Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE TURISM - ORASUL SIBIU

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



LICEUL SEXTIL PUSCARIU



LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE TURISM - ORASUL SIBIU

CAPITOLUL I:PREZENTAREA SIBIULUI

Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 4547' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 2405' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.
Este asezat in depresiunea Cibinului, in apropierea muntilor Fagarasului (circa 20 km), Cibinului (12 km) si Lotrului (circa 15 km), care marginesc depresiunea in partea de sud-vest. In nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Tarnavelor, care coboara pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.
Municipiul se afla in depresiunea Cibinului, intr-o zona de campie piemontana colinara cu terase ale raului Cibin, care o dreneaza.
Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le imbraca si le domina aproape uniformizandu-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are in perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.
Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti)
Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orase din Transilvania cu un remarcabil potential de dezvoltare economica, avantajat si de pozitionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean si beneficiind de un modern Aeroport International.
Localitatea se situeaza la 4547' latitudine nordica si 2405' longitudine estica. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.
Orasul se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate zonei depresionare si a muntilor care il inconjoara la sud si sud-vest. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm cu valori minime in luna februarie (26,7 mm) si maxime in iunie (113 mm).
Temperatura medie anuala este de 8,9 grade Celsius.
Cu cei 155.000 de locuitori permanenti si 25000 de locuitori temporari, in special studenti, Sibiul este cel mai mare oras din judet. Comunitatea locala este alcatuita din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populatiei este reprezentata de romani (94%) care convietuiesc impreuna cu germanii, descendenti ai colonistilor saxoni care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia.
Lor li se alatura unguri, rromi si o foarte putin numeroasa comunitate evreiasca, cu totii contribuind prin influente culturale specifice la viata orasului.
Aceeasi diversitate caracterizeaza si viata religioasa. Alaturi de ortodocsi, la Sibiu isi practica liber credinta reformati, romano catolici, greco catolici si evanghelici-lutherani. Structura sociala a orasului este bazata pe o experienta de viata istorica si multiculturala, diversitatea locuitorilor sai, apartinand diferitelor grupuri etnice, generatii si stiluri de viata, dand orasului o aura speciala.

Principalele domenii economice care au intalnit un teren bun de dezvoltare in Sibiu sunt productia de componente pentru industria automobilelor, domeniul logisticii si ambalajelor, industria alimentara, a confectiilor textile, comertul si productia mestesugareasca, iar in ultimii ani au inceput sa se dezvolte industria electronica, tehnologia informatica si turismul.
Forta de munca pe care o ofera Sibiul este de cea mai buna calitate, aici existand numeroase institutii de invatamnt universitar si preuniversitar, de stat si private.
La acest capitol trebuie mentionate si numeroasele firme private care ofera un segment larg de posibilitati de pregatire, de la cursuri de reorientare profesionala la cursuri de specializare si perfectionare in cele mai diferite domenii.
Datorita boom-ului economic cunoscut de Sibiu in ultima perioada, somajul in Sibiu este printre cele mai scazute din Romania, cu mult sub media pe tara. Ultimele statistici arata ca ponderea somerilor in randul sibienilor cu varste cuprinse intre 18 si 62 de ani este de 0,8 %. Prin oportunitatile pe care le ofera, Sibiul s-a transformat intr-un adevarat magnet pentru forta de munca calificata din apropierea orasului. Principala sursa a cresterii bugetului local este cresterea masei de impozitare datorata noilor investitii atrase in Sibiu si mai ales a celor din Zona de Vest.
Incepand din anul 2000 si pana in 2007, bugetul local a cunoscut cresteri semnificative de la an la an, cea mai mare fiind inregistrata in anul 2003 fata de anul 2002, cand s-a inregistrat o crestere de 61%.
Prin dezvoltarea proiectului Zona Industriala Vest, Sibiul a fost readus in competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii economice. Totalul firmelor care au dorit sa investeasca in Sibiu si care isi dezvolta afacerea in Zona Industriala Vest este de 31, acoperind diverse ramuri ale industriei.
Interesul aratat pentru aceasta zona s-a datorat in principal lucrarilor mari de infrastructura derulate la nivelul municipiului in ultimii ani, a proiectelor demarate pentru imbunatatirea cailor de acces si a notorietatii pe care Sibiul a dobandit-o anul trecut datorita Programului Sibiu CCE 2007.
Prin noul Plan Urbanistic General se incearca identificarea unei noi suprafete de teren pentru a putea fi viabilizata si transformata in timp intr-o noua zona industriala.
TURISM
Nu doar muncipalitatea s-a pregatit pentru buna primire a oaspetilor, ci si hotelierii. Numarul locurilor de cazare s-a dublat, iar calitatea serviciilor a crescut si ea considerabil. La inceputul lui 2008 in Sibiu existau 72 de unitati de cazare cu servicii de doua, trei, patru, si chiar cinci stele.
Rezultatele au inceput deja sa se vada. Publicatii de specialitate nominalizeaza Sibiul printre primele orase din Romania in care sa lucrezi. Altele il nominalizeaza ca fiind printre primele 50 de destinatii ce merita sa fie vizitate in anul 2007 sau fiind intre cele sapte minuni ale Romaniei. Agentiile de turism sunt tot mai interesate de oferta turistica a Sibiului.
Orasul arata mult mai bine in urma investitiilor realizate, iar aceasta tendinta de dezvoltare este in continua crestere.

CAPITOLUL II:ISTORIA SIBIULUI

Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191, cand papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu. Documentul se refera la organizarea bisericeasca a colonistilor (numiti in documentele din 1191-teutonici ecclesia Theutonicorum Ultransilvanorum, in 1192-1196, document cu referire la prepozitul Sibiului, flandrenzi, iar in 1206 - saxoni), sositi in provincia Sibiu in timpul domniei regelui Gza al II-lea (1141 - 1162) si organizati intr-o prepozitura in timpul domniei regelui Bla al III-lea (1172 - 1196).
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirma colonistilor germani o serie de privilegii (mentinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pana in anul 1876),
in 1302 este semnalat inceputul organizarii sasilor in scaune, Sibiul fiind primul scaun mentionat, iar in 1355 este atestata provincia Sibiului cu cele sapte scaune.

Mentionat inca sub numele de Hermannsdorf in anul 1321, in a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, intr-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfarsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea saseasca, aflata in fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa de un jude regal, mai tarziu comite al sasilor. Jurisdictiei Universitatii sasesti i-au fost subordonate ulterior si sate romanesti asa numite scaune-filiala in care nu locuiau sasi (T. Ngler).

Perioada medievala se caracterizeaza in Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; in secolul al XVI-lea existau bresle (ca cea a cizmarilor), din care faceau parte si mesteri care activau in Tara Romaneasca sau in Moldova. Numarul breslelor a crescut treptat, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea existand 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, intr-o perioada in care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.
Dezastrul regatului maghiar survenit la Mohcs in anul 1526, ocuparea capitalei Buda (1541) si intemeierea principatului Transilvaniei au plasat comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, in fata unei situatii noi in care a fost nevoita sa practice o politica duplicitara, cand cea fireasca filohabsburgica, avand in vedere afinitatile etnice si culturale, cand prootomana.
Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori, de catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul isi pastreaza privilegiile. Concomitent, cu incepere din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecand "in corpore" la confesiunea luterana pe care, in marea lor majoritate, o marturisesc si in prezent.
In 1550 in Piata Mare se instaleaza 'stalpul infamiei', un monument gotic ce avea in varf statuia lui Roland, realizata de sculptorul Onoforius.
Sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai intai, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) care s-a desfasurat, de fapt, sub privirile sibienilor masati pe zidurile din sudul orasului.
In anii 1601-1603 Sibiul este supus asediului trupelor lui Sigismund Bthory, conduse de Stefan Csky care a ars si cladirile existente in fata incintelor fortificate. Peste mai putin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel Bthory. In 18 februarie 1614, cand noul principe Gabriel Bethlen restituie cheile orasului, in oras mai existau doar 53 de gospodari
Odata cu infrangerea turcilor de catre austrieci la sfarsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat in cadrul Imperiului Habsburgic. Puterea administrativa este exercitata de catre guberniul care si-a avut sediul la Sibiu intre 1692 si 1790.
In 1745 se inaugureaza linia postala Viena-Sibiu care efectua curse de doua ori pe luna.

In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti, landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf. Ei proveneau din Austria din zona Salzburg. Treptat prezenta populatiei romanesti este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. In cadrul luptei de eliberare nationala a romanilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul - proclamatie catre romani citit la Blaj, si tot la Sibiu isi va avea sediul Comitetul national permanent roman sub presedintia episcopului Andrei Saguna. In 1863 isi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala indreptatire a natiunii romane si a confesiunilor sale. Din Sibiu activeaza Partidul National Roman din Transilvania, care declanseaza cea mai ampla miscare social-politica din a doua jumatate a secolului al XIX-lea - Miscarea memorandista in conditiile in care, incepand cu 1867 Transilvania a fost anexata Ungariei in cadrul Imperiului austro-ungar.
A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent in Sibiu.
Suprafata construita se extinde mult in afara zidurilor: deja in 1841, pe langa cele 1117 case din interiorul zidurilor, in afara acestora existau inca 869. Daca in 1857 numarul locuitorilor era de 13872, dinamica cresterii populatiei este urmatoarea: in 1868 - 18 998, 1890 - 21 434, 1900 - 26 643 (intramuros - 16 643 din care 15 553 germani).

La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat cu curent electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910.
Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care se bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este franata de izbucnirea primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial si Unirea Transilvaniei cu Romania (1 decembrie 1918), consemnam urmatoarele date demografice: in 1920 erau 32 748 locuitori iar in 1925 in Sibiu locuiau 44 643 suflete din care 23 199 germani.
Denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu in 1919, iar strazile primesc denumiri romanesti.

In 1945, dupa al doilea razboi mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata.
Sistemul comunist cu mici exceptii nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968.
La 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti.
Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste.

Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.
Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.
Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inestimabila valoare culturala cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului', precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie turistica din Romania.
Sibiul se prezinta turistilor cu 10 muzee si expozitii permanente, la care se adauga numeroase expozitii si targuri periodice.
Dintre acestea, Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi muzeu din Romania, dar unul din cele mai importante din aceasta parte a Europei.
Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA din Dumbrava Sibiului, este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa.
In 2005 au avut loc in Sibiu peste 20 de festivaluri si manifestari cultural artistice, unele dintre acestea avand deja o reputatie internationala, cum ar fi Festivalul International de Teatru, Festivalul International de Jazz, Festivalul de folclor 'Cantecele Munctilor', Festivalul Traditiilor Populare, Festivalul Medieval, etc.

CAPITOLUL III:CULTURA SI PRINCIPALELE EVENIMENTE   

CULTURALE IN SIBIU

TEATRUL IN SIBIU

Izvoarele inregistreaza prima biblioteca in Sibiu la 1330 care a apartinut calugarilor dominicani. In cladirile prepoziturii catolice functiona la 1380 o scoala care probabil era mult mai veche.
Sibienii descopera avantajele tiparului inca de la inventarea acestuia. In sec. XV mesteri sunt trimisi la Mantua pentru a se initia in tehnica si arta tiparului. Pictura care apartinea stilului gotic, este reprezentata in aceasta perioada de fresca 'Rastignirea' din biserica Evanghelica, opera pictorului Johannes von Rosenau (1445), restaurata de Georg Hermann in 1650.
In domeniul sclupturii cea mai veche opera pastrata este Crucifixul aflat astazi in Capela crucii, opera a mesterului Petrus Lantregen din 1417. In Ferula se pastreaza pietre funerare de o certa valoare artistica datand din sec. XV-XVI.
Patrunderea ideologiei umanismului si Reformei in Transilvania, incepe prin infiintarea in 1528 a primei tipografii de catre Lucas Trapoldner, cu ajutorul lui Theobaldus Gryphius care scot in 1529 prima carte tiparita la Sibiu: Gramatica latina.
Incepand din 1543 de sub teascurile acestei tipografii apar si primele carti in limba romana in ideea propagarii noii doctrine religioase, cea a luteranismului. In sec. XVII functionau la Sibiu 12 ateliere tipografice, dintre mesterii tipografi de amintit pe Marcus Pristorius si Stephan Jngling care vor fi urmati in sec. XVIII de Barth, Closius si Martin Hochmeister.
La Sibiu se publica primul calendar din Romania la 1612 iar in 1788 se deschide prima librarie. In acelasi an Martin Hochmeister scoate prima revista de teatru din Ardeal, 'Theatral Wochenblatt'. Tot la Sibiu se deschide si primul atelier de litografie din Transilvania datorat lui E.A.Bieltz, Carl Albrich si Franz Neuhauser. In atelierul lui Samuel Filtsch apare si 'Gramatica Romaneasca' a lui Ioan Heliade Radulescu. In domeniul invatamantului Sibiul face mari progrese.
In 1555 scoala veche se transforma in Gymnasium care este dotata 2 ani mai tarziu cu o biblioteca. Dascalii erau adusi din Germania si Elvetia. Invatamantul se desfasura atunci in limba latina. In sec. XVIII Sibiul devine cel mai puternic centru al invatamantului sasesc din Transilvania. In domeniul literaturii de semnalat prezenta marelui umanist Nicolaus Olahus, a lui Georg Reicherstorffer (1495-1554), Conrad Haas, care la Sibiu a descoperit racheta in mai multe trepte, umanistul Valentin von Franckenstein, Ioan Molnar Piuariu, care scoate la Sibiu prima carte romaneasca de medicina. Numerosi istorici si-au desfasurat activitatea la Sibiu in aceasta perioada, cum ar fi Christian Schesus (1535-1585) autorul la 'Ruinele Panoniei', Mathia Miles (1639-1686), Georg Kraus (1607-1679) autorul la Siebenbrgische Chronik, Michael Hissman, iluminist de valoare europeana, membru al academiei din Gttinger, Johann Seivert si Johann Kinder. In sec. XVI-XVII se formase la Sibiu o adevarata scoala de mesteri pietrari ce lucrau pentru patricienii orasului ancadramente de porti, pietre funerare si blazoane in stilul Renasterii dar pastrand si elemente ale goticului tarziu. Cel mai cunoscut dintre ei este Elias Nicolai.
Domeniul picturii este reprezentat de Johann David mort in 1585 sub daramaturile Turnului Sfatului si de Franz Neuhauser. Lucrarile acestuia inspirate de barocul vienez, pot fi admirate la Muzeul Brukenthal. Sunt numeroase preocuparile pentru muzica si teatru. Maestrul Johann West este adus in 1670 la Sibiu pentru a instala noua orga din Biserica Evanghelica cu 85 de registre, 75 de registre auxiliare si 6002 de fluiere, care functioneaza si astazi. La 1598 a luat fiinta bresla muzicantilor iar Martin Hochmeister deschide primul teatru din Romania in 1778. La sfarsitul sec. XVIII apar primele biserici romanesti din piatra care au ramas pana astazi.
In secolul XIX, Sibiul cunoaste o dezvoltare cultural artistica fara precedent. La sfarsitul secolului XVIII guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, isi formeaza o bogata biblioteca, colectii de antichitati si de arta, mentionate deja in anul 1773 in Almanach von Wien. Deschise pentru public din anul 1817, aceste colectii au pus bazele prestigiosului lacas de cultura de astazi - Muzeul Brukenthal. In aceasta perioada apar zeci de reviste si ziare in germana alaturi de primele ziare romanesti. In 1853 Andrei Saguna publica Telegraful Roman care se publica si astazi fiind astfel cel mai vechi ziar din S-E Europei.
In 1868 ASTRA scoate revista Transilvania, iar Ioan Slavici scoate in 1884 ziarul Tribuna, ziar care apare si astazi.
La 4 noiembrie 1861, in imobilul de pe strada Mitropoliei 20, s-a infiintat ASTRA - Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman. Comitetul de organizare a fost format din George Baritiu, Andrei Saguna, Timotei Cipariu, Axente Sever si Ioan Puscariu.
Teatrul sibian cunoaste progrese importante prin organizarea din 1855 de stagiuni permanente.
In domeniul picturii se remarca Fr. Schullerus (1866 - 1898), Carl Drschlag (1832-1917), Robert Wellmann (1866-1949), Arthur Coulin (1869-1912) si Octavian Smigelschi (1866-1912).
Sfarsitul sec. XIX inregistreaza la Sibiu si prima proiectie cinematografica, la doar 3 ani de la primul experiment mondial al fratilor Lumiere.
Activitatea muzicala se imbogateste prin infiintarea Corului barbatesc Hermania (1860) si a Reuniunii romane de muzica (1881) In 1895 se deschide Muzeul Societatii Ardelene pentru Stiintele Naturii, actualul Muzeu de Istorie Naturala.
In 1906 Biblioteca ASTRA se muta in noul Palat al Asociatiunii, devenind una dintre cele mai mari biblioteci din tara.
In 1909 se deschide primul cinematograf public din Sibiu, Cinema Apollo.
Dupa unirea de la 1918, Sibiul inregistreaza un ritm alert de dezvoltare social-culturala, un accent deosebit punandu-se pe dezvoltarea invatamantului. Fostul Gimnaziu iezuit este transformat in liceu cu limba de predare romana, in 1919 luand numele de Liceul Gheorghe Lazar. In perioada interbelica de consemnat intemeierea gruparii intelectuale 'Thesis' de catre Alexandru Dima, la care aderau printre altii Lucian Bologa, Emil Cioran, Horia Petra Petrescu, etc. Lucian Blaga infiinteaza Cercul Literar (1942-1947) grupand tineri scriitori precum St. Augustin Doinas, Radu Stanca, si Nicolae Balota.
In 1944 se infiinteaza grupul folcloric 'Junii Sibiului', cel mai vechi ansamblu folcloric din Romania care promoveaza cantecul si dansul specific satelor din Marginime. In 1949 se infiinteaza Filarmonica de Stat Sibiu in paralel cu noul Teatru de Stat (din 1956 si cu o sectie in limba germana) si Teatrul de papusi (actualul Teatru Gong), cu sectii in romana si germana.
In cadrul Filarmonicii ia fiinta orchestra populara 'Cindrelul'. In 1953 se infiinteaza Scoala Populara de Arta iar in 1956 Filiala Sibiu a Uniunii Artistilor Plastici. Printre membrii sai s-au numarat, sau se numara: Hans Hermann, Rhea Silvia Radu, Sieglinde Bottesch, Rodica si Ioan Chisu, Simion Costea, Gabriela Florescu, Nicolae Barcan, Kurtfritz Handel, Eugen Tautu, etc.
Din 1972 reapare revista Transilvania iar din 1978 se constituie Asociatia Scriitorilor, avand printre membrii fondatori pe Paul Constant, Georg Scherg, Mircea Tomus, Ioana Postelnicu, Wolf Aichelburg, Joachim Wittstock.
Numeroase festivaluri cultural artistice incep sa prinda contur, cel mai important fiind Festivalul de Jazz din 1973.
Dupa caderea comunismului, noi manifestari cultural artistice se organizeaza, unele din acestea devenind traditionale, cum ar fi Festivalul International de Teatru sau Festivalul Medieval.
In 2004 Consiliul de Ministrii ai Uniunii Europene au decis ca Sibiul sa fie Capitala Culturala Europeana in 2007, impreuna cu Luxemburgul.

Teatrul National Radu Stanca

'Cel mai plin de viata dintre toate tinuturile imperiale', Sibiul este un oras cu o teatralitate speciala, primele spectacole fiind atestate documentar inca din secolul al XVI-lea. In secolul al XVIII-lea, au aparut primele trupe ambulante, care incintau sibienii jucind piese in locuri improvizate. Pe la mijlocul aceluiasi veac, spectacolele se jucau intr-o baraca de lemn, in Piata Mare, iar apoi intr-un spatiu din apropierea Portii Cisnadiei, langa fosta Cazarma 90.
O noua epoca, mai luminoasa, incepe in anul 1769, odata cu prezentarea spectacolelor de teatru, opera si opereta in casa baronului Mringer, actuala Casa Albastra din Piata Mare. Activitatea teatrala se relanseaza in 1782, cind la Sibiu soseste o trupa condusa de Christoph Seipp, o personalitate de talie europeana. Placut impresionat de atmosfera culturala sibiana, ia decizia sa ramina doi ani in orasul de pe malul Cibinului. Spectacolele sustinute de trupa Seipp au fost cele ce au convins autoritatile orasului de necesitatea infiintarii unui teatru permanent.
Istoria coerenta a teatrului sibian incepe din anul 1788, cand Martin Hochmeister a ridicat un edificiu destinat spectacolelor - prin transformarea Turnului Gros din centura de aparare a orasului in cladire pentru teatru. Aici au inceput sa se joace Shakespeare si Moliere cu o consecventa de invidiat, piese ale iluministilor, ale romanticilor germani, toate fiind consemnate in cronicile unui saptamanal teatral. Dupa 1800 incep sa apara, pe langa repertoriul obisnuit, spectacole de teatru si muzica inspirate din viata cetatii.
Vara anului 1868 a fost momentul in care trupa dramatica a lui Mihai Pascaly, avindu-l ca sufleur pe Mihai Eminescu, aflata intr-o 'excursie de propaganda artistica si nationala prin Ardeal', soseste la Sibiu. A fost prima data cind se juca in limba romana. Trupa nu a trebuit sa plateasca taxe pentru sala, cu conditia sa prezinte unele spectacole gratuite pentru cetatenii saraci ai orasului. Presa vremii spune ca s-a jucat tot timpul cu casa inchisa, la unele reprezentatii fiind prezente si oficialitatile orasului. Numerosi spectatori au venit in costume nationale, din satele romanesti din apropiere.
Cladirea teatrului primeste, la 1876, o noua fatada, care da cladirii o nota monumentala distincta. In aceasta perioada, spectacolele teatrale cu care publicul sibian era atat de obisnuit s-au tinut in sala Hotelului 'Imparatul Romanilor'. Sala redecorata in alb, rosu si auriu este inaugurata la 3 septembrie 1887, cu drama 'Faust'.
Teatrul lui Hochmeister cade prada a doua incendii cu urmari devastatoare. Cel de-al doilea, din 1949, va forta autoritatile locale sa mute sediul teatrului in incinta fostului cinematograf Apollo, sediu in care functioneaza si astazi. Stagiunea a fost deschisa de spectacolul "O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale, pus in scena de Radu Stanca. Personalitate complexa, Radu Stanca, convins filogerman - a scris direct in limba germana si a tradus numeroase lucrari, si-a pus pecetea atat asupra teatrului, cat si asupra vietii culturale din Sibiu - fiindu-i cunoscuta preocuparea din cadrul cercului literar, precum si creatia poetica, dramatica si eseistica. In calitate de regizor, Radu Stanca a montat la Sibiu piese din repertoriul national si international pana in 1961, cand s-a transferat la Cluj.
In 1949 se infiinteaza Teatrul de Stat iar in 1956 se inaugureaza sectia in limba germana, care incearca sa pastreze o traditie de peste 400 de ani.
Dupa ce a fost locomotiva Capitalei Culturale Europene Sibiu 2007 si a fascinat mii de spectatori localnici si turisti calatori, Festivalul International de Teatru de la Sibiu e pe punctul de a-si deschide cortina pentru editia a 15-a. Festivalul International de Teatru de la Sibiu este cel mai important festival anual de teatru din Romania ce aduna laolalta unii dintre cei mai proeminenti artisti nationali si internationali, continuind astfel traditia imbinarii culturii Europei Centrale si Estice cu cea a Occidentului.

Teatrul GONG

In peisajul cultural sibian, teatrul de papusi si-a facut remarcata prezenta in anul 1948, cand sub denumirea de TANDARICA s-a infiintat ca sectie in cadrul Teatrului de Stat. Ca institutie profesionista de spectacole, a fost infiintat in anul 1949, fiind a 2-a institutie din tara, dupa Teatrul de Papusi TANDARICA din Bucuresti.
Din 1949 pana in 1997, numele institutiei a fost : Teatrul de Papusi LICURICI iar numele actual este : Teatrul GONG. Scopul principal : de a organiza spectacole de animatie pentru copii si tineret. De la infiintare si pana in prezent, numarul total aproximativ al spectacolelor in premiera atinge cifra de 400.

SIBIUL MUZICAL

Din secolul al XV-lea documentele sibiene mentioneaza stipendierea unor organisti, pana in prima jumatate a sec. al XIX-lea, cand debuteaza procesul de modernizare a vietii artistice in acest centru, personalitati publice locale, institutii laice, autoritati eclesiastice, ordine religioase, muzicieni autohtoni sau stabiliti aici au creat un climat propice afirmarii artei sonore in formele consacrate de marile curente estice din evul mediu, timpuriu si tarziu, din epoca moderna, Renastarea, Clasicismul, Romantismul.
Muzicantii 'profesionisti locali' s-au organizat in anul 1598 intr-o breasla proprie, dar ei au existat si activat la Sibiu cu mult inainte, fiind cunoscuti sub denumirea de 'Turner' pana in secolul al XIX-lea. Punctul 6 din statut stipula obligatia muzicantilor 'de a se intruni zilnic de 2 ori pentru 3 ore la repetitii in turn'. Turner-ii dadeau reprezentatii publice (orchestra era compusa din 6-8 instrumentisti) si se confruntau cu concurenta muzicantilor ce activau in afara breslei sau a tiganilor.
In secolele al XVII-lea si al XVIII-lea Transilvania s-a integrat progresiv in domeniile culturii muzicale eropene. Au patruns astfel aici forme de organizare a scolilor si institutiilor muzicale din vest (Collegium musicum, Schola cantarum si Schola latina), alaturi de genuri noi muzicale, instrumente tipice (specifice) barocului, dar mai cu seama care caracterizau viata muzicala din Europa.
In paralel cu dezvoltarea vietii muzicale de la curtile principelui sau ale episcopilor se impun in viata sociala a orasului o seama de personalitati in calitate de admiratori si sustinatori ai muzicii baroc.
In acest context trebuie amintit cercul animat de Valentin Frank von Frankenstein, in care s-a evidentiat in jurul anului 1665 Gabriel Reilich, compozitor si organist.
Prosperitatea economica si dezvoltarea culturala pe plan local au dus la stimularea vietii muzicale.
Magistratul orasului si capii bisericii s-au straduit sa atraga muzicieni cu competenta de profesionisti pentru ocuparea posturilor de organisti, cantori sau cantareti de biserica. Dintre organistii sibieni care si-au inscris numele in viata culturala transilvaneana ii amintim pe Johannes Sartorius senior, Johannes Sartorius junior, care s-au evidentiat si in calitate de compozitori.
Aparitia primelor orchestre la curtea princepelui au facilitat patrunderea instrumentelor la moda in stil baroc. Astfel, a inceput sa se formeze cu timpul, fie pe cale particulara fie in scolile umaniste, un curent care promova in mod sustinut pedagogia muzicala, fapt are a dus la formarea sistematica si dezvoltarea cunostintelor de cultura muzicala in randul tineretului.
La inceputul veacului al XVIII-lea, poate chiar ceva mai devreme, se ofereau mici concerte in familiile patricienilor, in anul 1753 este amintita existenta unei 'societati muzicale'.
In deceniul VII poposesc aici primele ansambluri de vaudeville si opera din Europa de vest, astfel ansamblul liric italian sub conducerea lui Livio Conti sau altele venite din Germania si Austria.
Samuel von Brukenthal, care si-a desavarsit cunostintele si rafinamentul muzical la Viena, a introdus muzica de camera la Sibiu. Din anul 1774 a organizat saptamanal doua serate muzicale, numite de M.V. Heydendorf 'Collegium musicum'. In perioada cat a detinut functia de guvernator al Transilvaniei dispunea de o orchestra proprie.
In aceasta calitate oficiala a organizat concerte oferite in cinstea unor oaspeti de seama, de exemplu cel din 1790 in onoarea printesei Cantacuzino si a contelui Ceri. Samuel von Brukenthal detinea si o colectie de instrumente muzicale pe care le punea la dispozitie pentru sustinerea concertelor.
Viata muzicala sibiana se afla in primele decenii ale secolului al XIX-lea intr-un proces de consolidare, fapt care l-a determinat pe scriitorul austriac Ad. Krickel sa noteze in 1827 'Sibiul poate fi considerat pe buna dreptate un oras al muzicii, deoarece nu exista casa in care sa nu intalnesti pe cineva care sa nu stie canta macar la un instrument'.
In anul 1834 un numar restrans de cunoscatori si admiratori ai muzicii s-au constituit sub indrumarea lui Friedrich von Hutten si Carl von Baussnern intr-un cerc caruia i s-au alaturat si inaltii functionari civili si militari din Viena aflati in slujba Guberniului sau al Comandamentului militar. Dar si publicul amator de muzica si-a manifestat interesul fata de nazuintele acestei asociatii, care a desfasurat o activitate organizata din 8 mai 1838, activitate concretizata cu infiintarea Musikvereinului in ianuarie 1839 si adoptarea statutelor Asociatiei.
Asociatia muzicala a fost preocupata din start cu infiintarea unor scoli care sa-i pregateasca pe viitorii instrumentisti sau solisti vocali.
Sibiul isi crease, fara indoiala, pe la mijlocul secolului al XIX-lea un renume ca oras iubitor de muzica, fapt care i-a indemnat pe numerosi artisti marcanti sa concerteze aici. Printre acestia se numara Carol Filtsch, elevul favorit a lui Chopin, care concerteaza pe data de 27 VIII 1841 in sala teatrului, dupa ce-si facuse debutul cu putin timp in urma la Viena.
In anul 1846, ii gasim la Sibiu pe doi dintre cei mai cunoscuti virtuosi ai pianului: Franz Liszt si Sophie Bohrer, iar un an mai tarziu concerteaza Johannes Strauss, fiul.
Din cauza evenimentelor din 1848/1849 si a perioadei postrevolutionare activitatea Musikvereinului a incetat si va fi reluata abia in anul 1860, cand Hermann Bmicke, director muzical, va trece la reorganizarea intregii activitati (atat a Asociatiei, cat si a scolilor de muzica).
Repetitiie orchestrei s-au tinut intr-o casa situata pe str. Centumvirilor nr.3 pusa la dispozitie de municipalitatea orasului, apoi in corpul din spate al Palatului Brukenthal.
Din anul 1878 Musikvereinul are propria cladire inaugurata la 23 septembrie pe strada Filarmonicii.
Intre timp a luat fiinta corul barbatesc (Mnnergesangsverein) in 1860, cunoscut sub numele de 'Hermania'.
Viata muzicala romaneasca capata la randu-i forme concrete institutionalizate prin infiintarea Reuniunii romane de muzica, a Reuniunii de cantari (1879), ultima avandu-l ca dirijor pe Gheorghe Dima pana in anul 1899 si apoi pe Hermann Kirchner. Activitatea artistica a lui Gheorghe Dima la Sibiu in perioada 1881-1899 a lasat urme adanci in viata muzicala a Transilvaniei. Compozitiile sale au patruns in masele largi ale poporului.
Intre Reuniunea saseasca si cea a romanilor a existat o colaborare foarte stransa si cordiala.
In anul 1881 a fost ales in functia de cantor al orasului si director muzical al Musikvereinului Johann Leopold Bella.
Trei ani mai tarziu (1884) a fost inaugurata cladirea asociatiei (Gesellschaftshaus) care dispunea de o sala corespunzatoare de concerte mai ales sub aspect acustic.
Intre Musikverein si corul Hermania s-a stabilit o legatura permanenta de cooperare, ceea ce va duce la unificarea celor doua asociatii in anul 1934.
Leopold Bella se retrage dupa o activitate desfasurata timp de 40 de ani (1921). Urmasul sau, Franz Xaver Dressler, a infiintat inca din primul an de activitate - 1922 - corul de baieti al Liceului Brukenthal.
Perioada interbelica a constituit pentru viata muzicala a orasului Sibiu una din cele mai rodnice, atat prin calitatea, diversitatea genurilor abordate, cat mai ales prin turneele unor ansambluri renumite din strainatate si din tara, a unor dirjori, solisti vocali sau instrumentali, amintim doar ca nume: Richard Strauss, Nicolae Radulescu, George Enescu, George Georgescu, Veturia Ghibu, Waldermar von Bausner.
Activitatea si obligatiile orchestrei orasului sunt redimensionate prin statutul elaborat in anul 1932, in sensul ca aceasta avea datoria sa-si dea concursul gratuit la realizarea a doua concerte pe an celor doua asociatii muzicale (roman, sasesc), sa sustina lunar doua concerte simfonice pe timp de iarna si sa contribuie gratuit la realizarea concertelor festive religioase (Craciun, Pasti), de catre cele 6 confesiuni recunoscute in Sibiu.
Din pacate, orchestra orasului a fost desfiintata in 1935, iar mare parte dintre instrumentisti au fost angajati in orchestra Teatrului National German.
Nu in ultimul rand sunt amintite cele doua realizari legate de numele lui Dressler. Este vorba de infiintarea corului Bach in anul 1931, care a devenit o parte componenta a Filarmonici de Stat in anul 1963 si infiintarea Orchestrei filarmonice in anul 1943. Kurt Mild a constituit aproape concomitent orchestra de camera din Sibiu, iar prin fuzionarea celor doua organisme in anul 1949 s-a format Orchestra Filarmonica de Stat, care se bucura de atunci de statutul unei orchestre de profesionisti.

NUMEROASE EVENIMENTE CULTURALE AU LOC IN SIBIU IN FIECARE AN,VA PREZENTAM O SELECTIE A CELOR MAI BUNE:

*Spectacole ale Teatrului pentru copii si tineret GOONG

Avand un repertoriu diversificat, Teatrul pentru Copii si Tineret Gong, creeaza prin spectacolele sale o oportunitate unica copiilor si tinerilor spre a-si dezvolta abilitatile creative si sociale intr-o atmosfera magica si plina de haz. Principalul accesoriu al actorilor este papusa, iar printre cele mai de succes productii ale institutiei se numara ''De ce fierbe copilul in mamaliga?'' in regia lui Ombline de Benque, ''Aventurile lui Pinocchio'' in regia lui Lilly Krauss si "Flautul Fermecat'' in regia lui Gavriil Cadariu.

MUZICA

MARI MUZICIENI INVITATI IN CONCERTELE FILARMONICII DE STAT SIBIU

Prin concertele extraordinare organizate de-a lungul anului, Filarmonica de Stat din Sibiu urmareste promovarea orasului Sibiu ca centru muzical european deschis muzicii din intreaga lume. Inalta tinuta artistica si varietatea repertoriul prezentat recomanda aceste evenimente unui public larg. Proiectul cuprinde zece concerte avand ca invitati pe: Alexandre Dubach (Elvetia), Leontina Vaduva (Franta), Eugen Sarbu (SUA), Stanley Sperber (Israel), Erey Ofer (Israel), Liat Cohen (Israel), David Angus (Marea Britanie), Gabor Horvath (Ungaria), Mircea Calin (Belgia), Valentin Gheorghiu (Romania), Cristian Mandeal (Romania).

FESTIVALUL INTERNATIONAL CORAL TIMOTEI POPOVICI

In fiecare an Festivalul International Coral ''Timotei Popvici'' invita publicul sa descopere muzica prin forta dinamica a vocii. Creat pentru a revigorara si promova miscarea corala si tezaurul national de gen in tara, festivalul se doreste a fi un omagiu adus compozitorului, profesorului si dirijorului Timotei Popovici, ce si-a daruit timp de 30 de ani intreaga pricepere, marele talent si abnegatia Sibiului, fiind un entuziast al vietii muzicale transilvane. Festivalul este deschis formatiilor corale mixte sau de voci egale cu sau fara acompaniament.

Festivalul este produs de Centrul Judetean pentru Conservarea Culturii Traditionale ''Cindrelul- Junii''. Centrul, infiintat la 1968,  organizeaza, pe parcursul unui an, activitati in domeniul culturii traditionale privind conservarea, transmiterea si valorificarea elementelor de cultura din fiecare zona etnofolclorica a judetului prin targuri ale creatorilor populari, tabere de pictura, expozitii, festivaluri folclorice nationale si internationale.

SIBIU JAZZ FESTIVAL(5-11 MAI)

ibiu Jazz Festival este cotat drept principala manifestare de acest gen din Romania, fiind considerat reprezentativ si pentru manifestarile de acest gen din Europa. Festivalul a lansat nume importante ale jazz-ului romanesc, fiind unul din cele mai longevive evenimente culturale din Romania, cu o existenta de peste treizecisisase de ani, singurul festival de jazz din tara membru al EUROPE JAZZ NETWORK, cea mai prestigioasa retea europeana de jazz. Scopul declarat al Sibiu Jazz  Festival  este sa contribuie la revitalizarea miscarii jazzistice din Romania in spiritul traditiei de jazz de la Sibiu, prin racordarea la tendintele europene in muzica de jazz si promovarea valorilor  romanesti in strainatate, devenind astfel un vector cultural atat pentru Cetatea Sibiului, dar si pentru lumea jazzului din Romania. Timp de 7 zile la Sibiu vor avea loc  33 concerte, 7 jam sessions, 6 workshop-uri, 7 videoproiectii - tema comuna fiind muzica de jazz si interferentele acestui gen muzical cu alte genuri precum: folclor, muzica simfonica, rock, blues, salsa, hip-hop, etc.

Evenimentul este produs de Fundatia Pro Art Hermannstadt, recunoscuta la un nivel ridicat ca o miscare muzicala ce a facut legenda in Romania, construind o punte de legatura intre jazz-ul autohton si cel de peste hotare.

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE TEATRU DE LA SIBIU

estivalul International de Teatru de la Sibiu este cel mai important eveniment de gen din Romania si este considerat al treilea ca importanta in Europa.

Creat ca o platforma de schimburi culturale valoroase si o interfata a axei culturale europene est-vest, Festivalul International de Teatru de la Sibiu probeaza in aceasta perioada importanta asocierii evenimentelor socio-culturale cu cele educationale, turistice si de mediu ca factori activi ai dezvoltarii culturale la nivel local, regional, national, european si international pe termen mediu si lung.

Prin cei peste 2000 de participanti reprezentand tari de pe intreg mapamondul, festivalul si evenimentele sale conexe de prestigiu (Bursa de Spectacole, Intalnirea Directorilor de Festivaluri din Centrul si Estul Europei, Spectacole in Cetati si Situri Istorice, Spectacole Lectura si Teatru Radiofonic, Intalnirea Scolilor si Academiilor de Teatru, Ateliere Specializate) vin cu o oferta deosebit de bogata de spectacole de teatru si dans, animatie stradala si instalatii, lansari de carte, expozitii si concerte desfasurate atat indoor cat si outdoor in orasul Sibiu si imprejurimile acestuia.  

Co-organizator al acestui festival este Teatrul National Radu Stanca, fondat in 1788. Stagiunea 2007/ 2008 prezinta in fiecare saptamana un program deosebit de provocator si vibrant demonstrand inca o data reputatia institutiei ca importanta in divertismentul calitativ cu profil international. Dintre cele mai de succes spectacole amintim "Faust" in regia lui Silviu Purcarete, "Viata cu un idiot" in regia lui Andriy Zholdak si "Pescarusul" in regia lui Andrei Serban.  

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE CIRC DE LA SIBIU

Festivalul International de Circ de la Sibiu dedica rolul principal artistului de circ. Spectacolele nu vor continete numere cu animale, ci doar numere in care se evidentiaza interpretul : jonglerii, numere de echilibristica, contorsionism, numere de acrobatie, etc. In concordanta cu sensibilitatea si mentalul contemporan printr-o interpretare profesionista, artistii vor avea sansa de a recupera din faima de odinioara.  Prin imbinarea componentelor artistice, educationale, formative si integrative proiectul cultural vrea sa promoveze, sa sustina, sa stimuleze creatiile artistice sub forma de spectacol de circ. A venit circul! Sa inceapa spectacolul!

CONCURSUL INTERNATIONAL DE INTERPRETARE PIANISTICA SI COMPOZITIE 'Carl Filtsch'

Concursul International de Interpretare Pianistica si Compozitie ''Carl Filtsch'' urmareste promovarea Sibiului ca centru muzical european deschis promovarii si afirmarii tinerelor talente. Fiecarea zi de festival prezinta concerte si recitaluri sustinute de muzicieni consacrati, iar in perioada 7- 10 iulie are loc sustinerea probelor de concurs pentru trei categorii de varsta, festivitatea de premiere a acestora avand loc pe data de 13 iulie.

Desfasurat in Sala Thalia, unde isi are sediul si Filarmonica de Stat din Sibiu, evenimentul creeaza o atmosfera speciala. Construita in anul 1787 de Martin Hochmeister initiatorul primei librarii de la noi din tara, Sala Thalia este o adevarata bijuterie arhitecturala, integrand in constructia ei si Turnul Gros , turn construit in 1540 cu rol de aparare a orasului Sibiu.

ARTAMIA (IULIE)

Cel mai important festival de rock din Romania, ARTMANIA, prezinta la fiecare inceput de vara chintesenta celor mai bune trupe de rock ale momentului. Festivalul ARTMANIA subliniaza potentialul de ''vitrina artistica'' a Sibiului si introducerea lui intr-un circuit de evenimente culturale europene cu un program artistic complex. Festivalul este un punct de atractie si de schimb intercultural intre oameni provenind din medii si sfere de interes diferite atat din Romania, cat si din Europa.

FESTIVALUL MEDIEVAL ,,CETATI TRANSILVANE'(AUGUST)

regateste-te de o calatorie in timp plina de fantezie! Timp de trei zile cetatea Sibiului va fi transformata intr-o veritabila piata medievala animata de printese si cavaleri, calugari si menestreli, si bineinteles jongleri si bufoni! Festivalul International ''Cetati Transilvane'' este un eveniment care surprinde prin atmosfera de basm ce aduce orasului povestile romantice si haiducesti prin spectacole de teatru istoric, muzica medievala, dans medieval, turnir cavaleresc, spectacole de circ si animatie stradala. Locatiile variate ale evenimentelor, oferta bogata si diversificata recomanda acest eveniment tuturor celor deschisi spre o intoarcere in trecut, spre incercarea de cunoastere si intelegere a perioadei medievale, dar si a creatiei artistice contemporane cu tematica istorica.

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FOLCLOR ,,CANTECELE MUNTILOR'(1 AUGUST-6 AUGUST)

nul dintre cele mai longevive si mai apreciate festivaluri sibiene, Festivalul International de Folclor ''Cantecele Muntilor'' contribuie la valorificarea traditiilor unor comunitati romanesti si straine, abordand unitatea in spiritul diversitatii culturale. Se organizeaza parade ale portului popular, spectacole, intalniri cu oficialitati, workshop -uri, seri cu specific culinar traditional, expozitii de arta populara cu vanzare. Proiectul urmareste atragerea publicului din toate categoriile de varsta si mediile sociale spre folclorul autentic, conservarea si promovarea elementelor culturii traditionale.

FESTIVALUL NATIONAL AL TRADITIILOR POPULARE DIN ROMANIA(4 AUGUST-10 AUGUST)

estivalul National al Traditiilor Populare din Romania este conceput ca o manifestare spectaculara si interactiva, de prezentare scenica sau lucrativa, de dialog direct intre actanti si publicul vizitator, care se manifesta in spirit comunitar si interactiv cantand, dansand, gustand mancaruri traditionale, exersand in cadrul atelierelor de arte plastice, impreuna cu reprezentantii comunitatilor invitate, care isi prezinta propriile traditii. Festivalul are ca obiective valorificarea intregului patrimoniu cultural exprimat prin traditiile cotidiene din viata comunitatilor rurale si incurajarea tinerei generatii de a cunoaste si proteja, de a-si insusi si a perpetua aceste traditii, marca a propriei identitati etno-culturale, tezaur inalienabil al patrimoniului nostru cultural national.

Caracterul aparte al acestui eveniment este datorat locatiei acestuia: Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA. Muzeul in aer liber este detinatorul unui patrimoniu etnografic de exceptie adapostind monumente originale reprezentative pentru sistemul de valori al satului romanesc. Aici se gasesc case de locuit aduse din diferite parti ale tarii, interioare de locuit pastrate in forma originala, instalatii de industrii taranesti, mijloace de transport in comun traditionale, s.a.

ZILELE CULTURII ROMILOR(8 SEPTEMBRIE-11 SEPTEMBRIE)

ilele Culturii Romilor este un festival al obiceiurilor, traditiilor si mestesugurilor romilor dezvoltat pentru a crea un dialog intre segmentele culturale ale societatii. Atmosfera unica a festivalului va invita sa descoperiti o cultura autentica, cu o senzualitate stranie care te cheama prin culoare, ritm, veselie si chef de viata.

Festivalul cuprinde expozitii de fotografie si costume populare rome, spectacole folclorice, nunta ca spectacol, animatii stradale, un targ al mestesugarilor, seri de lectura, precum si un seminar cu tema ''Contributia culturii rome in contextul cultural european

FESTIVALUL NATIONAL AL TRADITIILOR POPULARE DIN ROMANIA(4 AUGUST-10 AUGUST)

Festivalul National al Traditiilor Populare din Romania este conceput ca o manifestare spectaculara si interactiva, de prezentare scenica sau lucrativa, de dialog direct intre actanti si publicul vizitator, care se manifesta in spirit comunitar si interactiv cantand, dansand, gustand mancaruri traditionale, exersand in cadrul atelierelor de arte plastice, impreuna cu reprezentantii comunitatilor invitate, care isi prezinta propriile traditii. Festivalul are ca obiective valorificarea intregului patrimoniu cultural exprimat prin traditiile cotidiene din viata comunitatilor rurale si incurajarea tinerei generatii de a cunoaste si proteja, de a-si insusi si a perpetua aceste traditii, marca a propriei identitati etno-culturale, tezaur inalienabil al patrimoniului nostru cultural national.

Caracterul aparte al acestui eveniment este datorat locatiei acestuia: Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA. Muzeul in aer liber este detinatorul unui patrimoniu etnografic de exceptie adapostind monumente originale reprezentative pentru sistemul de valori al satului romanesc. Aici se gasesc case de locuit aduse din diferite parti ale tarii, interioare de locuit pastrate in forma originala, instalatii de industrii taranesti, mijloace de transport in comun traditionale, s.a.

ACADEMIA ARTELOR TRADITIONALE DIN ROMANIA(29 AUGUST-31 AUGUST)

Manifestare de amploare care reuneste pentru cateva zile pe cei mai valorosi si reputati creatori de arta populara din tara, cu membri ai Academiei Romane. Academia Artelor Traditionale din Romania  este forumul national al celor mai valorosi si reputati creatori de arta populara, alesi de cei mai buni specialisti din domeniul etnologiei. Creatorii provin din toate mediile sociale si etnice si din toate regiunile tarii. Structura Academiei cuprinde sectiile: Arte plastice - mestesugari si artisti populari, Arte mecanice - mesteri constructori si artefactori de geniu in toate domeniile civilizatiei populare traditionale, Arte ludice - coregrafi, Arte muzicale - rapsozi populari si interpreti, Arte literare - poeti si naratori populari. Cu aceasta ocazie va fi editat  Albumul Academiei Artelor Traditionale din Romania, primul catalog de acest gen, cuprinzand informatii generale despre mester, despre atelierul sau, despre 'scoala' careia ii apartine sau pe care a infiintat-o, despre reteaua turistica din zona.

CAPITOLUL IV: OBIECTIVE TURISTICE IN SIBIU

MUZEE

MUZEUL NATIONAL BRUKENTHAL

Colectiile initiale ale baronului von Brukenthal constand din pinacoteca si cabinet de stampe, biblioteca si colectie numismatica au luat nastere, in principal, in intervalul 1759-1774, perioada petrecuta, cu precadere, de acesta la Curtea Imperiala de la Viena.
Dupa revenirea sa la Sibiu, in calitate de Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (1777-1787), baronul si-a adus si colectiile, iar Calendarul lui Hochmeister pe anul 1790 mentioneaza printre atractiile orasului, pinacoteca, formata din 800 de tablouri si dispusa in 13 sali ale Palatului Brukenthal.
Pe parcursul timpului colectiile s-au imbogatit atat prin achizitii, cat si prin donatii. In acest moment, la etajele I si II ale Palatului Brukenthal - devenit un veritabil Muzeu de Arta - se afla exponate din Galeria de Arta Nationala. Palatul gazduieste si Biblioteca Brukenthal, care are, in acest moment, aproape 300.000 unitati de biblioteca (manuscrise, incunabule, carte straina rara, carte romaneasca veche, transilvanice, carte curenta si reviste de specialitate).

Colectia de pictura europeana a Baronului Samuel von Brukenthal, detine un numar de aproximativ 1200 opere ale principalelor scoli de pictura europeana din secolele XV-XVIII.
Scoala flamanda si olandeza este reprezentata prin mari si mici maestri formati in renumitele centre de pictura de la Anvers, Bruxelles, Gant, Bruges, Amsterdam, Leida, Utrecht.
Scoala germana si austriaca, cuprinzand peste 430 de tablouri, etaleaza, alaturi de nume ilustre ale Renasterii germane tarzii precum Lucas Cranach cel Batran sau Schwab von Wertinger, numeroase opere ale unor pictori ai secolelor XVII-XVIII
Scoala italiana, desi ilustrata printr-un numar relativ mic de opere in raport cu celelalte scoli (in jur de 200 de panze), are o pondere importanta prin prezenta unor lucrari ale cunoscutilor artisti: Alessandro Botticelli, Tullio Lombardo, Tiziano Vecellio, Paris Bordone, Sebastiano Ricci, Alessandro Magnasco. Reprezentative raman scolile: venetiana, genoveza si napoletana.

Cabinetul de stampe
Capodopere ale gravurii europene, prezente in colectia Brukenthal sunt semnate de Albrecht Dűrer, Marcantonio Raimondi, Agostino Carracci, Hendrick Goltzius, Egidius Sadeler, Boetius si Schelte Bolswert, Cornelis Galle, Lucas Vorsterman, Jan Saenredam, Cornelis Bloemaert, Jacques Callot, Antoine Masson, Claude Mellan, Robert Nanteuil, Giambattista Piranesi, Giovanni Battista Tiepolo. Colectia de gravura europeana a fost completata in 1834, cu 160 de stampe, achizitionate de la pictorul Franz Neuhauser, urmate in cursul secolelor XIX-XX cu alte achizitii si donatii.Colectia de grafica transilvaneana, ce intruneste peste 3000 de desene, acuarele si gravuri este o importanta sursa de documentare referitoare la evenimentele istorice si culturale ale Transilvaniei din secolele XVIII-XIX. Importante achizitii si donatii din a doua jumatate a secolului XX, au completat colectia de stampe cu lucrari ale maestrilor artei romanesti, cum sunt Theodor Aman, Stefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza. De asemenea s-a inregistrat un important fond de desene si gravuri ale artistilor contemporani.

Galeria de Arta romaneasca
Colectia de arta nationala isi are originile in lucrarile achizitionate de curatorii Muzeului Brukenthal din secolul al XIX-lea, care s-au aratat interesati si de realizarile artistice locale. Ea cuprinde piese de pictura, grafica, sculptura, mobilier, argintarie, portelan, sticlarie etc. din secolul al XV-lea pana in perioada contemporana. Dintre autori amintim pe: Franz Neuhauser, Theodor Benedikt Sockl, Theodor Glatz, Heinrich Trenk, Misu Popp, Carl Drschlag, Arthur Coulin, Robert Wellmann, Fritz Schullerus, Octavian Smigelschi, Emerich Tams, Friedrich Miess, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Alexandru Ciucurencu, Hans Mattis Teutsch si Corneliu Baba

Colectia de arta decorativa
Muzeul Brukenthal detine o importanta colectie de arta decorativa care cuprinde altare, sculpturi, argintarie laica si de cult (secolele XV-XVIII), sticlarie, covoare orientale si mobilier, piese de o valoare artistica deosebita, ale caror stil si tehnica probeaza apartenenta lor la spatiul central-european.

Biblioteca Brukenthal
Fondului de carte achizitionat de Baronul Brukenthal (15.972 volume), i s-au adaugat pe parcursul anilor alte colectii, printre care: Biblioteca capelei (inglobata in 1879), fondata inca in secolul al XIV-lea, care cuprindea biblioteca manastirii dominicane si bibliotecile unor patricieni sibieni. Prin aceasta fuzionare, numarul incunabulelor a crescut de la 76 la 356. Ulterior, biblioteca a inglobat si fondul de carte al Capitlului evanghelic, al Academiei de drept si o serie de donatii de la particulari, si institutii stiintifice din tara si strainatate.
Numarul total al volumelor atinge circa 280000, din care 442 titluri reprezinta incunabule grupate in 382 volume.

SAMUEL VON BRUKENTHAL

Nascut in Nocrich, urmeaza studii la Halle si Jena iar din 1745 se intoarce la Sibiu ocupand numeroase functii administrative.

Maria Theresia i-a harazit o cariera stralucita la Curtea de la Viena.
In 1765 a fost numit sef al Cancelariei Curtii, in anul 1772 sef al Cancelariei Provinciei, iar in anul 1777 a fost numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, functie pe care a indeplinit-o pana in anul 1787.
In 1779 a construit la Sibiu palatul, care astazi ii poarta numele, in stilul barocului tarziu, dupa model vienez.

Inca de la Viena era renumit pentru colectia sa de arta, care era considerata a doua ca valoare din capitala imperiului. Colectiile de arta europeana ale baronului Samuel Brukenthal au fost deschise publicului inca din 1790, cu trei ani inaintea inaugurarii Muzeului Louvre, din Paris.

Baronul Samuel von Brukenthal a murit la 9 aprilie 1803 si este inmormantat in incinta Bisericii Evanghelice.

MUZEUL DE ISTORIE 'CASA ALTEMBERGER

Cladirea care adaposteste muzeul este un important monument de arhitectura gotica, al carui nucleu l-a constituit casa primarului Thomas Altemberger. Constructia a fost ridicata la sfarsitul sec. XV si este cel mai mare ansamblu gotic civil din Romania.
Expozitia de baza (permanenta) a Muzeului National Brukenthal - Muzeul de Istorie Casa Altemberger, complet reorganizata in momentul de fata, cuprinde urmatoarele sectiuni:

- 'Evolutia comunitatilor umane din sudul Transilvaniei' - etajul I, salile 1-8; aceasta expozitie se axeaza, in primul rand, pe elementele de habitat din sudul Transilvaniei, incepand cu paleoliticul si terminand cu Evul Mediu.

- In salile nr. 2 si 3 este reconstituit habitatul neolitic, prin prezentarea unui bordei Starčevo-Cris, a unui atelier de cioplit piatra si a unei locuinte de suprafata din aria culturii Vinča, cu inventarul aferent.

- Sala nr. 4 este dedicata epocii bronzului, prezentand elemente butaforice care asigura o prezenta inedita a artefactelor;

- In sala nr. 5 este prezentata perioada dacica, folosindu-se materialele arheologice descoperite mai ales in cetatea de la Tilisca-Catanas;

- In sala nr. 6 este prezentat un sanctuar dacic.

- Folosind ca model locuinta romana (villa rustica) de la Apoldu de Sus - Levejoare, cercetata de Nicolae Branga intre anii 1975-1978, in sala nr. 7 au fost refacute butaforic elementele componente ale acesteia, constand din locuinta principala, anexa gospodareasca, turnul de observatie si curtea.

- In fine, in ultima sala - nr. 8 - a acestui sector expozitional (turnul locuinta, etajul I), este prezentat interiorul unui camin medieval, spatiul respectiv fiind unul reprezentativ (mobilat cu semineu, blazoane, stalp central si bovindou), constituindu-se, fara doar si poate, intr-un cadru expozitional de exceptie.

Pe tot acest sector expozitional - cu exceptia ultimei sali - reconstituirile sunt protejate de pereti de poliester, iar sursele de iluminat (fibra optica), in totalitate artificiale, sunt ascunse campului vizual al vizitatorului. La intrarea in fiecare sala sunt amplasate ecrane LCD, clar individualizate in functie de habitatul respectiv.

Colectia de arme si armuri

Expozitia permanenta se gaseste la parterul cladirii de pe latura de nord a complexului.
Peste 1900 de piese configureaza colectia de Arme si armuri a Muzeului de Istorie din Sibiu, una dintre cele mai reprezentative colectii de gen din tara. Colectia cuprinde fondul Camerei de arme a orasului Sibiu (Stadtische Rstkammer) infiintata in anul 1872, fondul Muzeului Societatii Carpatina din Ardeal fondat in 1880, fondul ce a apartinut fostului Muzeu ASTRA si fondul donat in 1919 de Comandamentul trupelor din Transilvania.

MUZEUL DE ISTORIE NATURALA

Bazele muzeului au fost puse in 1849, prin infiintarea Societatii Ardelene de Stiinte Naturale (Siebenbrgischer Verein fr Naturwiessenschaften), din care au facut parte personalitati marcante ale vietii stiintifice si culturale interne si internationale.
Sediul Societatii Ardelene de Stiinte Naturale a fost construit de catre arhitectul clujean C.W. Friedrich Maetz, inaugurarea festiva avand loc in data de 25 mai 1895.
Fatada principala, de conformatie neoclasica, are un portic cu patru coloane ionice deasupra careia se afla un balcon cu balustrada. Spre balcon se deschid trei usi dreptunghiulare inscrise in arc de descarcare semicircular prevazuta cu cheie de arc in forma de voluta. Cele trei axe sunt separate prin patru coloane corintice adosate care sustin un antablament cu friza inscriptionata cu cifra MDCCCXCIV (1894).
Colectiile muzeului insumeaza aproape 1.100.000 de piese din domeniile geologiei, paleontologiei, botanicii si zoologiei, aflandu-se din acest punct de vedere pe locul doi in reteaua nationala de profil.
In data de 21 decembrie 2007, a fost deschisa cea mai moderna expozitie de istorie naturala din Romania, in prezenta ministrului Culturii, Adrian Iorgulescu, a primarului orasului Sibiu, Klaus Werner Johannis si a prefectului judetului Sibiu, Ioan Mitea.
Din punct de vedere tematic, expozitia si-a pastrat caracterul sistematic, prezentand principalele grupe de animale in evolutia lor filogenetica. Novatoare sunt scenografia prezentarii si solutiile muzeotehnice adoptate. Astfel, in noua configuratie, s-a acordat o importanta deosebita prezentarii dioramate, piesele fiind asezate in display-uri in care se reproduce habitatul fiecarui animal in cadrul unui ecosistem. Numarul de piese s-a redus dar fara sa fie afectata diversitatea. S-a recurs la o cantitate mult mai mare de materiale complementare, respectiv texte explicative, imagini statice si imagini in miscare. Selectia tuturor materialelor incorporate in butaforie s-a facut pe criteriul compatibilitatii iar calitatea microclimatului din sectorul expozitional este asigurata prin climatizare generala.

MUZEUL DE ISTORIE A FARMACIEI

Deschis in anul 1972, colectiile muzeului reunesc peste 6.600 de piese din secolele XVI-XIX.
Ele provin din 67 de surse, si anume: farmacii, oficii farmaceutice, institutii medicale si persoane particulare, din 32 de localitati din tara.
Cladirea in care functioneaza muzeul, situata in Piata Mica, este monument istoric si de arhitectura cu elemente gotice si renascentiste, datand din anul 1568. In aceasta cladire a functionat una din cele mai vechi farmacii sibiene, 'La Ursul Negru'.
Muzeul este format din oficiu, laborator si o expozitie homeopatica. Prima incapere a acestui muzeu - oficina - este un element traditional in configuratia farmaciilor, avand functia de prezentare a produselor medicamentoase.
Mobilierul a fost executat la Viena in anul 1902 si a apartinut fostei farmacii 'La vulturul negru'.
Dintre instrumentele prezentate in prima incapere retine atentia un mojar din bronz, datat 1597, care era folosit in operatiile preliminare de preparare a medicamentelor, fiind cel mai vechi obiect din colectie.
Printr-un coridor ingust se ajunge in cea de a doua incapere, unde sunt expuse instrumente medicale si cateva truse chirurgicale, foarfeci si microscoape, precum si ilustratii preluate dupa documente si publicatii vechi.
Spatiul afectat laboratorului farmaceutic ilustreaza complexitatea proceselor de elaborare a medicamentelor si evolutia acestora, in stransa concordanta cu evolutia conceptiilor medicale si farmaceutice. Sunt prezentate aici balante de diferite tipuri, mojare, masini pentru zdrobirea si macinarea materiilor prime, filtre, distilatoare, recipiente metalice si ceramice, sticlarie de laborator etc.
Cea de-a treia si ultima din incaperi este rezervata homeopatiei. La noi aceasta practica s-a bucurat de o mare popularitate, promotorul acestei practici, Samuel von Hahnemann activand timp de peste un an aici, ca si secretar al baronului Samuel von Brukenthal.
Colectia homeopatica a muzeului cuprinde peste 2900 piese, respectiv truse si flacoane cu preparate homeopatice, care au fost preluate de la vechea farmacie 'La Ingerul'.
In aceasta incapere mai pot fi vazute si materiale documentare privind activitatea farmaceutica. De amintit prima editie a Farmacopeei Romane, aparuta la Bucuresti in 1862.

MUZEUL DE VANATOARE 'AUGUST VON SPIESS'

Muzeul de Vanatoare 'August von Spiess', a fost deschis pentru public in 1966 si reorganizat in 1981 intr-o cocheta vila in stil romanesc care a apartinut colonelului-vanator Spiess, o autoritate in domeniu care a detinut pentru multi ani functia de Maistru de Vanatoare a Casei Regale.
Colonelul a fost un vanator renumit, mentionat in analele internationale de cinegetica si participant la un lung safari in Africa, de unde a adus piese deosebit de valoroase care acum fac parte din colectia Muzeului de Vanatoare.
La ora actuala patrimoniul muzeal numara 1.577 de piese, unele cu o vechime de peste 100 de ani, achizitionate de la colectionari sau provenite din donatii acumulate incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea, in cea mai mare parte, din trei colectii importante: 'August von Spiess', 'Emil Witting' si 'Colectia Societatii Ardelene de Stiinte Naturale din Sibiu'.
Circuitul muzeal se deschide cu o panorama a istoriei uneltelor si armelor de vanatoare, sala a doua familiarizeaza vizitatorul cu avifauna cinegetica, sala cu numarul trei este rezervata vanatului mare. Ultima sala este rezervata trofeelor africane.
Expozitia reflecta evolutia ustensilelor si armelor de vanatoare de-a lungul timpului si pune in evidenta varietatea vanatului din tara noastra, cat si calitatea deosebita a trofeelor lui, trofee care au obtinut numeroase medalii cu ocazia diferitelor expozitii din tara si strainatate.
Muzeul a fost restaurat si reorganizat in perioada 2006-2007, fiind redeschis publicului la 25 februarie 2007 sub denumirea de Muzeul de Vanatoare 'August von Spiess'.

COMPLEXUL NATIONAL MUZEAL ASTRA

Complexul este format din trei muzee : Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, Muzeul Franz Binder si Muzeul Emil Sigerus

MUZEUL CIVILIZATIEI POPULARE TRADITIONALE 'ASTRA'

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, se afla situat in Padurea Dumbrava la 4 km de oras.
Muzeul a fost organizat cu incepere din anul 1963 sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare si are o suprafata de 96 ha si un circuit expozitional de 10 km.
Muzeul adaposteste monumente originale reprezentative pentru sistemul de valori ale satului romanesc.
Aici se gasesc case de locuit aduse din diferite zone ale tarii, interioare de locuit pastrate in forma originala, instalatii de industrii taranesti, mijloace de transport traditionale, etc.
Sunt ilustrate toate domeniile precum agricultura, cresterea animalelor, apicultura, pescuitul si vanatul prin gospodarii specifice precum stane, crame, cherhanale etc.
Muzeul este organizat in cinci mari sectoare cuprinzand grupe tematice aferente.
Acestor sectoare li se adauga o expozitie de sculptura moderna in lemn, cu opere realizate de reputati artisti romani si straini, inspirate din universul satului traditional, careia ii sunt destinate 3 ha.
In noua sa conceptie tematica, muzeul sibian a devenit un adevarat 'muzeu al civilizatiei populare traditionale din Romania'. Cognomenul 'ASTRA' se datoreaza continuarii, pe toate planurile (patrimonial, expozitional, educational), a valoroaselor traditii ale primului muzeu etnografic-istoric al romanilor din Transilvania, fondat la Sibiu, in anul 1905 si inchis in 1950, din motive 'ideologice'.
Patrimoniul sau (transferat in anul 1950 la Muzeul Brukenthal), a fost integrat Complexului National Muzeal 'ASTRA' in anul 1990, in prezent ajungand de 35 240 obiecte si formand temeiul viitorului 'Muzeu al Civilizatiei Transilvane 'ASTRA', intr-o conceptie moderna, novatoare, interdisciplinara.
Portile sale sunt deschise, cu generozitate, in tot timpul anului, zi si noapte (pentru vizitele nocturne avand un sistem de iluminat cu spoturi si efecte de lumini), asigurandu-se ghidaje de specialitate, pliante, ghiduri, CD-uri, filme, etc.

MUZEUL DE ETNOGRAFIE SI ARTA POPULARA SASEASCA 'EMIL SIGERUS'

Infiintat in anul 1997, vine sa umple un gol resimtit de muzeologia romaneasca datorat reprezentarii reduse a contributiei pe care sasii si-au adus-o la formarea si imbogatirea culturii romanesti in cei peste 800 de ani de locuire in spatiul transilvan.
Patrimoniul sau numara aproape 7000 de piese: colectia Emil Sigerus transferata din patrimoniul fostului Muzeu Carpatin (intemeiat in 1885) si colectiile de valoare apartinand lui Julius Bielz, Wilhelm si Gisela Rosa Richter, Carl Engber si Erwin Ulbrich.
O prima expozitie permanenta are ca tema 'Civilizatia transilvana. Mestesugul cahlelor', valorificandu-se astfel un nucleu patrimonial de o exceptionala valoare documentara.
'Cahle Trasnsilvane (Sec. XV-XIX)'
Studiul istoriei si specificului mestesugului cahlelor a constituit, in ultimele decenii, o tema frecventa a cercetarilor de istorie medievala si etnografie, contribuind la adancirea cunoasterii modului de viata si a culturii poporului nostru, a relatiilor sale economice si culturale cu popoarele Europei, a raportului de convietuire si influentare reciproca dintre romani si nationalitatile conlocuitoare: sasi, unguri si secui.
Aparitia primelor cahle este legata de evolutia oraselor in secolele XIV- XV, cand s-a dezvoltat o organizare superioara a mestesugurilor sub forma breslelor.
Acestea detineau o tehnologie avansata si o serie de 'secrete' tehnice.
De exemplu, documentul de reinnoire a statutelor breslelor, din anul 1376, atesta ca olarii din Sibiu, Sighisoara, Sebes si Orastie erau organizati intr-o breasla aparte 'lutifigulorum fraternitas'.

MUZEUL DE ETNOGRAFIE UNIVERSALA 'FRANZ BINDER'

Muzeul de Etnografie Universala 'Franz Binder', este un departament al C.N.M 'ASTRA' SIBIU. Inaugurat in 1993, Muzeul 'Franz Binder' este primul si unicul muzeu de etnografie extra-europeana din Romania.
Muzeul este organizat intr-o cladire monument istoric, construita in stil neogotic intre 1865-1867, initial ca sediu al Asociatiei Micilor Meseriasi si avand de-a lungul timpului diverse functiuni. Dupa restaurarea din 1989 a devenit sediul Muzeului 'Franz Binder'.
Colectiile Muzeului de Etnografie Universala 'Franz Binder' s-au constituit in sec. al XIX-lea din donatii si achizitii provenind de la calatori sau detinatori de asemenea obiecte: Franz Binder, Andreas Breckner, Karl Meliska, Carl F. Jickeli, Artur von Sachsenheim, Herman von Hannenheim, Gustav Adolf Schoppelt, Alfred Capesius, W. Schonhut, A. Schwabe, G. A. Seraphin, Emerich Schuleri, Hans Mallik, Rudolf Nussbacher, Christine Schuster, Helene Fischer, Wagner von Wetterstadt si altii. Cei mai multi dintre ei au fost membri ai Asociatiei Ardelene de Stiinte Naturale (Siebenburgische Verein fur Naturwissenschaften), care si-a desfasurat activitatea in a doua jumatate a sec. al XIX-lea si prima parte a sec. XX.
Din 1993, cateva din piesele foarte importante ale colectiei vechi, exotice, se regasesc in expozitia permanenta a Muzeului 'Franz Binder' - 'Din cultura si arta popoarelor lumii' - asa cum este mumia egipteana donata in 1907 de consulul Hermann von Hannenheim si, in special, seria de arme nilotice din colectia 'Franz Binder'.
Colectiile au fost imbogatite dupa anul 1990 prin achizitii succesive, schimburi sau donatii. Asa sunt colectia zaireza achizitionata de la Violeta si Catalin Rang din Bacau, colectia speciala ex-prezidentiala de cadouri, cuprinzand obiecte de provenienta extra-europeana, jucariile traditionale japoneze obtinute prin schimb de colectii cu Muzeul Jucariilor din Hyogo, costume populare ale nationalitatilor minoritare din China, donate de Ambasada Chinei la Bucuresti, colectia ecuadoriana, donatia de obiecte indoneziene Kate Kerr (anul 2000) precum si cea din 2003 a Ambasadei Indoneziei etc.
Colectiile Muzeului 'Franz Binder' (aprox. 3000 de piese) se impart in colectii etnografice 'vechi', alcatuite din piese donate in cea de-a doua jumatate a secolului la XIX-lea, si colectii 'noi', intrate in patrimoniul muzeului dupa anul 1990.
Colectiile cele mai vechi sunt dintre cele mai valoroase. Ele provin din diferite parti ale lumii - cu o reprezentare mai ampla a continentului african - si au fost colectate, in buna parte, pe teren, de membri ai comunitatii locale si regionale, apoi donate Societatii Ardelene pentru Stiintele Naturii din Sibiu.

CRONOLOGIE
1861 Se infiinteaza, la Sibiu, 'Asociatiunea transilvana pentru literatura romana si cultura poporului roman' - ASTRA
1867 'Astristii' preconizeaza infiintarea unui 'Muzeu de insemnatati'
1897 Adunarea Generala de la Medias hotaraste declansarea actiunii de construire a unui edificiu care va adaposti Muzeul ASTREI
1905 - 19-28 august se inaugureaza, printr-o mare expozitie 'etnografica si istorico-culturala' Muzeul Asociatiunii, in noul Palat din Parcul ASTRA
1940 Romulus Vuia propune organizarea unui Muzeu in aer liber al Astrei, in Dumbrava Sibiului
1950 Colectiile Muzeului ASTRA sunt repartizate sectiilor de istorie, arta, stiinte naturale ale Muzeului Brukenthal
1956 Cornel Irimie, personalitate de seama a Scolii romanesti de sociologie, infiinteaza Sectia de arta populara
1963 Se inaugureaza, in Dumbrava Sibiului Muzeul Tehnicii Populare.
1964 Denumirea Sectiei pavilionare se schimba, devenind Sectia de etnografie si arta populara
1990 - 7 februarie, Ministrul Culturii (ministru Andrei Plesu) aproba desprinderea 'Muzeului Tehnicii Populare' din 'Complexul Muzeal Sibiu', si constituirea unei noi unitati muzeale: Muzeul Civilizatiei Populare din Romania
1992 - 26 decembrie, Guvernul Romaniei, prin Hotararea nr. 811, omologheaza denumirea Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale 'ASTRA'.
2004 Colectiile s-au imbogatit ajungand la 46 314 obiecte.

MUZEUL DE LOCOMOTIVE CU ABUR

Muzeul de locomotive cu aburi Sibiu a fost inaugurat in 1994 si prezinta 35 de locomotive cu aburi, 2 macarale cu aburi si 2 pluguri

PARCURI SI ZONE DE AGREMENT

PARCUL SUB ARINI

Este unul dintre cele mai vechi parcuri din Romania fiind infiintat in 1856. Inginerul Seifried a fost insarcinat cu elaborarea proiectului si conducerea lucrarilor. in 1857-1858 sunt trasate cele doua alei principale de-a lungul fostului canal de pe str. Scoala de Inot si al paraului Sevis. Concomitent au inceput actiunile de plantare cu diverse specii de arbori. In 1859 este construit digul iar un an mai tarziu podul peste paraul Trinbach. In 1865 s-a deschis restaurantul Sub Arini (Bolta Rece)
Din 1881 parcul s-a aflat in grija Societatii pentru infrumusetarea orasului care a continuat actiunea de plantare de copaci.
In 1883 este construita sera iar prima fantana arteziana s-a realizat in 1894. In 1898 a fost construit Pavilionul de muzica folosit pentru fanfara militara care concerta aici in fiecare duminica, iar in 1904 s-a introdus iluminatul electric.
In 1927 pe latura sudica a parcului s-a dat in folosinta stadionul municipal cunoscut la inceput sub numele de Stadionul de educatie fizica.
In 1938 s-a dezvelit monumentul lui Mihai Eminescu executat de sculptorul Radu Moga.
In 1979 se trece la asfaltarea principalelor alei, in locul vechiului Pavilion de muzica este construita o estrada noua si este reamenajata fantana arteziana. In aceiasi perioada s-au amenajat si terenurile de joaca pentru copii.

In prezent parcul are 22 de hectare pe care cresc peste 68 specii lemnoase, dintre care 30 exotice si 38 autohtone.
Unele sunt originale din Japonia, China, Himalaia, Asia Mica, America de Nord, America Centrala, Algeria sau din zona Alpilor. Dintre acestea amintim Stejarul rosu american, Mahonul, Bradul argintiu, Plopul alb de Himalaia, Pinul negru austriac, brad de Caucaz, Eronimus Radicans - Japonia, ienupar de Virginia, etc.
Cei mai batrani arbori (exemplare de arini, plop negru, tei, stejari) au peste 150 de ani.
De o deosebita valoare stiintifica si decorativa sunt speciile exotice, atat cele din Extremul Orient (ginkgo-arborele vietii, magnolia), cat si cele din America de Nord (molid intepator, pin strob, tuie, chiparos de California, stejar rosu si stejar de balta, nuc negru, arbore de lalea, roscov de Canada, artar american si artar de zahar, gladice, catalpa).
In acest decor isi gasesc adapostul aproximativ 95 specii de pasari.

PARCUL ASTRA

Parcul este situat in inima orasului, delimitat de strazile Mitropoliei, George Baritiu, Ioan Lupas si Piata Unirii.
Ideea infiintarii unui parc in urma demolarii zidurilor cetatii de pe aceasta parte dateaza din 1869 si se materializeaza in 1879, odata cu intemeierea Societatii pentru infrumusetarea orasului, parcul fiind prima realizare de seama a acesteia.
Parcul gazduieste 9 busturi ale celor mai importante personalitati romanesti grupate in jurul Asociatiei ASTRA: Gheorghe Baritiu, Badea Cartan, Timotei Cipariu, Octavian Goga, Gheorghe Lazar, Andrei Muresanu, Andrei Saguna, Ioan Slavici si Emanuil Gojdu.
Bustul lui Baritiu, cea mai impunatoare realizare, situat exact in fata intrarii in Palatul ASTRA, a fost realizat de Oskar Spthe in 1912 si adus in parc in 1924.
Bustul lui Goga a fost realizat de Ada Geo Medrea, sotia sculptorului Corneliu Medrea.
In partea stanga a parcului se afla Policlinica de copii. Urmatoarea cladire este Palatul Asociatiunii, inaugurat in 1905, adapostea o sala de conferinte, biblioteca, prima sala de teatru romanesc si Muzeul de etnografie si pictura romaneasca. In prezent ea gazduieste Biblioteca Astra, cea mai importanta biblioteca a orasului. Intrarea in cladire se face pe poarta strajuita de doi atlanti. Fosta sala de teatru este actuala sala de lectura si impresioneaza prin atmosfera victoriana si decoratiile interioare bogate.
Corpul B al Bibliotecii ASTRA a fost ridicat in partea de nord a parcului, la intersectia cu strada Mitropoliei, fiind inaugurat in 2007. Langa palat este fosta Scoala normala de fete, azi Scoala ajutatoare de hipoacuzici.
Latura de est a parcului include o serie de cladiri din sec. XIX.. Cladirile de la nr. 1 si 3 dateaza de la inceputul sec. XX si sunt realizate in stil Art Deco.

PADUREA DUMBRAVA SIBIULUI

Se intinde pe 960 hectare si este situat la 4 km de centrul orasului in directia sud-vest de-a lungul soselei care merge spre Rasinari. Este traversat de paraul Trinkbach, care formeaza pe cursul sau trei lacuri de origine antropica: unul la Muzeul Tehnicii Populare si doua in Gradina Zoologica.
Padurea Dumbrava este un stejaret de terasa, in care, pe langa stejar, vegeteaza foarte bine carpenul, ciresul paduret, ulmul, jugastrul si teiul. Sporadic apar gorunul, frasinul, artarul si scorusul.
Dintre arbusti cresc aici lemnul cainelui, paducelul, porumbarul, sangerul, macesul, salba moale, crusinul, calinul, verigariul. In zona lacului cu barci exista un exemplar de stejar vechi de peste 400 de ani. In stratul ierbos al padurii cresc peste 100 de specii de plante cu flori, dintre care mai rare sunt: opaita, brandusa, lacramita, iarba albastra, salata iepurelui.
In Padurea Dumbrava traiesc capriori, veverite, arici, mistreti, soareci, parsi, vulpi si urmatoarele pasari: pitigoiul mare, mierla, presura, ciocanitoarea mare, gaita, turtureaua, bufnita, pupaza, cucul, cinteza, sticletele, vrabii, corb si un numar foarte mare de specii de insecte si alte nevertebrate terestre.
Padurea Dumbrava a fost locul preferat de promenada pentru sibieni inca din sec. al XVIII-lea, astazi fiind renumita prin Muzeul Civilizatiei Populare ASTRA care se afla aici.
Sunt trei lacuri amenajate, unul in muzeu, altul la Gradina Zoologica, care ofera plimbari de agrement cu barca sau hidrobicicleta.
Paralel cu soseaua se afla linia de tramvai care leaga Sibiul de Rasinari.
La limita padurii, in partea de sud, se gaseste "Monumentul eroilor cazuti in cele doua razboaie mondiale" si Cimitirul Municipal, deschis in 1907.

GRADINA ZOOLOGICA

In 1929 s-a deschis in padurea Dumbrava prima Gradina Zoologica din Romania de catre Intreprinderea de electricitate la initiativa inginerului Szekely caruia i-a venit ideea dupa ce a gasit niste vulpi pe cand efectua lucrari de reparatii la barajul de la Sadu.
Dupa infiintare, Gradinii Zoologice i-au fost donate mai multe animale si pasari, cum ar fi o pisica salbatica, o lupoaica donata de Obert von Spiess din partea Regelui, un lup donat de Asociatia 'Soimii', un vultur, un cerb carpatin donat de vanatorii din Talmacel, mistreti, etc. In 1930 a fost donat primul urs.
In prezent Gradina Zoologica Sibiu are o suprafata de 15 ha adaposteste 135 de animale si pasari din 35 de specii: maimute, ursi, lupi albi, lupi carpatini, vulpi, tigri, lei, jaguar, pume, mistreti, lame, cerbi carpatini, cerbi lopatari, caprioare, bivoli albi, ponei, piton reticulat, crocodil (lung de 2 m este cel mai mare din Romania), fazani, papagali, pauni, porumbei.
De mentionat stejarul de la intrarea in gradina, batran de peste 400 de ani.

OBIECTIVE DE VIZITAT -CENTRUL ISTORIC

PIATA MARE

Aici este centrul istoric al Sibiului, prima data mentionat in 1411 ca piata de cereale. Exista din anul 1366 odata cu finalizarea celei de-a 3-a centuri de fortificatii a orasului. Incepand din sec. 16, Piata Mare a devenit centrul cetatii.
Timp de sute de ani a fost denumita Der Grosse Ring sau Grosser Platz, intre razboaie s-a numit Piata Regele Ferdinand, comunistii au denumit-o Piata Republicii iar din 1990 s-a revenit la denumirea originala.
Latura nordica a fost formata in prima faza, din constructia, in 1466, a cladirii Breslei Croitorilor si a altor constructii civile, pentru ca intre anii 1726-1733 sa se ridice edificiile bisericii iezuite si a seminarului acesteia (azi casa parohiala).
Pe latura vestica, pe locul a doua case s-a construit Palatul Brukenthal. In sfarsit, in primii ani ai secolului XX a fost ridicata cladirea Bancii de Credit Funciar, prin constructia careia s-a format si actuala strada Samuel von Brukenthal.
In cursul evului mediu, in piata se desfasurau cele mai importante evenimente legate de viata cotidiana a orasului, cum ar fi adunarile publice si executiile. Aici este mentionata in 1538 existenta unei fantani, in anul 1550 se aseaza stalpul infamiei in partea de est a pietei, avand deasupra statuia lui Roland.
In fata casei Haller (nr. 10) se ridica cladirea garzii. Toate casele din piata aveau acoperis cu coama paralela cu fatada.
Intre 1724 si 1757, in aceasta piata a fost amplasata o "cusca pentru nebuni", in care erau expusi in timpul zilei cei care tulburau noaptea linistea publica. Din 1734 Piata Mare a fost dominata de statuia lui Sf. Nepomuk, ridicata de comandantul orasului, generalul Wallis. In 1874, Piata Mare a fost pavata cu dale de granit. Dupa razboi statuia lui Sf. Nepomuk a fost mutata intr-o curte iar fantana cu grilaj metalic a fost demolata in 1948. Dupa 1948, partea centrala a pietei a fost transformata intr-un parc, toate piesele ce mobilau piata fiind dezasamblate. Abia in 1984 s-a desfiintat parcul implantat in mod nefericit in piata centrala a unui oras de factura medievala, in 1986 ridicandu-se statuia carturarului Gheorghe Lazar realizata de sculptorul Radu Aftenie.
De mentionat 'ochii orasului' cum sunt cunoscute ferestrele din acoperisuri care aici se pot observa cel mai bine.
Steagurile de vant erau nelipsite de pe acoperisurile caselor si indicau fie anul constructiei, fie semnul breslei.
Piata are lungimea maxima de 142 m iar latimea de 93 m.
In 2005 piata a intrat intr-un proces de renovare complet, statuia lui Gheorghe Lazar a fost demolata fiind inlocuita in 2006 de una la scara mai mica realizata de acelasi sculptor, a fost reamenajata fantana cu grilaj de fier, iar piata a fost pavata cu dale de granit si piatra.

PIATA MICA

Piata este impartita in doua parti distincte de strada Ocnei care coboara pe sub Podul Minciunilor spre orasul de jos.
Latura nordica si estica a pietei urmareste conturul celei de-a doua centuri de fortificatii, prezentandu-se sub forma circulara. Cladirile din partea stanga a strazii Ocnei, au o forma concava si urmaresc conturul primei centuri de fortificatii, ele despartind Piata Mica de Piata Huet.
Cladirile din Piata Mica dateaza din sec. XIV - XVI si, cu o singura exceptie, nu au acel portal masiv, boltit caracteristic Pietei Mari sau strazii Balcescu.
Caracteristica caselor din Piata Mica este loggia de la parter, boltita si semideschisa spre piata, cu arcade semicirculare sustinute de portanti. In aceste spatii erau etalate marfurile. Cladirile din Piata Mica adaposteau ateliere mestesugaresti.
Cladirile sunt inalte si prezinta acele lucarne lenticulare cunoscute sub denumirea de "ochii sibiului'.
Toate cladirile din Piata Mica sunt declarate monumente istorice

PODUL MINCIUNILOR

Podul, construit dupa demolarea caselor ce se intindeau pana aproape de Turnul Sfatului si deschiderea (dupa anul 1851) accesului carosabil din directia "Orasului de jos", a fost inaugurat in anul 1860, la un an dupa confectionare.
Este primul pod din fonta din Romania!
Elementele de rezistenta ale podului sunt formate din patru traverse metalice arcuite, decorate cu rozete si cu cate un brau de elemente inscrise in cercuri. Cercurile cu diametru maxim sunt decorate cu stema Sibiului pe latura sudica, iar pe cea nordica poarta inscriptiile "1859", respectiv "FRIEDRICHS/ HUTTE".
Cercurile descrescatoare sunt ornate cu motive vegetale sau geometrice de factura neogotica.
Cele patru piedestale de la capatul podului, mai robuste, realizate din piatra, sustin corpuri de iluminat din fonta turnata.
Balustrada metalica a podului consta din 8 panouri cu cercuri cu decor radial, goticizant.
De langa Podul Minciunilor, coboara spre Orasul de jos, Scara Cetatenilor.

PIATA HUET

Piata s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului. Incinta propriu-zisa dateaza de la sfarsitul secolului al XII-lea, existenta prepoziturii in anul 1191 fiind un termen "ante quem" pentru datarea actualei suprafete a pietei.
Cladirile au fost ridicate pe traseul primelor ziduri in momentul in care fortificatia si-a pierdut rolul practic, incepand cu a doua jumatate a secolului al XIV-lea, odata cu intarirea completa a "Orasului de sus". In 1415 este mentionata aici existenta capelei cimiteriale cu hramul Sf. Iacob, dreptul de patronat fiind concesionat de catre papa unuia din vicejuzii Sibiului pe nume Iacob.
De asemenea, in imediata apropiere a capelei se afla Turnul preotilor, alaturi de care, se ridica o casa, a lui Thomas Gulden, donata de proprietar orasului drept sediu al primariei. Constructiile din jurul Catedralei evanghelice constituie valoroase vestigii de cultura, fiind databile in secolele XV-XVIII. Dintre acestea, cele mai importante sunt Casa Parohiala, Turnul Scarilor sau Liceul Brukenthal.
Toate cladirile din Piata Huet sunt declarate monumente istorice

TURNURI DE APARARE

TURNUL SFATULUI

Este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale orasului Sibiu.
Are acest nume deoarece apara poarta de intrare in cea de a doua incinta, situata in imediata apropiere a cladirii ce adapostea primaria Sibiului, mentionata in documente la 1324 (Piata Mica nr. 31, azi refacuta). Edificiul actual este rezultatul mai multor faze de constructii, fiind suprainaltat si chiar inglobat unui grup de cladiri. Din constructia initiala s-a pastrat, probabil, doar nucleul ridicat pana la inaltimea primului etaj. Datarea probabila a turnului corespunde edificarii celei de a II-a incinte fortificate, adica perioadei cuprinse intre 1224 si 1241. In forma initiala nedepasind mai mult de patru niveluri.
In santul de aparare al acestei incinte, in urma unui sondaj arheologic, a fost descoperita o moneda din perioada de domnie a lui Andrei al II-lea (1205 - 1235).
Lucrari ample de reconstructie s-au efectuat in anii 1586 - 1588, dupa ce in 17 februarie 1585 s-au prabusit etajele superioare, surprinzand-l printre daramaturi pe pictorul Johann David in timp ce zugravea bolta. Dupa ce a fost reparat de mai multe ori in secolul al XVIII-lea, turnul a suportat interventii radicale in partea superioara. In forma sa actuala, turnul se ridica pe inaltimea a sapte etaje retrase succesiv, avand fatadele marcate prin deschideri inguste de forma unor metereze. La parter are o ampla trecere boltita. Al doilea tunel este practic pe sub casa din Piata Mare nr.2 si a fost deschis in 1930.
Pe peretele sudic al turnului sunt incastrate reprezentarile in relief de piatra a doi lei care se presupune ca fac parte din structura originala a turnului datand din sec. XIII. Accesul in interior este posibil printr-o usa de mici dimensiuni, de unde, prin intermediul unei scari spiralate, se ajunge la etajele superioare. La penultimul etaj se poate observa mecanismul ceasului, iar ultimul etaj prezinta un punct de observatie peste orasul vechi.
Turnul a avut diverse intrebuintari, de la depozit de cereale la punct de observatie a incendiilor, de arest temporar sau chiar de muzeu de stiinte naturale la mijlocul sec. XVIII. Intre 1962 si 1998, turnul a adapostit o sectie a Muzeului Brukenthal de exponate medievale.

TURNUL SCARII

Este singurul dintre cele 3 porti de acces in prima incinta de fortificatii care s-a pastrat si dateaza din sec. XIII fiind cea mai veche constructie pastrata din Sibiu. Forma actuala dateaza din 1542.
Turnul se prezinta sub forma unei constructii masive din caramida, cu un singur etaj, avand la primul nivel o trecere boltita prin care se ajunge la scarile care fac legatura dintre 'Orasul de sus' si 'Orasul de jos' in directia strazii Turnului, iar in lateral o trecere arcuita spre COLTUL ISPASIRII (BUSSWINKEL) de sub zidul curb ce delimiteaza gradina casei parohiale

TURNUL ARCHEBUZIERILOR

A fost construit pe o fundatie octogonala. Ulterior a devenit Turnul Panzarilor dupa breasla care il avea in ingrijire.
Este cel mai sudic dintre cele trei turnuri.
Turnul are forma unei prisme octogonale cu partea superioara iesita in afara, sprijinita pe console in ale caror arce de legatura sunt plasate guri de aruncare.
Gurile de tragere, la primul nivel, in forma de gaura de cheie. Materialul de constructie este piatra (pana la inaltimea de 1 m.), iar de aici in sus caramida.

TURNUL OLARILOR

A fost construit in sec. XV din piatra si consolidat un secol mai tarziu.
Partea superioara, iesita in afara, se sprijina pe o insiruire de console cu guri de aruncare.
De jur imprejur sunt amplasate cate cinci lacasuri de tragere pentru archebuze.
Sub streasina: metereze in forma de trepte.

TURNUL DULGHERILOR

Este un turn de flancare alipit incintei a III-a de fortificatii.
La baza are un plan circular. De la nivelul cornisei, turnul primeste forma unei prisme octogonale incheiata in portiunea superioara printr-o parte iesita in exterior sustinuta de console cu guri de pacura intre arce.
A fost restaurat in 1967 si 2007.
Un zid de legatura intre acest turn si Turnul Olarilor este o reconstructie recenta a vechiului zid din incinta a III-a de fortificatii care exista aici.

TURNUL DE POARTA

Turnul de aparare lipit de cladirea vechii primarii (Casa Altemberger), a fost ridicat in sec. XIV.
Este unul dintre cele mai bine pastrate turnuri din a treia incinta de fortificatii.
Are un plan dreptunghiular cu un gang de trecere boltit.

TURNUL GROS (SALA THALIA)

Este o constructie masiva de plan semicircular, cu ziduri de caramida (la baza din piatra) si o platforma pe care erau amplasate tunurile.
Turnul are o forma de U iesind cu circa 25 m in afara zidului exterior. Avea mai multe niveluri defensive fiind o adevarata masina de razboi.
Turnul a fost ctitorit de Marcus Pempfflinger in jurul anului 1540.
Primul teatru din Sibiu a functionat in acest turn din 1778.
Recent a fost renovat complet si actualmente gazduieste sediu Filarmonicii de Stat Sibiu (Sala Thalia)

TURNUL PIELARILOR

Turnul apartinator incintei a IV-a, construit in 1457, este unul din cele doua turnuri pastrate din Orasul de Jos.
Are patru nivele, din care ultimul, iesit in consola, dotat cu cate trei guri de pacura, deasupra carora se afla cate un gol de tragere patrat, cu partea superioara in arc de cerc, pentru piese de artilerie usoare.
Acoperisul piramidal, cu opt laturi, are pante relativ joase.
Turnul a fost avariat si refacut in mai multe randuri.
In 31 martie 1566 a explodat datorita pulberii depozitate aici, ca si in 7 septembrie 1570 cand a avut loc un alt incendiu catastrofal. In 28 august 1638 turnul a explodat pentru a treia oara datorita unui fulger.
Realizat pe o baza octogonala cu laturi de cca. 3 m lungime, turnul era in folosirea breslei pielarilor.

TURNUL PULBERARIEI

Aflat in curtea grupului Scolar Independenta, strada Ocnei nr. 33, turnul a fost ridicat la mijlocul secolului XVI in cadrul centurii a IV-a de aparare.
Turnul facea parte din cel mai puternic complex fortificat al orasului, care apara Poarta Ocnei.
Este un turn masiv, cu plan circular, construit in acest mod pentru a putea rezista tirului artileriei de asediu.
Asa cum ii arata si numele, era folosit pentru depozitarea prafului de pusca

ZIDURILE CETATII

ZIDURILE DE APARARE

Zidul exterior de aparare
Bd. Corneliu Coposu
De-a lungul B-dului Coposu, a 3-a centura de fortificatii se poate vedea in toata splendoarea ei. Intre partea carosabila de astazi si zid se afla o zona verde cu copaci. Zona verde a fost infiintata in 1791 prima data intre Bastionul Haller si Turnul Gros, ulterior prelungita pana la Bastionul Cisnadiei, si este cunoscuta sub numele de 'promenada invalizilor'.
Intre Piata Unirii si Turnul Gros zidul este strapuns in trei puncte de bolti semicirculare, pentru a permite trecerea pietonilor.
La intersectia str. Gheorghe Lazar cu Bd. Coposu, zidul a fost spart pentru a permite trecerea masinilor. Aici se afla Poarta Lesurilor, deschisa in zid in 1554 in timpul epidemiei de ciuma.

Zidul de pe str. Manejului, pe latura estica a manastirii Ursulinelor
1357-1366.
La capatul dinspre Biserica Ursulinelor, zidul formeaza doua arcade care sustin o galerie de trecere spre curtea, candva numita, a calugarilor. In prezent aceasta galerie face legatura cu strada Constitutiei.
Pe vremuri aici se afla Turnul Barbierilor, aproape de Poarta Sarii.
Portiunea de zid de-a lungul strazii Manejului prezinta o suita de bolti semicirculare care aveau rolul de a sustine galeria de straja.

Curtina: P-ta Huet 2 ,
In Piata Huet, in curtea de la nr. 2 se afla o portiune de 30 m din zidul de aparare din prima incinta de fortificatii, ridicat in sec. XIII
Este cea mai veche constructie pastrata in forma initiala din Sibiu!

Zidul de pe strada Cetatii
1357- 1366
Portiunea zidurilor de fortificatie dintre turnurile Dulgherilor si Olarilor a scapat de sistematizarea din sec. XIX.
In prezent zidul are aspectul avut in a doua jumatate a secolului al XV-lea, cand a fost refacut din caramida si prevazut inspre interior cu ample arcade care sustin drumul de straja. Acesta are un parapet din lemn si acoperis sustinut de stalpi din lemn.

Curtina str. Bastionului 2-8
Intre Bastionul Soldisch si str. Mitropoliei, pe strada Ioan Lupas (in curtea liceului O. Goga), se gaseste un zid de aparare construit intre 1357 si 1366 care a apartinut celei de-a III-a incinte de fortificatii.

Curtina strada Centumvirilor
Zidul de aparare de pe strada Centumvirilor, intre strazile Odobescu si Tribunei, a fost ridicat intre 1357-1366 si transformat in sec. XVIII
Tronsonul are o lungime de peste 200m, situat in zona de denivelare intre Orasul de Jos si Orasul de Sus. Strada Centumvirilor, de la interiorul incintei, are un profil convex, iar strazile Konrad Haas si Odobescu, de la baza zidului, au un profil concav, cele doua trasee unindu-se la capete, astfel incat elevatia zidului are o forma lenticulara, cu inaltimea maxima de 10m in partea mediana, unde s-au amenajat scarile POSCHEN care fac legatura intre cele doua cartiere ale orasului vechi.

PASAJUL SCARILOR

Fara indoiala unul dintre cele mai romantice locuri din Sibiu, Pasajul Scarilor face legatura dintre Orasul de Sus si Orasul de Jos. Construit in sec. XIII pastreaza aspectul original.
La intersectia strazii Turnului cu str. Alexandru Odobescu se gasesc case vechi datand din sec. XVII.
Cladirea de pe latura sudica a Pasajului adaposteste restaurantul 'Butoiul de Aur', cel mai vechi local din Romania care exista in aceiasi incinta.
Legenda spune ca insusi Mihai Viteazul dupa batalia de la Selimbar ar fi servit masa aici.
Pasajul are doua arce butante cu rol de contraforturi.
La capatul superior, pasajul se continua pe langa un zid de fortificatie paralel cu strada Al Odobescu.

BASTIONUL HALLER

Constructia in forma de pica este initiata de generalul austriac Castaldo in timpul primariatului lui Petrus Haller.
Arhitect a fost Alessandro Clippa si mesteri Peter Nrnberger si Georg Waal.
Bastionul este construit din caramida si umplut cu pamant, avand zidurile in lungime totala de 223 metri si inaltimea maxima a zidului de 9 metri.
Pentru o mai buna aparare, zidurile erau prevazute la cca 1 metru de limita superioara cu distantiere, realizate din piatra, pentru a impiedica instalarea scarilor de asediu.
Se pastreaza deschiderile cazematelor pentru tunuri, atat spre Turnul Gros (doua) cat si spre str. Manejului (trei).
In 1771 pe bastion se construieste scoala de calarie (manejul), iar in primul deceniu din secolul XX se ridica edificiul actual al Spitalului de neurologie.

BASTIONUL SOLDISCH

Ridicat intre 1622-1627 ca fortificatie de aparare a orasului de sus, este cronologic ultimul dintre bastioanele orasului.
In partea superioara are un brau pronuntat care avea rolul de a impiedica sprijinirea scarilor de asalt. Bastionul este, ca dimensiuni, redus, fata de bastionul Haller.
Este in forma de jumatate de trefla cu laturile drepte orientate spre Aleea Filosofilor
Pe latura exterioara a bastionului este atasata cea mai frumoasa stema a orasului pe o placa de marmura alba.
Zidul bastionului mai pastreaza si azi patru ghiulele incastrate in el.
Gradina cu ruine amenajata, conform gustului epocii, de catre baronul Michael Brukenthal (1785), nepotul guvernatorului Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, avea si un parau ce strabatea una din cazematele de mult dezafectate ale bastionului

REZERVATII SI MONUMENTE NATURALE

PARCURI NATURALE

Parcul Natural Cindrel

Acesta reprezinta o zona complexa de flora, fauna, geomorfologica si hidrografica cuprinzand culmi netede si circuri glaciare.Parcul se afla la limita sud-vestica a teritoriului administrativ al judetului Sibiu, avand o suprafata de 9.043 ha. Arealul conferit acestei zone este delimitat de Vf. Piatra Alba (2178 m) in sud, Vf. Iujbita (1989 m) in est, Vf. Rozdesti (1954 m) in nord-est pana in Vf. Foltea (1963 m) continuand cu Vf. Serbota Mare (2016 m) inspre vest.Parcul este situat in arealul comunelor Gura Raului, Rasinari, Tilisca si Jina. Accesul se face din Sibiu DJ 106A - Rasinari - Paltinis - Poiana Gaujoara - Saua Batrana - Cindrel (traseu marcat: triunghi rosu, banda rosie).

Parcul Natural - Golul Alpin al Muntilor Fagaras

Arealul celor 6989 ha ale parcului se afla pe fata nordica a masivului ocupand o parte din sectorul glaciar central al masivului Fagaras, limitele parcului se desfasoara intre varfurile Podragu si Suru.Parcul Natural Golul Alpin al Muntilor Fagaras reprezinta o zona protejata complexa din punct de vedere geologic si hidrografic (densitatea retelei hidrografice fiind cea mai intensa din Carpatii Romaniei), parcul adapostind cele mai pitoresti lacuri glaciare din masivul Fagaras.Vegetatia reflecta zonalitatea altintudinala a fetei nordice a masivului, marcata distinct de flora pajistilor alpine si de cea a vegetatiei lemnoase.Fauna prezenta, in special in zona crestei inalte, este marcata frecvent de avifauna caracteristica intregului masiv (soim, gaita de munte). Adesea pot fi intalnite capra neagra, vulpea, ursul, lupul, jderul, mistretul. Accesul se face din DN 1(E68) Sibiu - Selimbar - Turnu Rosu - traseu marcat sau DN 1 (E68) Sibiu - Sselimbar - Avrig - Porumbacu de Sus - traseu marcat

REZERVATII NATURALE

Rezervatia Naturala Iezerele Cindrelului

Este o rezervatie mixta prezentand valori geologico-peisagistice, floristice si faunistice unitare avand o suprafata totala de 609,6 ha.Rezervatia cuprinde lacurile glaciare Iezerul Mare, situat la o altitudine de 1999 m, suprafata fiind de 3 ha, iar adancimea maxima 13,30 m. Forma aproape ovala a lacului masoara 320 m in lungime si 189 m latime.Iezerul Mic este situat la 1946 m altitudine, are o forma aproape dreptunghiulara, masurand doar 80 m lungime, 58 m latime si avand o adancime maxima de 1,7 m. Accesul se face din Sibiu DJ 106 A - Rasinari - Paltinis - Poiana Gaujoara - Saua Batrana - Cindrel - Iezere (traseu marcat: triunghi rosu, banda rosie).

Rezervatia Naturala Suvara Sasilor

Rezervatia naturala botanica Suvara Sasilor acopera o suprafata de 20 ha pe terasa de 430 m altitudine a raului Sadu in apropierea orasului Talmaciu.Prezenta dominanta a unei specii de graminae cunoscuta sub numele de 'suvara' a dat numele generic acestui spatiu detinut anterior de sasi.In cadrul acestei rezervatii se intalnesc specii floristice si faunistice rare.

Lacul si Golul Alpin Balea

Rezervatia Naturala Lacul si Golul Alpin Balea insumeaza o suprafata de 180 ha fiind cuprinsa intre Vf. Paltinul (2399 m), Iezerul Caprei (2421 m), Vf. Vanatoarea lui Buteanu (2507 m) si Muchia ampla Buteanu-Netedu.Lacul Balea are o suprafata de 46.508 mp si adancimea de 11, 35 m fiind cel mai mare lac al masivului situat la 2034 m altitudine. Cascada Balea reprezinta cea mai spectaculoasa cadere de ape din intregul lant al Carpatilor Meridionali. Vegetatia este caracteristica climatului alpin, predominanta fiind vegetatia pasunilor. Din punct de vedere faunistic importanta de mentionat este prezenta caprei negre.Accesul se face dinspre nord, din Sibiu - Cartisoara (DN 7C) - Transfagarasan (Poarta Genistilor, Poarta Intalnirii) - Valea Balii - trasee montane marcate.

Rezervatia Faunistica Arpasel

Aceasta se afla in centrul S ectorului glaciar central al masivului Fagaras acoperind o suprafata de 736 ha. Rezervatia faunistica Arpasel este constituita din paduri de rasinoase, iar la limita inferioara, paduri de rasinoase in amestec de foioase (fag).Din punct de vedere faunistic capra neagra constituie cea mai numeroasa specie, insa tot in acest areal se mai intalnesc rasul, lupul, jderul, cerbul, cocosul de munte si capriorul. O posibilitatea de a ajunge in rezervatie este de la calea ferata Sibiu - Brasov cu statia Arpasul de Jos. Cu automobilul se poate ajunge din E68 -Soseaua Sibiu - Brasov - comuna Arpasul de Jos - apoi pe Transfagarasan - trasee marcate.

Rezervatia Naturala Lacul fara Fund

Lacul este situat in Parcul Public al orasului Ocna Sibiului, in imediata apropiere a statiei CFR, de-a lungul timpului fiind cunoscut si sub numele de 'Lacul Lemnelor' sau 'Lacul Francisc'.Lacul s-a format pe locul fostei saline Francisc inchisa si abandonata din anul 1775. Prin prabusirea tavanului salinei s-a creat un crater care in timp a acumulat apa.Lacul are un diametru de 40-50 m cu o adancime maxima de 33-34 m. Concentratia sarii in apa este de 318g/l la adancime, in timp ce la suprafata atinge doar 96g/l. Fiind mai putin sarat, stratul de la suprafata permite patrunderea razelor de soare, acestea incalzind mai bine particulele de sare dense din stratul inferior. Acesta este fenomenul de heliotermie, motiv principal pentru care lacul a fost declarat rezervatie naturala.

Calcarele eocene de la Turnu Rosu

Monument al naturii ce cuprinde elemente de valoare paleontologica deosebite, numeroase elemente minerale, rocile sedimentare fiind alcatuite din corpurile fosile ale mai multor specii de plante si animale. Cele mai interesante fosile sunt reprezentate de fragmentele de pesti, reptile, oase de crocodili si rechini.Rezervatia se gaseste in partea sud-estica a localitatii Turnu-Rosu, strabatuta de Valea Sadului, insumand o suprafata de 60 ha.

Dealul Zakel

Rezervatia Naturala Dealul Zakel s-a format in urma evolutiei milenare a actiunii factorilor geomorfologici si climatologici. Aceasta se afla in apropierea localitatii Slimnic si se inalta cu cca. 100 m deasupra Vaii Sarba, ocupand o suprafata de 11 ha. Aceasta rezervatie reprezinta o varietate prin prezenta unei flore si faune caracteristice zonei de stepa euro-siberiana. Se intalnesc numeroase specii de plante din familii diverse. Acest habitat gazduieste o serie de specii de animale, aici existand peste 400 specii de insecte

MONUMENTE ALE NATURII

Calcarele cretacice de la Cisnadioara

Reprezinta un monument al naturii de valoare paleontologica, cunoscut si sub denumirea de Piatra Broastei.Acesta este situat pe Valea de Argint, la aproximativ un km sud-vest de localitatea Cisnadioara. Monumentul se intinde pe o suprafata de 0.9 ha si cuprinde elemente de sisturi cristaline si numeroase fosile.

Canionul de la Mihaileni

Canionul este situat in apropierea comunei Mihaileni pe o suprafata de 15 ha. Canionul incepe din locul cunoscut sub numele de 'Mestecenii lui Dragan'.Desfasurati pe o suprafata de jumatate de km de-a lungul malului stang al paraului Calva, peretii laterali ating 20 m inaltime ceea ce-i confera un aspect spectaculos cu valoare geologica.

Vulcanii noroiosi de la Hasag

Situat in lunca paraului Visa, la sud de satul Hasag, acest monument al naturii reprezinta un fenomen geologic si geomorfologic de interes stiintific cu valoare peisagistica si turistica mai ales prin relieful pseudovulcanic remodelat in timp.Prezenta vulcanilor noroiosi in aceasta zona explica structura geologica si existenta masivului de sare din adanc prezenta pe o mare suprafata a Transilvaniei.

Masa Jidovului, La Grumazi si Pintenii din Coasta Jinei

Monumente naturale de valoare geologica si peisagistica reprezentand stanci care se disting prin forma, dimensiuni si locul in care sunt situate.'Masa Jidovului' si 'La Grumazi' se gasesc la sud-vest de comuna Jina si la cca. 10 km de 'Pintenii din Coasta Jinei', aflati pe malul paraului Sihoi la nord-vest de comuna Jina.

OCNA SIBIULUI

Statiunea Ocna Sibiului, denumita si litoralul Ardealului, este situata la o altitudine de 400 m fata de nivelul marii in partea nord-vestica a Depresiunii Sibiului, la 15 km de orasul Sibiu. Zona se incadreaza in climatul temperat continental de deal si de podis cu unele nuante locale (inversiuni de temperatura iarna, calm atmosferic, insolatie puternica) particularitati climatice care au un rol important in prevenirea si tratarea unor boli.

Ocna Sibiului a fost prima data atestata documentar in anul 1263 desi zona este locuita inca din vremea dacilor.
Procesul de transformare a minelor in ochiuri de apa sarata a fost continuu si inevitabil. Minele au fost abandonate rand pe rand, in ciuda eforturilor sustinute ale minerilor, apa de ploaie si panza freatica avand castig de cauza in final.
In timp, sub influenta factorilor climaterici, prabusirea peretilor devenea un fapt iminent, salinele transformandu-se in lacurile de astazi, principala atractie a statiunii.

Proprietatile curative ale apei sunt mentionate pentru prima data in anul 1598 cand ambasadorul imparatului Rudolf al II-lea a descoperit efectul terapeutic al lacurilor, cand in drum spre Constantinopol poposeste aici pentru a face bai.
In anul 1820, medicul Pataky Samuel, face pentru o analiza a apei din punct de vedere chimic, dovedind astfel, in mod stiintific, puterea vindecatoare a apei datorita diferitelor elemente terapeutice existente. La Ocna Sibiului se trateaza, cu rezultate deosebite, bolile aparatului locomotor, reumatismele degenerative cronice, preartrozele si artrozele, spondilozele, precum si diferite afectiuni ginecologice.

Elementul hidrologic este bogat reprezentat prin salba de lacuri ce insumeaza o suprafata hidrologica de 35.700 metri patrati si un volum de 265.700 metri cubi. Cele mai importante lacuri sunt: "Lacul fara fund', declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de heliotermie, "Lacul Ocna pustie' care are 160 m adancime fiind cel mai adanc lac antroposalin din Romania si "Lacul Brancoveanu", lacul cu cea mai mare salinitate din statiune,(310 g/l salinitate).

In prezent Complexul Balnear Ocna Sibiului este refacut in intregime, in urma unui proces intens de restaurare ce a urmat indeaproape linia arhitectonica originala a arhitectilor vienezi.

CAPITOLUL V:BISERICI IN SIBIU

BISERICILE FORTIFICATE

O caracteristica a zonei Sibiului este prezenta bisericilor fortificate, datand din secolele XII - XVI, prezente in cea mai mare parte a satelor si targurilor colonizate de populatia germana si cunoscuta sub genericul de sasi (saxones).

Bisericile fortificate sunt un fenomen unic si foarte interesant. Ele pot fi gasite doar in cateva locuri din Europa, iar in Transilvania au existat mai mult de 300 de astfel de biserici sasesti fortificate.

Cele mai multe biserici fortificate se gasesc in zona Sibiului si in localitatile din jurul Mediasului. Spre deosebire de cetatile din vestul Europei, bisericile - cetati din S-E Transilvaniei nu erau locuite permanent. Ele aveau functii sacrale, de adapostire a populatiei si de aparare in caz de primejdie.

Unele dintre ele au disparut, iar altele sunt pe cale de disparitie, dar cea mai mare parte a lor s-au pastrat cu mandrie chiar si in sate abandonate sau deja uitate. Bisericile fortificate de la Biertan, Viscri, Saschiz, Prejmer, Valea Viilor, Calnic si Darjiu au fost declarate monumente de patrimoniu fiind acum incluse pe lista UNESCO. Acestea sunt imprejmuite cu ziduri adaptate formelor terenului pe care au fost construite, cu turnuri si bastioane de aparare de o tipologie diversa si pitoreasca.

CATEDRALA MITROPOLITANA 'SF. TREIME '

Dorinta zidirii unei catedrale ortodoxe a apartinut mitropolitului Andrei Saguna inca din 1857 an in care primeste acceptul conducerii de la Viena de a ridica o catedrala pentru romanii ortodocsi transilvaneni.
In urma apelurilor facute s-a inceput organizarea colectei propriu-zise, primul donator fiind insusi Imparatul Francisc-Iosif I care a donat 1000 de galbeni, urmat apoi de guvernatorul Transilvaniei, de mitropolitul Saguna si de multi altii.
Pe locul ales pentru constructia bisericii exista o bisericuta greceasca care a fost demolata in 1902.
Lucrarile au inceput in anul 1902 si au continuat pana in 1904, cand biserica a fost pusa sub acoperis, fiind coordonate de catre arhitectul Sibiului de atunci Iosif Schussnig. Planul catedralei a fost acceptat in urma unui concurs la care s-au prezentat 31 de arhitecti, fiind declarat castigator planul arhitectilor Virgil Naghy si Iosif Konemer. Constructia bisericii catedrale este caracterizata printr-un vast portal romanic, flancat de doua masive turnuri rectangulare cu o inaltime de 45 metri, ce creeaza contrapondere la impozanta nava bizantina, inspirata in mod evident din arhitectura bazilicii constantinopolitane Sfanta Sofia. Diametrul cupolei este de 15 m, iar inaltimea in interior este de 34,70 m, greutatea acesteia fiind sustinuta de patru pandantivi puternici acoperiti in exterior de cele patru turnulete octogonale.
Pictura bisericii ca si a iconostasului a fost realizata de catre Octavian Smigelschi, originar din satul Ludos, judetul Sibiu.
La 30 octombrie 1903 au fost sfintite si ulterior inaltate crucile celor doua turnuri de 1,50 m inaltime, realizate la Sibiu, dar aurite la Viena, iar candelabrul a fost realizat in urma unui concurs de catre firma Zeiser, Habinger si Cnie din Viena.
La 30 aprilie 1906, catedrala a fost sfintita de catre mitropolitul Ioan Metianu alaturi de un ales sobor de preoti si diaconi. La sfintire a fost prezent si profesorul Nicolae Iorga.
In decursul vremii, Catedrala din Sibiu a fost restaurata de mai multe ori si impodobita, in vremea noastra, cu o frumoasa pictura neobizantina executata de Iosif Keber si Anastasie Demian.

BISERICA PAROHIALA EVANGHELICA 'SF. MARIA'

Biserica Evanghelica este una dintre cele mai impresionante cladiri din Sibiu. A fost ridicata in sec XIV pe locul unde exista o veche biserica inca din secolul 12. Cladirea este dominata de turnul pe sapte nivele cu cele patru turnulete pe colturi, semn ca orasul avea dreptul de condamnare la moarte. Cu inaltimea de 73,34 m, turnul este cel mai inalt din Transilvania.
Corul catedralei este la balcon pe latura de sud si cuprinde o orga in stil baroc realizata de un mester slovac in 1671 care a inlocuit prima orga adusa la Sibiu in 1585. Noua orga a fost construita de catre firma Wilhelm Sauer (Frankfurt / Oder) si montata in biserica sibiana in anul 1915.
Inventarul mobil al Bisericii Evanghelice de la Sibiu, unul dintre cele mai impresionante lacasuri de cult gotice din Romania, este deosebit de valoros. Chiar daca o serie de vase de cult din argint aurit, opere ale unor vestiti mesteri sibieni, precum Sebastian Hann, nu sunt accesibile publicului, alte piese de mare valoare pot fi admirate in biserica. In cor, in axul bisericii se afla una din cele mai frumoase cristelnite de bronz existente in tara noastra. Are forma unui potir cu talpa, picior, nod si bazin, fiind decorat cu o serie de inscriptii gotice. De asemenea, pe suprafata sa, sunt realizate 228 de plachete in relief, multe din ele reprezentari figurative de influenta bizantina. Cristelnita dateaza din anul 1438 fiind opera mesterului Leonhardus. Se presupune ca a fost turnata din bronzul tunurilor turcesti capturate de catre sibieni in 1437.
Incepand cu anul 1496, timp de 300 de ani, Biserica a servit si ca loc de inmormantare pentru primari, comiti sau alte personalitati sibiene. In anul 1796 se interzic inhumarile in biserica, dar cu toate acestea, se va mai face o exceptie in anul 1803, cand trupul neinsufletit al baronului Samuel von Brukenthal va fi depus in cripta amenajata langa amvon. Pietrele funerare care acopereau mormintele au fost demontate din nava bisericii in anul 1853 si incastrate in zidurile ferulei, obtinandu-se astfel o galerie de 67 de lespezi funerare, unica in Romania.

BISERICA PAROHIALA ROMANO-CATOLICA 'SF. TREIME

Biserica a fost construita de iezuti intre anii 1726-1733 in spiritul barocului timpuriu vienez pe locul cladirii unde a functionat o farmacie. A fost sfintita in 13 septembrie 1733 de catre episcopul Transilvaniei Gregor von Sorger. Cladirea a fost restaurata in anii 1971-1975, iar pictura in anii 1977 - 1978.
Turnul, care este detasat de nava, a fost terminat in 1738 si are patru nivele inalte si o cupola. La nivelul strazii, turnul prezinta un gang boltit care permite accesul spre Piata Mica. Ceasul din turn cu cadrane spre cele doua piete, dateaza din 1838.
In capatul opus turnului, coama acoperisului este prevazuta cu un turnulet lanterna.
Exteriorul monumentului este destul de sobru, celor sapte ferestre de la primul nivel (spre Piata Mica exista doar sase axe) fiindu-le suprapuse altele, mai mici, dreptunghiulare, avand ancadramente de piatra cu ecuson central.
In flancurile fatadei spre Piata Mare se afla doua usi de forma dreptunghiulara, incoronate cu cate un segment de cerc profilat: prima faciliteaza accesul in biserica, urmatoarea in casa parohiala.
Acoperisul bisericii este in doua ape, coama paralela cu fatadele laterale, are spre Piata Mare trei lucarne semicirculare de tabla si o lucarna mare, dreptunghiulara cu fronton triunghiular acoperit in doua ape.
Structura interioara este cea de biserica sala de forma dreptunghiulara, avand o tribuna pe latura sudica. In interior se remarca pilastri masivi de sustinere a boltii.
Initial, interiorul bisericii era varuit in alb iar geamurile aveau sticla incolora, deci biserica era mult mai luminoasa decat acum.
Orga, confectionata de firma Karl Hesse din Viena, a fost instalata in anul 1860. Pictura navei apartine pictorului german Ludwig Kandler si a fost realizata in 1904.

Dintre elementele valoroase din interior mentionam:
- fresca reprezentand Maria cu pruncul ce decoreaza altarul principal, opera pictorului Anton Steinwald (1777);
- altarele laterale, plasate in spatii compartimentate prin coloane dorice dublate, care dateaza din perioada constructiei bisericii . In forma sa originala se pastreaza altarul Sfantului Iosif.
- monumentul funerar al generalului conte Otto Ferdinand Traum de Abensberg (1677-1747) comandant militar al Transilvaniei intre 1744-47. Lucrare in relief inalt si rondo-bosso din bronz al sculptorului Anton Schuchbauer din Cluj (1719 - 1789). Reprezinta un cartus dreptunghiular ce contine inscriptia comemorativa, deasupra caruia pe o coloana este plasat medalionul cu portretul defunctului, precum si blazonul familiei sale. De o parte si alta apar reprezentari alegorice ale Victoriei, Credintei, Sperantei si Milei;
- confensionalele in stil baroc care dateaza din sec. XVIII
- vitraliile ferestrelor executate in 1901 la Budapesta

BISERICA FRANCISCANA

Biserica gotica sprijinita de contraforturi, cladirea intitiala a apartinut sec. XV.
In interior este o biserica in stil baroc de tip sala, boltita semicircular cu o tribuna deasupra laturii nordice.
Deasupra arcului de triumf este reprezentata scena Sf. Francisc chemand pasarile, o pictura eclectica de la inceputul sec. XX. De o parte si alta a altarului principal se gasesc alte doua altare in acelasi stil baroc.
Initial biserica a apartinut ordinului clarisselor, intrand in posesia Franciscanilor in 1716.
In interior mai retine atentia, in nordul corului, monumentul funerar al generalului conte Damian Hugo von Virmond (1666-1722), comandant militar al Transilvaniei, realizat din piatra. Partea centrala consta dintr-o inscriptie comemorativa, iar cea inferioara, un sarcofag, este decorata cu alegoria Victoriei.
In biserica se afla un cenotaf dedicat baronesei Adriana Andlern, nascuta Engelshoffer (decedata in 1700), iar in cripta (care nu este deschisa publicului) se afla mai multe pietre funerare, dintre care mentionam pe cea a lui Iohann Haller, guvernator al Transilvaniei (decedat 1786), si a sotiei sale Sophia Daniela de Vargyas care sunt decorate cu blazoanele acolate ale defunctilor. Din inventarul bisericii mai retinem existenta unei Madone cu pruncul, sculptura gotica (sec. XV) in lemn policrom.
Biserica a fost restaurata ultima oara in anul 1972. Alipita bisericii este cladirea care adapostea fosta manastire.

BISERICA DINTRE BRAZI

1778-1788
Cel mai vechi edificiu de cult romanesc din Sibiu, dateaza din 1788 si are hramul Sf. Petru si Pavel. Biserica mai este cunoscuta si sub numele de 'Biserica dintre brazi'. Edificiu fondat de episcopul Inochentie Micu Klein fusese intitial o biserica greco-catolica. Apare ca o biserica sala care sustine o cupola pe tambur de forma ovala.
Atat fatada cat si interiorul poarta elemente baroce cum ar fi coloana masive, pilastrii si motivul scoicii.
In micul cimitir din jurul bisericii se gasesc numeroase monumente funerare declarate monumente istorice:
Ghe. Baritiu (1812-1893) Monumentul funerar constand dintr-un obelisc de marmura neagra a fost ridicat de familie in 1900 si apartine mesterului I. Roubischeck.
Al. Papiu Ilarian (1828-1877) istoric si filolog, membru al Academiei Romane. Monumentul a fost ridicat in 1880 de sculptorul Carol Cauner. Bustul de marmura alba este plasat pe o coloana canelata de 1,27 m.
David Urs, baron de Marginime (1816 - 1897), ofiter roman de graniceri, participant la Revolutia de la 1848. Monumentul este realizat din piatra alba.
Ioan Ratiu (1828 - 1902), avocat si om politic. Monumentul este un obelisc din marmura neagra inalt de 3 metri.
Iosif Sterca Sulutiu (1827 - 1911), om politic si presedintele Bancii Albina. Monumentul este un obelisc de marmura neagra inalt de 2,8 m, realizat de I. Roubischeck.

BISERICA SF. JOHANNIS

Intregul complex de cladiri a fost construit intre 1881-1883, ca orfelinat al comunitatii evanghelice C.A.
In 1883, la aniversarea a 400 de ani de la nasterea lui Martin Luther a fost construita biserica in stil neogotic. Intre 1911-1912, aceasta a fost daramata din cauza pericolului de prabusire, construindu-se una noua alaturi de o locuinta pentru preot. Concomitent constructiile au continuat si pe strada Bastionului.
Biserica are forma de cruce, in partea de nord se gaseste turnul octogonal al clopotnitei si cele patru turnuri dispuse pe colturi.
Edificiul pastreaza si astazi aspectul arhitectural de la inceputul secolului XX.

CAPELA SF. CRUCE

Pe locul actualei capele era o manastire dominicana ridicata in prima jumatate a secolului al XIII-lea.
In luna aprilie a anului 1241, hoardele mongole asediaza Sibiul si incendiaza manastirea. In scurt timp, aceasta este recladita.

Povestea crucifixului incepe in anul 1417, cind artistul austriac Petrus Lantregen a sculptat dintr-un singur bloc de piatra monumentul 'Isus pe Cruce intre Maria si Ioan'. Crucea inalta de 7,30 metri va fi asezata deasupra altarului bisericii dominicane.
In urma navalirii turcilor din anul 1432, manastirea si biserica Dominicana sufera mari stricaciuni, fapt pentru care in anul 1474 ordinul se muta in interiorul zidurilor cetatii.
Asediul Sibiului de catre maghiari din 1659 determinind autoritatile sibiene din acea vreme sa demoleze biserica pentru a nu fi folosita ca punct de atac, iar crucea va fi ingropata in moloz si noroi timp de 24 de ani. Capela a fost inaugurata la 1755. In interiorul capelei se gaseste Sfanta Cruce. Pe partea laterala dreapta a crucii se poate citi inscriptia 'Hoc opus fecit Petros Lantregen von Osterreich' ('Aceasta lucrare a facut-o Petros Lantregen din Austria').
Pe partea stanga a crucii se gaseste inscriptia 'Anno domini milesimo CCCCXVII' ('Anul Domnului 1417').

SINAGOGA

A fost construita in anul 1898.
Sinagoga este formata dintr-un singur corp de cladire de plan dreptunghiular.
Fatada este neogotica dar in partea superioara a acesteia apare o friza de triforii de gen neoromanica.
Interiorul are un aspect bazilical cu trei nave incalecate de tribune cu arcade in forma de triforii, iar tavanul este casetat, oarecum in spirit neorenascentist.
Chivotul plasat in partea rasariteana a edificiului este in forma de absida semicirculara.
Cladirea monumentala cu mare valoare arhitectonica, in exterior are un gard decorativ din fier forjat.

CAPITOLUL VI:IMPREJURIMILE SIBIULUI

STATIUNEA MONTANA PALTINIS

Paltinisul este o optiune interesanta pentru un weekend prelungit destinat sporturilor de iarna sau plimbarilor prin rezervatia Iezerele Cindrelului la faimoasele lacuri glaciare. Odata ajuns la Paltinis, nu ai cum sa te plictisesti.
Poti sa schiezi, sa urci crestele impadurite din apropiere pe trasee accesibile sau doar sa admiri panorama care ti se deschide in fata. Poti sa vizitezi Schitul si Casa memoriala Constantin Noica. Fie ca stai o zi sau o vacanta intreaga, un lucru este sigur: te vei bucura, te vei simti bine iar Paltinisul iti va ramane mult timp in inima.
Statiunea a fost intemeiata de Societatea Carpatina Ardeleana a Turistilor - SKV (Siebenbrgischer Karpatenverein) in 1894 fiind cea mai veche statiune montana din Romania.
Statiunea este situata pe coasta de nord-est a muntilor Cindrel (Carpatii Meridionali), in mijlocul unei paduri de conifere, la 32 km SV de Sibiu, de care este legata printr-o sosea modernizata.
Este statiunea montana situata la cea mai mare altitudine (1442m) din tara.
Climatul montan, cu aerul ozonat, recomanda statiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benigna
Temperatura medie anuala este de +4 grade Celsius (media lunii iulie este de 12 grade C, iar a lunii ianuarie de - 6 grade C). Ploile sunt frecvente, dar de scurta durata, iar stratul de zapada este prezent 120 zile pe an. Un fenomen meteorologic frecvent intalnit la Paltinis este inversiunea temperaturii.
Conditiile de schi sunt excelente incepand din decembrie si pana in aprilie. Partiile din statiune sunt accesibile pentru toti impatimitii sporturilor de iarna.
Din nucleul initial de vile statiunea conserva Casa turistilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) si inca o vila, toate declarate monumente istorice.
Un important obiectiv turistic in statiune il constituie Schitul, o biserica de lemn ridicata in deceniul trei al secolului XX unde se afla mormantul filozofului roman Constantin Noica.
Lacasul de cult a fost ctitorit de mitropolitul Nicolae Balan si are hramul 'Schimbarea la Fata a Domnului' si beneficiaza de o catapeteasma realizata intre 1944-1945 de Constantin Vasile in stil neobizantin. Fresca este opera lui Ovidiu Preotescu. Bisericuta a fost ridicata cu meseriasi din Rasinari. Dintre obiectele de valoare pastrate in biserica se numara icoana Sf. Paraschiva datata 1904 si o Psaltire din aceiasi perioada.

MARGINIMEA SIBIULUI

Marginimea Sibiului este o zona etnografica unica in Romania situata la vest de Sibiu, limitata la sud de valea Sadului si la nord de valea raului Saliste, ce cuprinde 18 localitati: Boita, Sadu, Rau Sadului, Talmaciu, Talmacel, Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina.
Pozitia geopolitica a zonei, situata la granita de sud a Transilvaniei cu Tara Romaneasca si in proximitatea Sibiului, puternic centru mestesugaresc si comercial, au oferit Marginimii Sibiului cateva trasaturi definitorii.
Localitatile si-au dezvoltat o economie mixta, bazata pe agricultura, cresterea animalelor si mestesuguri traditionale, cu pondere deosebita pe oierit.
Cea mai mare parte a satelor din zona au pastrat puternice traditii spirituale si etno-folclorice. Desi progresiv constructiile moderne le-au inlocuit pe cele vechi traditionale, atmosfera in Marginimea Sibiului a ramas neschimbata.
Costumele de sarbatoare de o eleganta rara, brodate in negru si alb sunt purtate cu mandrie de sarbatori iar mestesugurile mostenite din mosi stramosi sunt practicate cu succes si azi. Inca din cele mai vechi timpuri, aceste populatii de oieri au fost si sunt maestri in prelucrarea lanii si a pieilor.
Pe aceste meleaguri aveti posibilitatea sa gasiti biserici vechi, muzee (Muzeul Sibiel, unde exista cea mai mare colectie de icoane pe sticla din Europa, Muzeul Satesc Rasinari, ce cuprinde piese uzuale din ceramica, mobilier pictat, obiecte gospodaresti si mestesugaresti, Muzeul din Gales, cu o impresionanta colectie de costume populare si Muzeul Parohiei Ortodoxe din Saliste , ce cuprinde obiecte si carti vechi de cult), case memoriale si constructii traditionale taranesti.
Cu timpul, Marginimea Sibiului a devenit un punct important al turismului rural romanesc, aici dezvoltandu-se numeroase pensiuni ce va pot oferi conditiile necesare petrecerii unui sejur de neuitat. Atmosfera tipic taraneasca, pastrarea intacta a traditiilor si obiceiurilor, ospitalitatea satenilor maresc atractivitatea pentru aceste locuri.

OCNA SIBIULUI

Statiunea Ocna Sibiului, denumita si litoralul Ardealului, este situata la o altitudine de 400 m fata de nivelul marii in partea nord-vestica a Depresiunii Sibiului, la 15 km de orasul Sibiu. Zona se incadreaza in climatul temperat continental de deal si de podis cu unele nuante locale (inversiuni de temperatura iarna, calm atmosferic, insolatie puternica) particularitati climatice care au un rol important in prevenirea si tratarea unor boli.

Ocna Sibiului a fost prima data atestata documentar in anul 1263 desi zona este locuita inca din vremea dacilor.
Procesul de transformare a minelor in ochiuri de apa sarata a fost continuu si inevitabil. Minele au fost abandonate rand pe rand, in ciuda eforturilor sustinute ale minerilor, apa de ploaie si panza freatica avand castig de cauza in final.
In timp, sub influenta factorilor climaterici, prabusirea peretilor devenea un fapt iminent, salinele transformandu-se in lacurile de astazi, principala atractie a statiunii.

Proprietatile curative ale apei sunt mentionate pentru prima data in anul 1598 cand ambasadorul imparatului Rudolf al II-lea a descoperit efectul terapeutic al lacurilor, cand in drum spre Constantinopol poposeste aici pentru a face bai.
In anul 1820, medicul Pataky Samuel, face pentru o analiza a apei din punct de vedere chimic, dovedind astfel, in mod stiintific, puterea vindecatoare a apei datorita diferitelor elemente terapeutice existente. La Ocna Sibiului se trateaza, cu rezultate deosebite, bolile aparatului locomotor, reumatismele degenerative cronice, preartrozele si artrozele, spondilozele, precum si diferite afectiuni ginecologice.

Elementul hidrologic este bogat reprezentat prin salba de lacuri ce insumeaza o suprafata hidrologica de 35.700 metri patrati si un volum de 265.700 metri cubi. Cele mai importante lacuri sunt: "Lacul fara fund', declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de heliotermie, "Lacul Ocna pustie' care are 160 m adancime fiind cel mai adanc lac antroposalin din Romania si "Lacul Brancoveanu", lacul cu cea mai mare salinitate din statiune,(310 g/l salinitate).

In prezent Complexul Balnear Ocna Sibiului este refacut in intregime, in urma unui proces intens de restaurare ce a urmat indeaproape linia arhitectonica originala a arhitectilor vienezi (doar pavilionul central a fost demolat din cauza starii avansate de degradare in care ajunsese nemaiputand fi astfel restaurat).

ANALIZA SWOT A SIBIULUI

PUNCTE TARI:

- potential turistic antropic deosebit

-infrastructura generala buna

-concepera unor produse turistice originale

-cooperari cu alte sectoare ale economiei

-zona cu rezonanta turistica:

-mediu natural in general lipsit de surse poluare

-statiune turistica cu dublu sezon pentru perioada de iarna si de vara

-potential turistic foarte bun(relief variat,clima prielnica)

PUNCTE SLABE:

-calitatea personalului care lucreaza in turism

-slabe legaturi cu organizatii internationale

-slaba calitate a dotarilor pentru practicarea sporturilor de iarna

-raportul calitate-pret necorespunzator

-rigitatea ofertei turistice,imposibilitatea adaptarii acesteia la cerintele turistilor

-efecte negative de sezonalitati turistice

OPORTUNITATI:

-o serie de facilitati create in mod special pentru turisti pot fi folosite si de catrea populatia rezidenta

-atragerea de fonduri nerambursabile prin programe si proiecte europene

-crearea unor noi locuri de munca si oportunitati de afaceri

- modernizarea drumurilor

-cresterea relativa a interesului pentru zona nordul moldovei

-modernizarea bazei naturale

-oportunitati de dezvoltare a economiei totale

-crearea unor oferte atractive de pregatirevocationale in domeniul turismului

-dezvoltarea ramurilor economice care au legaturi directe cu turismul

AMENINTARI:

-slaba implicare a comunitatilor locale in dezvoltarea turistica datorita lipsei de experienta a mentalitatilor

-existenta altor regiuni concurente

-cresterea gradului de poluare

-nerespectarea legislatiei in ceea ce priveste protejarea factorilor de mediu

-cresterea taxelor,impozitelor cu efect negativ asupra populatiei locale

-instabilitatea din tara noastra

- politica nationala si locala in domeniul turismului



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2830
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved