Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


OFERTA DE TRANSPORT TURISTIC: FORME DE TRANSPORT SI INDICATORI DE CUANTIFICARE

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic




OFERTA DE TRANSPORT TURISTIC: FORME de transport si indicatori    de cuantificare




Transportul reprezinta una dintre componentele de baza ale prestatiei turistice; el asigura, in principal, deplasarea turistilor de la locul de resedinta la locul de petrecere a vacantei, in cazul turismului de sejur, sau pe toata durata calatoriei, in cazul turismului itinerant.

In desfasurarea practica a traficului turistic se utilizeaza o gama variata de mijloace de transport. Caracterizarea tipurilor de transport turistic, departajarea avantajelor si a limitelor lor pornesc, cel mai frecvent, de la gruparea acestora dupa natura mijlocului folosit, respectiv: transport rutier, feroviar, aerian si maritim.

A.Transporturile turistice rutiere

Deplasarea de la locul de resedinta pana la destinatiile alese pentru petrecerea vacantelor si efectuarea calatoriilor turistice in zonele vizitate se realizeaza, intr-o proportie importanta, prin formele de transport rutier, care in epoca noastra au devenit mijloace de transport in masa.

Transportul rutier se situeaza pe primul loc in derularea traficului turistic atat pe plan intern cat si pe plan international. El se realizeaza cu ajutorul autocarelor, microbuzelor si autoturismelor. Autocarele si microbuzele sunt folosite in cadrul formelor organizate de turism, pentru transporturile colective si sunt administrate de organizatorii de turism. Autoturismele intrebuintate pentru calatoriile turistice pot fi proprietate personala (care detin ponderea principala in turismul pe cont propriu), sau pot apartine si unor agentii de turism sau intreprinderi specializate, utilizarea lor realizandu-se prin sistemul inchirierilor (cu sau fara sofer).

Optiunea masiva a turistilor pentru transportul rutier este motivata de avantajele pe care acesta, in special autoturismul, le ofera in privinta libertatii de miscare, atractivitatii calatoriei, costului calatoriei etc. Desi in ceea ce priveste rapiditatea si confortul deplasarii, mijloacele auto sunt concurate de cele feroviare si aeriene, participarea lor la traficul turistic este in continua crestere. Avantajele pe care le ofera transportul rutier, in mod deosebit autoturismul, sunt urmatoarele:

autonomie in alegerea rutelor;

disponibilitate mult mai mare a mijlocului de transport pe perioada unui sejur;

posibilitate mai mare pentru turistul automobilist de a controla traseul ales, plecarea si timpul de sosire, opririle de pe parcurs;

usurinta in transportul bagajelor;

facilitarea accesului pentru atingerea mai multor destinatii;

diminuarea costului personal.

Aceste avantaje, asociate perfectionarii echipamentului masinii si existentei unor cai rutiere de calitate, determina decizia in favoarea autoturismului si in cazul deplasarilor peste granite. Autoturismul devine tot mai prezent si in cazul formulelor combinate de transport (“FLY and DRIVE”, “RAIL-ROUTE”).

In circulatia turistica internationala deplasarea turistilor se face in proportie de 70% cu mijloace rutiere, in special cu automobilul, cu valori diferite de la tara la tara, in functie de conditiile geografice si nivelul de dezvoltare a retelelor si mijloacelor de transport. De exemplu, in calatoriile internationale din Germania autoturismul detine 40%, in Italia 78%, iar in Anglia doar 15% [1]).

Orientari asemanatoare s-au inregistrat si in tara noastra, atat pentru turismul intern cat si pentru cel international. In traficul intern, ponderea transportului rutier este de circa 70%, cu tendinta de crestere, o contributie importanta revenind sporirii gradului de monitorizare a populatiei. De asemenea, in circulatia turistica internationala a Romaniei, transporturile rutiere au evoluat rapid, ajungand la circa 50% din total.

B.  Transporturile turistice feroviare

Transportul feroviar este una dintre cele mai vechi forme de calatorie utilizate in turism, continuand sa detina in unele tari, intre care si tara noastra, un loc important in traficul turistic. Dintre toate mijloacele de transport, calea ferata a permis, pentru prima data, democratizarea” calatoriilor, atat prin posibilitatile tehnice oferite deplasarii comode si rapide a calatorilor, cat si prin tarifele accesibile majoritatii populatiei. Se poate spune ca “trenul a fost pionerul serviciilor de transporturi turistice cu caracter de masa” [2]).

In prezent, omenirea asista la o noua epoca de reinnoire a transporturilor pe calea ferata, care se specializeaza tot mai mult, in vederea deplasarii calatorilor pe distante medii si lungi. Se poate aprecia ca viitorul ofera perspective stralucite pentru dezvoltarea transporturilor turistice pe calea ferata.



Avantajele transporturilor turistice pe calea ferata pot fi sintetizate prin:

siguranta si regularitatea programelor;

comoditatea si rapiditatea deplasarilor;

tarifele relative accesibile;

conditiile avantajoase pentru transporturile colective;

posibilitatile mult mai largi de vizionare a peisajului;

miscarea in interiorul mijlocului de transport;

oferta diversificata de servicii suplimentare, aranjamente de calatorie care asigura deplasarea simultana a turistului si a automobilului etc.

In circulatia turistica internationala, transportul feroviar intruneste numai 4-5% din optiuni. Exista si tari in care ponderea lui este cu mult mai mare, de 15-20%, in unele depasind chiar ponderea transporturilor aeriene (Italia, Bulgaria). In Romania, calatoriile cu trenul detin circa 25% din traficul turistic international si aproximativ 30% din cel intern [3]).

In organizarea transporturilor turistice cu mijloace feroviare se folosesc cursele regulate si cele speciale si, corespunzator, o gama larga de aranjamente, intre care: sistemul RIT (Rail Inclusive Tours), cu variantele sale, la care a aderat si Romania, sistemele: “Inter Rail”, “Eurailtariff”, “Eurailgroup”, “Eurailpass”, “Student Rail Pass”, etc [4]).

C.  Transporturile turistice navale (maritime si fluviale)

Dintre cele patru forme de transport cunoscute, calatoria pe apa este cel mai putin solicitata, din cauza conditiilor particulare de realizare (existenta sau inexistenta cailor navigabile, viteza redusa a navelor, necesitatea continuarii calatoriei, de cele mai multe ori, cu alte mijloace de transport etc.). Transportul naval reprezinta circa 3% din traficul turistic international pe plan mondial, intre 2,0% si 3,7% la plecari si intre 2,7% si 3,7% la sosiri in circulatia turistica internationala a Romaniei, dupa mijloacele de transport utilizate intre anii 1980-1998 [5]).

Transporturile navale se realizeaza astazi mai mult sub forma croazierelor. Croazierele sunt considerate de specialisti atat modalitati de deplasare, incat si forme de agrement in care pot interveni, frecvent, aranjamente combinate ale mijloacelor de transport (vapor + autocar, vapor + avion, vapor + tren sau vapor + autocar + tren).

D.  Transporturile turistice aeriene

Serviciile de transport aerian se plaseaza printre cele mai dinamice forme de transport turistic, fiind utilizate cu precadere pe distante lungi si foarte lungi. Studiile unor organisme de specialitate arata ca avionul este folosit ca mijloc de deplasare in proportie de 50% pe distante intre 1000 si 4000 km si aproape in exclusivitate pe cele ce depasesc 4000 km. Ponderea transporturilor aeriene in totalul traficului turistic este in prezent de 20-25% (in traficul international), cu valori diferite pe tari (Grecia-75%,Anglia-62%, Italia-10%) [6]).

In circulatia turistica a Romaniei, transporturile aeriene asigura legatura intre Bucuresti si un numar insemnat de orase din tara, iar in sezonul estival , intre o parte din acestea si litoral. Ca urmare a dezvoltarii inregistrate in ultimii ani, numarul calatorilor ce apeleaza la serviciile de transport aerian a crescut de 6 ori in perioada 1965-1995.

Pentru transportul turistilor se folosesc atat cursele de linie cat si cele speciale (charter). Dezvoltarea zborurilor de tip charter este stimulata prin productivitatea si economicitatea acestei forme de prestatii de transport aerian, organizate atat de companiile aeriene ale tarilor primitoare, cat si de cele ale tarilor emitatoare de turisti.

Indicatori de cuantificare a transporturilor turistice



Pentru parcul propriu se determina [7]):

Ø     Coeficientul de utilizare a parcului de masini (Cup), calculat ca raport procentual intre numarul de zile active-masina (Za ) si numarul de zile calendaristice-masina (Zc ):


Ø    


Coeficientul de utilizare a capacitatii de transport (CUT), calculat ca raport procentual intre capacitatea efectiv folosita (Ckm – numar de calatori – kilometri) si capacitatea teoretica (Lkm – numarul de locuitori – kilometri):

Ø    


Parcursul mediu (Pm) calculat ca raport procentual intre parcursul total (Pt) efectuat intr-o perioada (zi, luna, an) de toate mijloacele de transport ale agentului economic si numarul masinilor-zile in activitate (Nmza):

Pentru mijloacele de transport destinate inchirierii (autoturisme, microbuze si autocare in sistemul Rent à car) se calculeaza:

incasarea medie pe zi – automobile, pe zi – masina inventar, pe zi – masina activa (in lei sau valuta );

cursul de revenire, calculat ca raport intre tariful intern in lei (care inglobeaza cheltuielile cu uzura masinii, salariile personalului, reparatii si intretinere auto etc.) si incasarea valutara din inchirieri sau din schimbul valutar necesar obtinerii sumei in lei pentru achitarea serviciului.

Pentru mijloacele de transport navale, pe cale ferata si aeriene se calculeaza coeficientul de utilizare a capacitatii (CUC), numarul de curse efectuate, numarul orelor de zbor realizate, numarul mediu de turisti pe o cursa etc.



J.C. Halloway – The Business of Tourism, Pitman, 1989, p.49.

Oscar Snak, Petre Baron, Nicolae Neacsu – Economia turismului, Edit. Expert, Bucuresti, 2001, p.314-315.

Ion Istrate, Florina Bran – Economia turismului si mediul inconjurator, Edit. Economica, Bucuresti, 1996, p.192.

Ion Istrate, Florina Bran – Economia turismului si mediul inconjurator, Edit. Economica, Buc. 1996, p.192-193.

Oscar Snak, Petre Baron, Nicolae Neacsu – Economia turismului, Edit. Expert, Bucuresti, 2001, p.319.

Ion Istrate, Florina Bran – Economia turismului si mediul inconjurator, Edit. Economica,Buc. 1996,p.194.

Oscar Sank, Petre Baron, Nicolae Neacsu – Economia turismului, Edit. Expert, Bucuresti, 2001,p.499-500.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 821
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site