Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI TULCEA

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
LUCRARE DE DIPLOMA POSIBILITATILE DE INTEGRARE ALE HOTELULUI CARO INTR-UN LANT HOTELIER
PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI TULCEA
Transilvania University of Brasov

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI TULCEA




Localizare si caracterizare

Asezare geografica si cai de acces

Judetul Tulcea, parte integranta a Dobrogei, pamant asezat intre Dunare si mare, se afla in sud-estul tarii. Orasul Sulina, situat la 29º41 , este cea mai estica localitate a Romaniei.

Tulcea face parte din judetele intinse ale tarii, reprezentand 3,5% din intreaga suprafata a Romaniei. O caractersitica a judetului o constituie faptul ca din trei parti este inconjurata de apa. Dunarea ii desparte spre vest de judetele Galati si Braila, iar spre nord constituie frontiera cu Ucraina; in est judetul este udat de apele Marii Negre. Numai limita sudica a judetului constituie hotar de uscat cu judetul Constanta.

Suprafata judetului este de 8499 kmp, reprezentand 3,5% din suprafata tarii. Judetul cuprinde 50 unitati administrativ-teritoriale, din care: Municipiul Tulcea – cu o treime din populatia judetului, un municipiu, care este si resedinta de judet: Tulcea, 4 orase: Babadag, Isaccea, Macin, Sulina, ( 31226 locuitori) si 44 de comune(127736 locuitori). Specificitatea judetului este data de varietatea sa fizico-geografica.

In judet exista 1183 de drumuri publice, dintre care 306 de drumuri nationale (25% modernizate) si 877 de drumuri judetene si comunale. Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu este de 13.9.

Cai de acces

SNCFR : trenuri accelerate si personale, Bucuresti - Medgidia - Tulcea (5-8 ore)

trenuri personale, Constanta - Tulcea (4 ore)

AUTO: curse regulate, Bucuresti, Galati, Constanta - Tulcea

AERIENE: curse regulate, Bucuresti - Tulcea (45 minute)

NAVALE

Nivelul de dezvoltare economico-social

In judetul Tulcea locuiesc 250641 persoane (INSSE,2007). Gradul de urbanizare este de 49%. Judetul are cea mai mica densitate, 29,7 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorandu-se suprafetei mari acoperita de ape. Pe teritoriul judetului convietuiesc circa 17 etnii ale caror obiceiuri si credinte au fost integrate in viata culturala si spirituala a regiunii. Din totalul populatiei 90,73% sunt romani si 9,23% sunt minoritati nationale (rusi, lipoveni, ucraineni, turci, tatari, italieni, armeni, unguri, germani, rommi, evrei, greci s.a.). Dintr-un total de 87.600 persoane ocupate (1 iulie 2005), domeniul cu cea mai mare pondere este agricultura – 32.412. Se inregistreaza o crestere a numarului persoanelor ocupate de la 86.700 in anul 2004, la 87.600 in anul 2005.

Populatia judetului Tulcea, a municipiilor si oraselor sale la 1 iulie,in perioada 2004-2007

Judetul Tulcea

A n i i

Numar locuitori

Municipii - orase

Tulcea

Babadag

Isaccea

Macin

Sulina

Populatie urbana

Populatie rurala

Populatie judet

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei , editiile 2002- 2007

Institutul National de Statistica

Prezentare potential turistic

. Resursele naturale

Relieful

In alcatuirea reliefului judetului Tulcea se disting doua elemente principale:

Horstul dobrogean;

Delta Dunarii.

a)Horstul dobrogean este subimpartit in trei zone distincte geologic, geografic si geomorfologic: muntii Macinului, zona Tulcea, podisul Babadag, a caror unitate reprezinta un rest al cutarilor hercinico-chimerice.

Horstul dobrogean se constituie ca zona cea mai inalta a judetului, ea fiind, in acelas timp, cel mai vechi pamant al tarii. Morfologic, horstul dobrogean prezinta un relief tipic de peneplena, avand ca element caracteristic muntii Macinului. Acestia, la randul lor, cuprind mai multe unitati geomorfologice printre care culmile Macinului, Pricopanului, Niculitelului sunt cele mai importante. Zona este caracterizata de un relief accidentat. Altitudinea medie, cuprinsa intre 300-400 m, este dominata de varful Tutuianul (Greci) care, cu cei 467 m ai sai, constituie cea mai mare inaltime din Dobrogea.

Zona Tulcea prezinta un relief larg valurit, cu dealuri puternic erodate, cu cateva depresiuni si campii interioare, acestea fiind acoperite cu un strat de loess de 5 pana la 30 m.

Podisul Babadagului se intinde sub forma unui patrulater intre Dunare si lacul Razim, orientat de la nord-vest spre sud-est, bine delimitat de linii orohidrografice si tectonice pe aceleasi directii. Zona se caracterizeaza prin altitudini care variaza intre 30 si 400 m.

In sudul judetului Tulcea, dincolo de falia de ruptura Peceneaga – Camena, se intanleste partea de nord a podisului Casimcei, constituit din sisturi verzi.

Horstul dobrgean a avut o evolutie in timp foarte framantata; si aici gasim incluse formatinuni cu o mare variabilitate atat in ceea ce priveste constitutia petrografica, cat si in ceea ce priveste varsta, astfel incat, se poate spune ca este un “muzeu geologic natural”.

b)Delta Dunarii este o campie aluvionara in plina evolutie, aflata inca in faza de balta si mlastina, cu un grad avansat de colmatare. Suprafata de uscat din Delta Dunarii este in continua crestere si reprezinta cel mai tanar relief de acumulare din tara noastra, la aparitia caruia au participat si participa Dunarea cu malurile, Marea Neagra cu nisipurile, vantul cu praful si vegetatia cu resturile de plante.

Suprafata totala a Deltei Dunarii este de 5 640 kmp, din care 4 470 kmp (inclusiv complexul Razim) se afla pe teritoriul tarii noastre, iar 1 170 kmp pe teritoriul Ucrainei.

Aproape 80% din suprafata deltei se afla permanent sub apa, 20% il reprezinta uscatul neinundabil sau temporar inundabil, format din grinduri a caror inaltime variaza intre 2,4 si 6,5 metri.

In functie de cei doi agenti principali de formare – fluviul si marea – cat si de stadiul diferit de evolutie, Delta Dunarii poate fi divizata in doua: delta fluviala, aflata la vest de grindurile Letea, Caraorman si Crasnicol si delta fluvio-maritima, la est de aceasta linie.

Delta Dunarii este una dintre deltele cele mai mari de pe glob si in acelas timp, una dintre cele mai frumoase. Pescuitul si piscicultura, stuful, terenurile de cultura, pasunile, padurile, potentialul turistic remarcabil, bogatiile subsolului fac din Delta Dunarii o adevarata baza a dezvoltarii economice a judetului Tulcea.

Clima

Ca toata Dobrogea, judetul Tulcea prezinta, sub raport climatic, caracteristici cu totul aparte de restul tarii, datorita pozitiei sale geografice, conformatiei reliefului si altor factori de interferenta. Pozitia geografica a judetului face ca pe teritoriul lui sa se resimta influenta climatului continental excesivm, a climatului submediteranean si a climatului Marii Negre pe o fasie de-a lungul litoralului. Deasupra Deltei Dunarii si a complexului Razim, variatiile de temperatura sunt mai moderate si precipitatiile sunt mai scazute.

Temperatura medie anuala variaza intre 11,1ºC la Sulina si Isaccea si 10,7ºC la Babadag, variatiile intre diverse puncte din judet fiind destul de mari.

Regimul vanturilor este determinat, in primul rand, de dezvoltarea diferitelor sisteme barice care traverseaza tara noastra si, in al doilea rand, de relieful accidentat al judetului. Vanturile cele mai frecvente sunt cele din sectorul nordic si sudic. Iarna, viteza vandului este mai mare ca vara. Dealtfel, viteza vanturilor si frecventa acestora in judetul Tulcea sunt mari, ceea ce il indreptatea ae geodraful Constantin Bratescu sa supranumeasca aceasta zona “drumul vantului”.

Reteaua hidrografica

Dupa ce parcurge mii de kilometri de la izvoarele sale, Dunarea strabate judetul Tulcea pe o lungime de 276 km, aproximativ 10% din lungimea ei totala, varsandu-se in Marea Neagra prin trei brate: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe.

Dunarea, prin bratul sau secundar, Dunarea Veche, atinge teritoriul judetului la extremitatea sud-vestica, la circa 5 km amonte de comuna Daeni. De la Smardan si pana la ceatalul Chilia curge pe o singura albie, pentru ca aici, la circa 70 km de tarmul marii, Dunarea sa se desfaca in doua brate: Chilia, lung de circa 115 km si care se varsa in mare printr-o delta secundara, si Tulcea, care, dupa circa 19 km, la ceatalul Sulina, se desface in alte doua brate: Sulina, ce strabate mijlocul deltei, si, Sfantu Gheorghe.

Relieful judetului impune Dunarii sa-si schimbe de mai multe ori directia in coturi destul de multe si stranse, cel mai important fiind asa-numitul “cot al Pisicii”, din dreptul comunei Grindu.

Debitul Dunarii cunoaste variatii destul de mari: primavara-vara, el atinge circa 18 000 mc/s, iar vara-toamna, pana la circa 6 000 mc/s. Independent de marimea debitului, bratul Chilia ia din aceasta 62,5%, Sulina 17,,7%, iar Sfantu Gheorghe 19,8%.

Celelalte ape curgatoare din judet, mici si cu o importanta economica redusa, se pot grupa dupa locul de varsare astfel:

-ape care se varsa in Dunare, situate in partea vestica si nordica a judetului, putine la numar si cu un debit redus; cele mai importante sunt: Topologu, Peceneaga, Cerna, Luncavita, Isaccea.

-ape care se varsa in lacurile litorale ale Marii Negre, cu lungimi si debite mai mari, ca cele din vest si nord, mai importante fiind: Taita, Telita, Casimcea, Slava, Ceamurila, Agighiol.

Lacurile, fiind situate de-a lungul Dunarii, in Delta Dunarii si pe litoralul Marii Negre sunt mult mai bine reprezentate. Dintre lacurile aflate in lunca Dunarii, cele mai importante sunt: Jijila, Crapina, Racova, Rotund, Saon, Somova si Casla.

In Delta Dunarii exista un numar insemnat de lacuri, de regula cu suprafete intinse, cel mai mare fiind lacul Dranov, cu peste 2 000 ha. Alte lacuri cu suprafete asemanatoare sunt: Gorgova, cu 1 300 ha, Rosu tot cu 1 300 ha, Mercheiul Mare cu circa 1 100 ha, Leahova cu 1 000 ha, Fortuna cu peste 900 ha, Puiu cu 800 ha s.a.

Caracteristica lacurilor din delta este adancimea lor mica, variind intre 0,5 si 2 m, precum si faptul ca sunt legate cu bratele Dunarii sau intre ele printr-o ramificate de canale, ele constituiind principala sursa a productiei de peste.

Complexul Razim, cea mai importanta zona lacustra a tarii, este reprezentat in judetul Tulcea prin lagunele Razim si Golovita, cu o suprafata de circa 54 600 ha, respectiv aproape 75% din suprafata intregului complex. Morfogenetic, complexul lagunar Razem s-a format in diferite etape, prin bararea unor golfuri marine de catre cordoane litorale. Adancimile sale variaza intre 2,5 si 3 m. De asemenea, gradul de mineralizare difera: lacurile Razim si Golovita au ape mai dulci, datorita aportului de apa din bratul Sfantu Gheorghe, deversat aici prin canalele Dranov si Dunavat.

Judetul Tulcea detine mai putin de jumatate din lungimea litoralului romanesc al Marii Negre. Tarmul marii este jos si nisipos, intre acestea si zona inalta a judetului interpunandu-se o zona joasa de mlastini si lacuri; platforma continentala se prelungeste pana la 100 – 200 km in larg.

O alta caracteristica a litoralului marin ce apartine judetului Tulcea o constituie modificarea neincetata a conficuratiei tarmului datorita influentei gurilor de varsare ale Dunarii, dar mai ales curentilor marini.

Solurile

Cu toate ca in cea mai mare parte este inconjurat de ape, judetul Tulcea se caracterizeaza prin predominarea solurilor de clima arida. Factorii pedogenetici care imprima caracterele invelisului de sol sunt relieful, roca de solificare, precum si situarea judetului intr-o zona de tranzitie de la climatul continental al Europei estice ka climatul temperat premediteranean al Peninsulei Balcanice.

Pe pantele mai accentuate din Culmea Pricopanului, in zona Tulcea si in zona Casimcea – Dorobantu se produce fenomentul de eroziune, mai accentuat acolo unde invelisul vegetal e slab dezvoltat.

Predominante in judetul Tulcea sunt solurile balane si cernoziomurile carbonatice, soluri cu o raspandire larga si care acopera aproape toate arealele cu altitudini mai joase.

In zonele Niculitel si Babadag, ca si in zona Culmii Pricopanului se intanlesc soluri brune podzolice, in ultima zona fiind frecvent raspandite solurile scheletice.

Soluri freatice umede apar in jurul complexului Razim, la sud-est de Macin si in sectorul Dunavat, zona in care se intanlesc si soluri nisipoase. In aceleasi sectoare se gasesc si soluri halomorfe.

Delta Dunarii e caracterizata printr-o varietate mare de soluri hidromorfe, de la unele in curs de formare pana la soluri evoluate in timp.

Unele areale au potential ridicat de salinizare datorita, in special, climatului arid din reginue. Sunt bogate in materie organica, mai putin bogate in carbonati, cu exceptia arealelor din apropierea bratelor fluviale. Pe grindurile Chilia si Stipoc se intanlesc soluri balane formate pe depozite loesside, iar in nordul grindului Letea si in sudul grindului Caraorman se intanlesc nisipuri mobile.

Bogatiile naturale ale subsolului

Horstul dobrogean si Delta Dunarii prezinta interes practic, atat in ceea ce priveste valorificarea rocilor comune, cat si din punctul de vedere al potentialului minier.

Din cele mai vechi timpuri, Dobrogea de nord si nord-vest a constituit o sursa importanta de roci de contructie. Din carierele judetului se extrag diferite varietati de granite, porfire, calcare de diferite varste, uneori detritice, gresii, caolin, cuartite si calcare marmoreene.

Granitele, foarte rezistente, se exploateaza in zona de vest a judetului, cele mai insemnate cariere fiind la Turcoaia, Greci, Macin si Piatra Rosie. Porfirele, mai putin rezistente, se extrag din carierele Camena, Carjelari, Consul si Turcoaia. Calcarele de diferite varste sunt exploatate ca piatra de constructie in carierele de la Zebil, Isaccea, Tulcea, in podisul Babadag, la Slava Cercheza.

Rezervere de marmura si calcar marmorean, folosite pentru mozaic, se exploateaza la Parches, in comuna Somova, o rezerva importanta reprezentand-o zacamantul de marmura de la Agighiol. Nisipurile din delta maritima, mai ales cele de la Sfantu Gheorche, contin minerale grele ca: titan, zircon, granati.

Flora si fauna

Flora din judetul Tulcea se caracterizeaza prin bogatie si diversitate, determinate de factori multipli, intre care, pe primul loc, se situeaza asezarea geografica. In acelas timp, variabilitatea vegetatiei mai este determinata si de temperatura, precipitatiile atmosferice, vanturile, solurile si conditiile fizico-geografice. Ultimul factot imparte unitatea administrativa in doua zone distincte: Delta Dunarii si horstul nord-dobrogean.

In judetul Tulcea, situat la punctul de interferenta a unor mari regiuni floristice, exita, alaturi de elementele autohtone, specii mediteraneene, balcanice si din stepa asiatica.

In Delta Dunarii, se succed zone cu vegetatie acvatica, paduri, specii tipice stepelor, suprafete asemanatoare indepartatelor deserturi. Impartirea apelor are cea mai mare parte acoperita de vegetatie acvatica, diferentiata in functie de nivelul apei, de sol. Vegetatia submersa, care se dezvolta in apele statatoare, are, in cele mai multe cazuri, radacinile infipte in mal, suprafata apei fiind strabatuta de organele florale. O larga raspandire o are bradisul si cosorul, apoi broscarita, ciuma apelor. Mai aproape de mal se dezvolta plantele cu frunze plutitoare, cu o structura a tesaturilor care le permite mentinerea pe suprafata apei, aceste plante fiind fixate sau nefixate prin radacini. Din prima grupa, nufarul alb si nufarul galben.

Solurile inundate si cele care se mentin permanent umede sunt ocupate de plantele de mlastina, intre care stuful.

In zona cuprinsa intre braul de stuf si partile ferite de inundatii, cresc specii de rogoz, pipirig, crin de balta, buzdugan.

Grindurile aluvionare neinundate au patile inalte ocupate de ierburi care alcatuiesc pasuni; pot aparea si specii rezistente la seceta: obsiga si zazania. Restul uscatului este ocupat de salcie, rachita, zalog,catina.

Grindurile fluviomaritime, cu dune de nisip care ating inaltimile cele mai mari din delta, circa 7 m, ofera alte conditii de viata invelisului vegetal. La baza dunelor apare pipirigul si rachitanul; pantele sunt ocupate de rogozul de nisip si secara salbatica; pe partea superioara a dunelor se instaleaza speciile rezistente la seceta ca: paiusul de nisip, carcelul, salcia taratoare. Depresiunile dintre dune sunt ocupate de specii lemnoase, intre care: aninul,frasinul sau stejarul, ulmul, plopul. Aceste paduri au un aspect exotic datorita abundentei plantelor agatatoare: curpen, hamei, vita salbatica si liana mediteraneana.

In apropierea marii, covorul vegetal este mai saracacios, cu plante adaptate pe solurile nisipoase: patlagina de nisip, trestia de campuri si varza de mare.

Zona de stepa se intinde tentacular in depresiunile dintre formatiunile inalte. Solurile fiind fertile sunt folosite pentru agricultura; vegetatia spontana ocupa suprafete restranse pe pantele mult inclinate si coastele vailor. O mare raspandire o au gramineele adaptate regiunilor uscate: paiusul,negara si colilia. Pe langa speciile autohtone, apar elementele pontice: otratelul, garoafa, iarba mare, elementele mediteraneene: aisor pe o mica suprafata la marginea padurii de la Slava Rusa si elementele ponto-sud si siberiene: caciula mocanului si margica.

In zona de stepa vegetatia lemnoasa este reprezentata prin arbusti: paducel, porumbar si specii caracteristice Dobrogei: paliur si iasomie.

Zona de padure acopera dealurile si colinele din partea de nord-vest a horstului si este formata din amestecuri de stejar, tei, par paduret,artar,carpen.

Biotopii atat de diferiti din Delta Dunarii permit dezvoltarea unei faune deosebit de bogate. Pestele constituie una din bogatiile deltei. In general, pestii de aici sunt buni inotatori, speciile sedentare fiind putine: somnul, zvarluga, tiparul.

Cei mai multi dintre pestii deltei apartin familiei Cyprinidae, cu foarte multe specii: crapul, rosioara, platica si cosacul, babusca, carasul, avatul.

Malul de pe fundul apelor, plantele submerse, frunzele plantelor natante adapostesc diverse vietuitoare microscopice, viermi, crustacei si melci.

Fauna terestra a Deltei Dunarii se remarca prin abundenta pasarilor. Cele mai numeroase sunt retele: rata mare, rata pestrita, rata sulitar, rata cu ciuf, rata cu cap brun.

Starcii sunt si ei o mare varietate: egretele, starcul rosu, starcul cenusiu.

Plaurii si uscaturile din delta sunt ocupate si de mamifere, intre care unele cu deosebita importanta economica: vidra, nurca, mistretul, hermina, nutria.

Fauna zonelor de stepa si silvostepa cuprind multe specii de nevertebrate si vertebrate. Din ultima grupa fac parte broastele de pamant si broastele raioase. Pe pantele insorite se intanleste destul de frecvent broasca testoasa de uscat. Dintre reptile, cele mai caracteristice pentru aceasta zona sunt: gusterul vargat, soparla de iarba, soparla de pustiu.

Pasarile sunt destul de numeroase: ciocarlia de Baragan, fasa de camp.Unele cauta malurile inalte: dumbraveanca si prigoria. Potarnichea, prepelita, pasarea ogorului, sparcaciul prefera stepa.

Mamiferele cele mai raspandite sunt rozatoarele: popandaul, grivanul si soarecii. Dintre carnivore intanlim dihorul de stepa, dihorul patat de stepa, bursucul si vulpea.

In zona de padure, un numar mare de pasari populeaza frunzarul arborilor: pitigoil mare, pitigoil albastru, silvia mica, muscarul negru, frunzarita cenusie, florintele.

Dintre mamifere, mai frecvent se intanlesc: caprioara, cerbul lopatar, mistretul, pisica salbatica, lupul si rozatoarele mici.

. Resursele antropice

Muzeul Delta Dunarii 



Muzeul de Istorie 

Muzeul de Etnografie

Muzeul de arta 

Exista 11 Biserici Ortodoxe, 4 Biserici Ortodoxe de rit vechi, o Biserica Romano-Catolica, o Biserica Baptista, o Biserica Adventista, Case de rugaciuni (baptisti, evanghelisti), Templul Evreiesc, o Moschee musulmana. Printre cele mai importante manastiri sunt :

Celic Dere

Biserica cu ceas

Manastirea Cocos

Manastirea Saon

Alte monumente istorice : BISERICA Sf. Atanasie (Niculitel), Cismeaua KALAIGI (Babadag), FARUL VECHI (GENOVEZ) din Sulina, GEAMIA SI MORMANTUL LUI ALI GAZA – PASA (Babadag), MAUSOLEUL LUI SARI SALTAK. Merita a fi mentionata si Podgoria de la SARICA-NICULITEL (Niculitel).

Localitati turistice : CRISAN, MILA 23, MURIGHIOL, SF.GHEORGHE –in care se desfasoara activitati turistice precum : PESCUIT SPORTIV, SPORTURI NAUTICE, VANATOARE SPORTIVA, GASTRONOMIE SPECIFICA.

Traditii :Vatra folclorica 'Daeni' (judetean), Festivalul folcloric pentru tineret 'Pestisorul de aur' (international), Festivalul cantecului vechi rusesc (national), Festivalul-concurs de interpretare a muzicii populare 'Grigore Kiazim' (interjudetean), Festivalul folclorului tulcean (judetean), Scoala de vara a mestesugurilor traditionale (international). Principalele trasee turistice

Trasee turistice pe cai navigabile :

Traseul nr. 1 Tulcea - Canalul Mila 35 - Girla Sireasa - Girla Sontea - Canalul Olguta - Dunarea Veche - Mila 23 sat - Crisan - Maliuc – Tulcea

 Traseul nr. 2-Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Caraorman - Hotelul Lebada - Maliuc  - Tulcea

 Traseul nr. 3-Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebada - Canalul Crisan - Caraorman - Lacul Puiu - Popas BTT Rosu - Lacul Rosu - Imputita - Canalul Busurca - Sulina – Tulcea

 Traseul nr. 4 -Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim - Gura Portitei

 Traseul nr. 5 -Jurilovca - Gura Portitei

 Traseul nr. 6-Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Eracle - Girla Lopatna - Canalul Lopatna - Lacul Trei Iezere

 Traseul nr. 7 Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche - Bratul Sulina - Hotelul Lebada

 Traseul nr. 8 Traseul turistic Tulcea – Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea - canalele: Mila 36 – Sireasa – Sontea – Razboinita – Stipoc – Pardina - loc. Chilia Veche

Analiza bazei tehnico-materiale

. Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, in judetul Tulcea, in perioada 2002 – 200

Tipuri de structuri

Total

Hoteluri

Moteluri

Hanuri

Vile turistice

Cabane turistice

Pensiuni turistice urbane

Pensiuni turistice rurale

Pensiuni agroturistice

Campinguri

Popasuri turistice

Sate de vacanta

Bungalouri

Tabere de elevi si prescolari

Casute turistice

Spatii de cazare pe nave

Se observa ca numarul de unitati de primire este in crestere in 2006 fata de 2002. Pe teritoriul judetului Tulcea nu au existat hoteluri pentru tineret,

hosteluri, popasuri turistice, sate de vacanta, casute turistice si spatii de cazare pe nave, iar pensiunile agroturistice si satele de vacanta s-au desfiintat pana in 2006. Per ansamblu se obsera o crestere spectaculoasa a unitatilor de mici dimensiuni – vile turistice si pensiuni turistice, si o scadere a numarului de moteluri , cabane turistice si pensiuni agroturistice. De remarcat este faptul ca fata de 2002 cand existau doar 4 pensiuni rurale, in 2006 acestea inregistreaza o crestere semnificativa de 24 de pensiuni, de aici rezultand intensificarea turismului rural in judetul Tulcea.Taberele de scolari si prescolari si bungalouri se mentin la un nivel constant in perioada 2002 – 2006.

Sursa : Breviar Statistic “Turismul judetului Tulcea” ,

editia 2006, Institutul National de Statistica

In perioada analizata s-au amenajat pentru prima data un sat de vacanta (2003), un popas turistic (2004) si spatii de cazare pe nave (2002). Practic anul 2002 marcheaza anul in care au inceput sa se faca investitii si in echipamentele

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, in judetul Tulcea in perioada 2002-2006

Cazare

Tipuri de structuri

Total

Hoteluri

Moteluri

Hanuri

Vile turistice

Cabane turistice

Pensiuni turistice urbane

Pensiuni turistice rurale



Pensiuni agroturistice

Bungalouri

Tabere de elevi si prescolari

Casute turistice

Spatii de cazare pe nave

Sursa : Breviar Statistic “Turismul judetului Tulcea” , editia    2006, Institutul National de Statistica

Din tabel se remarca ca cea mai mare pondere a numarului de locuri existente in structuri este detinuta de hoteluri, urmate de vilele turistice si campinguri. O crestere care merita a fi remarcata este cea a pensiunilor atat urbane si rurale cat si a casutelor turistice, ceea ce inseamna ca numarul pensiunilor atrase in circuit a crescut sau au fost construite altele. Motelurile, hanurile turistice, cabanele si taberele pentru elevi si prescolari au scazut usor. O explicatie ar putea fi faptul ca veniturile parintilor au scazut si din ce in ce mai putini parinti isi permit acordarea unei tabere copilului.

Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, in judetul Tulcea in perioada 2002-2006

Tipuri de structuri

Total

Hoteluri

Moteluri

Hanuri

Vile turistice

Cabane turistice

Pensiuni turistice urbane

Pensiuni turistice rurale

Pensiuni agroturistice

Campinguri

Popasuri turistice

Sate de vacanta

Bungalouri

Tabere de elevi si prescolari

Casute turistice

Spatii de cazare pe nave

Sursa : Breviar Statistic “Turismul judetului Tulcea” , editia    2006, Institutul National de Statistica

Capacitatea de cazare turistica in functiune a structurilor de primire turistica in anul 2006, in judetul Tulcea a fost 578.270 mii locuri-zile. In perioada 2002-2006, tipurile de structuri pentru moteluri, hanuri, bungalouri si tabere aceasta a scazut usor, iar pentru hoteluri, vile, pensiuni rurale, pensiuni urbane campinguri a crescut in ritmuri modeste.

Asadar, in judetul Tulcea capacitatea de cazare in functiune a structurilor de primire turistica nu a inregistrat modificari semnificative. Pe de o parte, pentru ca serviciile turistice si conditiile de cazare nu s-au imbunatatit, nu s-au depus eforturi sustinute de atragere a turistilor, iar pe de alta parte deoarece timpul liber pe care il are fiecare turist este in scadere, motiv pentru care turismul de week-end castiga teren. Sezonalitatea este un alt factor care influenteaza acest indicator.

Echipamentele de alimentatie, tratament si agrement sunt modest reprezentate in acest judet.

. Calculul indicatorilor circulatiei turistice

Sosiri ale turistilor, innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, in judetul Tulcea, in perioada 2001-2005, durata medie a sejurului si Indicii de utilizare neta a capacitatii existente.

Anul

Sosiri

Innoptari

Durata medie a sejurului

Indicii de utilizare neta a capacitatii existente

T

R



S

T

R

S

T

R

S

T

R

S

T

R

S

Evolutia sosirilor de turisti straini, in perioada studiata a cunoscut o tendinta ascendenta, acestia fiind foarte atrasi de « miracolul Dunarii » si de tot ce presupune aceasta. Chiar daca serviciile turistice nu se ridica la anumite standarde, resursele antropice si in mod special cele naturale ale zonei reusesc sa atraga turisti straini. In plus, actuala politica dusa de Romania conduce la imbunatatirea imaginii tarii noastre peste

hotare. Din grafic se poate observa ca indicatorul “sosiri” nu a avut o evolutie liniara. A crescut in anul 2001, a scazut in 2002 si a continuat sa creasca incepand cu 2003, atingang in anul 2005 valoarea de 77.576. Cei mai multi turisti au fost cazati in hoteluri, vile turistice si tabere de elevi.

Din tabelul anterior se observa ca in    perioada 2001 – 2005, indicatorul  “innoptari “ nu a avut o evolutie uniforma.

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei , editiile 2002- 2006

Institutul National de Statistica

Intre 2001 si 2003 acesta a scazut, iar in anul 2005 a crescut foarte mult, de la 130.562 la 154.065. O explicatie a involutiei din perioada 2001– 2003 ar putea fi lipsa de timp cu care se confrunta omul modern, acesta acordand prioritate, cel putin intr-o anumita masura turismului de week-end, calitatea proasta a serviciilor oferite, care duce la scurtarea sejurului si implicit la numarul de innoptari intr-o structura sau alta.

Durata medie a sederii in structurile de primire turistica a inregistrat, pentru perioada analizata o tendinta de scadere, de la 2,18 in 2001 la 1,78 in 2004, justificata de timpul tot mai redus pe care il au oamenii pentru realizarea concediilor, acestia preferand turismul de week-end. In perioada 2004 – 2005, durata medie a sederii a inregistrat o crestere semnificativa de la 1,78 la 2,02.

Solutii de valorificare superoara a potentialului turistic

Dezvoltarea bazei materiale se poate realiza prin: reabilitarea zonelor urbane cu valoare turistica ridicata, inclusiv reabilitarea strazilor din statiunile cu atractivitate turistica demonstrata, reabilitarea centrelor istorice si a zonelor pietonale in orasele care au valoare istorica si mostenire culturala bogata; dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea utilitatilor publice in zonele urbane cu valoare istorica si mostenire culturala bogata; investitii in dezvoltarea de noi atractii culturale in statiunile functionale.

Fata de valoarea de exceptie a Deltei Dunarii, echiparea tehnica si mai ales circulatia turistica organizata sunt foarte reduse. Aceasta face ca valorificarea turistica sa fie sub posibilitati. Pentru aceasta propun:

Dotare corespunzatoare cu hidrobuze, barci, vase dormitor, ambarcatiuni moderne, silentioase si nepoluante, corespunzatoare turismului itinerant si ecosistemului deltaic ;

Modernizare infrastructura de acces catre zona turistica Murighiol, Uzlina, Dunavatu de Jos, Lacul Razim ;

Modernizarea faimosului complex Lebada de la Crisan ;

Avand in vedere ca nu exista spatii pentru protocol (daca exista manifestarii importante, toate sunt gazduite in complexul Cormoranul (***), propun construirea unui centru de afaceri, la Sf. Gheorghe, centru care sa cuprinda atat sali pentru conferinta, hotel, restaurant si alte dotari specifice, de 3 stele ;

Masuri de reconstructie ecologica in zona Deltei Dunarii, de protejare a ecosistemului;

Crearea unor curse pentru aprovizionarea cu materii prime comerciantilor din zona. Acum acestia se aprovizioneaza cu vaporul si nu in mod regulat, astfel incat turistii nu au in permanenta cele necesare (de exemplu fructe);

Promovarea mult mai intensa a Deltei Dunarii pentru atragerea unui numar mare de turitti.

Turismul stiintific si cultural sunt insuficient dezvoltate in judetul Tulcea, in ciuda oportunitatilor pe care le ofera aceasta zona. Avand in vedere acest lucru propun astfel o mai buna informare a turistilor privind aceste valori prin infiintarea de puncte de informare turistica, amenajarea si restaurarea celor retrase din circulatie, precum si infiintarea unei retele de Centre de informare turistica langa manastiri (manastirea Celic Dere), la Tulcea, Sulilna, Crisan si Murighiol.

Avand in vedere ca Delta Dunarii se afla pe locul trei, dupa Insulele Galapagos si Marele Recif de Corali, intr-un clasament al celor mai bogate zone din lume din punctul de vedere al biodiversitatii propun promovarea mult mai intensa a    eco-turismului.

Cunoscut fiind faptul ca judetul Tulcea, alaturi de Constanta si Hunedoara, se afla pe primele trei locuri la nivel national in ceea ce priveste bogatia patrimoniului arheologic, putem sa ne folosim de acest lucru si sa promovam mai mult turismul rural, arta si arhitectura populara, in perioada sarbatorilor de iarna sau putem creea evenimente pe diferite teme : targuri, expozitii de creatie artistica si artizanat, manifestari.

Avand in vedere faptul ca in aceasta zona exista mai multe arii protejate propun realizarea mai multor programe tematice in legatura cu protejarea naturii. Deocamdata zonele protejate prezinta un interes dosebit pentru cluburile ecologice; acestea insa pot ajuta autoritatile locale in ghidarea turistilor spre turismul de rezervatii (prin construirea si instalarea de noi placute de atentionare si informare)

Anexe:1 Harta Jutetului:

Anexa

Anexa

Bibliografie:

https://www.tulcea.insse.ro

https://www.tulcea-turism.ro

https://www.ddbra.ro

https://www.primaria-tulcea.ro/



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2133
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site