Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Serviciile turistice de cazare

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic



SERVICIILE TURISTICE DE CAZARE

Cazarea este etapa urmatoare transporturilor in derularea prestatiei turistice, avand atributele unei componente distincte in pachetul de servicii turistice. Serviciile de cazare viseaza ’’crearea conditiilor si confortului pentru adapostirea si odihna calatorului’’ . Este produsul indutriei hoteliere care cuprinde totalitatea proceselor desfasurate in unitatile de cazare in legatura cu primirea, sejurul si plecarea turistilor.



Calitatea serviciului de cazare este influentata de existenta unei baze tehnico-materiale de cazare adecvate, de dotarea cu personal a capacitatilor de cazare, de nivelul de calificare a lucratorilor, de gradul de organizare a muncii in unitatile hoteliere. Un rol hotarator in atragerea turistilor intr-o zona, pe langa atractia exercitata de obiectivul turistic, ii revine si aranjamentelor legate de conditiile de odihna si agrement. Prin atractia exercitata, serviciul de cazare asigura o buna utilizare a potentialului turistic, a disponibilitatilor de forta de munca, reprezinta un factor care mareste atractivitatea produsului turistic.

In organizarea serviciilor de cazare trebuie sa se tina seama de faptul ca aproape jumatate din timpul liber efectiv al turistului este consumat in cadrul unitatii hoteliere.Serviciul turistic nu se limiteaza strict la cazarea propriu-zisa, ci ii vine in completare o serie de prestatii suplimentare intr-o gama foarte variata si greu de delimitat in raport cu functia de baza. In functie de specificul fiecarei unitati hoteliere, ponderea acestor activitati ( serviciul de alimentatie publica, activitatiile cultural-artistice si de agrement, activitatile de informare, activitatile de intermediere), este diferita, insa in totalitate ele concura la acoperirea nevoilor consumatorilor.

1.1.Rolul si importanta serviciilor turistice de cazare

Legatura dintre turism si industria hoteliera este complexa si se desfasoara in ambele sensuri . Pe de o parte, industria hoteliera se dezvolta, se amplifica calitativ si structural ca urmare a circulatiei turistice, iar pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionata de existenta unor spatii de cazare, gradul lor de echipare, calitatea si varietatea prestatiei oferite.

Industria hoteliera joaca un rol important si prin valorificarea superioara a patrimoniului turistic, prin atragerea in circuitul economic a diferitelor zone bogate in obiective turistice pot ramane in afara interesului turistic datorita echiparii necorespunzatoare si invers. Cunoasterea relatiei turism-industrie hoteliera are o deosebita valoare pentru orientarea investitiilor si directionarea sectorului hotelier.

Serviciile de cazare, prin volumul si calitatea lor, influenteaza nu numai dezvoltarea de ansamblu a turismului, ci si eficienta acestui domeniu. Prin interesul exercitat, serviciile structurilor de cazare creeaza cadrul unei mai bune valorificari a potentialului turistic, a disponibilitatilor de forta de munca, a dotarilor specifice, consolidand sansa unei exploatari superioare. Totodata, complexitatea serviciilor de cazare, diversitatea lor trebuie sa reprezinte ’’ un factor de prestigiu, de atractivitate a produsului turistic si indirect de crestere a eficientei comercializarii lui ’’.

Industria hoteliera, apreciata in cele mai multe tari ca o activitate autonoma, distincta, a domeniului turistic si, a complexului economic national, reuneste intr-un sistem coerent toate procesele desfasurate in unitatile de cazare generate de primirea, sejurul si plecarea calatorului. Continutul acestui domeniu a evoluat pe masura dezvoltarii capacitatiilor de cazare si a implicarii lor in activitatea turistica, amplificandu-se noi functii si forme de prestatii.

Calitatea conditiilor de primire in timpurile de-atunci, cand primele ’’case publice’’ sau hanuri erau simple colibe goale, plasate in locurile de oprire a caravanelor in Orient pentru a adaposti comercianti si calatorii, comparativ cu cele din zilele noastre, erau de un nivel calitativ inapoiat. Standardele inalte de care beneficiaza clientii turisti ai hotelurilor de astazi sunt rezultatul unui interes permanent de imbunatatire a serviciilor din aceasta categorie.

Trebuie retinut insa un fapt deosebit de evident, anume acela ca, pe masura dezvoltarii circulatiei turistice si transformarii turismului in fenomen de masa, creste numarul obiectivelor de cazare amplasate in afara oraselor, in zonele prin excelenta turistice si, indubitabil, activitatea lor se orienteaza spre satisfacerea nevoilor turistilor. Concomitent acestor evolutii, industria hoteliera se autonomizeaza ca sector distinct de activitate, isi defineste cu exactitate functiile, se perfectioneza permanent, adaptandu-se cerintelor tot mai exigente ale calatorilor si, in special, ale turistilor.

Industria hoteliera, desi nu se rezuma la asigurarea serviciilor de cazare pentru turisti, manifesta multa disponibilitate pentru nevoile acestora, evolueaza in interdependenta cu activitatea turistica. Relatia de interdependeta dintre activitatea turistica si industria hoteliera este complexa si de profunzime.Pe de o parte, dezvoltarea turismului este determinata cauzal de existenta spatiilor de cazare, de gradul lor de echipare, de varietatea si calitatea prestatiilor oferite, iar pe de alta parte, industria hoteliera se dezvolta cantitativ-calitativ ca urmare a circulatiei turistice.

Nu este o noutate faptul ca, pe langa atractia exercitata de o destinatie turistica, prin componentele sale naturale si antropice, amenajarile aferente care contribuie in mod hotarator la existenta unui turism viguros in zona respectiva, o alta latura a aportului industriei hoteliere la dezvoltarea turismului si, indirect, a intregii economii o constituie valorificarea superioara a patrimoniului turistic, prin atragerea in circuitul turistic a diferitelor zone, deosebit de bogate in obiective turistice , ramase in afara interesului turistilor datorita echiparii necorespunzatoare.

De asemenea, industria hoteliera este cea care trebuie sa creeze conditiile pentru ca un numar tot mai mare din populatie sa beneficieze de posibilitatile petrecerii vacantei sau sfarsitului de saptamana intr-o zona de destinatie turistica. Sporirea numarului de turisti si exigentelor acestora antreneza, in mod obiectiv, eforturile de adaptare din partea structurilor de cazare, eforturi care trebuie concretizate in sporirea si modernizarea capacitatilor de primire, im aparitia de unitati hoteliere cu functii complexe, care sa se adreseze diferentiat pe categorii de turisti si forme de turism, in diversificarea gamei de servicii comercializate.

1.2.Hotelaria

De cand omul a devenit si calator, el a avut nevoie de gazduire temporara, cat timp se gasea departe de locuinta lui. Predecesorii hotelului actual, cum am amintit anterior, au fost hanurile si pensiunile. Cu timpul, hotelurile luxoase au insotit vestitele statiuni termale si balneare ale secolului trecut.

In literatura engleza, hotelul este definit ca fiind stabilimentul de natura permanenta, cu cel putin patru camere, ce ofera cazare si mic dejun pe baza unui contract de scurta durata si care furmizeaza anumite standarde minime ale serviciilor aferente .

Dupa legislatia romaneasca, definitia hotelului este prezentata in Ordinul ministrului pentru intreprinderi mici si mijclocii, comera, turism si profesii liberale nr. 636/2008 referitor la aprobarea normelor metodologice si a criteriilor privind clasificarea pe stele si categorii de incadrare a structurilor de primire turistice.

Conform acestei regelmentari, hotelul este structura de primire turistica amenajata in cladiri sau corpuri de cladiri, care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie in incinta.

1.2.1. Functiile hotelurilor

Hotelul reprezinta forma traditionala cea mai cunoscuta de cazare a indistriei hoteliere, detinand ponderea cea mai mare in totalul unitatiilor de cazare. In afara functiei principale de cazare, hotelurile indeplinesc si functii conexe, menite sa asigure satisfacerea cat mai deplina a cererii turstilor pe toata durata sejurului lor.

Obiectivele de cazare indeplinesc urmatoarele functii:

functia de odihna si igiena are menirea sa ofere un adapost confortabil clientilor, constituind, de fapt, ratiunea pentru care au fost create structurile de primire respective;

functia de aplimentatie;

functii complementare care constituie o completare fireasca a functiilor de cazare si alimentatie si includ prestatiile destinate perecerii agreabile a timpului pasagerului pe timpul sejurului sau intr-un complex hotelier;

functii productive;

functii comerciale;

functii de intermediere.

1.2.2. Continutul si complexitatea ospitalitati turistice

In general, termenul de hotel are o semnificatie foarte larga, de la o pensiune cu zece camere la o cladire cu o mie sau sau mai multe camere, cu facilitati pentru intruniri si momente recreative, cu dotari de tipuri si categorii diferite pentru alimentatia turistilor, cu conditii suficiente pentru informare si intermediere, pentru activitati cu caracter special.

Intre circuitele economice ale serviciilor organizate de hotelieri, apreciate drept functii de unii autori , exista o interferenta continua, se completeaza si se sustin reciproc, fiecare si impreuna tintind catre aceeasi finalitate-satisfacerea cat mai deplina a nevoilor clientului turist.

Cazarea este functia principala a unitatilor hoteliere, indiferent de tipul, categoria de confort, gradul de dotare etc.a acestora. Ea prespune existenta unui spatiu si a dotatilor necesare asigurarii conditiilor de odihna si igiena ale turistului.

Totodata functia de cazare a structurilor hoteliere este intregita prin prestarea unor servicii complementare cum sunt: servicii de schimb valutar, pastrarea unor obiecte de valoare ale oaspetilor, curatirea hainelor si a incaltamitei, spalatul si calcatul lenjeriei, asigurarea parcarii autoturismelor etc. Tot acestei grupe, de servicii hoteliere complementare, i se adauga dotarea camerelor, la solicitarea clintilor, cu inventar suplimentar (frigider, televizor,perne, paturi, paturi s.a).

Hotelaria moderna se caracterizeaza prin existenta unei tendinte de integrare a prestatiei privind cazarea, ca functie de baza a suportului material si organizatoric pe care se bazeaza, cu cea privind alimentatia clientilor gazduiti. Serviciul de alimentatie publica presupune existenta unei varietati de compartimente si tipuri de unitati, care sa satisfaca pentru toti oaspetii si in orice moment atat nevoia de hrana cat si cea de agrement.

In cazul multor structuri ale ospitalitatii turistice sunt organizate activitati prestatoare de servicii cultural-artistice care presupun existenta unor dotari adecvate pentru petrecerea timpului si divertismentului turistului: piscine, saune, sali de gimnastica, terenuri de sport ect., cat si existenta unui personal de specialitate care sa asigure instruirea si/sau supravegherea turistilor.

Serviciile de informare, asigurate prin structurile de primire turistice faciliteaza clientilor interesatti cunoasterea ofertei turistice, a posibilitatilor de petrecere cat mai agreabila a vacantei. Astfel de sercivii sunt asigurate de catre compartimentele de receptie ale unitatilor hoteliere si sunt oferite verbal la solicitarea turistilor sau sub forma unor anunturi, afise, pliante etc.

Serviciile de intermediere, asemenea celorlalte servicii suplimentare, au drept obictiv-tinta satisfacerea cat mai deplina a intereselor turistilor. Prin urmare, unitatile hoteliere se interpun, in calitate de mijlocitor, iintre turistii proprii si prestatorii de servicii specializati in: repararea sau intretinerea unor bunuri din dotarea turistului, inchirieri de obiecte de uy personal pentru agrement, rezervari de locuri in mijloacele de transport sau in alte unitati de cazare etc.

Intreprinzatorii hoteliere mai ofera si servicii comerciale, de vanzare a unor produse necesare turistului pe durata sejurului, ca: ziare si reviste, ilustrate si efecte postale, carti, cosmetice, cadouri-amintiri, specialitati alimentare s.a.

In afara grupelor de servicii mentionate, unitatile hoteliere pot oferi si alte categorii de prestatii, in acest sens se observa preocuparea agentilor economici din domeniu pentru diversificarea serviciilor hoteliere complementare functiei de cazare, ca urmare a cresterii exigentelor turistilor, cat si interesul sporirii efcinetei si atenuarii sezonalitatii folosirii bazei materiale de cazare.

1.2.3.Clasificarile Organizatiei Mondiale a Turismului

Dintre criteriile de calsificare a unitatilor cu activitate hoteliera-practic, formele de cazare comerciala- Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T) le ia in consideratie pe cele care urmeaza, cu identificarea categoriilor respective[5].

a) Dupa caracteristicile fundamentale:

unitati hoteliere si similare acestora (hotel, motel, pensiune etc.);

- unitati extrahoteliere/complemantare (camping, camere de inchiriat etc.);

b) Dupa serviciile oferite ti modalitati de prestare:

- hotel;

- hotel fara restaurant;

- hotel-apartament;

- pensiune;

- motel;

- hotel plutitor;

- han pentru tineret;

- acvatel;

- hotel rulant;

- refigiu montan;

- apartamente mobilate;

- camping;

- bungalou;

- vila;

castel;

- sat de vacanta;

- rulota.

c) Dupa nivelul de confort:

- de lux (4* si 5*);

- de nivel mediu;

- de categorie modesta.

Poate fi determinat un coeficient al nivelului e confort al capacitatii de cazare, dupa cum urmeaza:

In Romania, pentru hoteluri, valoarea acestui indicator este de 0,38 sau, in procente, de 38%, in crestere.

d) Dupa amplasarea in teritoriu:

- de litoral;

- de munte;

- in statiuni balneoclimaterice;

- in orase ( centru sau peroferie, eventual inspre aeroport);

- de-a lungul cailor rutiere.

e) Dupa durata sederii:

- de tranzit;

- pentru sejur prelungit (de vacanta si rezidentiale).

f) Dupa regimul de functionare:

- deschise permanent;

- sezoniere.

In Romania, numai 64% din numarul de camere din unitatile cu activitate hoteliera au functionare permanenta. 39,5% din totalul locurilor din unitatile cu activitate hoteliera se afla in statiunile de pe litoral, dar dintre acestea relativ putine au functionare permanenta, ceea ce face ca ponderea litoralului in totalul locurilor de functiune(disponibile) sa scada la 14,5 % . Din numarul total de camere din hotelurile din Romania, 62,4% au functionare permanenta, totusi in crestere, ca si pentru anasamblul unitatilor cu activitate hoteliera.

g)          Dupa forma de exploatare (operare):

exploatare individuala;

asociere ( lanturi hoteliere voluntare);

sicietati sau grupuri, respectiv lanturi hoteliere integrate.

f)            Dupa forma de proprietate:



proprietate personala;

coproprietate privata (parti sociale, actiuni);

proprietate de stat;

proprietate cooperatista;

proprietate obsteasca;

proprietate publica de interes national;

proprietate mixta.

j)     Dupa capacitatea de cazare ( a hotelurilor):

exploatare familiala (pana la 49 de camere);

capacitate medie (50-150 de camere);

exploatara tip ,, industrie hoteliera’’ (peste 150 de camere; tabelul 1.1).

Tabelul 1.1 Cele mai mari hoteluri din Romania

Rang

Hotelul*

Nr. camere

Categoria

Padis Baile Felix

Dacia Baile Herculane

Lebada Amara

Muncel Baile Felix

J.W.MARRIOTT Grand Bucuresti

Tomis Mamaia

Parang Baile Olanesti

Apollo Neptun

Flora Mamaia

Mures Baile Felix

Total

Ulterior li s-au adaugat RIN Grand Bucuresti cu 1.459 de camere (cel mai mare hotel din Europa!?), la categoria 4* (?!), precum si RADISSON BLU Bucuresti, cu 424 de camere, la categoria 5*.

Sursa: Hotel Guide, Romania, 2007 , Ministry of Transports, Constructions and Tourism, Bucharest

1.2.4 Criteriile de clasificare a unitatilor hoteliere

Conform prezentelor norme metodologice, in Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, calsificate astfel:

hoteluri de 5,4,3,2,1 stele;

hoteluri-apartament de 5,4,3,2 stele;

moteluri de 3,2,1 stele;

hoteluri de 3,2,1 stele;

vile de 5,4,3,2,1 stele;

bungalow-uri de 3,2,1 stele;

cabane turistice de 3,2,1 stele;

campinguri, sate de vacanta, popasuri turistice, casute tip camping de 4,3,2,1 stele;

pensiuni turistice si pensiuni agroturistice de 5,4,3,2,1 stele/flori;

apartamente sau camere de inchiriat de 3,2,1 stele;

structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5,4,3,2,1 stele.

In cadrul tipurilor prezentate mai sus poate exista urmatoarea structura a spatiilor de cazare:

camera cu pat individual, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre o singura persoana. Latimea paturilor este de minimum de 90 cm;

camera cu pat matrimonial, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre una sau doua persoane. Latimea patului va fi de minimum 140 cm;

camera cu pat dublu, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre doua persoane. Latimea patului dublu este de minimum 160 cm;

camera cu doua paturi individuale, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre doua persoane;

camera cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentand spatiul destinat folosrii de catre un numar de persoane egal cu numarul paturilor. Camerele cu peste patru paturi individuale sunt considerate camere comune;

camera cu patru paturi individuale; respectiv patru locuri reprezentand spatiul destinat folosirii de catre patru persoane;

suita-ansamblu de doua camere deservite de un grup sanitar;

Lungimea patului va fi de minimum 200 cm in cazul hotelurilor de 3,4 si 5 stele si de minimum 190 cm in cazul hotelurilor de 1 si 2 stele.

Camera cu priciuri, reprezentand spatiul destinat utilizarii de catre mai multe persoane. Priciul reprezinta o platforma din lemn sau din alte materiale pe care se asigura un spatiu de 100 cm latime pentru fiecare turist;

garsoniera, reprezentand spatiul compus din: dormitor pentru doua persoane, salon, vestibul si grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi impartit de salon si printr-un glasvand sau alte solutii care permit o delimitare estetica;

apartament, reprezentand spatiul compus din unul sau mai multe dormitoare (max 5), sufragerie, vestibul, echipare sanitara proprie. La categoria 5 stele, va exista un grup sanitar pentru fiecare doua locuri, iar de la categoria 4 stele in jos, minimum un grup sanitar la patru locuri.

Reguli generale privind calsificarea structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare

v    Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, in concordanta cu certificatul de calsificare, in ceea ce priveste denumirea, tipul si categoria unitatii.

Pentru categoriile 5,4 si 3 stele, firmele vor fi luminoase.

v    In spatiile de cazare, precum si in grupurile sanitare ( cu exceptia WC exterioare) se va asigura in sezonul rece o temperatura minima de 18 grade C si in sezonul cald de maxim 25 grade C.

v    La grupurile sanitare se va asigura in pemanenta apa calda si rece.

v    Constructiile vor fi astfel realizate incat sa se evite deranjarea turistilor din cauza zgomotelor produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau a altor factori de poluare.

v    Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau fara aerisire si lumina naturala directa. Spatiile comune vor fi bine aerisite si iluminate.

v    Pardoselile si peretii grupurilor sanitare voor avea finisaje din materiale usor lavabile si de buna calitate.

v    Inventarul moale (lenjeria de pat, prosoapele si halatele) vor fi de regula de culoare alba. La categoriile de 4 si 5 stele materialele folosite pentru perdele, draperii, lenjerie vor fi din matase, cumbac sau alte materiale de calitate superioara.

v    Starea generala de curatenie, salubritate si igiena se asigura in conditiile prevazute de normele de igiena aprobate prin ordinele ministrului sanatatii publice.

v    Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi schimbate dupa fiecare turist, iar pentru sejururile mai lungi, ori de cate ori este nevoie, dar nu mai putin de :



Categoria Unitatii

Lenjeria

Prosoapele

Halatele

5 si 4 stele

la 2 zile

la 2 zile

la 3 zile

3 stele

la 3 zile

la 2 zile

2 si 1 stea

la 4 zile

la 3 zile

In Romania, toate unitatile cu activitate hoteliera trebuie sa ofere o gama de servicii suplimentare, cu sau fara plata, dupa cum urmeaza:

la unitatile de 4* si 5*- cel putin 18 servicii;

la unitatile de 3*- cel putin 15 servicii;

la unitatile de 2*- cel putin 10 servicii;

la unitatile de 1*- cel putin 5 servicii.

Lista orientativa a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate este pusa la dispozitie intr-o anexa la Normele aprobate prin Ordinul M.I.M.M.C.T.P.L. NR. 636/2008; categoriile de servicii propuse sunt: posta, telecomunicatii si publicitate; servicii personale; inchirieri; educatie fizica si sport; cultura si arta; servicii gratuite; diverse. In particular, pentru hoteluri, sunt nominalizate serviciile minime (cuprinse in tariful de cazare sau cu plata separata) pentru fiecare categorie de incadrare in parte:

pentru categoria 5*- 15 servicii;

pentru categoria 4*- 14 servicii;

pentru categoria 3*- 13 servicii;

pentru categoriile 1*-2*- 8 servicii (telefonice, vanzari articole de stricta necesitate, informatii turistice, pastrarea obiectelor de valoare, prin ajutor in caz de urgenta, trezirea clientilor, primirea si transmiterea mesajelor si a corespondentei, informatii privind orarul mijloacelor de transport- toate acestea regasindu-se si printre serviciile aferente celorlalte categorii).

1.2.5 Tarifele de cazare

De regula pe piata bunurilor si serviciilor de consum, scaderea presurilor si tarifelor garanteaza cresterea vanzatilor, potrivit unui coeficient de elasticitate subunitar sau supraunitar.Industria hoteliera rastoarna insa viziunea simplista a acestei reguli. Reducerea accentuata a tarifelor de cazare, chiar la un hotel de categorie modesta, mai degraba genereaza suspiciune din partea clentilor[7]. Daca un mare hotel celebru si-ar reduce tarifele la jumatate, ar fi un pericol sa ramana gol: clientii obisnuiti ai hotelului s-ar reoroienta catre un alt hotel..scump , iar ceilalti clienti potentiali ar fi an continuare inhibati de luxul si celebritatea hotelului, caruia nici macar nu-i vor trece pragul. De altfel, niciodata tariful nu ar trebui sa scada sub nivelul celui pe care clientul este dispus sa-l plateasca.

Mai multe anchete au demonstrat ca mare parte dintre clienti nu conosc cu exactitate tariful de cazare. Ei pot sa exprime numai o impresie generala despre sederea la hotel, de genul ,,pare scump’’ sau ,,pare rezonabil’’.

De regula, tariful de cazare reprezinta pretul inchirierii unei camere pentru 24 de. ore. Pentru o camera dubla, tarifele afisate pot fi diferensiate, dupa cum inchirierea se face pentru una sau doua persoane . Aceasta diferenta este menita sa acopere si pretul micului dejun servit suplimentar in cazul a doua persoane (daca micul dejun este inclus in tariful de cazare afisat). Raportand tariful afisat pentru camera dubla la tariful afisat pentru ocuparea single se obtine amplitudinea tarifului afisat. Tarifele afisate sunt exprimate in LEI, EUR sau USD si curpind sau nu curpind taxa hoteliera (stabilita de consiliul local, intr-o cota de 0,5-5%) si taxa pe valoare adaugata (T.V.A.). Potrivit hotararii Consiliului General al Capitalei, in Bucuresti se aplica o taxa hoteliera de 3% din valoarea serviciilor de cazare (se aplica pentru fiecare noapte). Spre deosebire de celelalte amplasamente, conform Codului fiscal , in statiunile turistice, taxa hoteliera se calculeaza ca procent din tariful de cazare (indiferent de durata sejurului, este datorata pentru o singura noapte). Taxa hoteliera nu este purtatoare de T.V.A. Tot Codul fiscal include ,,cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru campig’’ intre prestarile de servicii pentru care se aplica nivelul redus, de 9%, al cotei T.V.A. In situatia includerii in tariful de cazare afisat si numai atunci, micul dejun beneficiaza de acelasi regim de aplicare a T.V.A.

Din martie 2001 sunt interzise diferentierile de tarif in functie de provenienta turistilor:

Agentii economici detinatori de structuri de primire turistice sunt obligati sa stabileasca tarife de cazare unice nediscriminatorii atat pentru turistii romani cat si pentru cei straini;

Tarifele sunt considerate maximale si se vor afisa in mod vizibil la receptia structurii de primire turistice[11], cu obligativitatea ca pana la data de 30 iunie a fiecarui an sa stabileasca si sa comunice tarifele de cazare maximale, exprimate in euro, ce vor fi practicate in anul urmator la turismul neorganizat. Ministerul de resort trebuia sa emita certificatele de atestare a acestor tarife, care urmau sa fie afisate la receptie si in camere. De asemenea, ,, Ministerul Turismului va edita, pana la data de 30 septembrie, catalogul structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare turistica, care va cuprinde tarifele maximale practicate de acestea.’’ Deocamdata, pentru 2002, 2003, 2004, 2005, 2006 si 2007, ministerul de resort a editat cate o editie a Hotel Guide of Romania, cu precizarea tarifelor afisate.

Strategiile adoptate pot fi de urmatoarele tipuri :

strategia tarifului ridicat, practicata de hotelurile de lux, fara concurenta pe o anumita piata; tarifele mai mari presupun o calitate superioara a serviciului;

strategia tarifului scazut, de patrundere pe piata (tarif de lansare);

startegia tarifelor forfetare, aplicabila indeosebi, grupurilor de turisti;

strategia tarifelor diferentiate, dupa criterii temporale (sezon, zile din saptamana, sarbatori).

Stabilirea de facto a nivelului tarifelor se face prin intermediul metodelor formale si neformale . Metodele neformale sunt mai pusin evoluate, au un pregnant caracter empiric si permit stabilirea tarifului afisat. In aceasta categorie se incadreaza:

a)stabilirea intuitiva a tarifului afisat, neprecedata de o analiza a pietei, dar nu poate asigura maximizarea profitului;

b) in functie de tariful concurentei, mai exact copierea tarifului concurentei. Hotelul trebuie sa ofere aceleasi conditii ca hotelul concurent care, la randul sau, a stiut sa-si stabilieasca propriul tarif. Dezavantajele sunt reprezentate de o anumita intarziere cu care se reactioneaza, precum si de necunoasterea costurilor concurentului;

c) in functie de hotelul-lider (cel mai bun hotel de pe piata, din localitate), scazand tariful[14] si atacand piata;

d) prin incercari repetate, aplicand diferite tarife si urmarind reactia clientilor;

Metodele formale se bazeaza pe criterii obiective: investitia in hotel, gradul de ocupare, costurile viitoare, asteptarile cu privire la recuperarea investitiei. Principalele metode formale, permit fiecare, determinarea tarifului mediu real:

a)     regula 1/1000, enuntata dupa unele surse, de cabinetul de consultanta Horwath&Toth, iar dupa alte surse, de catre americanul Voegeli. Aceasta regula de aur dateaza din primele decenii ale secolului si poate aplicata in stabilirea tarifului pentru un hotel nou. Enuntul sau este urmatorul: ca sa se asigure o rentabilitate normala, pretul de inchiriere mediu pe o zi al unei camere duble trebuie sa fie egal cu 1/1000 din valoarea ce revine fiecarei camere din suma investita pentru construirea si amenajarea hotelului si cu conditia ca unitatea / camera sa reprezinte o ocupare medie de 73%’’ . Unii autori ii minimizeaza valoarea, sustinand ca, din punct de vedere commercial, regula nu are sens; tariful mediu real astfel stability nu include T.V.A., mic dejun si taxa hoteliera;

b)     formula Hubbart sau de jos in sus, fundamentata in anii’40.Se iau in considerare toate informatiile importante: volumul investitiei, gradul de ocupare, cheltuielile aferente fiecarui departament, marja neta pentru fiecare departament, etc. Punctul de plecare il constituie rezultatul ultim pe structura contului de exploatare si rezultate, adica profitul, de unde si denumirea ,,de sus in jos’’. Tariful se va dovedi aplicabil automat? Probabil ca nu, pe de o parte el este un tarif mediu real previzionat si constituie baza construirii sistemului de tarife, diferentiate pe categorii de clienti, perioade de timp, in functie de regimul de ocupare al camerelor, dar nu poate face abstractie de concurenta de pe piata. Daca hotelurile concurente obtin un tarif la un nivel mai inalt, va fi majorat fie tariful de cazare, cu un spor de remuneratie cuvenita proprietarului, fie volumul investitiei, cu efect indirect la nivelul tarifului de cazare. Ca si in alte domenii, o solutie unica este imposibil de sustinut cu argumente infailibile.

1.2.6. Tendinte in dezvoltarea industriei ospitalitatii pe piata romaneasca

Potrivit estimarilor Euromonitor, Romania a reprezentat una dintre pietele cu cea mai rapida dezvoltare din lume in ultimii ani,o buna parte din aceasta crestere fiind atribuita oraselor mari, cum ar fi Bucuresti, oras in care investitiile straine s-au dezvoltat puternic . In plus, Romania incepe treptat sa devina o destinatie apreciata de turisti, strainii preferand oraseke turistice si statiunile de la Marea Neagra. In anul 2007 s-a consolidat sistemul de cazare, datorita cresterii numarului de hoteluri afiliate lanturilor, dar si avantul pe care l-au cunoscut hotelurile independente. Categoria cea mai dinamica a fost reprezentata de hotelurile de trei, patru si cinci stele, in timp ce hotelrile de doua stele nu au fost atat de populare, cu toate ca ele reprezinta inca o pondere mare din totalul hotelurlor din tara.

De asemenea, vanzarile pe internet au explodat in anul 2007, crescand cu 77% fata de anul precedent, tendinta ce va continua pana in anul 2012. Anul 2008 a reprezentat pentru jucatorii industriei ospitalitatii (fie ei dezvoltatori, dar mai ales operatori) o adevarata provocare, in contextul in care, in prima parte a acestuia, s-a observat p scadere a evolutiei fata de 2007, iar in ultimul trimestru si-a facut simtita prezenta si criza financiara mondiala. Cu toate acestea, oferta hoteliera pe Bucuresti 2008 este de 122 hoteluri cu 10.000 camere, fata de 102 hoteluri cu 8.000 camere in 2007, ceea ce inseamna ca oferta de camere a crescut cu aproape 25% in 2008, se arata intr-un studiu realizat de compania de consultanta in indutria ospitalitatii Trend Hospitality Consulting Group. Aceasta crestere a numarului de camere cu 25% determina insa o stagnare a cererii de cazare.

Potrivit unui studiu lansat de compania Deloitte, Capitala Romaniei a inregistrat in anul 2008 cea mai mare scadere a gradului de ocupare din Europa, de 14,2%, totalizand 61,2% grad de ocupare.

Odata cu deschiderea hotelului Radisson SAS, oferta de camere s-a extins considerabil. De astfel, numarul camerelor operate pe segmentul de 5 stele a crescut in anul 2009 cu 36% prin deschiderea si reclasificarea unor hoteluri din Bucuresti, Azuga, Sibiu, Mamaia, potrivit datelor oferite de Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comers, Tursim si Profesii Liberale. Nu trebuie trecuta cu vederea deschiderea hotelului Ramada Plaza, dar si finalizarea extinderii Rin Grand Hotel. La acestea se adauga alte sase proiecte hoteliere din sara in curs de finalizare, care vor completa oferta de pe piata indutriei ospitalitatii cu inca 1.258 de camere. Astfel, se preconizeaza ca, datorita numarului de camere hoteliere in crestere, tendinta negativa a gradului de ocupare in Romania va continua. In provincie hotelurile de 2 stele reprezinta 42% din totalul unitatilor de cazare, insa au stagnat in ultimii trei ani, pe cand locatiile de 3 si 4 stele au castigat o cota de piata de 30%.

In opinia lui Mihai Rajnita, presedintele FIHR, Oradea este pe un trend pozitiv, in aceeasi tendinta se incadreaza si Sibiul, care a avut prilejul de a fi in 2007 capitala culturala a Europei, fapt ce a determinat demararea unui proces de reabilitare a orasului, cu precadere a sectorului turistic, inca din 2005. Atfel, s-a transformat hotelul Bulevard, fiind urmat in aceasta perioada de Continental. A aparut Ramada la mijlocul lui 2007, iar in apropiere de oras a fost inaugurat hotelul Palace Dumbrava Resort&Spa, unitate reclasificata la 5 stele dupa lucrari de modernizare. O dezvoltare interesanta au avut-o si orasele Galadeti, unde unctioneaza hotelul Viva Club de 5 stele, Azuga- cu hotelul Lux Garden, dechis la finele luni martie 2009, dar si regiunea Delta Dunarii, unde insa constructiile sunt controlate pentru a nu fi afectat echilibrul natural.



Un aspect referitor la piata oraselor secundare ale Romaniei ar fi prezenta insificienta a hotelurilor de lant, branduite, cu atat mai mult cu cat piata ofera destule oportunitati de dezvoltare. In ceea ce prinveste turismul de leasure in Romania, acesta nu este dezvoltat fata de ceea ce reprezinta in alte tari ponderea sa in economia generala a sectorului. Componenta de leasure presupune de altfel si o promovare mai acebra a Romaniei, in special la targurile internationale, aspect care iarisi nu este acoperit satisfacator.

In schimb, cu precadere in Bucuresti, exista multi turisti de business, segment preponderent si mult mai profitabil pentru hotelieri decat cel de leasure. Anul 2008 a fost unul bun si din perspctiva turismului rural, multe pensiuni facandu-si aparitia in acest an pe segmentul de trei si patru margarete.Zonele recunoscute ale Romaniei sunt si cele mai cautate pentru investitii, astfel ca ponderea pensiunilor a crescut in regiuni precum Maramures, Bucovina, Bran-Moeciu, Sibiu.

Potrivit Euromonitor International, pana in anul 2012 vor aparea pe piata romaneasca un numar mai mare de hoteluri internationale, lucru care va ingreuna foarte mult dezvoltarea localitatiilor mici, independente. Avand in vedere gradul ridicat de investitii venite din UE, sub forma programelor de tip SAPARD si ISPA, infrastructura din Romania si facilitatile vor fi imbunatatite, potentialul turistic al Romaniei va fi fructificat, pe masura ce tara se va deschide mai mult catre Vest. Se anunta noi constructii si noi lanturi internationale, care vor intra pe piata, prcum si lanturi existente care isi vor consolida pozitia, prin extinderi la nivel national. Principalii factori care pot influenta previziunile pe termen mediu sunt inflatia si scaderea investitiilor straine, datorate crizei.

Potrivit studiului Trend Hospitality Consulting Group, cresterea reala a PIB-ului generat de industria turistica si de calatorii va atinge o medie anuala de 6,7% in urmatorii 10 ani. De asemenea, contributia industriei turistice pe segmentul fortei de munca si angajarilor va creste la 600.000 joburi in 2008, si va reprezenta 6,8% din locurile totale de munca, urmand sa creasca la 8,4% pana in 2018. De astfel, beneficiile asociate cu turismul sunt din ce in ce mai vizibile, atfel ca autoritatile se implica mai mult investind 75 milioane euro intr-o campanie de branding, menita sa atraga mai multi turisti in tara, proiect care va fi finalizat in 2012.

1.3 Normele de clasificare din Romania

Sistemul de clasificare in vigoare in Romania are in vedere normele utilizate in tarile concurente pe piata, normele care se aplica in tarile europene cu turism dezvoltat, precum si recomandarile Organizatie Mondiale a Turismului cu privire la conditiile minime de clasificare pe stele in tarile europene . Intrucat pentru unitatile cu activitate hoteliera si unitatile de alimentatie destinate servirii turistilor actualele norme reprezinta al saselea set de reglementari aplicate incepand cu anul 1991 ( succesiv, au fost adoptate si respectiv, abrogate norme de clasificare in anii 1991, 1992, 1995, 1999, 2002, 2008. de la o editie la alta insa, nu s-au inregistrat diferente de conceptie), este de presupus ca, in elaboraraea Normelor aprobate prin Ordinul M.I.M.M.C.T.P.L. NR. 636/2008, s-a valorificat si experienta dobandita in acest context, fiind relativ detaliate in comparatie cu alte tari.

Apreciem ca, prin Ordinul ministrului nr. 636/2008, normele de clasificare au fost usor relaxate, nu numai in sensul renuntarii la unele detalieri, ci si in legatura cu conditiile efective de indeplinit. Credem ca aceasta ultima abordare trebuie inteleasa prin prisma punerii de acord a normelor cu realitatile din teren, care nu sunt intotdeauna la nivelul dorintelor autoritatilor de la Bucuresti. Dat fiind H.G. nr. 709/2009, s-ar putea ca si Normele aprobate prin Ordinul ministrului nr. 636/2008 sa fie inlocuite intr-un interval de timp relativ scurt. Toate certificatele de clasificare trebuie preschimbate din 3 in 3 ani.

1.3.1. Conditiile certificatului de clasificare

Certificatul de clasificare eliberat de actualul Minister al Dezvoltarii Regionale si Turismului atesta tipul de unitate si categoria de incadrare. Pentru unitatile cu activitate hoteliera, ca si pentru unitatile de alimentatie (din 2002), categoria se exprima printr-un numar de stele, cu exceptia pensiunilor agroturistice, pentru care simbolul categoriei este reprezentat de flori (margarete)

Potrivit Normelor metodologice aprobate prin Ordinul ministrului nr. 636/2008, documentatia in vederea obtinerii certificatului de clasificare se intocmeste de catre agentul economic proprietar/care administreaza respectiva unitate cu activitate hoteliera sau unitate de alimentatie destinata servirii turistilor (anexa2, punctul 2).

Pentru unitatile hoteliere din Romania- hoteluri, hoteluri-apartamente, moteluri- clasificarea pe stele se face pe baza urmatoarelor categorii de criterii obligatorii: starea generala a cladirii; organizarea speatiilor si a serviciilor aferente; instalatii; suprafata minima a camerelor si, respectiv, a camerei de baie; inaltimea spatiilor de cazare; latimea minima a culoarelor si a scarilor; numarul maxim de paturi dintr-o camera; echiparea sanitara; dotarea cu mobilier, lenjerie si cu alte obiecte; seif; telefax la receptie; incasarea contravalorii serviciilor si pe baza de card; spatiu pentru alimentatie; bar; spatii pentru organizarea de intalniri de afaceri, congrese, receptii etc,; servicii de agrement; spatiu amenajat cu calculatoare si conxiuni pentru acces internet; servicii minime oferite turistilor; criterii suplimentare de evaluare; alte criterii.

In ciuda gradului relativ inalt de detaliere, sau poate tocmai din acest motiv, criteriile de calsificare din Romania au caracterul unor norme preponderent tehnice. Ele cuprind un inventar amanuntit al instalatiilor, pieselor de mobilier si lenjerie, produselor de primire (sapun tip turist etc.) s.a.obligatorii.,, Criteriile suplimentare de evaluare’’ se refera la : tipuri de constructii/instalatii/dotari; servicii suplimentare; spatii pentru agrement si fitness; posibilitati de organizare de receptii, conferinte , banchete, centre de afaceri-prevazute intr-o lista distincta. Pentru fiecare in parte este stabilit un numar de puncte, conditia fiind ca, in functie de categorie, hotelurile si hotelurile-apartamente sa intruneasca un punctaj minim.

In vederea obtinerii certificatului de clasificare operatorii economici proprietari si/sau administartori de structuri de primire turistice vor intocmi o documentatie cu urmatorul continut:[18]

a) cerere de eliberare a certificatului de clasidicare, conform modelului prezentat in anexa la Normele metodologice;

b) declaratia pe propria raspundere, conform modelului prezentat in anexa la Normele metodologice;

c) copia certificatului constatator de la Oficiul Registrului Comertului, din care sa rezulte punctul de lucru pentru structura de primire turistica respectiva si codul CAEN;

d) copia certificatului de inregistrare de la Oficiul Registrului Comertului;

e) copia autorizatiei de functionare, conform Ordonantei Guvernului nr. 44/2008 privind pierderile individuale si familiale, de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale;

f) fisa privind incadrarea nominala a spatiilor de cazare pe categorii, conform unei anexe la prezentele norme metodologice;

g) fisa privind clasificarea structurilor de primire turistica cu functiuni de alimentatie conform unei anexe la prezentele norme metodologice;

h) avizul specific privind amplasamentul si functionarea obiectivului, emis de Ministrul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale in cazul constructiilor noi;

l) copia brevetului de turism al peroanei care conduce structura de primire turistica si copia contractului individual de munca, inregistrat conform prevederilor legale, daca este cazul;

m) copia politei de asigurare pentru imobilul pentru care se colicita clasificarea ca structura de primire turistica cu functiuni de cazare, precum si pentru bunurile existente in aceasta.

In vederea preschimbarii certificatului de clasificare operatorii economici, proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice vor intocmi o documentatie cu urmatorul continut:

a) cerere de eliberare a certificatului de clasificare, conform modelului prezentat in anexa la Normele metodologice;

b) declaratie pe propria raspundere, conform modelului prezentat in anexa la Normele metodologice;

c) copia certificatului constatator de la Oficiul Registrului Comertului;

d) copia autorizatiei de functionare, conform Ordonantei Guvernului nr. 44/2008 privind pierderile individuale si familiale, de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale;

e) certificatul de clasificare si anexele acestuia, in original;

f) ) copia brevetului de turism al persoanei care conduce structura de primire turistica si copia contractului individual de munca, inregistrat conform prevederilor legale, daca este cazul;

Eliberarea certificatul de clasificare se face in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentatiei de clasificare complete.



I. Istrate, FI. Bran, A.G Rosu- Op. ,p. 194.

Vezi Virgil Nicula, - ‘’Gestiune Hotelera’’, Ed. ‘’Alma Mater’’, Sibiu, pag. 5.

Gbabriela Stanciulescu, Cristina Micu; ,, Economie si gestiune in turism-probleme, proiecte si studii de caz’’ , Editura C.H Bek Bucuresti, 2009 pag.387.

Snak O., Economia si organizarea turismului, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976, p. 305.

Methodes de gestion applicables au secteur de l’hebergement, O.M.T., Madrid, 1978

Nicolae Lupu ,, Hotelul-Economie si management’’, Edisia a VI-a, restructurata si actualizata, Editura C.H Beck, Bucuresti 2010, pag.18.

Nicolae Lupu ,, Hotelul-Economie si management’’, Editia a VI-a, restructurata si actualizata, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2010, pag.376.

Batranii clienti ai lui Grigore Capsa spuneau ca, atunci cand Broft (hotelul pe a cariu temelie a fost ridicat hotelul Continental) a deschis cofetaria, unul din ei s-a adresat lui Grigore Capsa, spunandu-i: ,,Nene Grigore, ce zici de cofetaria din fata? la care Nenea Grigore a raspuns: cu ce pret vinde marfurile? Clientul raspunde: Mai ieftin ca D-ta! Grigore Capsa conchide: N-ai nicio grija, daca vindea mai scump ca mine poate ca-mi pasa, dar daca vinde putin mai ieftin, putin imi pasa.’’ >> ( Casa Capsa 150 de ani de existenta, Ars Dicendi, Bucuresti, 2002, p. 156)

Ordinul M.T nr. 96/1995, care si-a incetat vaabilitatea, stabilea ca: ,,Pentru camera cu doua paturi, utulizata de o singura persoana, tariful nu va depasi 80% din tariful camerei’’ (fara micul dejun). DE asemenea, ca ,, Tariful pentru un pat suplimentar nu va fi mai mare de 50% din tariful aferent unui loc in camera respectiva.’’

Legea nr. 571/2003,in Monitorul Oficial al Romaniei’’, Partea I, nr. 927/2003.

H.G. nr. 306/2001 privind practicarea de catre agentii economici din turism si de catre institutiile de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentru turistii si vizitatorii romani si straini, in ,,Monitorul Oficial al Romaniei’’, Partea I, nr. 142/2001.

O. SNAK, Marketingul turismului, Academia Romana de Management, Bucuresti, 1994, pp.70-72.

D. MILNER, Controlling, seminar, Bucuresti, 1994

<<E criza in toata lumea. Unii o resimt mai mult, altii mai putin. Dovada? Hotelurile de lux din lume si-au marit tarifele din cauza cererii in crestere. Revista ,,Wealth Bulletin’’ a realizat un clasament al celor mai scumpe camere si apartamente 1. The Royal Penthouse Suite, President Wilson Hotel, Geneva -65.000 de dolari pe noapte>>. Dupa ce in urma cu 2-3 ani tariful era ,,numai’’ 35.000 USD. In clasamentul celor mai scumpe apartamente de hotel urmeaza Ty Warner Penthouse, Four Seasons Hotel, New York -35.000 USD (coincidenta). Alte hoteluri mai mult sau mai putin cunoscute, prezente si ele in clasament, sunt: The Atlantis, Bahamas, cu The Bridge Suite -22.000 USD, locul 6, fata de 25.000 USD in trecut, si Burj Al Arab, Dubai, cu Royal Suite -19.000 USD, locul 8, fata de 10.900 USD in trecut (Topul celor mai scumpe camere de hotel, in ,, Capital’’, august 2009).,, Cine sta in astfel de hoteluri? celebritatile din lumea filmului, starurile pop, seicii sau dictatorii nu se sperie de facturile de multe mii sau zeci de mii de euro. () Aceste apartamente au adesea suprafete impresionante, de sute de metri patrati si terase pe masura, piscine proprii, lifturi si chiar sali de cinema. () De regula, in pres este inclus si personalul de serviciu, adica majordomi, bucatari, menajere sau chiar masini de lux cu soferi la dispozitie.’’ ( Zeci de mii de dolari, o noapte la unul din cele mai scumpe hoteluri din lume, in ,,Adevarul’’, 16 februarie 2007).

A1. BORZA, contributii la dimensionarea retelei hoteliere, in ,,Comertul modern’’, nr. 3/1968, p.40.

Gabriela Stanciulescu, Cristina Micu ,, Economie si gestiune in turism-Probleme, proiecte si studii de caz’’ Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2009, pag. 398-401.

M. SALCIANU, T. FRICIU, Clasificarea pe stele a unitatilor de cazare din Romania, in ,,Revista romana de turism’’, Prtea I, nr. 3/1994.

Aprobate prin Ordinul M.I.M.M.C.T.P.L nr. 636/2008, publicat in ,, Monitorul Oficial al Romaniei’’, Partea I, nr. 379 bis/2008, modificate si completate prin Ordinul M.I.M.M.C.T.P.L nr. 1448/2008, publicat in ,,Monitorul Oficial al Romaniei’’, Partea I, nr. 797/2008.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3281
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site