Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Revizuirea GDS

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic



Revizuirea GDS



Dupa cum am vazut, GDS s-a bucurat de o pozitie de invidiat inauntrul lantului de distributie turistica. Rolul lor de agent de schimb de informatii a facut sistemul lor o unealta esentiala pentru agentii de turism, permitandu-le sa stranga comisioane de la milioanele de tranzactii turistice facute in fiecare an. In plus, datorita patrunderii pe piata agentiilor de turism, multe alte sisteme de distributie electronica au colaborat cu ei, platindu-le o taxa pentru fiecare tranzactie procesata, astfel adaugandu-se si profitabilitatea lor. Totusi, dupa cum am discutat in capitolul trecut, GDS a suferit datorita catorva restrictii. Baza lor de date limitata ii face mai putin potriviti pentru distributia produselor turistice, altele decat locurile la liniile aeriene; interfata text pare a fi "batrana si obosita" fiind depasita de cele cu noi grafici; competitia mare de pe pietele globale a determinat pe furnizorii de turism sa se intrebe de costurile mari de distributie prin ruta traditionala GDS. Ca rezultat, GDS este sub amenintarea destramarii de catre canalele de distributie noi cum ar fi Internetul care ofera o ruta directa catre clienti.

Evident ca GDS a raspuns la aceste provocari. De la inceputul anilor 1990, fiecare a intreprins renovari masive si imbunatatiri la modulele inchiriere masini si hoteluri, cu scopul de a imbunatati cererea si exactitatea datelor afisate pe terminalele agentiilor de turism. De asemenea, restrictiile in termeni de preturi care pot fi afisate au fost considerabil reduse. De exemplu, tipul camerelor si preturile sunt acum asociate cu fiecare din sistemele mari permitand vanzarea si la preturi negociate. Hotelurile au oferit traditional aceste preturi volumului mare de clienti, dar pana relativ recent agentiile de turism nu puteau folosi terminalele GDS pentru a rezerva. Atat caracteristicile hotelului, cat si a lantului au fost extinse si restructurate, permitand ca mai multe date despre fiecare hotel sa fie comunicate si facand mai usoara munca agentilor de turism de a gasi informatia de care au nevoie[1].

GDS, de asemenea se straduieste sa profite de oportunitatile noilor tehnologii[2]. Recunoscand ca multi furnizori de turism doresc sa reduca costul distributiei prin ocolirea agentilor de turism, multi introduc rute direct catre consumatori cum ar fi acces dial-up si World Wide Web. Un bun exemplu al strategiei dial-up este produsul United Airlines "Conection". Software-ul este trimis prin posta pentru a selecta clientii care instaleaza programul pe PC-ul lor. Dupa ce intri in baza lor de date Conection ei pot verifica timpul de sosire si plecare, si cel mai important pot face rezervari online prin CRS, in acest caz, Galileo International prin Apollo . Alte linii aeriene au planuri asemanatoare, dar United este intr-o oarecare masura diferit in aceea ca este doar disponibil pentru pasagerii "elita" - cei care calatoresc mai mult de 30.000 mile pe an. In timp ce aceste persoane reprezinta doar un mic procent din baza lor de clienti, ei genereaza o cantitate disproportionata de venituri, astfel justificand investitia in dezvoltarea planului.

A doua metoda de a ajunge la clienti direct este exemplificata de linia aeriana independenta British Midland, care a fost prima care a oferit rezervari online pentru liniile aeriene prin Internet. In loc de a cere software special, liniile aeriene permit clientilor sa verifice disponibilitatile si sa rezerve locuri prin site-ul lor Web (www.iflybritishmidland.com) folosind un browser Web standard si platind prin carte de credit. Fiind un mic mesager, ei au simtit ca nu castiga nici un avantaj din utilizarea distributiei traditionale prin GDS, si astfel au decis sa largeasca accesibilitatea lor pentru a include un numar maxim de canale. O varietate de alte linii aeriene (in special cele mai mari, Alaskan Airways si SouthWest Airways) au urmarit introducerea aceleasi facilitati de rezervare.

GDS majore de asemenea au intrat in panica pentru a intra online, au introdus produsele lor dial-up (cum ar fi EasySABRE sau Worldspan Travel Shopper), iar acum experimenteaza distributia prin Internet. Majoritatea, cu notabila exceptie a lui Galileo International, au lansat propriile site-uri Web furnizand informatii si functii de rezervare. Totusi, in timp ce companiile GDS au experienta majora in furnizarea de informatii turistice, abilitatile lor de marketing sunt relativ slabe. Pentru a depasi aceasta, multi au ales sa formeze parteneriate cu alte companii pentru a dezvolta marci puternice.

Sistem

Marci de site-uri web

Motoare de rezervare ale agentiilor turistice

Produse

SABRE

Travelocity

SABRE Web Reservation

Business Travel Solution

Worldspan

Expedia

Worldspan Wave

Trip Manager

Galileo

Travelpoint

(fara nume) International

Amadeus

Amadeus.net

Amadeus.net

Corporate Traveller

Tabel 5.1. Produse GDS prin Internet

Cele mai multe GDS vad agentii de turism ca clienti principali, si astfel doresc sa intareasca relatiile reciproce . Ca rezultat, ei au dezvoltat produse (cum ar fi SABRE "Web Reservation" sau Amadeus "Amadeus. net") care pot fi incorporate de agentii de turism in site. Rezervatiile facute prin site-uri sunt dirijate prin agentia de turism respectiva si se castiga comisionul in acelasi mod ca o rezervare normala GDS. Aceasta furnizeaza agentilor o facilitate importanta care le permite sa-si creasca afacerile.

Astfel, datele inmagazinate in baza de date GDS nu mai sunt disponibile doar agentilor de turism, dar sunt de asemenea acum distribuite direct catre public printr-o mare varietate de canale directe. Factorul limitator in marea raspandire a acceptarii si folosirii acestor canale directe este, totusi, nevoia de a emite bilete pentru zborurile aeriene. In timp ce zborurile interne nu sunt afectate (si intr-adevar ticketingul electronic este larg folosit in interiorul pietei US), liniile aeriene trebuie (sunt obligate prin lege) sa atraga atentia pasagerilor despre conditiile de transport in zborurile internationale pe baza Conventiei de la Varsovia. In trecut, modul acceptabil de a face asta era de a folosi bilete de hartie printate emise de agentii de turism. Acestea includ British Airways E-Ticket, care foloseste o banda magnetica de la o carte de credit pentru a identifica pasagerii, si Lufthansa ChipCard, care este un card emis pentru cei ce calatoresc frecvent si contine un chip care poate inmagazina detalii despre zbor.








Fig. 5.1. Noul mediu de distributie GDS

5.2 Dispozitivele de stocare (Hard Storage)

A existat o varietate de experiente cu productia de instrumente promotionale "hard storage" care pot fi date consumatorilor pentru utilizare in avantajul lor. Aceasta de obicei ia forma CD-urilor (cum ar fi CD-ROM), cu toate ca floppy disck-urile au fost de asemenea produse in trecut. Totusi, volumul restrictioneaza cantitatea de date care pot fi inmagazinate in acest fel, si astfel asemenea produse tind sa fie limitate in proportie. Capacitatea mare de depozitare a CD-urilor permite ca o mare cantitate de informatii multimedia, completate de imagini color, sunete si clipuri video sa fie incorporate in brosuri interactive care pot fi folosite de la computerul de la birou sau de la locuinta clientului[5].

CD-urile sunt usor si ieftin de produs si distribuit, iar echipamentul necesar (alaturi de alte dispozitive cerute pentru a vedea prezentarile multimedia, cum ar fi sunetele) a devenit omniprezent pe fiecare PC modern[6]. Produsele CD-ROM se pot concentra pe oricare din intermediari sau pe consumatorul final. De exemplu, American Airlines a facut echipa cu Reed Travel Group pentru a produce Jaguar Electronic Hotel Directory, care a fost conceput pentru a fi folosit de agentii de turism pe langa sistemul de rezervare SABRE, unde a devenit cunoscut ca SABREVision . Aceasta a permis agentiilor de turism sa incorporeze imagini, harti digitale si informatii foarte detaliate despre fiecare din proprietatile prezentate si apoi verifica disponibilitatea/preturile, ulterior facand o rezervare de la terminalele lor SABRE. A fost un instrument de vanzare cu foarte mare succes care a permis agentilor de turism sa vanda hoteluri clientilor intr-un mod eficient .

Groupe Accor, pe de alta parte, produce CD-ROM continand informatii si imagini despre hotelurile lor din lume. Acesta este mai mult concentrat pe consumatori si le permite acestora sa caute diferite proprietati din punct de vedere geografic sau sa foloseasca o lista de facilitati dorite. Pentru a face o rezervare, utilizatorul poate contacta direct sau poate telefona la unul din centrele Accor din lume.

Dezvoltand dispozitivele, cum ar fi DVD (digital versatile disk) se va extinde capacitatea de stocare chiar mai mult, permitand unei mari cantitati de video si alte informatii sa fie distribuite la cerere. "DK Eyewitness World Atlas" constituie un exemplu extrem de bun despre ce este posibil prin folosirea acestor tehnologii. Aceasta permite utilizatorilor sa "zboare" prin lume, alegand inaltimea, viteza si directia, afisand imagini reale din satelit a peisajului de jos. Ca si hartile 3-D, DVD de asemenea contine o multitudine de alte informatii. Include un atlas 2-D cu fotografii de inalta calitate, scurte filmulete despre atractii diferite, un glob care se invarte aratand informatii politice si fizice si chiar imagini din satelit a lunii noaptea, toate continand un mic disk de 4 inch .

Totusi, potentialul dispozitivelor (instrumentelor) de mare stocare este limitat, datorita dificultatii in pastrarea datelor in actualitate. Astfel, in timp ce aceasta tehnologie are avantajul stocarii de volum de informatii intr-un format mic, in realitate sunt putin mai bune decat versiunile vechi de brosuri si ghiduri turistice de hartie. Ca rezultat ele au fost depasite de tehnologii ca Internetul care permite acces ieftin, rapid catre informatii actuale, precise.

5.3 Chioscurile Multimedia

In timp ce dispozitivele de mare stocare sub forma unor brosuri electronice sunt in general trimise clientilor pentru a le folosi pe computerele lor, cateodata are sens sa aduci clientii la aceste dispozitive. Din ce in ce mai mult brosurile electronice sunt depozitate in chioscuri cu autoservire amplasate in locuri care au un mare volum de vizitatori, cum ar fi holurile hotelurilor, aeroporturi, alte birouri de transport, pe ecranele din spatele scaunelor din avion sau in alte puncte de atractie. Acestea pot fi conduse de oricare din organizatiile comerciale sau guvernamentale. In cazul anterior, furnizorii de turism platesc o taxa pentru a fi inclusi in serviciu, si astfel, nu fiecare restaurant, hotel sau orice atractie din zona este posibil sa fie inclus. Unde chioscurile sunt conduse de RTO, este posibil ca ele sa fie complete in continutul lor de informatii, si sunt de asemenea concepute pentru a furniza mai multe informatii impartiale .

Cele mai multe chioscuri sunt bazate pe PC-uri inchise intr-o cutie, pentru protectie. Cele mai multe chioscuri de asemenea includ facilitati multimedia, cum ar fi abilitatea de a reda sunete si afisa imagini video, care ajuta la imbogatirea experientei de vanzare. Celor interesati li se afiseaza o harta care este impartita in 4 sau 5 sectiuni. Utilizatorii pot apoi selecta regiunea despre care doresc sa afle informatii, iar informatiile solicitate apar pe ecran. Utilizatorii pot selecta o categorie (cum ar fi hoteluri sau restaurante), si apoi sa "treaca in revista" variantele de liste si reclame incluse in baza de date. Majoritatea sistemelor sunt de asemenea capabile sa printeze paginile cu informatiile gasite, harti si alte materiale promotionale pe care utilizatorul sa le poata lua cu el. Unde chioscul este legat in retea cu un sistem de management sau alt canal de distributie electronica, date cum ar fi disponibilitatea si pretul pot fi de asemenea afisate prin sistem. Aceasta permite chioscurilor sa proceseze rezervari cu plata fiind acceptata prin carte de credit.

5.4 Intranet si Extranet

In timp ce World Wide Web a primit foarte multa atentie in ceea ce priveste efectul pe care il are in distributia turistica, un alt set de tehnologii, cunoscut ca Intranet si Extranet, poate avea un efect mult mai mare in viitor, in special in segmentul de turism foarte profitabil. Ambele, Intranet si Extranet, folosesc aceleasi canale media de comunicatie, protocoale si browsere ca si Internetul, dar sunt diferentiate prin proprietate si prin caracteristicile grupurilor de utilizatori inchise[11].

Intraneturile sunt in general detinute si conduse de o singura organizatie si sunt in special private in aceea ca permit utilizatorilor din interiorul organizatiei sa acceseze paginile lor. Asemenea utilizatori pot fi localizati intr-o singura cladire sau pot fi situati in directii opuse in lume, dar doar persoane nominalizate pot accesa sistemul. Cand dimensiunea sistemului este extinsa si include utilizatori din afara organizatiei, cum ar fi furnizorii sau clientii, sistemul este in general cunoscut ca Extranet.

Intraneturile si Extraneturile au potentialul de a inlocui sistemele de procesare - tranzactii brevetate din si dintre companii, fiind mai ieftine de instalat, mai usor de folosit si sunt platforme independente. In plus, pentru ca sunt doar deschise unor utilizatori selectati, ei sunt mai siguri si mai consistenti in termeni de viteza[12]. Ca rezultat, ei sunt mai potriviti pentru tranzactiile comerciale electronice si sunt implementate din ce in ce mai mult in diferite tranzactii de afaceri in multiple industrii . Companiile turistice au o oportunitate de a beneficia din companii potrivite si incluzand pagini pe Intraneturile lor. Potrivit lui American Express, calatoria si costurile legate de calatorie sunt a treia mare cheltuiala controlabila in cele mai mari companii dupa statul de plata si intretinerea capitalului. Totusi, asemenea cheltuieli de calatorie au fost descentralizate si dificile, rezultand ca intr-o singura companie sa se foloseasca mai multe agentii turistice pentru rezervare.

Aceasta face aproape imposibil pentru companii sa foloseasca puterea de cumparare pentru a obtine discounturi pentru serviciile turistice[14]. Cu toate ca multe companii au dezvoltat politici formale comune care ajuta la reducerea acestei probleme, in practica acestea sunt dificil de realizat si controlat .

Tehnologia Intranet/Extranet poate ajuta prin legarea companiei direct la o agentie de turism nominalizata sau preferata, prin care toate rezervarile turistice trebuie facute. In interiorul companiei Intranet, cand angajatii acceseaza optiunea "Calatorii", ei sunt mutati direct pe pagina agentiei partenere in care ei introduc detalii despre serviciul turistic pe care-l doresc. Cererea este apoi trimisa electronic pentru automatizare, si mai departe pentru procesare catre agentiile de turism, astfel ajutand la a face mult mai economic procesul, ducand astfel la reducerea costurilor[16]. Politicile formale comune (cum ar fi de exemplu faptul ca toata lumea trebuie sa zboare 300 mile) pot fi incorporate in sistem, si cum toate rezervarile sunt facute printr-o singura agentie, compania este capabila sa negocieze volumul comisioanelor si discounturilor .

Cele mai multe sisteme pot de asemenea anunta electronic departamentul de contabilitate cand biletele au fost emise si furnizeaza o varietate de informatii care ajuta compania sa-i administreze mai eficient bugetul de calatorie[18]. Faptul ca toate datele sunt introduse de catre utilizator, ca toate documentele circula electronic, ca politicile comune de calatorie sunt automatic aplicate conduc la economii considerabile dupa cum unii analisti au estimat ca fiind intre 30-40 dolari pe bilet.

Sistemele Web Travel Mega au recunoscut rapid aceasta oportunitate si sunt ideal pozitionati pentru a exploata la maxim, impartasind experienta lor cu tehnologia Internet si distributia turistica. De exemplu, Internet Travel Network a lansat un produs cunoscut ca Internet Travel Manager (ITM), care facilita rezervari comune si managementul turistic. In mod asemanator, Microsoft si American Express au facut echipa pentru a dezvolta AXI, care permitea utilizatorilor sa rezerve locuri la liniile aeriene, hoteluri si inchiriere masini, de asemenea completat de produsul American Express Round Trip. Cum asemenea sisteme devin mai comune, pozitia agentiilor de turism in scenariu va fi din ce in ce mai greu de justificat. Chiar si azi, multe din aceste sisteme sunt capabile sa contacteze sistemele furnizoare direct si sa faca rezervari fara sa foloseasca serviciile unei agentii de turism. Biletele printate vor deveni mai putin importante, si tot de ce va fi nevoie sunt numerele de confirmare returnate de sistem. Multi furnizori de turism, incluzand hoteluri, companii de inchiriat masini si RTO deja experimenteaza prin permiterea tour operatorilor, marilor corporatii sa acceseze informatii turistice si sa faca rezervari direct prin Extranet .



Un exemplu de asemenea companie este Marriot International, care in loc sa incerce sa se expuna pe aglomerata piata Web, a optat sa se concentreze in dezvoltarea paginilor de pe Intraneturile marilor corporatii care erau clientii lor cheie traditionali. Performantele economice ale acestei strategii sunt greu de batut. Canalul Extranet ocoleste traditionalul GDS/ruta agentilor turistici, si astfel economiseste compania de comisioane si taxa de tranzactie - o economie care poate fi impartita cu clientul companiei sub forma unui pret mai bun.

5.5 Home Shopping si Televiziunea Interactiva

Ideea de face cumparaturi de acasa nu este noua, avand o mare acceptabilitate. O parte a problemei sta nu in tehnologie, ci in obiceiurile consumatorilor. Oamenilor le place sa iasa afara pentru a face cumparaturi, fiind o experienta sociala in esenta, ei putand sa compare produsele dupa calitate, colorit si pret. In timp ce aceasta este valabila pentru bunurile fizice, cu produsele si serviciile turistice situatia este diferita. Dupa cum s-a discutat, singura modalitate in care produsele turistice pot fi comparate inainte de cumparare este prin informatii, care pot fi usor obtinute de acasa[20].

Intr-adevar, in multe cazuri, aceasta este preferata, fiind nevoie de timp pentru a citi si analiza datele si eventual sa se discute intre membrii familiei (practica luarii acasa a brosurilor de la agentiile de turism este marturie la aceasta preferinta). Cresterea varietatii de informatii pe care canalele electronice multimedia le pot aduce la aceasta ecuatie creste mai mult atractivitatea cumparaturilor de acasa pentru produsele turistice

O varietate de incercari s-au facut pentru a gasi un dispozitiv potrivit care poate sustine o tehnologie pentru cumparare de acasa. De exemplu, Barclay Bank din UK experimenteaza un "telefon cu ecran" - in esenta o versiune mai mare a unui telefon normal cu un ecran incorporat 8x5 cm. Datele sunt transmise printr-o linie de telefon standard, dispozitivul fiind vandut ca un mod pentru clientii de a accesa informatiile . Totusi, atingerea unui nivel acceptabil de raspandire cu asemenea dispozitive este relativ dificil. Consumatorii sunt in cea mai mare parte, conservativi in ceea ce priveste adoptarea noii tehnologii. Cei mai multi adopta o apropiere "asteapta si vezi", neinvestind in noi dispozitive pana cand unul anume este adoptat in industria standard . Doua tehnologii care au deja o raspandire mare sunt televiziunea si telefonul, si provocarea este acum de a lega acestea intr-un mediu potrivit pentru comertul electronic. In timp ce sunt inca un numar de probleme care trebuie rezolvate inainte sa devina larg raspandita, televiziunea interactiva este previzionata sa devina un important canal de distributie in urmatorii 5 ani .

Experimente sunt astazi in desfasurare in multe parti ale lumii. De exemplu, BT Interactive TV a fost probat in zone selectate din E Angliei pe parcursul anului 1995. In timpul acestei incercari, calatoriile au reiesit ca fiind cel mai popular produs vandut prin sistem, cu Thomas Cook Group oferind zboruri, pachete si o gama de servicii turistice auxiliare prin sistem .

In prezent, capacitatile televiziunii interactive sunt relativ limitate. Cele mai multe televiziuni furnizeaza servicii selectate cum ar fi video la cerere si facilitati esentiale    de home shopping. Altii au inceput sa experimenteze alte tipuri de programe - aratand acelasi buletin de stiri la interval de 15 minute, astfel incat daca il pierzi la 7 p.m. il poti revedea incepand de la 7:15 p.m. pe alt canal . Inchipuie-ti sa vezi un program de stiri sau un film, si sa observi un produs interesant din cadrul unei transmisii. Imagineaza-ti sa poti revedea show-ul si sa click-ezi pe produs pentru a afla mai multe, cat costa sau chiar sa cumperi, si sa il ai a doua zi! Asemenea facilitati vor schimba publicitatea din a fi un mesaj comercial care intrerupe o persoana, intr-o conversatie cu clientul.

Cu siguranta, home shopping, va deveni mai comun cu cat clientii vor deveni mai familiari cu tehnologia. Totusi, complexitatea produsului turistic poate fi un factor cheie in determinare daca un produs turistic poate fi vandut cu succes printr-un canal de asemenea tip. Unde produsul este relativ simplu (cum ar fi un zbor sau un pachet de vacanta), consumatorii ar trebui sa se simta confortabil rezervand electronic. Totusi, unde experienta turistica este mai complicata, cei mai multi oameni sunt de acord ca consumatorii vor continua sa caute sfaturi si asistenta din partea agentilor de turism sau alte surse turistice profesionale.

5.6 Agenti inteligenti (intelligent agents)

Una din problemele asociate cu toate aceste canale de distributie in dezvoltare este ca ele cresc cantitatea de informatie care este disponibila pentru client. Luand in considerare faptul ca suferim de supraincarcare cu informatie, furnizand date in cantitate mare este mai dificil pentru consumator sa gaseasca cel mai potrivit produs turistic. O tehnologie experimentala, cunoscuta ca agenti inteligenti, poate ajuta la navigarea prin aceasta mare de date mai usor.

Agentii inteligenti pot fi cel mai bine descrisi ca programe software care actioneaza ca secretare electronice sau virtuale, lucrand silitor pentru utilizatori. Normal, ei poseda o cantitate mare de informatii despre persoana care o servesc, si ca preferintele persoanelor, relatiile si obligatiile intervin in sarcinile si deciziile zilnice pe care agentii le fac. Initial, utilizatorul va trebui sa introduca majoritatea informatiilor pentru a ghida procesul de luare a deciziilor. Totusi, eventual prin utilizarea inteligentei artificiale, agentul va invata actiunile utilizatorului despre preferintele si placerile lui si va fi capabil sa ia decizii de unul singur. In viitor, agentii vor fi conectati printr-o versiune mai avansata a Internetului de astazi cu alti agenti, si de asemenea cu agenti reprezentand furnizori si organizatii sociale.

Deciziile privind cumpararea produselor vor fi luate de agenti comunicand unii cu altii pentru a gasi cea mai buna potrivire intre preferintele individuale si produsele si serviciile disponibile[26].

In legatura cu distributia turistica, un scenariu a fost propus cum o serie de agenti inteligenti pot fi folositi in interiorul mediului Internet pentru a colecta, compara, filtra si automatiza procesul de rezervare turistica. Intelligent search agents pot fi programati sa caute informatii pentru a da un raspuns potrivit utilizatorului. Filtering agents pot fi insarcinati sa filtreze informatia de la agentii de cautare. Service agents vor trebui sa adune informatia intr-un itinerariu potrivit care sa se potriveasca cu preferintele utilizatorului. Odata ce itinerariul a fost stabilit, un automation agent se va intoarce in Internet pentru a face rezervari si va returna confirmari catre utilizator[27].

5.7 Un cuvant de atentionare

Nici una din tehnologiile descrise in acest text - cu posibila exceptie a raspandirii televiziunii interactive - nu este futuristica. In majoritatea cazurilor, ele au fost deja cu succes aplicate marketingului turistic si distribuitorilor de oriunde din lume. Aceste sisteme vor continua sa evolueze si cele noi se vor dezvolta, cum cursa de a aduce consumatorului informatii turistice si facilitati de rezervare continua.

Intrebarea daca sa distribui electronic a fost pusa. Marketerii turistici nu mai trebuie sa incerce sa decida intre utilizarea GDS sau CRS sau Internet, deoarece cu cresterea acceptarii sistemelor deschise, tehnologia nu mai conteaza. In plus, nici un canal nu este posibil sa devina dominant in viitorul apropiat, iar canalele multiple, paralel vor putea sa co-existe, fiecare utilizand segmente de piata diferite. In loc, marketerii turistici trebuie sa se asigure ca ei sunt pregatiti sa profite de oportunitatile care se ivesc. Chiar si atunci, mecanismul precis prin care datele sunt transmise sau comunicate se va schimba odata ce tehnologia se dezvolta. Epoca digitala este peste noi si timpul de actiune nu este maine, ci azi.

Studiu de caz 11: Hotel Guide

Hotel Guide AG (THG) este o companie suedeza care a fost infiintata in 1991 si foloseste noua tehnologie in afaceri foarte traditionale - publicarea de ghiduri hoteliere. Prin folosirea canalelor de distributie multiple, ei asigura ca produsele lor sunt folosite de o cat mai mare audienta posibila, astfel ajutand la cresterea vanzarilor hotelurilor membre.

Baza de date THG este foarte cuprinzatoare, atat in ceea ce priveste numarul hotelurilor (peste 60.000), cat si in ceea ce priveste cantitatea de informatii inmagazinate despre fiecare proprietate. In timp ce multe ghiduri hoteliere acopera locatii foarte frecvente cum ar fi New York, Paris si Londra, THG de asemenea reprezinta o cuprinzatoare gama de mai putin cunoscute destinatii de pe toate cele 6 continente. Fiecare hotel din lista cuprinde marimea hotelului, nivelul de preturi, facilitati si informatii privind contactul pentru a se putea face o rezervare. Fiecare este gradat in functie de nivelul de lux folosind o evaluare de 5 stele. In completare, multe hoteluri din lista include fotografii color si descrieri detaliate, toate cu legaturi cu site-ul hotelului.

Baza de date poate fi accesata in mai multe moduri. O versiune printata este produsa anual, in principal pentru folosirea de catre agentii de turism. O versiune CD-ROM este de asemenea disponibila, care este imbunatatita de 2 ori pe an si baza de date poate fi de asemenea accesata prin World Wide Web (www.hotelguide.com) Aceasta da acces gratuit vizitatorilor la baza de date, este imbunatatita lunar si este celebru prin aceea ca este unul din cele mai mari ghiduri hoteliere internationale de pe Web. Advertiserii platesc o singura taxa pentru a fi inclusi in toate cele 3 canale media. Distribuind datele in 3 moduri ajuta THG sa-si utilizeze investitiile in dezvoltarea si mentinerea bazei de date. Totusi, folosind baza de date in formatul electronic este mult mai convenabil pentru client, permitand sa profite de puternicile facilitati de cautare pentru a gasi hotelurile potrivite bazate pe locatiile geografice, nivelul de preturi sau facilitati.

Site-ul primeste in mod curent peste 200.000 de vizitatori pe luna. Faciliteaza procesul de rezervare folosind o forma privata. Aceasta este generata prin introducerea datelor in casutele cerute in pagina de Web, care este apoi reformatata intr-o singura pagina printata continand toate detaliile relevante (incluzand numarul de fax al hotelului orice cerinte speciale si metoda de plata folosita). Utilizatorul apoi trebuie sa printeze aceasta si sa trimita un fax hotelului pentru a face o rezervare. Faxul de asemenea contine instructiuni pentru departamentul de rezervari al hotelului, spunandu-le ca formularul provine de la THG si spunandu-le ca raspund direct clientului. De asemenea, este posibil si emailul (inca o data cu detaliile privind rezervarea fiind adaugate automat), si in ambele cazuri nici un comision nu este platit, rezervarile venind direct de la client. Dezvoltarile viitoare ale site-ului vor include mai mult continut multimedia si facilitatile de rezervare online.

Studiu de caz 12: Imminus Travel

Introducere

Intre sfarsitul anilor 1970 si inceputul anilor 1980, vanzarea automata a pachetelor de calatorie a fost introdusa in Europa la o scala mare cu implementarea sistemului national de rezervare videotext, cum ar fi START in Germania si Istel Prestel si Imminus Fastrak in Anglia. Cele trei retele videotext britanice se refera de asemenea la Viewdata. Fiecare din aceste platforme de comunicare este bazata pe folosirea keyboardului si terminalelor pentru a introduce si arata informatii, folosind retele de comunicatii private (publice) pentru a transmite informatii spre si de la computerele centrale. Desi simplu in termeni tehnologici, la timpul introducerii a reprezentat un salt semnificativ inainte in termeni operationali pentru sectorul pachetelor turistice. Din 1987, 85%    din toate rezervarile de pachete de calatorie au fost facute prin Viewdata, si este estimat ca 23.000 de terminale sunt distribuite in reteaua agentiilor de turism din Anglia-UK. Totusi, Viewdata sufera din cauza unor limitari variate, incluzand calitatea saraca a vitezei operationale si capacitate grafica fundamentala in ciuda acestora si iesirea la iveala a noilor tehnologii cum ar fi Internetul si multimedia, Viewdata de azi inca ramane principala platforma pentru distributia pachetelor de calatorie din Britania.

In crestere, totusi, tour operatorii, agentii de turism si alte organizatii de calatorie si turism din Marea Britanie au inteles nevoia de a inlocui Viewdata cu o noua platforma. Evident, este o ezitare in a lasa la o parte investitiile majore din tehnologiile Viewdata si exista un mic consens printre industrii in ceea ce priveste noua tehnologie de adoptat. Imminus propune o migrare de la Viewdata la o noua platforma tehnologica, referindu-se la Intranetul /Extranetul turistic si de calatorie. In esenta, solutia propusa permite co-existenta Viewdata cu noua tehnologie Internet, astfel permitand companiilor de calatorie si turism sa continue sa foloseasca sistemele prezente, pe cand in acelasi timp dandu-le posibilitatea sa adopte la un cost eficient noua tehnologie. Sistemul propus este conceput sa furnizeze avantaje Internetului, si tehnologiilor asociate, in cadrul unui mediu care poate suporta un proces specific de afaceri si practici in industria turistica si de calatorie. A fost testat intre septembrie si octombrie 1997, cu prima rezervare directa fiind facuta pe 15 octombrie 1997 intre agentul de turism Apollo Travel si tour operatorul Crystal Holidays.



Imminus/General Telecom Limited

Imminus a fost infiintat de Thomas Cook Group ca Travinet Limited in 1980, bazat pe diviziunea interna a IT. Dupa preluarea Thomas Cook de catre Midland Bank PLC in 1983, Travinet a fost redenumit Midland Network Services (MNS). Midland Bank insasi a fost acaparata de Hong Kong Shanghai Bank la inceputul anilor 1990. In timp ce Thomas Cook a fost vandut WestLB in iunie 1992, MNS a fost preluat in iulie 1993. In martie 1994 compania a fost renumita Imminus (latinescul, de la "iminent"). General Cable PC (una din cele mai mari companii din Marea Britanie) a acaparat Imminus Ltd. in martie 1997, si a integrat compania intr-un nou format General Telecom Ltd (GTL). Acesta detine si administreaza vastul X.25, Frame Relay si reteaua de date ATM de mare viteza (asynchronous transfer mode), precum si renumele retelei in UK. Numele "Imminus" a fost retinut ca marca pentru Travel Division, compania controland 50% din piata rezervarilor de calatorie online din UK. La sfarsitul anului 1996 o decizie strategica de afaceri a fost luata de conducerea de management a Imminus pentru a dezvolta si implementa Imminus Travel and Tourism Intranet pentru a profita de dezvoltarea tehnologiilor.

Sistemul de operare

Browserele sunt incarcate de PC agentiilor de turism si statiile de lucru pentru a permite accesul la serviciul de Intranet. Interfata este alcatuita dintr-un numar de intrari de date care permit utilizatorilor sa introduca detalii potrivite pentru a rezerva vacante sau sa acceseze servicii de vacanta. Sistemul este special conceput sa faca munca agentilor de calatorie mai putin plictisitoare si repetitiva. De exemplu, multiple, simultane cereri pot fi facute folosind un set de intrari, iar sistemul poate fi configurat sa caute furnizorii preferati automat.

Cum sistemul este bazat pe browserele Web, graficele de inalta calitate, imaginile, video clipurile si clipurile audio pot de asemenea fi expuse pe monitoarele agentilor de turism ceea ce ajuta la vanzarea produselor mai eficient. Aceste facilitati, totusi, pot fi configurate de agentiile de turism pentru a asigura ca ei o folosesc doar acolo unde este necesar.



Schmid, B., Electronic markets in tourism, 1994.

Wolff, C., Tapping into the travel bazaar, 1996.

Odell, M., Smart cards to chip in - Europe, 1996.

French, T., The future of Global Distribution Systems, 1998.

Pollock, A., The role of Electronic Brochures in Selling Travel: Implications for Business and Destinations, 1995.

Schaeffer, B., Using technology to reach the travel trade, 1994.

Heintzeman, S., Marketing through technology, 1994.

Vlitos-Rowe, I., Destination databases and management systems, 1992.

Sykes, L., Power traveler, 1998.

Kingsley, I. And Fesenmaier, D., Travel information kisks: an emerging communications channel for tourism industry, 1995.

Pollock, A., Creating intelligent destinations for wired consumers: a conceptual framework and its Scottish application, 1997.

Edwards, G., Dawes, C. and Karcher, K., The Imminus travel and tourism Intranet, 1998.

Moran, N., Business to business links: now the attention turns to Extranets, 1997.

Athur Andersen, The Future of Travel Distribution - Securing Loyalty in an Effective Travel Market, New york, 1998.

Vlitos-Rowe, I., The Impact of Technologuy on the Tracvel Industry - Developments and Trends, 1995.

Bloch, M., Pigneur, Y. and Steiner, T., The IT enebled extended enterprise: applications in the tourism industry, 1996.

Bloch, M. and Segev, A., The impact of electronic commerce on the travel industry - an analysis methodology and case study, 1997.

Manente, M., Minghetti, V. and Mangilli, V., The electronic management of business travel: an integrated approach, 1998.

Christensen, E., The booking process: the developers perspective, Paris, 1998.

Bennett, R., The booking process: the developers perspective, 1998.

Financial Times Service, 1998.

Bloch, M., An open letter to travel agents - survival tips for the electronic era, 1996.

Pollock, A., The impact of Information Technology on Destination Marketing, 1995.

Bennet, M., Information technology and databases for tourism, 1996.

Wingfield, N., Up in the air - digital TV is coming, 1998.

Olsen, M., Events Shaping the Future and their Impact on the Multinational Hotel Industry, 1997.

Dombey, A., Separating the emotion from the fact - the effects of new intermediaries on electronic travel distribution, 1998.

Acest studiu de caz a fost realizat de Peter O'Connor, profesor la Institutul de Management Hotelier International

(IMHI).

Acest studiu de caz a fost realizat de Peter O'Connor, profesor la Institutul de Management Hotelier International

(IMHI).





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2290
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved