, identificate in cartierele Pantelimon si Colentina, dateaza din paleoliticul inferior, continuitatea si permanenta de locuire in perimetrul Bucurestilor fiind atestate de vestigii apartinind celorlalte epoci istorice descoperite in toate zonele municipiului.

Cea mai veche consemnare scrisa, cunoscuta pina in prezent, a denumirii actuale o gasim intr-un document emis de domnitorul Vlad Tepes la 20 septembrie 1459, act care se incheie cu mentiunea ca a fost dat "in cetatea Bucuresti'. Dupa ce timp de aproape doua secole a fost, impreuna cu Tirgoviste, capitala a Tarii Romanesti, din anul 1659 ramine singura capitala a statului muntean. Din Bucuresti, a ridicat Mihai Viteazul steagul luptei antiotomane in anul 1594, moment ce avea sa duca la prima unire politica a tarilor romane, realizata de voievod la 1600. Implicat in toate evenimentele majore ale tarii, Bucurestii au fost centrul revolutiilor ele la 1821 si 1848, precum si al luptei pentru Unirea Principatelor. In evul mediu orasul a jucat si un insemnat rol cultural: tipografie la 1580, Academie domneasca in anul 1694 etc.

La 24 ianuarie/5 februarie 1862 Bucurestii ramin unica capitala a Principatelor Unite, numite de atunci incolo Romania, la 9 Mai 1877 aici s-a proclamat independenta tarii, iar la 1 Decembrie 1918, in urma Marii Uniri, orasul devine capitala statului national unitar.

Bucurestii au avut si o importanta functie economica si culturala; aici s-au infiintat: prima moara cu abur din tara (1853), prima fabrica de bere (1854), s-a introdus iluminatul public cu lampi de petrol (1854), fiind primul oras din lume care a folosit aceasta inovatie, s-a infiintat uzina de gaz aerian de la Filaret (1871), fabrica de zahar de la Chitila (1876), orasul a devenit nod al retelei de cai ferate, s-a introdus tramvaiul (1872, initial cu cai; din 1894 si cel electric), au aparut, dupa primul razboi mondial, unele mari intreprinderi industriale (uzinele Malaxa, azi Faur), s-au ridicat edificii publice. In anul 1864 s-a infiintat Universitatea, apoi alte institute de invatamint superior (Conservatorul de Muzica, Scoala de Belle Arte, Facultatea de Medicina, Scoala de Drumuri si Poduri, Academia Comerciala etc!); in anul 1866 lua fiinta Societatea Literara, devenita in 1867 Societatea Academica, iar din anul 1874 Academia Romana.

Orasul de azi este o mare metropola, caracterizata din punct de vedere economic prin unitati ale industriei grele, industriei constructoare de masini, de utilaj chimic, industrie electronica, confectii, textile, chimica, alimentara, prelucrarea lemnului etc.

Municipiul Bucuresti, prin potentialul sau turistic, prin numeroasele monumente istorice, de arta si de arhitectura, prin obiectivele cultural-artistice si stiintifice, prin marile sale baze sportive, prin intinsele sale parcuri si frumoasele monumente ale naturii, constituie o puternica atractie pentru populatia tarii.

Obiectivele turistice, numeroase, au o mare valoare cultural-artistica si istorica. Dintre acestea amintim: MUZEUL DE ISTORIE AL ROMANIEI cladire monument de arhitectura, ridicata in anii 1894-1900 dupa planurile arhitectului Al. Savulescu; ceramica neolitica; "Ginditorul' celebra realizare a culturii Hamangia; piese apartinind culturii Cucuteni; tezaurul de la Hinova, ce contine podoabe de aur in greutate de peste 4 kg; vasul descoperit la Gradiston Muncelului cu inscriptia Decebalus per Scorillo; copia Columnei lui Traian; tezaurul de la Pietroasa cunoscut sub numele de Closca cu puii de aur; coiful de la Ciumesti - Satu-Mare; Proclamatia de la Pades (1821), Proclamatia de la Islaz (1848); exponate si documente privind lupta pentru Unirea Principatelor, Razboiul pentru Independenta, Primul razboi mondial si Marea Unire din 1918; numeroase marturii referitoare la perioada interbelica, participarea Romaniei la razboiul antifascist; lapidariu antic si medieval, tezaur istoric si cabinet numismatic; MUZEUL DE ARTA AL ROMANIEI (organizat intr-o aripa a Palatului Regal, cladire monument de arhitectura reconstruita in anii 1930-1937, dupa planurile arhitectului D. Nenciulescu; Galerie Nationala; Galerie Universala; Sectie de grafica; Sectie de arta decorativa) de care apartin Muzeul Colectiilor de Arta si Muzeul Ceramicii si Sticlei; MUZEUL SATULUI SI DE ARTA POPULARA (infiintat in 1936, una dintre primele institutii de acest gen din lume; ocupa 10 ha in Parcul Herastrau; 298 de constructii populare traditionale, cu inventarul lor, amplasate dupa criteriul zonelor geografice); MUZEUL LITERATURII ROMANE (cladire monument de arhitectura ridicata in anul 1863; arhitect Rudolf Boroczyn; manuscrise, documente, fotografii, editii princeps, diverse publicatii literare menite sa prezinte creatia si personalitatea marilor scriitori romani); MUZEUL DE ISTORIE' SI ARTA AL MUNICIPIULUI BUCURESTI (cladire monument de arhitectura ridicata in anii 1832-1834; refaceri in 1862; istoria orasului din cele mai vechi timpuri pina in prezent; Sectie de arta romaneasca si straina); MUZEUL DE ISTORIE NATURALA "GRIGORE ANTIPA' cladire construita in anul 1908 la staruintele savantului Grigore Antipa; cel mai mare muzeu de acest fel din tara si unul dintre cele mai reprezentative din lume; expozitia de baza, alcatuita pe criterii stiintifice riguroase, infatiseaza o parte a impresionantului patrimoniu ce numara peste 850 000 de piese; materialul este sistematizat pe citeva teme majore; prima dintre ele are in vedere evolutia Pamintului si a vietuitoarelor; cea de-a doua urmareste relatia animal-mediu ambiant; centrul de greutate al expozitiei este reprezentat de tema privind fauna globului si, in paralel, fauna Romaniei; dintre exemplarele mai deosebite ale faunei exotice amintim: strutul african (cea mai mare specie actuala de pasare, masculul putind atinge 150 kg greutate si 2,50 m inaltime), nandu (cele mai mari pasari din America, cu inaltimea de 1,20-1,50 m si greutatea de cca 25 kg), casuarii (pasari de padure, puternice, care nu zboara, dar in schimb sint bune alergatoare, putind atinge 40-50 km pe ora, si traverseaza inot riurile si fisiile de apa din jungla), pasarea nocturna kiwi (are miros bine dezvoltat datorita deschiderii narilor la extremitatea ciocului, caz unic in lumea pasarilor), cufundarii (pasari acvatice, excelente inotatoare; in caz de pericol ramin sub apa citeva minute, reaparind la suprafata la 200-300 m distanta), tucanii (au ciocuri mari, putin arcuite si scot sunete croncanite sau stridente, ascutite), termitele africane arboricole (traiesc in cuiburi construite la suprafata solului, unele masurind mai multi metri inaltime), gindacul elefant din Brazilia tropical-ecuatoriala (numit astfel dupa prelungirea in forma de trompa de elefant ce o poarta pe cap), peste 250 000 specii de fluturi, ariciul, cangurul, capibara (cea mai mare dintre rozatoare, cu lungimea de pina la 1-1,30 m, greutate pina la 60 kg si inaltimea 50 cm), soarecele saritor din deserturile asiatice (isi sapa galerii cu mai multe tuneluri de refugiu), lemingul norvegian (animal cunoscut pentru inmultirea sa masiva in anii cu hrana abundenta; la fiecare trei-patru ani), furnicarul (limba cu diametrul de numai 10-15 mm poate fi scoasa pina la 60 cm), ghitonul sau jderul-flaminzila (foarte puternic pentru talia lui, poate tiri un urs sau poate omori renul ori elanul), iakul (bun catarator pe stinci, rezistent, traieste in Tibet pina la 6 100 m alt.), dromaderul, babuinii, morsa, guerza (maimuta cu par lung pe spate, care-i amortizeaza socurile cind se arunca dintr-un copac in altul), gorila de munte (cel mai mare si puternic reprezentant al primatelor; poate atinge 7,75 m inaltime si 275 kg greutate), marele paianjen sud-american Avicularia ivicularia, capabil sa ucida si pasarele, creveta uriasa de Indonezia, cu labele de 30 cm lungime, molusca Tridacna gigas (traieste in recifii coralieri din Oceanul Indian si atinge 400 kg greutate), somnul electric (musculatura sa produce suficienta electricitate pentru a comotiona chiar si un om), maimuta nasoasa kahan (masculul are un nas lung care creste o data cu virsta), scheletul unui Dinotherium qiqantissimus (unicat in lume; inalt de 4,5 m), scheletul porumbelului Didus ineptus, originar din Insula Mauritius etc.]; CURTEA VECHE (secolul al XVI-lea, cu refaceri; aici functioneaza Muzeul Curtea domneasca - Palatul Voievodal, sectie a Muzeului de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti); BISERICI, MONUMENTE DE ARTA SI ARHITECTURA, dintre care amintim: Buna Vestire - Curtea Veche (secolul al XVI-lea, cu refaceri; ctitorie a lui Mircea Ciobanul) Mihai Voda (1591, cu refaceri; ctitorie a lui Mihai Viteazul), Radu Voda (veacul al XVII-lea; ctitorie a lui Radu Mihnea), Patriarhia (secolul al XVII-lea, cu refaceri; ctitorie a lui Constantin Serban Basarab), Fundenii Doamnei si Coltea (secolul al XVII-lea; ctitor spatarul Mihai Cantacuzino), Sf. Gheorghe Nou (1707, cu refaceri: ctitorie a lui Constantin Brincoveanu care-si are mormintul aici), Cretulescu (veacul al XVIII-lea), Antim (1715; ctitorie a lui Antim Ivireanul), Stavropoleos (1724, cu refaceri), Ghica-Tei (1833; ctitorie a lui Grigore Dimitrie Ghica) s.a.; STATUILE lui Mihai Viteazul (1876; Carrier Belleuse), Ion Eliade Radulescu (1879; Ettore Ferrari), Gheorghe Lazar (1885; Ion Georgescu), Spiru Haret (1935; Ion Jalea) amplasate in fata Universitatii (cladire monument de arhitectura ridicata in anii 1857- 1869 dupa planurile arhitectului Al. Orascu). Mihai Eminescu (Gheorghe Anghel) din fata Ateneului Roman (edificiu monument de arhitectura construit in anul 1888, dupa proiectul arhitectilor Albert Galleron si C. Baicoianu), Mihail Kogalniceanu (1936; Oscar Han); MONUMENTUL GENIULUI - LEUL (1926; Spiridon Georgescu); ARCUL DE TRIUMF (1935; arhitect Petre Antonescu; sculpturi de Ion Jalea, Corneliu Medrea, Constantin Baraschi); MONUMENTUL AVIATORILOR (1936; Lidia Kotzebue): MONUMENTUL EROILOR PATRIEI din fata Academiei Militare (1957; Zoe Baicoianu, Marius Butunoiu, I. Damaceanu, T. N. Ionescu); numeroase CLADIRI MONUMENTE ISTORICE, DE ARTA SI ARHITECTURA si anume: Hanul Manuc (inceputul secolului al XIX-lea; atenta restaurare in anii 1968-1972) Palatul Ghica-Tei (1822; in interior fresce de Giacometti), Banca Nationala a Romaniei (1885; Albert Galleron si Cassien Bemard), Palatul de Justitie (1895; A. Ballu), Palatul C.E.C. (1896-1900; Paul Gottereau), Palatul Parlamentului (1907; Dimitrie Maimarolu), Institutul de Arhitectura "Ion Mincu' (1912-1927; Grigore Cerchez), Sala Palatului (1960; Horia Maieu, T. Ricci, Ignat Serban), Palatul Radiodifuziunii (1960: T. Ricci, L. Careia, M. Ricci), noile cladiri ale Academiei de Studii Economice (1967-1968), Centrul de Televiziune, sediul Televiziunii Romane (1968; T. Ricci, T. lacoban, M. Caciula),. Aeroportul International Otopeni (1969), hotelul Intercontinental (1970; D. Ha-riton, I. Moscu, Gh. Nadrag, I. Belea), Teatrul National (1967- 1970; Horia Maieu, Romeo Belea, N. Cucu), Institutul Politehnic (1967-1972; Octav Doicescu), Palatul Sporturilor (Sala Polivalenta; 1974); METROUL (trei magistrale a caror lungime insumeaza 60 km); BAZE TURISTICE ALE COMPANIEI DE TURISM PENTRU TINERET; BAZE SPORTIVE SI STADIOANE (National, Steaua, Dinamo, Giulesti, Olimpia, Patinoarul artificial s.a.).

Pe teritoriul Bucurestilor se afla numeroase parcuri si zone de agrement; dintre acestea vom aminti pe cele mai importante.

PARCUL HERASTRAU, numit initial Parcul National, a inceput sa fie amenajat in anul 1936 pe un teren vast cuprins intre Soseaua Kiseleff si lacurile Herastrau si Floreasca. Extins si transformat in anul 1951, parcul ocupa in prezent suprafata de 187 ha, inclusiv lacul. Pe lac se afla trei insule; doua mai mici, pe care se inalta salcii si plopi, si alta mai mare, cunoscuta sub numele de Insula Trandafirilor, legata de restul parcului prin poduri frumos arcuite si situata in partea de sud a lacului.

In incinta parcului se gasesc un teatru in aer liber (3 000 locuri), pavilioane pentru biblioteci si expozitii, terenuri si baze sportive, o sera in care se cultiva plante necesare parcului, Expoflora, debarcadere, un parc de distractii pentru copii, busturi ale unor oameni de cultura romani si straini.

In parc vegeteaza un unicat dendrologic, o varietate a salcimului japonez cu ramuri plingatoare si frunze patate cu alb. Intrucit era necunoscut in literatura de specialitate si a fost descris pentru intiia data de specialistii din tara noastra, in anul 1960, a primit numele de Sophora japonica Bucuresti (existenta salcimului a inregistrat-o si prestigioasa revista "The American Horticultural Magazine', care i-a subliniat valoarea ornamentala).

PARCUL LIBERTATII, amenajat pe Dealul maretului, acoperit odinioara cu vita de vie, ocupa suprafata de 36 ha. Desi primele preocupari pentru crearea unui parc in zona dateaza din anul 1864, parcul a fost inaugurat abia in anul 1906 dupa proiectul realizat de Louis Redon.

In parc se afla Arenele Libertatii (capacitate 5 000 locuri), vasta constructie in forma de potcoava, cu coloane in stil doric, conceputa de arhitectul Negrescu, pentru reprezentatii teatrale in aer liber. Tot aici poate fi admirata Fintina Gheorghe Gr. Cantacuzino, monument in stil neoclasic, inaltat in anul 1870. Constructia, realizata din blocuri de piatra care imita stincile, are fatada si partile laterale prevazute cu basoreliefuri si piloni de sustinere pe care sint fixate placi de ceramica infatisind steme si cavaleri medievali. Partea din fata dispune de o firida la baza careia se gaseste un mic bazin de piatra din care tisneste apa.

In parc traiesc copaci seculari printre care si un exemplar din arborele mamut (Sequoia gigantea) originar din muntii Sierra Nevada si California (S.U.A.), unde atinge peste 100 m inaltime, pina la 10 m in diametru si virsta impresionanta de peste 4 000 de ani.

In fata intrarii in parc este amplasata Fintina Zodiacului, construita in anul 1934 dupa planurile arhitectului Octav Doicescu. Decoratia cuprinzind un ciclu de mozaicuri in alb si negru, reprezentind semnele zodiacului, apartine sculptorului Mac Constantinescu.

GRADINA CISMIGIU, cea mai veche gradina publica amenajata in Bucuresti, a fost inaugurata la 22 martie 1860, actuala sa infatisare datorindu-se, in mare, peisagistului Fr. Rebuhn. Dintre arborii si arbustii care se evidentiaza prin raritatea speciei amintim: Pinus jeffreyi, un pin originar din America de Nord, Libocedrus decurrens, conifer din America, un stejar masiv si secular (Quercus robur), alunul turcesc (Corylus colura) s.a.

Punctele de atractie ale Cismigiului sint: lacul, terasa cu trandafiri, Rondul roman (unde sint amplasate busturile mai multor scriitori clasici romani), busturile altor scriitori si publicisti (Traian Demetrescu ,George Panu, Maica Smara), Monumentul eroilor francezi (executat in marmura de Carrara de catre sculptorul Ion Jalea in anul 1922).

Dintre celelalte parcuri bucurestene mentionam: PARCUL TINERETULUI (cu Palatul Sporturilor si Culturii, fintini arteziene, lac, loc de distractii pentru tineret etc.), PARCUL CIRCULUI, PARCUL KISELEFF, precum si parcurile si gradinile mai mici: COPILULUI, NICOLAE BALCESCU, VITAN, IOANID, GRADINA ICOANEI, DRUMUL TABEREI s.a.

Pe teritoriul orasului sint ocrotiti o serie de arbori si arbusti care se evidentiaza prin raritatea speciei in aceasta zona geografica sau prin dimensiuni, virsta si particularitati morfologice. Asemenea arbori sint: tisa (Taxus baccata; in str. Stirbei Voda nr. 132 si Tunari nr. 34), exemplare de peste 100 de ani, avind coronament bogat si o mare valoare decorativa; magnolia (Magnolia dianae; in str. Polona nr. 4, Berthelot nr. 26, Sergent Militam nr. 8, General Dona nr. 12 s.a.), specie ornamentala ocrotita la care florile apar direct pe ramuri si inainte de infrunzire; dudul alb (Morus alba; str. Batistei nr. 2) originar din China, in virsta de peste 200 de ani; salcimul japonez (Sophora japonica; str. M. Ser-ghiescu nr. 11) plantat in anul 1910; platanul (Platanus acerifolia; linga podul Cotroceni), exemplar de peste 200 de ani, cu diametrul peste 1 m; liliacul (Syringa vulgaris), un exemplar mare, cu diametrul de peste 50 cm aflat pe str. Mihai Eminescu; in gradina Casei Scriitorilor "Mihail Sadoveanu' (Calea Victorie nr. 115) vegeteaza un exemplar unic de ulm de cimp, remarcabil prin coroana sa ramificata si frunze mici.

IMPREJURIMI

PADUREA CERNICA se intinde de la soseaua Bucuresti - Calarasi (DN 3) spre sud, pina la valea Colentinei unde se afla Lacul Cernica (341 ha si un volum de apa de 7 000 000 m3). In curtea manastirii din apropiere se intilnesc doi stejari seculari in virsta de 250 de ani; alaturi de ei se remarca carpeni, ulmi, tei. Fauna de interes cinegetic este reprezentata de caprioare, mistreti, iepuri si pe alocuri pisici salbatice.

In apele lacului creste ostratelul baltilor (Utricularia vulgaris), planta carnivora cu frunze lipicioase si cozi lungi. In lac traiesc stiuca (Exos ludus), bibanul (Perca fluviatilis), platica (Brama brama), linul (Tinea tinea) si alte specii de pesti.

PADUREA PUSTNICUL este accesibila pe soseaua Bucuresti - Calarasi (DN 3) pina la km 14,5, apoi la stinga pe un drum nemodernizat ce traverseaza padurea de la vest la est sau se merge pe o ramificatie laterala asfaltata. Padurea, amenajata pentru prima data la sfirsitul secolului trecut (1882), ocupa suprafata de 855 ha si este populata de numeroase specii ca: stejarul, cerul (Quercus robur), teiul (Tilia pucios, frasinul (Frasinus excelsior), paltinul (Acer platanoides), carpenul (Carpinus betulus), jugastrul (Acer campestre), ulmul, salcimul (Robinia pseudacacia).

In apropierea padurii se afla Lacul Pustnicul si manastirea Pasarea (1813), unde in anul 1864 s-a infiintat o scoala primara si un spital pentru locuitorii satelor din jur; aici si-a petrecut ultimii ani de viata sculptorul Gheorghe Anghel, creatorul statuii lui Mihai Eminescu din fata Ateneului Roman.

PADUREA JILAVA, situata in partea sudica a municipiului, spre Giurgiu (DN 5), are aspect de zavoi, dominati fiind plopii euroamericani, plopii indigeni, stejarul, frasinul, salcia (Salix purpurea, artarul (Acer platanoides), salcimul.

PADUREA MOGOSOAIA, una dintre principalele zone turistice ale Capitalei, este accesibila fie pe soseaua Bucuresti - Ploiesti (DN 1 A), pina in comuna omonima, fie pe soseaua Bucuresti - Tirgoviste (DN 7), pina in comuna Chitila si apoi inca 3 km pe o ramificatie asfaltata la dreapta.

Vegetatia forestiera cuprinde teiul, salcimul, aninul (Alnus incana), jugastrul si alte specii. Aici vegeteaza cele mai frumoase arborete de tei din apropierea Bucurestilor, unele exemplare avind inaltimea de 25 m, diametrul de 40-50 cm si trunchiuri drepte pe mari portiuni, cu coroane mari si frumoase. De asemenea, in padure supravietuiesc stejari monumentali (virsta in jur de 150- 160 de ani, inaltimea de peste 30 m si diametre de 80-100 cm).

In apropiere se afla comuna Mogosoaia, atestata documentar din vremea lui Mihai Viteazul (1598). Ca obiective turistice amintim palatul construit in anul 1702 de catre domnitorul Constantin Brincoveanu si lacul Mogosoaia (92 ha suprafata, 4,8 km lungime, 1 220 000 m3 volum de apa).

Km 10 (DN 1) PADUREA DANEASA

Padurea compusa din arbori de diferite esente, predominanti fiind cerul si girnita, are alei bine intretinute si poieni pitoresti. Aici se gasesc restaurantul "Padurea Baneasa', construit in anul 1930 dupa planurile arhitectului Octav Doicescu, popasul turistic "Baneasa' (140 locuri in casute), braseria "Camping', Gradina Zoologica, cea mai mare din tara, Poligonul de tir sportiv Tunari, unul dintre cele mai moderne clin lume.

Km 21 (DN 1) PADUREA CALDARUSANI (ramificatie la dreapta, 41 km prin Baietesti, Caciuiati, Moara Vlasiei pe DJ 101 + DJ 101 C)

Padurea, ocupind suprafata de 468 ha (din care 125 ha constituie REZERVATIE FORESTIERA), este alcatuita din stejari seculari, cer, stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), girnita (Quercus frainetto), artar tataresc (Acer tataricum) si alte specii. Iepurii, vulpile, caprioarele, cerbii lopatari si fazanii sint exemplarele de fauna care populeaza padurea.

Frumusetea peisajului este completata de lacul Caldarusani, in suprafata de 224 ha, lung de 4,5 km si cu adincimea maxima de 5 m. Pe linga stuful (Phragmites communis) ce se intinde in larg, formind plauri cu grosimea de pina la 1 m, se mai intilneste nufarul alb (Nymphaea alba), nufarul galben (Nuphar luteum), stinjenelul de balta (Ins pseudacorus), papura (Typha latifolia). In zona padurii se inalta manastirea Caldarusani, monument reprezentativ pentru epoca lui Matei Basarab.

Km 35 (DN 1) PADUREA SNAGOV (ramificatie dreapta 4,5 km)

Alaturi de stejari monumentali, frasini si tei, aici, in plina cimpie, cresc in bune conditii cca 30 de exemplare de fag caucazian (Fagus orientalis), raritate pentru tara noastra; arborii au virsta de peste 100 de ani, diametrul cuprins intre 50-70 cm si inaltimea de peste 25 m. Mai semnalam gorunul, sorbul (Sorbus domestica, S. tormi-nalis) si plante ierbacee precum Himatoglosus, Hieracium, Viola Muralis, specii intilnite la peste 60 km departare spre nord.

Intr-un sector al padurii au fost amenajate incepind din anul 1929 parcul, o adevarata desfatare pentru bucuresteni, si strandul Snagov.

Cel mai pitoresc si mai important dintre toate atractiile turistice de aici este Lacul Snagov, care face parte din seria limanurilor fluviale din sectorul mijlociu al vaii Ialomitei, intins pe 576 ha, lung de 16,5 km si cu adincimea maxima de 9 m (cel mai adinc din Cimpia Romana) Lacul Snagov prezinta si interes stiintific. Pe malul sau s-a organizat o REZERVATIE NATURALA cuprinzind 976 ha de padure si 180 ha din suprafata lacului; printre speciile acvatice protejate se numara otratelul, relict tertiar, sageata apei (Sagittaria sagittifolia) si nufarul indian (Nelumbo nucijera).

Km 60 (DN 1) PLOIESTI

Asezat la confluenta Prahovei cu Teleajenul la mica departare de dealurile subcarpatice, Ploiestiul este cunoscut documentar din anul 1545. Actul de nastere propriu-zis al orasului ii reprezinta iasa documentul emis de Mihai Viteazul in anul 1597, prin care vestitul domnitor decidea sa-si ridice aici curtea si tabara militara. De la sfirsitul secolului al XVII-lea, localitatea cunoaste o continua dezvoltare' datorita situarii sale pe drumul ce lega capitala cu Brasovul. La inceputul veacului al XVIII-lea, Antonio Maria del Chiaro, vorbind despre orasele Tarii Romanesti, considera Ploiestiul al patrulea ca importanta.

Dezvoltarea orasului capata un ritm vertiginos o data cu descoperirea zacamintelor petrolifere. Ploiestiul zilelor noastre este un puternic centru industrial (utilaj petrolier si petrochimic, produse petroliere, rulmenti grei, industrie textila, alimentara etc.) si cultural-stiintific (teatru, orchestra simfonica, institut de invatamint superior etc.).

Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL PRAHOVA cu Sectie de istorie (unelte din paleolitic si neolitic, ceramica geto-daca si romana, tezaur de monede geto-dace gasite la Rifov, documente si exponate privind evolutia orasului din cele mai vechi timpuri pina in zilele noastre), Sectie de arta (pictura si sculptura romaneasca moderna si contemporana), Expozitia "Ceasul de-a lungul vremii' (aproximativ 2 000 de ceasornice de tipuri diferite, incepind cu piese din secolul al XVII-lea), Muzeul Republican al Petrolului (evolutia extragerii si prelucrarii petrolului), Expozitia memoriala Nichita Stanescu si Sectia memoriala I. L. Caragiale (consacrate vietii si operei celor doi mari scriitori); MUZEUL DE BIOLOGIE UMANA in compartimente distincte sint prezentate bogate informatii, ilustrate cu o mare diversitate de exponate: diapozitive, fotografii, mulaje, piese originale preparate adecvat, instalatii electronice, diorame; sectorul de antropogeneza se ocupa de aparitia si evolutia omului, printre numeroasele fosile si unelte ce au apartinut purtatorilor unor stravechi civilizatii numarindu-se cele de Australantrapus oltenensis identificat la Bugiulesti-Vilcea, cel mai vechi tip de om din Europa; sectorul de anatomie si fiziologie umana, normala si patologica prezinta corpul omenesc, precum si medicamente romanesti apreciate in tara si peste hotare; sectorul de ecologie se ocupa de raporturile stabilite in natura, intre oameni si biosfera, posibilitati de adaptare a omului la diferite conditii de mediu; sint infatisate zonele protejate din lume si din tara noastra (parcuri si rezervatii naturale), elementele de flora si fauna ocrotite de lege in Romania si in alte parti ale globului; in cadrul unor expozitii tematice periodice, muzeul expune diferite colectii valoroase axate pe stiintele naturii; MONUMENTUL VINATORILOR inchinat eroilor din 1877-1878 (1898; G. Vasilescu); ANSAMBLUL SCULPTURAL "TRIPTIC DOMNESC': Vlad Tepes (1971; V. Blendea), Mihai Viteazul (1971; N. Kruch), Tudor Vladimirescu (1971, O. Iliescu); STATUIA lui Dobrogeanu-Gherea (1971; N. Kruch); BUSTURI I. Negulici, I. L. Caragiale etc. In estul orasului (5 km pe DN 1 B), pe valea Teleajenului, se afla PARCUL BUCOV (popas turistic, lac cu ambarcatiuni, strand).

Km 87 (DN 1 A) VALENII DE MUNTE

Localitatea, atestata documentar din secolul al XV-lea ca punct de vama si tirg, a devenit cunoscuta datorita Universitatii de vara intemeiata si condusa de N. Iorga (1908-1914; 1921-1944); tot aici a functionat si Tipografia "Datina romaneasca' unde s-au tiparit numeroase lucrari stiintifice si beletristice.

Dupa intretaierea cu str. Brazilor, bulevardul N. Iorga urca spre cartierul Valeanca, unde exista, pe dreapta, un plop negru (Populus nigra) in virsta de aproape 400 de ani, MONUMENT AL NATURII, al carui trunchi are diametrul de 1,60 m. Scoarta sa, de culoare cenusie, este puternic "ridata', iar coroana mult ramificata.

Km 108 (DN l, DJ 101 A, DJ 102 C) SLANIC

Orasul, asezat in partea centrala a judetului, in sectorul nordic al Subcarpatilor Prahovei, apare atestat documentar intr-un act emis in martie 1532 de catre domnitorul Vlad Inecatul (1530-1532). Principala bogatie naturala o zonei, sarea, cunoscuta si exploatata tot mai intens incepind cu secolul al XVII-lea, a jucat un rol determinant in evolutia economica a Slanicului.

Sarea de la Slanic este reprezentata prin mai multe nuclee si lentile de grosimi variabile (grosimea medie atinge 340 m), desfasurate intr-un areal de 1,6 km2. Cea mai mare lentila, cu grosimea de aproape 500 m, se afla in sectorul central al localitatii.

In partea de vest a orasului, sarea apare la suprafata sub forma unui munte in miniatura, un veritabil monument al naturii, considerat ca unul dintre cele mai frumoase si interesante areale geologice si geomorfologice ocrotite.

MUNTELE DE SARE impresioneaza prin relieful carstic spectaculos, cu santulete si orificii tubulare separate de creste ascutite, alveole, variate forme rezultate din precipitarea sarii, crapaturi a-dinci datorate dizolvarii sarii pe fisuri etc.

Rezervatia din care face parte Muntele de Sare se desfasoara pe cca 1,8 ha si mai cuprinde Lacul Miresii, aflat in interiorul muntelui, Lacul Porcilor (1 m adincime), Lacul Baia Baciului (6 100 m2 suprafata, 7,62 m adincimea maxima) si versantii inierbati, cu flora specifica: sararica (Salicornia herbacaea)3 pelinul (Artemisia salina), steluta (Aster tripholium) s.a.

Orasul Slanic este important si prin functia de STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL. Apa si namolul terapeutic din lacurile Baia Baciului si Porcilor au permis aparitia si dezvoltarea statiunii inca din secolul trecut, dupa cum reiese din doua documente din 14 si 20 mai 1853, prin care se solicitau sume de bani din fondul Bailor Slanic, care a fost oficial declarata statiune in 1889.

Climat de dealuri si coline impadurite; temperatura medie anuala este de 9C (in iulie, 19,5C, iar in ianuarie, cca -3,5C); precipitatiile ating in medie cca 750 mm anual.

Factori naturali de cura; apa minerala a lacurilor, clorurosodica concentrata, namol terapeutic din lacurile Baia Baciului si Porcilor; microclimat in salina Unirea; bioclimat de crutare. Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, a-fectiuni ginecologice, afectiuni neurologice periferice, afectiuni respiratorii.

Obiective turistice: CASA CAMARASIEI, unde este amenajat MUZEUL SARII (roci si minerale salifere, sortimente de sare provenite din salinele tarii, informatii referitoare la caracteristicile mineralogice si chimice ale zacamintelor de sare); SALINA UNIREA (in interior, la 210 m adincime, se afla Sala Genezei, unde pot fi admirate busturile daltuite in sare ale lui Burebista, Decebal, Traian, Mihai Eminescu, precum si Statuia lui Mihai Viteazul).

Km 141 (DJ 102 C) BAICOI

Fosta mosie domneasca, donata de Mihai Viteazul mosnenilor din Ploiesti in anul 1599. In raza administrativa a orasului intra si STATIUNEA BALNEOCLIMATICA DE INTERES LOCAL TINTEA, indicata in tratarea afectiunilor aparatului locomotor.

In apropiere se trece peste paralela 45, linie imaginara care imparte emisfera nordica in doua parti egale (jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord). Punctul a fost marcat prin construirea unui motel.

Km 152 (DN 1) BANESTI

La intrarea in comuna se inalta MONUMENTUL inchinat lui Aurel Vlaicu care, in ziua de 13 septembrie 1913, s-a prabusit in perimetrul localitatii pe cind incerca cea dintii traversare a Carpatilor cu avionul construit de el.

Km 152 (DN 1) CIMPINA

Orasul, situat la confluenta Prahovei cu Doftana, este atestat documentar din anul 1503. El a cunoscut o intensa dezvoltare o data cu inceperea exploatarii zacamintelor de titei din zona; in anul 1895 aici a intrat in functiune cea mai mare rafinarie din Europa epocii respective.

Obiective turistice: MUZEUL MEMORIAL "NICOLAE GRIGORESCU' (creatii ale marelui pictor, mobilier etc.); CASTELUL lui Bogdan Petriceicu Hasdeu; BUSTUL lui Aurel Vlaicu. In perimetrul orasului se gaseste si STATIUNEA BALNEOCLIMATICA DE INTERES LOCAL POIANA CIMPINA, cunoscuta si folosita inca din secolul trecut datorita izvoarelor sale cu apa minerala clorurosodica concentrata, bicarbonata, sulfatata, hipertona. Bazinele pentru bai minerale, precum si instalatiile pentru aero-, helio- si fizioterapie sint utilizate in tratarea afectiunilor aparatului locomotor, afectiunilor sistemului nervos periferic, afectiunilor ginecologice.

Km 170 (DN 1) COMARNIC

Orasul, amplasat pe ambele maluri ale Prahovei, la contactul Muntilor Girbova cu Subcarpatii, este amintit in documentele secolelor XV-XVI ca vechi tirg si centru de schimb; localnicii se ocupau cu carausia, Comarnicul fiind cunoscut si ca locul unde se tundeau oile. La sfirsitul secolului al XIX-lea aici s-a construit o fabrica de var.

In prezent, in oras, pe linga fabrica de ciment, mai functioneaza unitati pentru prelucrarea lemnului si pentru producerea materialelor de constructii. De asemenea, Comarnicul este renumit pentru covoarele si cusaturile confectionate aici.

Km 185 (DN 1) SINAIA

Oras - STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, dispus in amfiteatru, la poalele Muntelui Furnica din masivul Bucegi, Sinaia, denumita si "Perla Carpatilor', este situata la 798-970 m altitudine, dominind Valea Prahovei.

Declarata oras in anul 1880, Sinaia a devenit o apreciata statiune bine cunoscuta in tara si peste hotare. Ea dispune de moderne hoteluri, de telecabina care urca spre platoul Bucegilor, de pirtii de schi si de bob etc.

Climat de culoar montan; temperatura medie anuala este de 5,5-6,5C (in iulie, 14,5-16C, iar in ianuarie, -3,5 -4,7C); precipitatii bogate, ating o medie de 750-l 000 mm anual.

Factorii naturali de cura: bioclimat tonic, stimulent, aer curat, lipsit de praf si alergeni, bogat in radiatii ultraviolete; apa minerala sulfuroasa, oligominerala.

Indicatii: nevroza astenica, afectiuni endocrine, unele boli profesionale, afectiuni ale tubului digestiv si ale glandelor anexe.

Obiective turistice: MANASTIREA SINAIA, ctitorie a spatarului Mihai Cantacuzino (1695; pictura de Pirvu Mutu; expozitie de arta medievala); Castelul Peles; EXPOZITIA "REZERVATIA NATURALA BUCEGI' (aflata in parcul orasului, prezinta flora si fauna din Muntii Bucegi); BUSTUL actorului Ion Brezeanu.

In cartierul Cumpatu s-a organizat inca din anul 1940 o REZERVATIE FORESTIERA (1,4 ha, cea mai mica din Carpatii Meridionali). In rezervatie, strabatuta de piriul Caseria (1,5 km lungime) predomina aninul, salcia, caprifoiul (Lonicera Xylosteum), smeurul (Rubus idaeus), calinul (Viburnum opulus), paducelul (Crataegus intermedia), socul (Sambucus nigra). Dintre ierbacee abunda crinul de padure (Litium martagon), piciorul caprei (Aegopodium podagraria), vinerita (Ajuga reptans), floarea pastelui (Anemone nemorosaj, piciorul cocosului (Ranunculus polyanthemos), vioreaua (Scilla bifolia).

In zonele unde apa din izvoare sau cea scursa pe panta se acumuleaza pot fi observate coada calului (Equisetum arvense), rogozul (Carex rupestres), cretusca (Filipendula ulmaria), mana de apa (Glyceria plicata), iar in locuri mai zvintate nu-ma-uita (Myosotis alpestris), paiusul (Festuca pumila), captalanul (Petasites hybridus), calcea calului (Caltha laeta), galbajoara (Lysimachia nummularis) s.a. Dintre mamifere, cele mai des intilnite sint: veverita (Sciurus vulgaris), chitcanul de munte (Sorex alpinus), soarecele de padure (Sylvaenus sylvaticus).

Km 191 (DN 1) BUSTENI

ORAS-STATIUNE asezat pe cursul superior al Prahovei, la altitudinea de 860-960 m, la poalele muntilor Jepii Mici (2 143 m alt.), Caraiman (2 384 m alt.) si Costila (2 490 m alt.), strabatut de trei piraie ce coboara pe Valea Cerbului, Valea Alba si Valea Jepilor.

Localitatea se dezvolta mai ales dupa construirea soselei de pe Valea Prahovei si dupa darea in exploatare a caii ferate Bucuresti - Brasov; aici s-a infiintat in anul 1882 o fabrica de hirtie, cea mai veche din tara. Din anul 1946, actuala statiune a fost declarata oras.

Climat de culoar montan; temperatura medie anuala este de cca 6C (in iulie aproximativ 15,5C, iar in ianuarie cca -4 -5C); precipitatiile ating in medie 840 mm anual.

Factori naturali de cura: bioclimat tonic stimulent; ape minerale clorurate, iodurate, carbonatate, sodice, calcice si magneziene hipotone.

Indicatii: nevroza astenica, stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, convalescenta, hipertiroidie benigna, rahitism si tulburari de crestere la copii.

In Busteni se afla COMPLEXUL TURISTIC PENTRU TINERET care organizeaza interesante drumetii si excursii pe platoul Bucegilor, in zona Zamora, la cascada Urlatoarea si in alte puncte din masiv.

IMPREJURIMI

MUNTII BUCEGI, masiv impunator si grav, ca o adevarata cetate de piatra, sint accesibili din Busteni cu ajutorul telecabinei care urca pina la Babele. Traseul, lung de 4 351 m, are o diferenta de nivel de 1 235 m; cablul este sustinut de sase piloni, iar cabina trece la inaltimea de 160 m. Din anul 1982 se poate traversa platoul Bucegilor in continuare, cu telecabina de la Babele la Pestera (traseu lung de 2 611 m).

In prezent, pe o mare suprafata a Muntilor Bucegi s-au constituit citeva rezervatii. Cea mai intinsa (6 680 ha), de forma unei potcoave, ocupa abrupturile si inaltimile din est, nord si nord-est. In cuprinsul ei, pe versantul sudic al Caraimanului si pe Valea Jepilor, se afla o zona stiintifica de protectie absoluta (200 ha). Rezervatia are un caracter mixt, cu elemente de relief extrem de spectaculoase, la care se adauga o bogata paleta floristica si faunistica.

Versantul prahovean adaposteste pe distanta de 12 km si diferenta de nivel de pina la 1 600 m deasupra Vaii Prahovei o "colectie' de forme de relief, vai adinci si inguste (Valea Costilei), hornuri strimte, ridicate aproape vertical (Fisura Albastra din Valea Alba), colti, ace, tancuri (Coltul Galbenelor, Acele Morarului, Tancul Ascutit), pereti cu inclinatie ametitoare (Marele Perete al Galbenelor).

Vegetatia este reprezentata de tufisurile de jnepeni (Pinus muqo), zimbrul (Pinus cembra), singura specie arborescenta care creste in zona alpina si care constituie un relict glaciar cu raspindire limitata la noi, arboretul de larice (Larix decidua), salba moale (Evonymus latifolia), aflat numai in cuprinsul rezervatiei, tisa, intilnita in exemplare izolate sau in pilcuri.

Alaturi de rezervatia principala, in Muntii Bucegi se mai gaseste REZERVATIA PESTERA-BABELE, zona cu. mare afluenta turistica datorita reliefului complex, padurii, pajistilor si citorva puncte fosiliere; de asemenea, este de semnalat si REZERVATIA ZANOAGA. Aici, dintre enigmaticele "sculpturi' in piatra stincilor, amintim Babele, Sfinxul si Omu.

Despre Babele (inalte de 4-5 m) geograful Simion Mehedinti nota ca sint "stinci ciudate, ademenea unor momii puse inadins sa pazeasca singuratatea cea bintuita de viscole'. Linga ele se afla Sfinxul ce reprezinta un bloc, asemanator cu un imens cap de om, de cca 12 m latime si 8 m inaltime.

Aparitia Babelor si a Sfinxului a fost determinata de alternanta stratelor cu alcatuire diferita asupra carora au actionat agentii externi (inghet-dezghet, siroirea, vintul). Virful Omu apare ca un bloc masiv, cu trei fete. N. Densusianu, in lucrarea sa Dacia preistorica (Bucuresti, 1913), il numea "Columna cerului'. In apropierea lui exista o stinca uriasa, inalta de cca 20 m si lata de 10 m.

Fig 01. LEGENDA

Fig 02.

Rezervatia Pestera-Babele mai include in arealul sau si Pestera Ialomitei (1 128 m lungime), cunoscuta din secolul al XVI-lea, Pestera Pustnicului, care impresioneaza prin formele de concretiuni bine conservate, Cheile Ursilor, Cheile Horoabei, cu versanti abrupti de 150-200 m.

Ca raritati floristice remarcam stinjenelul de munte (Iris dacica), nopticoasa (Hesperis moniltformis) si paiusul. Rezervatia Zanoaga ramine, in principal, o rezervatie floristica, una dintre cele mai reprezentative din lantul carpatic.

Km 205 (DN 1) PREDEAL

Oras situat pe culmea care desparte Valea Prahovei de Valea Timisului, strajuit de masivele muntoase Bucegi, Postavarul, Piatra Mare si Clabucet, Predealul este cea mai inalta asezare urbana din tara noastra (1 040 m altitudine).

STATIUNEA CLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL a cunoscut o ampla dezvoltare; aici s-au construit noi si confortabile hoteluri, s-a modernizat vechea baza de cazare, s-au amenajat pirtii de schi, dotate cu mijloace mecanice de transport. Climat montan; temperatura medie anuala este de 5C (in iulie, 14,5C, iar in ianuarie, -5C); precipitatii abundente care ating cca 950 mm anual; stratul de zapada se mentine peste 100 zile, ceea ce favorizeaza practicarea sporturilor de iarna.

Factori naturali de cura: bioclimat tonic, stimulent.

Indicatii: afectiuni endocrine, nevroza astenica, stari de debilitate, surmenaj si convalescenta cu stare generala buna, rahitism si tulburari de crestere la copii.

Din Predeal se organizeaza excursii la cabanele Susai (1 350 m alt.), Clabucet-Plecare (1 456 m alt.), Trei Brazi (1 128 m alt.), Girbova (1 350 m alt.), Poiana Secuilor (1 070 m alt.), Diham, Piriul Rece.

Km 228 (DN 1) BRASOV

Brasovul, cel mai mare oras din depresiunea omonima, dezvoltat pe o veche vatra de locuire si permanenta daca, daco-romana si romaneasca, apare mentionat documentar pentru prima oara in anul 1234, in asa-numitul Catalogus Nivinensis unde figura sub numele de Corona. In anul 1252 localitatea este amintita cu noua denumire de Barasu, iar din 1294 izvoarele documentare il consemneaza cu numele actual de Brasov.

Centru mestesugaresc si comercial de prima importanta in tot cursul evului mediu, Brasovul a intretinut strinse si constante relatii cu cele doua tari romane de la sud si est de Carpati. In martie 1600, dieta Transilvaniei convocata de Mihai Viteazul recunostea vechile drepturi ale romanilor din Tara Birsei. In timpul revolutiei de la 1848 orasul a constituit un punct de intilnire al revolutionarilor din toate cele trei tari romane.

Orasul a detinut si un insemnat rol cultural; aici a functionat cea mai veche scoala romaneasca (scoala din Schei), iar in tipografia brasoveana diaconul Coresi a tiparit, in a doua jumatate a veacului al XVI-lea, numeroase carti in limba romana, incepind din anul 1838, periodicul "Gazeta Transilvaniei', infiintat de George Baritiu, organ pus in slujba idealurilor nationale, sociale si culturale ale romanilor, avea sa devina una dintre revistele citite de romanii de pretutindeni.

Brasovul contemporan este un oras cu functie economica importanta - fabrici de tractoare, autocamioane etc. -, precum si cu functie cultural-artistica si stiintifica (teatru, centru universitar, presa, muzee etc.).

Obiective turistice: MUZEUL JUDETEAN (gazduit intr-o cladire monument de arhitectura din secolul al XV-lea, fosta primarie a orasului; colectii arheologice, documente si exponate referitoare la epocile medievala, moderna si contemporana); vechile fortificatii medievale (Turnul Alb si Turnul Negru), ambele din veacul al XV-lea; Bastionul Tesatorilor, secolele XV-XVI, sediul Sectiei muzeale "Cetatea Brasovului si fortificatiile din Tara Birsei); MUZEUL CULTURII ROMANESTI'DIN SCHEII BRASOVULUI (istoria tiparului, arta medievala, sala de clasa a primei scoli romanesti din Transilvania etc.); POARTA ECATERINA (secolul al XVI-lea, cu vechea stema a orasului); CASA NEGUSTORILOR (veacul al XVI-lea cu refaceri ulterioare); BISERICA NEAGRA (secolele XIV-XV, cea mai mare constructie in stil gotic din tara noastraV BARTOLOMEU (veacul al XIII-lea; gotic timpuriu); SF. NICOLAK DIN SCHEI (ctitorie din secolul al XV-lea ridicata cu sprijinul domnitorilor Tarii Romanesti); STATUIA lui Johannes Honterus; MONUMENTUL inchinat eroilor din primul razboi mondial: PALATUL POSTEI; CLADIREA TEATRULUI DRAMATIC; PARCUL CENTRAL s.a.

Orasul este strajuit de Dealul Timpa (957 m alt.), acoperit in intregime cu padure; o suprafata de 188.2 ha constituie REZERVATIE STIINTIFICA, aici fiind descoperite obsiga birsana si crucea voinicului.

IMPREJURIMI

POIANA BRASOV (13 km pe DL) STATIUNE CLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL situata la 1 030 m altitudine, cea mai importanta statiune romaneasca pentru sporturile de iarna. Prima mentiune documentara a locului actualei statiuni dateaza de la inceputul veacului al XV-lea (1427). Azi, Poiana Brasov dispune de o mare si moderna baza de cazare, precum si de numeroase dotari ca: terenuri de minigolf, terenuri de tenis, volei, baschet, patinoar, stadion, pirtii de schi amenajate, trei trambuline (de 90 m, 70 m si 40 m), transport electric pe cablu etc.

Climat de munte; temperatura medie anuala este de cca 5C (in iulie, 14,5C, iar in ianuarie, -5C); precipitatiile inregistreaza peste 900 mm anual; stratul de zapada, cu grosimea medie in jur de 50 cm, se mentine aproximativ 200 de zile pe an.

Factori naturali de cura: bioclimat tonic, stimulent.

Indicatii: nevroza astenica, stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, hipertiroidie benigna, rahitism si tulburari de crestere la copii, anemii secundare, unele forme de astm bronsic si de bronsite astmatiforme.

Haina vegetala ce imbraca statiunea cuprinde poieni acoperite cu pajisti formate din paius rosu (Festuca rubra), iarba cimpului (Agrostis tenuis), teposica (Nardus stricta) si plante cu flori ca gentiana (Gentiana sp.), brindusele (Cracus vernus), margaretele (Chrysanthemum leucanthenum) si altele.

In timp ce pantele vestice, nordice si sudice sint acoperite cu paduri de amestec de fag si rasinoase, cele estice, puternic inclinate, cuprind paduri de molid. Dintre animale si pasari amintim: veverita, ursul (Ursus arctos), caprioara (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus), mistretul (Sus scrofa), corbul (Corvus corax), sorecarul (Buteo buteo).

CRISTIAN (11 km pe DN 73), localitate amintita documentar din secolul al XIII-lea, unde cercetarile arheologice au identificat prezenta umana inca din neolitic, epoca bronzului si din cea de-a doua perioada a fierului; s-au evidentiat urmele unei asezari dacice, daco-romane si romanesti (ceramica, unelte agricole si podoabe). In estul si sud-estul comunei se afla doua perimetre ocupate cu stejari, declarate REZERVATIE FORESTIERA datorita altitudinii relativ inalte (600-700 m) la care cresc acesti arbori, aspectului lor impunator, precum si a vechimii exemplarelor (400 de ani).

Prezenta stejarului la Cristian, ca si in Poiana Brasov, dovedeste ca in trecut specia acoperea si versantii nord-vestici ai colinelor ce se desprind din Postavar. Alaturi de stejar se mai remarca aici jugastrul, frasinul si ulmul.

ZARNESTI (27 km pe DN 73 A), localitate amplasata la poalele masivului Piatra Craiului, intr-un cadru natural deosebit, care-i confera si un profil de interes turistic (drumetie, odihna si agrement).

PIATRA CRAIULUI, cea mai grandioasa creasta calcaroasa din muntii Romaniei, de forma unui arc larg deschis, se intinde pe lungimea de 22 km, de la Zarnesti si pina aproape de Podul Dimbovitei. Se caracterizeaza printr-o infatisare unica in geografia Carpatilor din tara noastra prin faptul ca este inconjurata din toate partile de zone depresionare. La nord, domina, prin peretii sai stincosi, Depresiunea Tara Birsei, culmile vestice, mai scunde, se opresc in Valea Dimbovitei, iar in sud si est se afla culoarul intramontan Bran - Rucar. In dreapta acestuia calcarele ajung pina la grosimea de 800 m (in portiunea cea mai inalta, Virful La Om, 2238 m alt).

Masivul Piatra Craiului poate fi impartit in trei unitati bine individualizate: Piatra Mica (1 816 m alt.), Piatra Craiului Mare (2 238 m alt.) si Pietricica (1 764 m alt.). Aceste unitati se diferentiaza intre ele prin inaltime, masivitatea reliefului sau prin peisajul geografic general.

Creasta principala (Piatra Craiului Mare) domina imprejurimile prin abrupturi inalte, cu pereti aproape verticali. Cea mai mare parte a peretelui vestic este acoperita la poale cu o intinsa cuvertura de grohotisuri fixate sau semifixate. Aici, pe lungimea de 4 km, se insiruie limbile gigantice ale Marelui Grohotis. Pe calcare apare o gama variata de forme carstice: pestera si portalul de la Cerdacul Stanciului, misterioasa Moara Dracului, o enorma excavatie suspendata la inaltime, chei, hornuri, doline, izbucuri. Versantul estic are si el doua avene: Vladusca (70 m adincime) si Grind (120 m adincime). La capetele ei creasta este limitata de taieturi adinci. In nord se afla Cheia Prapastiile Zarnestilor (un defileu lung de cca 4 km, cu pereti inalti de pina la 200 m), iar in sud se gasesc Cheile Dimbovicioarei (5 km lungime). Capatul de sud reprezinta, de fapt, cea mai puternica inmanunchere de chei din intreaga tara. In afara Cheilor Dimbovicioarei aici se mai intilnesc cheile de la Plaiul Mare si cele de sub Muntele Ghimbavul, ambele pe Valea Dimbovitei. Cheile Ghimbavului, ale Crovului, cele din Valea Cheii, Valea Rudarita si Valea Prepeleagului au pereti abrupti.

Vaile ce strabat masivul - Birsa Mare, Riul Mare al Zarnestilor, Dimbovita, Dimbovicioara - au un drenaj intermitent (datorita calcarelor) si se gasesc numai la periferia lui. Datorita faptului ca rocile calcaroase predomina, absorbind mai multa caldura, in zona superioara a masivului temperatura medie anuala se mentine la 0C. Cantitatea medie anuala de precipitatii atinge 1 200 mm, din care 50% reprezinta lapovita si ninsoarea.

Prezenta absoluta a calcarelor determina ca vegetatia sa contina numeroase endemisme. Pina la 1 400 m altitudine se gasesc padurile de fagete compacte sau impreuna cu bradul alb si tisa. In etajul superior (1 700 m alt.) padurea este alcatuita din molidisuri compacte, care formeaza un briu continuu la poalele crestei. Acest etaj se continua mai sus cu tufisuri de jneapan si ienupar. Pe grohotisurile calcaroase, situate la 1 600-l 650 m, cresc linarita (Linaria alpina), macrisul, firuta (Poa nemoralis), macul galben (Papaver pyrenaicum), feriga. Intre 1 800-2 100 m intilnim o vegetatie adaptata conditiilor climatice aspre de la marile altitudini; ea cuprinde: argintica (Dryas octopela), ciocul berzei (Genarius caerulatum), - gentiane, tufe de smirdar.

In padurile de la poalele Pietrei Craiului, precum si in etajul subalpin se gasesc numeroase mamifere: mistretul, capriorul, risul, vulpea, lupul; frecvent este si ursul care populeaza mai ales padurile compacte de conifere; in etajul alpin traieste capra neagra.

Reptilele sint reprezentate prin sopirlele Lacerta agilis si L. muralis, din zona forestiera, precum si Lacerta vivipara, intilnita pe stincile din golul alpin. Dintre pasari, cele mai cunoscute sint: cocosul de munte, acvila, ciocanitoarea, mierla de stinca (Monticola saxatilis).

In masivul Piatra Craiuiui s-a organizat, incepind cu anul 1938, una dintre cele mai interesante REZERVATII NATURALE MIXTE din muntii Romaniei, Rezervatia Piatra Craiului, intinsa pe 1 200 ha (pe versantii nordici, nord-vestici, vestici si creasta masivului). In rezervatie traieste unul dintre cele mai remarcabile elemente din Europa, garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), MONUMENT AL NATURII, intilnita numai in acest masiv.

b. BRASOV - SIBIU (145 km) Km 14 (DN 1) CODLEA

Oras mentionat documentar din anul 1265 si unde in luna octombrie 1599 a poposit Mihai Viteazul in drum spre Selimbar, locul stralucitei victorii care avea sa duca la unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, deschizindu-se astfel drumul catre prima unire politica a tarilor romane, realizata in anul 1600. Localitate renumita prin celebrele sale sere de flori si cu multe alte obiective turistice: monumente istorice (cetate taraneasca construita in anul 1432, apreciata drept cea mai mare fortificatie de acest fel din Tara Birsei), izvoare mezotermale (27C) de la strandul Codlea si amenajarile din jurul lor etc.

Magura Codlei (1 292 m alt.), considerata de localnici drept barometrul lor (cind virful magurii este invaluit in ceata cei din Codlea stiu sigur ca vremea va fi urita), apartine de Muntii Codlea, care fac tranzitia intre Muntii Fagaras si Muntii Persani. Din acest punct de vedere al structurii geologice Muntii Codlea se aseamana atit cu Muntii Fagaras (prin prezenta sisturilor cristaline), cit si cu Muntii Persani (existenta rocilor vulcanogen-sedimentare).

Km 27 (DN 1) DUMBRAVITA (5 km derivatie pe dreapta)

Pe teritoriul localitatii, in lunca piriului Homorod, se afla o MLASTINA EUTROFA (6,5 ha), declarata REZERVATIE NATURALAA, alimentata cu apa unor izvoare reci de terasa, cu debit mare in perioadele ploioase.

In perimetrul rezervatiei se intilnesc pajisti de coada iepurelui de mlastina (Sesleria uliginosa), trestisuri si cenoze ale asociatiei Scholneturn nigricantis), care adaposteste planta numita jimla (Armeria maritima ssp barcensis), endemism al Tarii Birsei, trifoistea (Menyanthes trifoliata), sapte degete (Comarum palustre), galbenele, odo-leanu (Valeriana simplicifolia) bulbucii de munte (Trollius europaeus), bumbacarita (Eriophorum vaginatum).

Km 44 (DN 1) PERSANI

Localitate cu elemente de statiune balneoclimatica. Apele minerale clorurate, bicarbonatate, calcice, precum si namolul sapropelic sint indicate in tratamentul afectiunilor reumatismale si ginecologice (in comuna se poate ajunge si pe calea ferata, pe linia Brasov - Sibiu, coborindu-se la statia C.F.R. Persani).

Km 52 (DN 1) SERCAIA

Localitatea, aflata la extremitatea nord-vestica a Tarii Birsei, pe malul piriului Sercaia, la confluenta acestuia cu Oltul, este atestata din anul 1235. Aici, in secolul trecut a activat o sectie a ASTREI, care difuza ziare si carti, cultiva dragostea pentru folclor, pentru portul traditional, organiza serbari, conferinte etc., traditiile culturale fiind pastrate si astazi. In comuna exista o pepiniera care ofera, anual, zeci de mii de puieti.

In sudul Sercaiei (4 km pe DN 73 A si spre vest inca 4 km pe DL) se intinde, pe 400 ha, REZERVATIA BOTANICA POIANA CU NARCISE din Dumbrava Vadului, considerata printre cele mai inalte rezervatii de acest fel din Europa. Ea se dezvolta intr-o padure de stejari cu mari poieni si se caracterizeaza printr-o neobisnuita abundenta, in lunile mai-iunie, a narciselor (Narcissus stellaris). Flori ce cresc obisnuit in pasuni, finete, poieni umede, narcisele sint raspindite in Alpi, Muntii Jura, Tirol, Iugoslavia, nordul Greciei, la noi in tara intilnindu-se si in judetele Bistrita-Nasaud, Hunedoara, Maramures, Mures si Prahova,

Prezenta narciselor in numar foarte mare in aceasta padure veche de peste 100 de ani este determinata de slaba umbrire si de solul podzolic ce a favorizat imnlastinirea terenului, situat in zona cu precipitatii abundente din Depresiunea Fagarasului.

Narcisele cresc in asociatie cu piciorul cocosului, teposica, malaiul cucului (Luzula campestris) si alte plante. Dintre alte specii, in rezervatie se mai gasesc raculetul (Polygonum bistorta), tamiioara (Viola elatior), stinjenelul siberian (Iris sibiria), bulbucii de munte.

Km 99 Intersectia DN 1 cu DRUMUL TRANSFAGARASAN

DRUMUL TRANSFAGARASAN, situat la cota cea mai inalta de traversare a Carpatilor (2 040 m alt.), cu peste 30% din lungime desfasurata in gol alpin, strabate Muntii Fagaras, facind legatura cu orasul Curtea de Arges; el are lungimea de 90,167 km.

Transfagarasanul trece pe linga cascada Bilea (50 m inaltime), care cade spumegind pe un perete de stinca aproape vertical, si coboara la Lacul Bilea, cel mai mare lac glaciar din Muntii Fagarasului (4,6 ha suprafata si adincimea maxima 11,3 m).

Lacul si imprejurimile lui fac parte din REZERVATIA NATURALA BILEA intinsa pe 200. ha. Relieful rezervatiei este accidentat, cea mai mare parte din suprafata sa fiind alcatuita din pante abrupte, orientate nord-sud, cu inclinatii de 25-45. In estul lacului se inalta virful Vinatoarea lui Buteanu (2 508 m alt.). Un reprezentant deosebit al faunei din zona alpina il reprezinta capra neagra; ea are o extraordinara agilitate si siguranta in miscari, precum si o atentie treaza la cel mai neinsemnat zgomot. Nici un alt animal nu se incumeta sa se ridice la inaltimea piscurilor stincoase pe care le stapineste capra neagra.

Km 145 (DN 1) SIBIU

Municipiul Sibiu, situat in Depresiunea Sibiului, pe terasele Cibinului, este inconjurat spre nord de dealuri, iar spre sud de Muntii Cibinului (Cindrel).

Atestat documentar in anul 1192, cind era un simplu sat, Sibiul devine peste trei decenii, in 1224, sediul unui comite, pentru ca in a doua parte a secolului al XIV-lea (1376) sa ajunga unul dintre cele mai mari orase ale Transilvaniei, puternic centru mestesugaresc si comercial, in strinse relatii cu Tara Romaneasca. In timpul revolutiei de la 1848-1849, in Sibiu si-a avut sediul Comitetul National Roman. Orasul a detinut si o functie culturala de mare insemnatate; prima scoala dateaza de la 1380, in anul 1528 se infiinta prima tipografie din Transilvania, unde s-au tiparit si cele dintii carti in limba romana (Catehismul luteran, in 1544 si Evangheliarul slavo-roman in 1551-1553), activitatea teatrala debuta in 1778, Gheorghe Lazar infiinta Seminarul teologic in 1811, in 1844 isi deschidea cursurile Academia de Drept, in 1849 se organiza Societatea Ardeleana de Stiinte Naturale, in 1861 lua fiinta Asociatia Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman (ASTRA), aici au aparut publicatii ca "Telegraful roman', "Transilvania' si "Tribuna'.

Sibiul este un puternic centru economic (industrie grea, industrie textila si alimentara, industrie poligrafica etc.), social si cultural (Teatrul dramatic, filarmonica, numeroase scoli, publicatii literare etc.).

Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL JUDETEAN cu Galeria de Arta Brukenthal (cel mai vechi muzeu de arta din tara; opere reprezentative ale artistilor romani si straini^ Muzeu de Istorie (amplasat in cladirea fostei primarii, edificiu monument de arhitectura; colectii arheologice, documente si alte exponate referitoare la epocile medievala, moderna si contemporana), Sectie de Arta Populara (sector pavilionar si in aer liber in Padurea Dumbrava si Muzeu de Stiintele Naturii (infiintat in urma cu cca 130 de ani este unul dintre cele mai mari din tara; patrimoniu bogat si variat din care se detaseaza colectiile de entomologie cu aproximativ 250 000 de piese, malacologie, cu cca 500 000, de piese botanice, cu 100 000 de piese; un loc aparte il detine in cadrul muzeului Expozitia "Sistematica lumii animale', care prezinta evolutia intregului regn animal, de la cele mai mici forme de viata pina la om); CETATEA MEDIEVALA (ziduri de incinta, bastioane, turnuri); BISERICA URSULINELOR (1479 cu refaceri; gotic si baroc); BISERICA EVANGHELICA (secolele XIV-XV; gotic); BISERICA FRANCISCANILOR (veacul XV, cu refaceri; gotic); BISERICA ORTODOXA (secolul al XVIII-lea); PRIMARIA VECHE (casa Altem-berger-Pemfflinger, secolele XV-XVI; gotic); PASAJUL SCARILOR; CASA HALLER (secolul al XV-lea; gotic si Renastere); STATUIA LUI GH. LAZAR (1976); HOTELUL CONTINENTAL.

In vestul orasului se afla PARCUL SUB ARINI (30 ha) amenajat in secolul trecut (1856); numerosi arbori si arbusti ornamentali exotici ca: Ginkgo biloba, originar din China, brazi caucazieni,, brazi argintii din Sierra Nevada (S.U.A.), arin negru din Africa, plop alb din Himalaya etc.

IMPREJURIMI

PADUREA DUMBRAVA (3 km pe DJ 106), intinsa pe 980 ha si fiintind inca din veacul trecut, cuprinde numeroase specii; predomina stejarul in amestec cu gorunul, carpenul, salcimul, laricele si pinul; dintre arbusti amintim: paducelul, alunul (Corylus avellana) si cornul (Cornus mas).

In Padurea Dumbrava se gasesc Gradina Zoologica (exemplare de fauna din Romania si din alte tari), precum si Muzeul Tehnicii Populare (amenajat pe 100 ha, muzeul detine un bogat patrimoniu compus din 165 ele constructii, numeroase instalatii tehnice taranesti si peste 13 000 obiecte de inventar gospodaresc). PALTINIS (31 km pe DJ 106 A) STATIUNE CLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata in Muntii Cindrel la altitudinea de 1 380-l 442 m (cea mai inalta statiune din tara). Zona de paduri cuprinzind foioase in amestec cu rasinoase (fag, molid, brad, larice). Pasunile si finatele sint alcatuite mai ales din graminee: paius rosu (Festuca rubra), firuta de livezi (Poa pratinsu, ovaz auriu (Trisetum jlavescens) si trifoi (Trifolium badium).

Climat de munte; temperatura medie anuala este de 4C (In iulie, cca 12CC, iar in ianuarie, aproximativ -6C); precipitatiile medii anuale ating 1 000 mm; stratul ele zapada (grosime medie 50- 60 cm) se mentine patru-sase luni pe an, ceea ce favorizeaza practicarea sporturilor de iarna.

Factori naturali de cura: bioclimat alpin, tonic stimulent.

Indicatii: nevroza astenica, stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, convalescenta cu stare generala buna, hipertiroidie benigna, rahitism si tulburari de crestere la copii, anemii secundare. Din statiune se fac drumetii spre Cheile Cibinului, Valea Sadului, poiana si virful Cindrel, precum si excursii la Rasinari, Sibiu, pe Transfagarasan si pe Valea Oltului.

CISNADIOARA (8 km pe DN l, apoi 12 km pe DJ 106) localitate unde se conserva un monument de arhitectura fortificat, situat pe un deal izolat, la 585 m inaltime, construit din piatra in stil romanic, in anul 1223, unul dintre cele mai vechi lacasuri din Transilvania.

Tot aici se afla REZERVATIA GEOLOGICA "CALCARELE DE LA CISNADIOARA' (la cca 800 m sud-vest de comuna) formata dintr-un bloc mare si izolat de calcar, asemanator cu un cioc de vultur, ce sta ridicat la 3-4 m deasupra piriului Riusoru. Blocul este constituit din numeroase cochilii de hipuriti, amoniti si belemiti de virsta cretacic superior, implantate in masa de calcar. OCNA SIBIULUI (5 km pe DN L, apoi 14 km pe DJ 106 B) STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata la nord-vest de Sibiu, intr-o mica depresiune, la altitudinea de 408 m, intr-o zona acoperita cu paduri de stejar.

Aparitia si dezvoltarea localitatii, atestata documentar pentru prima data in anul 1263, s-a datorat exploatarii sarii inca de pe vremea romanilor. Masivul de sare are forma ovala, lungimea de 1 300 m si latimea de peste 600 m.

Primele analize chimice ale apelor s-au efectuat in anul 1820, iar la 20 iunie 1858 Ocna Sibiului a devenit, oficial, statiune balneara. Aici se gasesc cele mai multe lacuri saline din statiunile din Romania precum si cel mai adinc lac de ocna din tara noastra. Dintre cele 52 de lacuri numai 15 sint mai mult folosite pentru tratament (Closca, Crisan, Ocnita, Lacul fara Fund, Lacul Trestiilor, Lacul Avram Iancu si altele).

Lacul Avram Iancu se gaseste pe locul celei mai mari saline, inchisa inca din anul 1817; el a inceput sa se formeze dupa 1850, procesul incheindu-se in jurul anului 1890. Lacul are forma circulara, suprafata de 1 320 m2, voluimul de apa de 26 772 m3 si adincimea maxima de 132,5 m (dupa alte surse 126 m). Datorita salini-tatii foarte ridicate (180-200 g/1 la suprafata si pina la 300 g/1 spre fund) lacul este mult solicitat pentru bai.

Climat de depresiune intracolinara; temperatura medie anuala atinge 8,8C (in iulie, 20C, iar in ianuarie,-4C); precipitatiile medii anuale inregistreaza 600-700 mm.

Factori naturali de cura: apa minerala clorurosodica a unor lacuri; apa minerala clorurosodica, usor bicarbonatata a izvoarelor Horea, Closca si Crisan; namol sapropelic extras din lacuri; bioclimat sedativ de crutare.

Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni asociate.

c. SIBIU - PITESTI (160 km)

Km 19 (DN 7) TALMACIU

Localitate situata la confluenta Cibinului cu riul Sadu, in sudul careia, pe un deal ce domina imprejurimile, se vad vestigiile CETATII construite in anul 1370. Cetatea a fost darimata in anul 1453, cind Iancu de Hunedoara a hotarit inlocuirea ei cu o fortificatie ridicata chiar in marginea trecatorii Turnu Rosu.

Km 24 (DN 7) BOITA

Asezare situata pe malul drept al Oltului, unde au fost descoperite o cetate dacica si urmele unui CASTRU ROMAN (secolul al II-lea e.n.). In marginea sudica a localitatii se afla CETATEA TURNU ROSU, construita la sfirsitul secolului al XIII-lea.

Km 41 (DN 7) CIINENI

Cea mai importanta comuna din Defileul Oltului, situata pe locul castrului roman Pons Vetus, pe cele doua maluri ale riului, este atestata documentar din anul 1415, din vremea domniei lui Mircea cel Batrin.

Ultima poarta transcarpatica a Oltului in drumul sau spre Dunare o reprezinta defileul dintre Turnu Rosu - Cozia, sapat intre stinci cu nume ciudate si pitoresti: Foarfeca, Armasarul, Clopotul s.a.; in zona riul face ocolisuri bruste in puncte cu denumiri sugestive ca Cirligul Mare si Cirligul Mic. Defileul este strabatut de o moderna sosea si de cale ferata.

Defileul Turnu Rosu - Cozia se desfasoara pe mai mult de 50 km, intre doua dintre cele mai mari masive muntoase ale Carpatilor Orientali: Muntii Capatinii si Lotrului, la vest, Muntii Fagaras la est. Intre Varatica si Calimanesti, pe lungimea de 14 km (defileul de la Cozia), Oltul inregistreaza un mare debit, transportind in medie 140 m3/s (in lunile foarte ploioase cantitatile sint de peste 10 ori mai mari). In prezent, curgerea tumultoasa de altadata a fost imblinzita. In lungul defileului s-au construit hidrocentralele de la Turnu (putere instalata 70 MW), Calimanesti (38 MW) si Gura Lotrului (25 MW).

Km 81,5 (DN 7) CALIMANESTI-CACIULATA

Oras-STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata la poalele masivului Cozia, considerata de marele carturar Nicolae Iorga drept "Sinaia Vilcii'.

Localitatea s-a dezvoltat pe vatra unei vechi asezari de pe drumul roman ce mergea de-a lungul Oltului, fiind atestata documentar la 20 mai 1388; in vremea lui Matei Basarab aici a functionat prima manufactura de hirtie din Tara Romaneasca. Statiunea a dobindit o mare faima inca din secolul trecut, cind, la recomandarea doctorului Carol Davila, imparatul Napoleon al III-lea s-a tratat cu ape minerale existente aici.

In statiune functioneaza hoteluri cu baze proprii si moderne de tratament, s-a diversificat tratamentul balnear, s-a infiintat un sanatoriu pentru copii etc. Climatul continental de dealuri si coline; temperatura medie a-nuala este de 9,8C (in iulie, cca 20 C, iar in ianuarie, 1,5-2C); precipitatiile medii anuale inregistreaza cca 750-800 mm.

Factori naturali de cura: ape minerale clorurosodice, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, sulfuroase, bromoiodurate, reci sau calde, provenite din izvoare sau din sonde; bioclimat de crutare.

Indicatii: afectiuni ale tubului degestiv, afectiuni hepato-biliare, afectiuni renale si ale cailor urinare, afectiuni metabolice si de nutritie, afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice, afectiuni respiratorii, afectiuni asociate.

Obiective turistice: CASTRUL ROMAN ARUTELA (secolul al II-lea e.n. de pe linia fortificata cunoscuta sub numele de Limes utanus); MANASTIREA COZIA (remarcabil monument de istorie si de arta, zidit de Mircea cel Batrin, cu adaugiri si refaceri din secolele XVI - inceput XVIII, unde se afla si mormintul lui Mircea cel Batrin; colectie de arta medievala romaneasca); REZERVATIA NATURALA din masivul Cozia.

Ocupind suprafata de 17 000 ha (din care 5 000 ha rezevatie stiintifica propriu-zisa), rezervatia include relieful de stincarie dezvoltat pe gnaisul de Cozia, numeroase plante alpine, subalpine -- firuta (Poa alpina), afinul (Vaccinium myrtillus) s.a. -, termofile - mojdreanul (Fraxinus ornus), scumpia (Cotinus coggygria), intilnite intr-un singur areal -, precum si numeroase plante endemice: trandafirul de Cozia (Rosa argesana), macesul argesan, pesma Coziei (Centaurea coziensis), rototelele Coziei (Achillea coziana) sau plante rare ca: garofita de munte (Dianthus superbus), iedera alba (Daplme blagayana), laleaua pestrita (Fritillaria orientalis) etc.

Invelisului vegetal bogat i se adauga numeroase elemente faunistice, la fel de diversificate zoogeografic: pisica salbatica (Felis catus), jderul de copac (Martes martes), lupul (Canis canis), cerbul, alunarul (Nucifraga caryocatactes), gaita (Garrulus glandarius), lacusta italiana (Calliptamus italicus), scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus) etc.

Cei. ce privesc cu atentie masivul Cozia vor observa numeroase "chipuri de piatra' care poarta nume interesante: Sfinxul de la Stinisoara, Inteleptul, Mosneagul, Tatarul, Dochia, Ursul, Barbosul, Vidra.

Km 99 (DN 7) RIMNICU-VILCEA

Municipiul Rimnicu-Vilcea, situat pe malul drept al Oltului, s-a dezvoltat pe o veche vatra de locuire, unde cercetarile arheologice au descoperit vestigii din neolitic, epocile bronzului si a fierului, din perioada daca si daco-romana. Atestat documentar la 4 septembrie 1389, intr-un hrisov de la Mircea cel Batrin, orasul a devenit, datorita amplasarii sale pe un drum intens circulat, un insemnat centru comercial. La Rimnicu-ViIrca a avut Curtea domneasca Patrascu cel Bun, tatal lui Mihai Viteazul, in decursul existentei sale localitatea fiind implicata in toate evenimentele majore ale istoriei medievale, moderne si contemporane (revolutia de la 1821, revolutia de la 1848 s.a.). In oras s-a desfasurat si o intensa viata culturala scoala, tipografie infiintata de Antim Ivireanul, unde s-au tiparit 10 carti etc.).

In Rimnicu-Vilcea s-au dezvoltat diferite unitati industriale (chimie, confectii, industrie alimentara), orasul avind, de asemenea, si o insemnata functie turistica.

Obiective turistice: MUZEUL JUDETEAN cu Sectie de Istorie ceramica, unelte, podoabe, arme dacice si romane, colectie numismatica, colectie de carte veche, exponate referitoare la revolutiile de la 1821 si 1848, razboiul pentru independenta, epoca contemporana), Sectie de arta (pictura, sculptura si grafica romaneasca), Casa memoriala "Anton Pann' (intr-o cladire monument de arhitectura) si Complexul muzeistic Magheru (in cladirea in care si-a avut statul major generalul Gh. Magheru in timpul revolutiei de la 1848: steaguri, documente, arme ptc.1); COMPLEXUL ARHITECTONIC AL EPISCOPIEI (edificiu in stil postbrincovenesc; picturi murale de Gh. Tattarescu; colectie de carte veche si arta medievala); STATUIA ECVESTRA a lui Mircea cel Batrin (1966; Ion Irimescu); MONUMENTUL EROILOR din razboiul pentru independenta (1915; Ion lordanescu); STATUIA lui Alexandru Ioan Cuza (Octav Iliescu); BUSTUL lui Nicolae Balcescu (1914; Constantin Mihailescu); PARCUL ZAVOI (intre malul Olanestilor si Iazul Morilor; in parcul a-menajat la mijlocul veacului trecut vegeteaza multi arbori seculari); DEALUL CAPELA (aflat in vestul municipiului, la altitudinea de 440 m, este acoperit de o bogata padure de foioase).

IMPREJURIMI

PAUSESTI-MAGLASI (10 km pe DN 64 A) localitate unde cu secole in urma traiau "maglasii', lucratori la salinele de la Ocnele Mari. De aici se poate merge catre numeroasele obiective turistice insirate pe Valea Cheii, ai carei versanti se inalta abrupt deasupra apei. Deosebit de pitoresc este Muntele Cheia Strimba, pe ai carui pereti stincosi vegeteaza 300 exemplare de tisa, conifer rar, monument al naturii.

Mai sus, la cantonul din Valea Cheii, pot fi admirate inaltimile zvelte ale Muntelui Stogusoarele, ferestruite de apele inspumate ale mai multor piraie.

BAILE OLANESTI (18 km pe DN 64 A) STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata in nord-estul Olteniei, pe valea riului Olanesti, afluent al Oltului. Localitatea, inconjurata de dealuri acoperite de paduri de fag.si stejar, beneficiaza de cele mai multe surse hidrominerale dintre toate statiunile din zona exterioara a Carpatilor (din cele peste 35 de izvoare, 15 sint folosite pentru cura interna).

Un document din anul 1760 face primele referiri cu privire la apele minerale de la Baile Olanesti, dar valoarea lor terapeutica va fi descoperita abia in anul 1821. Consacrarea lor a avut loc in 1873, cu ocazia Expozitiei Universale de la Viena, cind esantioane ale apelor minerale de aici au primit Medalia de Aur.

Climat continental de dealuri, cu veri racoroase si ierni blinde; temperatura medie anuala este de 8,5C (in iulie 21,2C, iar in ianuarie, -2,5C); precipitatiile ating in medie 750-800 mm anual.

Factori naturali de cura: ape minerale sulfuroase, clorurate, slab iodurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, oligominerale, hipotone sau izotone, folosite in cura interna si in cura externa; bioclimat sedativ-indiferent (de crutare).

Indicatii: afectiuni renale si ale cailor urinare, afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni hepato-biliare, afectiuni respiratorii, a-fectiuni metabolice si de nutritie, afectiuni O.R.L., afectiuni dermatologice, afectiuni asociate.

OCNELE MARI (12 km pe DN 67, apoi 3 km pe DL) STATIUNE BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL, strabatuta de Piriul Sarat, afluent al Oltului, care are izvoarele in Dealul Morii. Localitatea este asezata pe un masiv de sare, gros de peste 600 m, exploatat inca de pe vremea geto-dacilor. Un document din 13 martie 1373 aminteste despre ocna de sare din zona; se stie, de asemenea, ca cea mai mare parte a veniturilor obtinute din vinzarea sarii de la Ocnele Mari Voievodul Mircea cel Batrin le-a folosit pentru construirea puternicei cetati Giurgiu. In anul 1833 este consemnata pentru prima oara folosirea terapeutica (bai calde) a apei sarate;de la Balta Rosie (lac aparut pe locul unei foste saline).

Climat continental moderat, de culoar deluros; temperatura medie anuala este de 9,5C (in iulie, 20-22C, iar in ianuarie, -1 -2C); precipitatii medii anuale in jur de 700 mm.

Factori naturali de cura: apa minerala sarata concentrata a lacului helioterm din statiune; namol sapropelic fosil extras din lac; bioclimat de crutare.

Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, a-fectiuni neurologice periferice, afectiuni ginecologice, afectiuni cardiovasculare.

La 2 km de Ocnele Mari se afla STATIUNEA BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL OCNITA; apele minerale clorosodice au aceleasi proprietati cu cele de la Ocnele Mari.

BAILE GOVORA (18 km pe DN 67, apoi 3 km pe DL) STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata in nord-estul Olteniei, pe piriul Hinta, intr-o depresiune subcarpatica inconjurata de dealuri acoperite cu paduri de fag si brad.

Cea mai veche atestare documentara a localitatii dateaza din anul 1488; despre izvoarele hidrominerale din zona vorbeste un document din 21 septembrie 1499, care aminteste "Virful care fierbe', asezat intre Gitejesti si Prajila. Prin amenajarea de catre o societate petroliera, in anul 1879, a unui "punct de iod' incepe intrebuintarea apelor minerale de la Baile Govora, pentru ca peste un deceniu, la 1 iulie 1889, sa se inaugureze primul stabiliment de bai din actuala statiune.

Climat continental moderat de coline, cu veri racoroase si ierni blinde; temperatura medie anuala este de cca 9C (in iulie, 19C, iar in ianuarie, -3C); precipitatii medii anuale in jur de 840 mm.

Factori naturali de cura: ape minerale clorurosodice, iodurate, bromurate concentrate: namol mineral sapropelic (adus de la Ocnele Mari); bioclimat de crutare.

Indicatii: afectiuni respiratorii, afectiuni otorinolaringologice, afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice si centrale, afectiuni asociate.

Parcul si padurea din vecinatatea statiunii sint indicate pentru cura de teren. De la Baile Govora se organizeaza excursii la Rimnicu-Vilcea, Horezu, Maldarasti, Ocnele Mari, Sibiu etc.

In apropiere se afla un remarcabil monument istoric si de arta, MANASTIREA GOVORA, construita, dupa traditie, inca inainte de domnia lui Mircea cel Batrin. In anul 1636, domnitorul Matei Basarab a instalat aici o tipografie de sub teascurile careia au iesit cinci carti, printre care si cunoscuta Pravila, prima carte in limba romana tiparita in Tara Romaneasca.

Km 160 (DN 7) PITESTI

Municipiul Pitesti, situat pe dreapta Argesului, la confluenta a-oestuia cu Riul Doamnei, si inconjurat din trei parti de dealuri: Stefanesti si Valea Mare in est, Turcesti si Papuccsti in vest, Golesti in. sud, este atestat documentar la 20 mai 1388, intr-un act din vremea lui Mircea cel Batrin. Scurta perioada resedinta domneasca (in veacurile XV-XVI), Pitestiul a luat parte activa la toate marile evenimente ale epocii moderne (revolutia de la 1821; revolutia de la 1848, lupta pentru Unire, razboiul pentru independenta).

Pitestiul este astazi un puternic centru economic (cea mai cunoscuta unitate industriala fiind Uzina de Autoturisme "Dacia'), cultural-artistic si stiintific (teatru, presa literara, institute de cercetari etc.).

Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL cu Sectia de istorie (colectii de arheologie, numismatica, documente referitoare la epocile medievala si moderna), Sectie de arta (lucrari ale artistilor plastici romani din secolele XIX si XX), Galerie de arta naiva (pictura, sculptura, tapiserie realizate de artisti populari) si Sectie de stiintele naturii (inaugurata in anul 1977 ca expozitie permanenta, cu tema "Protectia naturii pe baze ecologice'; prezinta intr-o formula muzeala inedita evolutia vietuitoarelor pe Terra, originea materiei vii, circuitul materiei si fluxul de energie in ecosistem, ecosisteme de balta si stepa, ecosistem de padure, ecosistem carstic, relatia om-natura, actiunea omului asupra animalelor, relatia om-natura in epoca tehnologiei, evolutia activitatii de ocrotire a naturii din Romania etc.); BISERICA DOMNEASCA (veacul al XVII-lea: zidire a domnitorului Constantin Serban); MONUMENTUL 1907 (1960; Veturia Ilica); MONUMENTUL EROILOR DIN 1877/1878 (I. Vasilescu); POARTA EROILOR ARGESENI (1926; in cinstea eroilor din primul razboi mondial); STATUIA lui Nicolae Balcescu (1969; C. Baraschi); CASA MEMORIALA "LIVIU REBREANU' DE LA VALEA MARE-PODGORIA; STADIONUL MUNICIPAL; SALA SPORTURILOR; PARCUL TRIVALE (27 ha; padure de stejar, tei, pin, salcim etc.) s.a.

d. PITESTI - BUCURESTI (196 km)

Km 32 (DN 73) MIHAESTI

Localitate situata pe terasele Riului Tirgului, unde in anul 1895 s-a infiintat un mare PARC DENDROLOGIC.

Intins pe 65 ha, intr-o padure de gorun, parcul era populat la inceput numai cu arbori indigeni; ulterior, el s-a imbogatit cu numeroase specii exotice, introducerea acestora aici fiind determinata de clima mai blinda a zonei (cu toate ca, in decursul timpului s-au inregistrat si temperaturi extreme, deosebit de severe, cum a fost in decembrie 1933 cind minima absoluta a coborit pina la -34C). Au trecut "examenul' aclimatizarii specii exotice ca: pinul strob (Pinus strobus), bradul caucazian (Abies normandiana), molidul intepator (Picea pungcs var. argentea), bradul argintiu (Abies concolor), stejarul american de mlastina (Quercus palustris), arborele de lalele (Lariodendron tulipifera), multe exemplare avind aspect viguros si atingind inaltimea de peste 30 m si diametre de peste 40 cm. Lor li se adauga duglasul (Pseudotsuga taxi folia), tsuga (Tsuga canadiensis), tuia gigantica (Thuja gigantea), nucul cenusiu (Juglans cinerea), ginco (Ginkgo biloba), maclura (Maclura aurantiaca) s.a. Un aspect peisagistic deosebit il confera parcului stejarul rosu (Quercus borealis), cu frunzar bogat, verde intunecat vara si brun roscat pina la rosu toamna.

Parcul impune insa, in egala masura, si prin speciile de arbori autohtoni, cu diametre impresionante si valoare ornamentala deosebita. Dintre acestia amintim: stejarul peduncular, gorunul, frasinul, fagul, ulmul, castanul alb (Castanea sativa), bradul (Abies alba), laricele, tisa, ienuparul (Jeniperus communis) etc.

Km 52 (DN 73) CIMPULUNG

Orasul, asezat intr-o depresiune subcarpatica strajuita spre est de Dealul Matau (1 040 m alt.), cel mai inalt deal din tara, exista deja la 1300, data consemnata pe piatra de mormint a comitelui Laurentiu de Longo Campo. Dupa 1330 devine capitala a Tarii Romanesti pina in vremea lui Vladislav T - Vlaicu care muta resedinta domneasca la Curtea de Arges. De localitate se leaga existenta celui mai vechi document, cunoscut pina in prezent, scris in limba romana (scrisoarea lui Neacsu din Cimpulung catre judele Brasovului; 1521). In vremea lui Matei Basarab aici a functionat o tipografie, iar in 1669 se infiinta una dintre primele scoli in limba romana.

In Cimpulung functioneaza uzina care produce automobile de teren Aro.

Obiective turistice: MUZEUL ORASENESC cu Sectie de istorie (ceramica dacica, vase grecesti si romane, arme, exponate si documente referitoare la epocile medievala, moderna si contemporana), Sectie de arta (pictura, sculptura si grafica romaneasca moderna si contemporana; la originea colectiilor s-a aflat donatia scriitorului si exploratorului muscelean Mihai Tican Rumano) si Sectie ele etnografie si arta populara (unelte, piese de port etc. din Muscel); ANSAMBLUL ARHITECTONIC MEDIEVAL NEGRU VODA (in lacas cea mai veche piatra de mormint a unui domnitor pastrata pina in prezent); complexul arhitectonic medieval Baratia MONUMENTUL lui Radu Negru Basarab (1910; D. Demetrescu-Mirea); MONUMENTUL EROILOR din primul razboi mondial (D. Matauanu); BUSTUL lui C. D. Aricescu (1967; Florica Hociung); PARCUL (realizat de inginerul silvic Vasile Golescu, fiul revolutionarului pasoptist Alexandru G. Golescu-Arapila; aici s-a amenajat o rezervatie naturala botanica, alaturi de specii forestiere locale fiind aclimatizate specii exotice ca: magnolii, Gingko biloba, Saphora japonica s.a.).

IMPREJURIMI

BUGHEA DE SUS (6 km spre vest pe DL) STATIUNE BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL, situata la poalele Dealului Magura. Apele minerale cu temperatura de 15C, a-vind in compozitie fier si sulf, sint indicate in tratarea afectiunilor aparatului locomotor, afectiunilor sistemului nervos periferic, afectiunilor tubului digestiv, afectiunilor ginecologice. ALBESTI (4 km de Bughea de Sus spre nord-vest) localitate pe teritoriul careia se gaseste REZERVATIA GRANITUL DE ALBESTI si CALCARELE DE ALBESTI.

REZERVATIA GRANITUL DE ALBESTI este alcatuita din peste 80 de blocuri de dimensiuni diferite, disparate pe cca 250 m2. Cele mai mari dintre ele, cu infatisarea unor capite, au 1,5 m inaltime si 1,5-2,5 m diametru. Se remarca un sector central cu blocuri mari pe fetele carora apar muschi, licheni, tufisuri. In jurul acestuia se gasesc sase ansambluri cu blocuri ceva mai mici. Crapaturile dintre blocuri reprezinta planuri de fisurare vechi, largite prin alterare, dezagregare si spalare areolara. Ele au frecvent lungimi de 80 cm. latimi de pina la 30 cm si adincimi sub 1,5 m.

CALCARELE DE ALBESTI sint reprezentate de un mamelon rare constituie sectorul sudic al carierei de aici si are lungimea de cca 80 m, latimon de 40 m si inaltimea de 8 m. Calcarele apartin unui facies calcaros sublitoral, gros de cca 15 m; culoaroa lor este galbena, galben-cenusie, cu treceri spre maroniu sau roscat.

In alcatuirea lor intra, la baza, un calcar numulitic nisipos, peste care urmeaza un orizont de calcare lipsite de material detritic; la partea superioara intilnim un nivel calcaros fin detritic. Dintre fosile se remarca foraminiferele (ce au trait in apele marii eocene acum 40 000 000 de ani), de forma unor banuti cu diametrul de 2-3 mm sau a unor sectiuni discoidale, echinodermele (ConoclypeuK conoideus), brahiopodeie (Terebratula hilarionis) si altele.

SUSLANESTI (5 km pe DN 73 spre est, 4 km pe DN 72 A spre sud, apoi 3 km pe DL spre sud) localitate unde exista un insemnat punct fosilier de identificare a unei bogate faune de pesti fosili din oligocen, declarat REZERVATIE PALEONTOLOGICA.

Rezervatia, acoperind cca 1 ha, se intinde pe un platou intens fragmentat de vaiugi adinci de 2-3 m si late de 4-6 m, orientate fie catre sud, fie catre vest. Platoul, numit local Marlouz, cuprinde strate oligocene constituite din alternante dese de roci argiloase friabile si roci silicioase dure, impregnate cu bitum.

S-au identificat cca 30 de specii de pesti fosili, ale caror urme s-au pastrat mai bine in rocile argiloase. In orizontul inferior predomina formele pelagice (Squalodon, Lepidopus), iar in cele superioare specii autohtone, caracteristice zonei de tarm (genurile Serranus, Ciupea, Capros), specii de apa dulce (Barbus, Scardinius) aduse de riuri si altele provenite din zona pelagica (Scomber, Caranx) si batiala (Mrazecia, Scorpaena).

De asemenea, s-au descoperit urme de plante tipice florei tropicale (Fagus feroniae, Laurus tetranteroides, Quercus drymeria s.a.). In depozitele oligocene au mai fost gasite urme apartinind si altor vietuitoare (vertebre de mamifere, pene de pasari, parti din insecte etc.).

Km 66 (DN 72 A) STOENESTI

Localitatea ocupa, dupa Rucar, locul al doilea ca intindere dintre asezarile rurale din bazinul Dimbovitei. Cea mai veche atestare documentara a Stoenestilor dateaza din 9 iulie 1557. Dupa batalia de la Calugareni, din 13/23 august 1595, Mihai Viteazul s-a retras aici, instalindu-si tabara pentru 36 de zile. Din Stoenesti se poate merge in zona PLATOULUI CARSTIC PIATRA (cota cea mai inalta, Coltii-Stinii, atinge 917 m alt.) dominat de mici dilme, unde se dezvolta cimpuri de lapiezuri si intre care se schiteaza doline adinci in forma de pilnie.

Km 75 (DN 72 A) CETATENI

Localitatea se afla la extremitatea sudica a Muntilor Leaota, care inainteaza pe stinga Dimbovitei cu peste 10 km dincolo de Depresiunea Cimpulung, ultimele culmi ale Leaotei atingind aici inaltimea de 950-1 100 m.

Intre Cetateni (la sud) si Cotencsti (la nord) predomina conglomerate, roci rezistente. O buna parte din acest sector (2,5 km), impresionant prin ingustime si salbaticie, formeaza CHEILE DIMBOVITEI, declarate REZERVATIE NATURALA. Cea mai frumoasa portiune, cuprinsa intre Coltii Doamnei si Valea Chiliilor, are versanti abrupti pe ambele maluri, iar eroziunea a creat un microrelief de virfuri ascutite, coloane etc.

Ingustimea vaii, topoclimatele diferite generate de expunere si de energia de relief mare (200-300 m), varietatea rocilor (gresii, marne, argile conglomerate) au permis dezvoltarea unei vegetatii ierboase bogate, multe exemplare avind caracter endemic: omagul (Acanitum moldavicum), breabanul (Cardamine glanduligera), crucea voinicului (Hepatica transylvanica), coada iepurelui (Sesleria heufferiana), brusturul negru (Symphytum cordatum), cimbrisorul (Thymus comosus) si altele.

Mai semnalam: iarba casunaturii (Saxifraga cuneifolia), aninul alb, afinul, vulturica (Hieracium transylvanicum), perisorul (Orthilia secunda), crinul de padure etc. De-a lungul cheilor se remarca, de asemenea atit elemente ale padurii de conifere (molizi), cit si exemplare ale padurilor de dealuri inalte (indeosebi fagul). Fauna cuprinde specii diferite ca: vipera (Vipera berus), acvila de munte (Aquila chrysaetus), corbul, cocosul de munte (Tetrao urogallus), ursul, risul (Lynx lynx) etc.

Faima locurilor este legata si de vestigiile descoperite pe un mic platou stincos, denumit Cetatuia sau Cetatea lui Negru Voda, unde s-a identificat si cercetat cea mai veche cetate geto-dacica de zid cunoscuta pina acum la sud de Carpati, centrul unei formatiuni geto-dacice dinaintea lui Burebista. La poalele platoului au fost scoase la lumina resturile unei asezari geto-dacice din secolele III-I i.e.n., care s-a dezvoltat pina in jurul anului 70 i.e.n.

Km 118 (DN 72 A) TIRGOVISTE

Municipiul Tirgoviste, situat pe Valea Ialomitei, in zona de contact dintre Subcarpati si Cimpia Romana, apare pentru prima oara atestat documentar in relatia de calatorie a bavarezului Johann Schiltberger, participant la cruciada de la Nicopole (1396). Capitala a Tarii Romanesti pina la mijlocul secolului al XVII-lea (cu unele intreruperi in favoarea Bucurestilor), orasul a cunoscut in cursul evului mediu o mare stralucire.

Localitatea a fost strins legata de aproape toate evenimentele majore ale istoriei Tarii Romanesti; in octombrie 1595 Mihai Viteazul a infrint aici oastea otomana condusa de Sinan Pasa, la 1821 Tudor Vladimirescu a fost asasinat de eteristi la Tirgoviste, in 1848 Guvernul provizoriu s-a refugiat temporar aici, localnicii au militat pentru Unirea din 1859 si au sprijinit cu entuziasm efortul tarii in razboiul de independenta.

Tirgovistea este azi un important centru economic (combinat de oteluri speciale, intreprindere de utilaj petrolier, unitati ale industriei alimentare, ale industriei usoare etc.).

Obiective turistice: MUZEUL JUDETEAN cu Sectie de istorie (vestigii neolitice, monede, documente medievale, arme, lapidariu, exponate referitoare la epocile moderna si contemporana), Muzeul Scriitorilor Tirgovisteni (consacrat mai multor creatori din zona: Vacarestii, Vasile Cirlova, Grigore Alexandrescu, Ion Eliade Radulescu s.a.), Muzeul Tiparului si al Cartii Vechi Romanesti (manuscrise, incunabule, carti rare, tiparituri medievale etc.) si Complexul arhitectonic medieval Curtea domneasca (secolele XIV-XVII; Turnul Chindiei, pictura de epoca brincoveneasca, sculpturi, biserica domneasca mare, foisorul brincovenesc, baia domneasca, casa doamnei Balasa etc.); CASA-ATELIER GHEORGHE PETRASCU (fosta locuinta a artistului; colectie de pictura si grafica); CASA-ATELIER VASILE BLENDEA (in casa pictorului; colectie de pictura, grafica, sculptura, acuarela etc.); BISERICA ANDRONESTI (secolul al XVI-lea, cu refaceri); BISERICA BUZINCA (secolul'al XVII-lea); BISERICA TIRGULUI (veacul al XVII-lea); BISERICA STELEA (secolul al XVII-lea); MANASTIREA DEALU (veacul al XV-lea, cu refaceri ulterioare; ctitorie a lui Radu cel Mare; aici se afla capul lui Mihai Viteazul); BUSTURILE a numerosi domnitori si scriitori; PARCUL CHINDIA (in lunca Ialomitei, pe locul unde exista gradina Curtii domnesti, amenajata pe vremea lui Petru Cercel) etc.

IMPREJURIMI

PUCIOASA (17 km pe DN 71 spre vest) STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata pe valea riului Ialomita, intr-o zona colinara impadurita.

Climat continental, cu veri racoroase si ierni blinde; temperatura medie anuala este de cca 9C (in iulie, 19C, iar in ianuarie, -3C); precipitatiile inregistreaza o medie anuala de 750 mm.

Factori naturali de cura: ape minerale sulfuroase, sulfatate, clorurate, bicarbonatate, calcice, sodice, hipotone; (bioclimat ide crutare.

Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice si centrale, afectiuni respiratorii, afectiuni dermatologice, afectiuni asociate.

Km 151 (DN 71) CONTESTI

In nordul localitatii se afla padurea Boercasca, unde s-a amenajat o REZERVATIE CINEGETICA de mistreti; in padure, printre alte specii, creste stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora).

Km 173,5 (DN 7) PADUREA RIIOASA

Situata in Cimpia Romana, la nord-vest de comuna Chitila, pe suprafata de 1 388 ha, padurea Riioasa este un rest al vestitului codru al Vlasiei, odinioara cel mai temut loc de trecere pe aceste meleaguri.

In partea nord-vestica a padurii se intilnesc frumoase exemplare de stejar si cer, in virsta de peste 100 de ani. Printre falnicii arbori, vegeteaza tufe razlete de macies (Rosa canina), paducel (C. Laevigata) si porumbar (Primus spinosa), dar mai ales tufisuri de soc, care atrag atentia prin florile mari, albe si umbrelate.

In poieni si pajisti se intilnesc plante ierboase precum paiusul, scrintitoarea (Potentilla alba), mararul porcului (Peucedanum alsa-ticum), firuta etc.

Dintre animale amintim: cerbul, mistretul, vulpea, pisica salbatica, iar dintre pasari mentionam fazanul (Phaseanus colchicus).

Km 196 (DN 7) BUCURESTI



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2061
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved