Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Satul turistic Bran - Turismul rural, ecologic si cultural in comuna Bran

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Zona Calimanesti-Caciulata
Hotel “PRAID” 2* - PRAID
Pensiuni turistice rurale 3 - PRAID
Calimanesti CACIULATA - ANALIZA PIETEI TURISTICE (Atractii turistice) - Analiza SWOT a destinatiei Calimanesti Caciulata
Hotel “INTERNATIONAL” 4* - BAILE FELIX
BALNEO 2011
Hotel “ELITE” 3* - HERCULANE
Hotel “CRISANA” 2* - BAILE FELIX
Animatia in turism - Animatia parte componenta a activitatii hoteliere
Creta Hotel Agrabella 3*– demipensiune

Proiect TURISM INTERNATIONAL

Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir” - Brasov



Turismul rural, ecologic si cultural

in comuna Bran

Satul turistic Bran

Pe baza experientei internationale si a practicilor intalnite in ultimii ani, in Ro­ma­nia sunt considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, li­to­ralul si Delta Du­­narii, iar prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de ac­ti­vi­ta­te turismul ru­ral si agroturismul, numarul zonelor si localitatilor rurale atrase in cir­cu­itul turistic a cres­­cut.

Dupa 1990, odata cu intelegerea importantei turismului rural si agrotu­ris­mu­lui si co­­res­pun­zator cu elaborarea unor reglementari legate de dezvoltarea acestora, pri­­mele gos­­­po­darii omo­logate au fost in zona Moeciu – Bran – Rucar. In acest con­text, stu­die­rea experientei satului turistic Bran este in masura sa ofe­re elemente de re­­ferinta pentru dez­­voltarea in aceasta directie a altor localitati si pen­tru pro­mo­va­rea tu­­rismului rural pe pia­­ta internationala.

I. Prezentarea generala a zonei Rucar - Bran

Branul este poarta naturala deschisa la trecerea din Transilvania in Mun­te­nia si cu­loarul dintre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, invecinandu-se cu Tara Barsei in nord si no­rd-est, la sud si sud-est cu Dambovita si Valea Prahovei. Din punct de ve­de­re al ca­dru­lui natural, zona se prezinta ca o depresiune inalta intre 800 – 1.000 m cu ori­en­ta­re NE-SV ce este delimitata de valea raului Barsa, Muntii Piatra Craiului (cu varfuri de pes­te 2.000 m – Varful Omu 2239 m).

Depresiunea este o platforma cu structuri de conglomerate si calcar in no­rd, for­me carstice in sud, intinzandu-se catre bazine la Dragoslavele, despar­ti­te de pa­sul Giu­la­va (1290 m). In zona In zona se remarca un contrast intre plaiurile pre­lungi si vaile pu­ternic adancite de forme carstice: chei (Valea Rudaritei, Valea Che­ii), so­ho­doale, la­pie­zuri (Giuvala, Fundatica), ponoare, izbucuri (Rudarita, Fu­n­datica), do­li­ne (Fundata), polii (Obarsia vaii Izvorului), pesteri (pestera Li­li­e­ci­lor), etc.

Localitatea Bran se afla in partea de SV a judetului Brasov, la intrarea in culoarul Rucar-Bran si are altitudini cuprinse intre 700-900 m. Branul se afla la o distanta de 27 km de Brasov pe DN 73; 109 km de Pitesti; 57 km de Campulung; 179 km de Bucuresti pe drumul european E60. Accesul pe cale ferata se face fo­lo­si­nd re­tea­ua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km).

Comuna Bran, atestata pentru prima data in 1367, este specifica satului montan romanesc si este formata din 5 sate: Poarta, Predelut, Sohodol, Simon, avand centrul comunal in satul omonim.

Aceasta regiune are o clima temperata de depresiune intramontana cu veri ra­­co­roa­se si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar in zonele ve­cine se in­re­gis­treaza valori cuprinse intre 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C (Cam­pu­lung). In lu­­na iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar in luna ianuarie tem­peratura variaza intre -10 si -15°C. Zona Bran es­te bogata in pre­­­cipitatii, numarul me­diu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. In sezonul rece, nu­­­marul mediu de zile cu nin­soare este de 60 zile­/­a­n, iar grosimea stratului de za­pa­­da este de 40-50 cm (propice pra­cticarii spor­tu­ri­lor de iarna). Vanturile pre­do­mi­na­n­­te in zona au o viteza de 3-5 m/s.

Din analiza acestor factori climatici reiese amplitudinea termica redusa, ada­po­st de van­turi puternice, strat de zapada bogat si indelungat, ceea ce arata ca ace­a­sta zona are va­lente turistice deosebite.

Reteaua morfo-hidrografica din regiune este desfasurata conform ori­en­ta­rii re­lie­fului catre bazinul Transilvaniei si spre Campia Romana. Exista ape de adan­ci­me si de suprafata. Apele de adancime reprezentate de izvoarele aflate la con­tactul dintre munti si culoarul Rucar-Bran, ele fiind slab mineralizate si cu o po­tabilitate bu­na. In ca­drul apelor de suprafata, culoarul Rucar-Bran-Dragos­la­ve­le, are rol de cum­pa­na de ape intre bazinul muntean si cel transilvan. Sunt doua rauri colectoare: Bar­sa – in sectorul nordic si Dambovita in sud

Din punct de vedere al florei si faunei perimetrul se afla in cadrul padurilor de fag ce se amesteca la limita inferioara cu gorunul si la cea superioara cu co­ni­fe­rele. Pa­du­rile compacte de molid sau amestec de fag si brad apar in Muntii Piatra Cra­iului, Le­a­o­ta si Bucegi, in special la altitudini de 1400 – 1700 m, iar la altitudini inal­te exista jne­peni, ienupari, flora subalpina si alpina. Izolat apar portiuni de larice, ti­sa, amestecate cu mo­lid, fag, dar din cauza poluarii pajistile si fanetele inlocuiesc acum zona de padure. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colt, ga­ro­­fita Pietrii Cra­iu­lui, bulbucii de padure, sangele voinicului.

Fauna este reprezentata in special in Muntii Piatra Craiului si Bucegi de ex­em­­plare ca: lupul, capra neagra, ursul, mistretul, veverita, rasul, vulpea, etc. Avi­fa­u­na este re­prezentata de: cocosul de munte, ierunca, acvila de munte, cio­ca­ni­toa­rea, cin­teza, pi­ti­goiul etc. In apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean, boistean.

Toate aceste elemente pot reprezenta mo­tivatii pentru practicarea diferitelor for­­me de turism: in rezervatii, speologic, sti­in­ti­fic, etc.

Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineste ca fi­in­d­ un sat agrar, cunoscuta fiind traditia locuitorilor in cresterea animalelor.

Pozitia si forma satelor sunt o dovada elocventa a adaptarii la formele de re­li­ef. Pe platforme sunt amplasate satele Fundata, Sirnea si Magura, iar pe terase si co­­aste, fe­rite de inundatii, sunt asezate satele Moeciu, Sbarcioara, Simon, Bran Po­ar­ta. Aceste lo­calitati fac parte din categoria satelor de tip risipit cu gospodariile cu­no­­scute sub forma ar­haica de “casa cu curte” intalnite si in alte zone de munte ale Ro­­­­maniei, precum si in Eu­ropa, unde poarta denumirea de “gospodarie cu ocol in­ta­rit”. Ocupatiile de baza ale locuitorilor din acest perimetru sunt cresterea ani­ma­le­lor, lucrul la padure, atat in munti cat si prin pendularea intre munte si campie. Pre­do­­minanta a fost cresterea vitelor in propria gospodarie cu “varatul” la munte, la sta­nele apartinand obstei satului si iernatul in gospodarie si la “hodai”.

Agricultura se practica pe scara mai redusa datorita terenului slab productiv si a cli­mei reci, iar lu­crul la padure a fost si ramane ocupatia de baza a celor din zo­na. Un loc important in eco­no­mia acestui sat il ocupa mestesugurile si industriile ta­ranesti le­ga­te mai ales de prelucrarea lanei. Tesutul este practicat in fiecare gos­po­da­rie, iarna, la raz­boi, realizandu-se cunoscutele taluri “in vergi” in alternanta cro­ma­ti­ca alb-negru, “sa­ri­cile” sau straiele din lana turcana cu firul lung, etc. In cadrul mes­te­sugurilor se mai remarca si prelucrarea lemnului pentru mobilier.

Alt aspect al vietii satelor din acest spatiu il constituie targurile de tara bi­anu­a­le (la 9 august Targul Pantelimonului, la 21 noiembrie Targul Arhanghelului), unde par­ti­ci­pa alaturi de braneni si locuitorii din zonele Muscel, Sibiu, Tara Oltului, Tara Barsei, etc.

II. Potentialul turistic al zonei Bran

Potentialul turistic-cultural la nivelul localitatii Bran este atractiv si variat, fiind re­pre­zentata de fondul etno-folcloric originar, manifestari folclorice si sarbatori tra­di­ti­o­nale, cas­telul Bran, muzeul de arta medievala, Biserica de zid cu hramul “Ador­mirea Maicii Domnului” sau cladirea vechii vami din secolul al XVIII-lea. In in­cin­ta cas­telului Bran se afla un important muzeu etnografic in aer liber ce include gos­po­da­rii taranesti, instalatii tehnice, obiecte specifice satelor din zona.

II.1. Castelul Bran

Pasul Bran, cunoscut ca unul dintre cele mai importante trecatori din Carpatii Meridionali, este mentionat inca din antichitate in rapoartele geto-dacice. In urma tratatului de alianta an­ti­ot­o­ma­na incheiat la Brasov in 1395 intre Mircea cel Batran si Sigismund de Luxemburg, Bran a trecut in sta­panirea Tarii Romanesti. Mircea cel Batran, bunicul de filiatie paterna a viitorului voievod Vlad Tepes, este primul din dinastia Basarabilor ce stapaneste Branul si tot el a fost cel ce a initiat acordarea de privilegii comerciale acestei cetati, privilegii care au dus la incurajarea comertului cu Muntenia.

Intentia de a construi o cetate in pasul Bran exista inca de la 1364. Actul e­mi­s­ la 19 no­iembrie 1377 de catre Ludovic I acorda brasovenilor apanajul de a ri­di­ca un nou fort din piatra la Bran „cu propriile lor osteneli si cheltuieli” si sa ni­ve­le­ze te­renul in ve­derea construirii cetatii. In schimbul acestui serviciu, brasovenilor li s-au in­tarit un­e­le privilegii asupra celor 13 targuri din Tara Barsei, precum au fost din ve­chi­me”, acor­dandu-li-se si altele noi, ca: dreptul de folosinta a „campului numit Tur­ches” si re­ducerea impozitului regal. Promisiunea mutarii vamii de la Rucar la Bran se in­clu­dea tot in noile privilegii acordate Brasovului. Ludovic isi „rezerva” „tot­dea­u­na” dre­p­tul de numire si destituire a judelui, comitelui si cas­te­la­nului noii cetati, ca­ro­ra le in­ter­zice sa se amestece in „libertatile si obiceiurile vechi” ale supusilor din Bra­so­v.

Castelanul, numit direct de catre rege, pe langa misiunea lui de comandant mi­litar, in­deplinea si atributiuni administrative si juridictionale, intrucat indata dupa ri­di­care (pana la 1382) cetatea a fost inzestrata cu un domeniu, fapt pe care il aflam di­ntr-un act de la 1395, cand posesiunile cetatii Bran, Zarnesti si Tohan sunt daruite pa­rohului Thomas de la bi­se­ri­ca Sf. Maria din Brasov si fratilor sai.

In urma tratatului de alianta antiotomana semnat de Imparatul Sigismund de Lu­x­em­burg si Mircea cel Batran, la Brasov, in 1395, Bran trece sub conducerea va­la­­hilor. Astfel, Mircea cel Batran – bunicul pe linie paterna a viitorului Print Dracula, cu­­noscut in istorie si ca Vlad Tepes - devine primul print din dinastia basarabilor ca­re stapaneste Branul. Mircea cel Batran si descendentii sai Mihai I si Radu al II-lea Praz­naglava, au acordat comer­cian­tilor o serie de privilegii dar au si impus in­ter­dic­tii pen­tru a preintampina comiterea de abu­zuri din partea vamesilor. Astfel, ei au in­cu­ra­jat dezvoltarea schimburilor comerciale prin dru­mul ce trecea prin pasul Bran si au asi­gurat protectia militara a intregii zone.

Raspunzand invitatiei imparatului Sigismund de Luxemburg, Vlad Dracul – tatal Prin­tului Dracula – a plecat la Nürenberg, pe 8 februarie 1431, unde a fost nu­mit cavaler al Ordinului Dragonului si a primit recunoasterea europeana a calitatii de Print al Valahiei. Din aceasta cauza, nu putini sunt acei cercetatori care considera ca nu­mele „Dracul” deriva din simbolul Ordinului Dragonului, contrar interpretarii eronate potrivit careia numele sau are o origine nefasta - „Diavolul”.

Fiul lui Vlad Dracul – Vlad Dracula zis si Tepes – s-a nascut in orasul Sighi­soa­ra, nu departe de Brasov. Numele sau vine, indubitabil, conform modului in care in general numele romanesti sunt formate, din alaturarea sufixului patronimic „a” sau „ea” la numele tatalui. Astfel „Dracula” sau „Draculea” inseamna fiul lui „Dracul”.

Dra­cula, potrivit descrierii facute de legatul papal Nicolae Modrussa, „era nu foarte inalt de statura, dar foarte vanjos si puternic, cu infatisare cruda si infioratoare cu na­sul mare si acvilin, narile umflate, fata subtire si putin rosiatica; in care genele foar­te lungi in­con­jurau ochi verzi si larg deschisi, iar sprancenele negre si stufoase ii ara­tau amenin­ta­tori; fata si barbia erau rase, cu exceptia mustatii. Tamplele umflate spo­reau volumul capului. Un gat ca de taur lega ceafa inalta de umerii lati pe care ca­deau pletele negre si incarliontate”.

Desele schimbari de domnie, dupa moartea lui Mircea cel Batran (1418), pe de o parte, si incursiunile otomane pe de alta parte, (in 1421, turcii patrund prin pa­sul Bran in Ta­ra Barsei pustiind Brasovul si localitatile invecinate) determina pe Si­gis­mund de Luxem­bu­rg sa treaca cetatea sub autoritatea voievodatului Tran­sil­va­ni­ei, insarcinat cu paza hotarelor.

Intre 1428 si 1436, Vlad Dracul, viitorul Print al Valahiei, a fost nevoit sa se au­to­exi­le­ze, refugiindu-se in Transilvania, la Sighisoara. Detinand un rang inalt in ar­mata imperiala, in noua sa pozitie el s-a ocupat de apararea granitelor de sud-est si a trecatorilor intra­car­pa­tice, cea mai importanta dintre acestea din urma fiind Branul, principala poarta de intrare din Valahia. In numele puternicului sau protector – Si­gis­mu­nd de Luxemburg – el si-a ex­er­cit­at influenta si autoritatea in cele mai importante ora­se din sudul Transilvaniei: Brasov, Sibiu, Medias, Sebes.

Primul contact cu Branul al viitorului Print Vlad Dracula s-a petrect in 1438, la sfar­situl marii expeditii de jefuire conduse de Murad al II-lea in Transilvania, unde a fost nevoit sa ia parte alaturi de tatal si fratele sau, pentru a-si salva viata.

Ze­ce ani mai tarziu, destinul lui Vlad Tepes Dracula avea sa coincida din nou cu cel al Branului. Dupa ce a fost incarcerat in inchisoarea otomana din Egrigöz, Vlad Dracula de­vine, pentru o luna, Print al Valahiei. In timpul exilului ce a urmat, Vlad s-a bucurat de spri­jinul si compania lui Iancu de Hunedoara, care avea o relatie stransa cu tinutul Tran­sil­va­niei de Sud.

La 3 iulie 1456, Iancu de Hunedoara, il insarcineaza pe Printul Vlad cu apa­ra­rea permanenta a granitelor, incluzand aici, evident, si zona Branului. Din grija cu ca­re era fortuit castelul Bran se poate deduce cu usurinta ca Vlad Dracula si Iancu de Hunedoara considerau zona un loc strategic. Ca persoana de incredere a lui Ian­cu de Hunedoara si avand la dispozitie o armata formata in mare parte din soldati mun­teni, pentra apararea sudului Transilvaniei, Dracula traverseaza muntii, prin Bran, si odata ajuns in Valahia, il ataca prin surprindere pe Printul Vladislav, pe care il detroneaza si ucide.

Imediat dupa ce a ajuns pe tron, Vlad Tepes Dracula, incheia in 6 septembrie 1456, un tratat cu regele Ungariei, prin care acesta ii asigura protectie in even­tua­li­ta­tea unui atac turc. In acelasi timp, el incheie si o intelegere cu brasovenii impotriva tur­cilor, promitandu-le ca-i va apara si de alti dusmani. Cu acest prilej Tepes le ac­or­da „dreptul de a face comert liber in Tara Romaneasca, asa cum facuse si inainte”, cu conditia ca neintelegerile ivite sa fie judecate de domn sau de reprezentantii sai spe­ciali.

Dar intre Vlad Tepes si brasoveni s-au ivit curand neintelegeri pricinuite de sprijinul acordat de catre sasi lui Dan al III-lea, pretendent la tronul Tarii Romanesti.

Tra­tativele purtate au dus insa la impacarea ambelor parti in decembrie 1457, men­ti­­nan­du-se respectarea „conventiilor” facute anterior. Pentru nerespectarea celor sta­bi­lite la sfarsitul anului 1457 Tepes va trece la represalii impotriva negustorilor sasi. Dan al III-lea, care se gasea inca la Feldioara, langa Brasov, consemna in 1459, ca au­zise „cum ca Dracul a tras in teapa pe negustorii din Brasov si Tara Barsei care au venit cu marfuri din Tara Romaneasca.”

Aprilie 1460 a elucidat situatia de conflict intre Vlad Tepes si Dan al III-lea. Vlad Tepes patrunde prin Bran in Tara Barsei „atacand sate, cetati si orase”, unde a dat foc granelor, iar pe cei prinsi i-a tras in teapa in apropierea capelei Sf. Iacob din Brasov. Apoi, trecand muntii cu Dan si oamenii acestuia il pedepseste pe pre­ten­den­tul la tronul Tarii Ro­ma­nesti prin slujba de inmormantare, taierea capului si in­gro­pa­rea acestuia.

Urmand a se confrunta cu puternica armata otomana condusa de Mahomed al II-lea, care a invadat teritoriile romanesti la inceputul verii lui 1462, Dracula aplica cu intelepciune tactica parjolirii pamanturilor si isi organizeaza armata strategic pen­tru a apara tinuturile atacate de turci. Astfel, muntii si batranele paduri din jurul Bra­nu­lui au devenit refugiul soldatilor, dar si adapost pentru femei si copii.

La15 august 1462, Albert Istemmezö, le-a cerut locuitorilor Brasovului si Branului sa faca pace cu Radu cel Frumos, bazandu-se pe o atitudine diplomatica ne­favorabila lui Dra­cula mani­fes­ta­ta in cercurile oficiale transilvanene, care con­si­de­rau ca Branul, o cale de o esentiala importanta eco­no­mica, stategica si militara, tre­bu­ie sa fie eliberata de sub in­flu­en­ta lui Vlad, pentru a putea asigura o legatura intre Ra­du cel Frumos si sustinatorii sai din Tran­silvania.

Dupa epuizanta confruntare cu Mahomed al II-lea, din care Vlad Dracula a iesit invingator, in ciuda tradarii nobililor care nu-I acceptau intransigenta, el a plecat la Brasov pentru a intalni armata lui Matei Corvin care, cu greu, a cucerit orasul pe 20 noiembrie 1462.

Michael Beheims scria ca Vlad, care inca avea o armata puternica, a tra­ver­sat Carpatii si a ajuns in Brasov unde a purtat indelungate negocieri cu Matei Cor­vin. Dupa aceasta intalnire, printul valah a trecut inapoi muntii acompaniat de avan­gar­da armatelor ali­ate, cu al caror ajutor Vlad spera sa-si urmareasca dusmanii si sa-si continue lupta im­po­triva otomanilor. Printul Vlad si capitanul armatei regelui Un­gariei, Jan Giska, cu luptatorii lor, pe atunci in serviciul lui Matei Corvin, au ramas in munti pentru a astepta restul armatei ungare. La inceput, Jan Giska a fost trimis sa-l sprijine pe Dracula, dar oponentii sai tran­sil­va­neni au realizat ca valahul trecea printr-un moment critic astfel ca, profitand de atmosfera nefavorabila, au conceput o fal­sa scrisoare de tradare chipurile semnata de Dracula, pe care I-au aratat-o Re­ge­lui. Acesta fiind date, Matei Corvin, nedorind sa sa se implice intr-o actiune atat de ris­canta in josul Dunarii, ordona ca Dracula sa fie arestat. Locul stabilit pentru prin­de­rea lui Dracula, care se presupune a fi zona Branului, este dificila pentru des­fa­su­ra­rea unei armate, aici pana si carele treceau doar cate unul in sir indian, de ingust ce era drumul. Pus in imposibilitatea de a-si demonstra considerabilele calitati mi­li­ta­re, Dra­cula este capturat la 26 noiembrie 1462. In strmtoarea dintre stancile Pietrii Cra­iului, Vlad este legat cu lanturi si, trecand prin Bran – unde pentru scurt timp a fost incarcerat in pivnitele Castelului Bran – el este transportat la Medias, Alba Iulia si apoi in temnitele regale din Visegrad si Buda.

Documentele care atesta ca Vlad Dracula a trecut de atat de multe ori prin Bran si a stabilit relatii economice si militare cu Castelul Bran, vorbesc despre im­por­tan­ta rolului jucat de trecatoare si castel in relatiile dintre Transilvania si Valahia.

In octombrie 1476, cand Vlad Tepes se afla la Brasov urmand a trece pe la Bran in Tara Romaneasca pentru a-si ocupa tronul in cea de-a treia domnie, le acor­da brasovenilor libertatea de a face comert „in toate targurile si locurile din tara dom­ni­ei mele, cum a fost si mai ’nainte asezamantul cel vechi din toate cate le va fi de tre­buinta si vor pofti”.

Vlad Tepes a ajuns insa foarte repede in situatia de a incalca privilegiul acor­dat brasovenilor intrucat negustorii din tara sa, cum spune, „nu se pot hrani saracii”. Li­mitarea negotului brasovean in Tara Romaneasca nu este numai opera lui Vlad Tepes, deoarece in 1478-1482 Basarab cel Tanar scria negustorilor orasului de pes­te munti „sa se inteleaga” cu negustorii din tara sa ca „sa luati marfa de la negustorii nostri la hotar”.

In 1897, scriitorul irlandez Bram Stoker publica thrillerul „Dracula”, apreciat de Oscar Wilde ca fiind „cea mai frumoasa poveste a tuturor timpurilor”. Asemanarile din­tre Castelul Bran si castelul contelui Dracula din roman i-a deter­mi­nat pe nu­me­rosi cercetatori si jurnalisti sa afirme ca locul unde se petrec aventurile descrise de Sto­ker este chiar Castelul Bran, desi romancierul nu a trecut niciodata in viata sa prin Bran. Trebuie accentuat insa, o data in plus, ca povestea lui Bram Stoker nu are nici o le­ga­tura cu printul roman, Vlad Tepes, si in consecinta, ea poate atrage o um­bra nefa­vo­ra­bi­la asupra figurii istorice a acestuia, a carui viata si fapte trebuie cu­nos­cu­te de lume asa cum s-au petrecut ele in realitate. Personalitatea si actele sale tre­bu­ie evaluate just, iar reputatia sa este inestimabila.

Numeroasele filme realizate la Bran, nenumaratele articole scrise aici, mi­lioa­ne­le de turisti dornici sa descopere una dintre cele mai fascinante mituri ale se­co­lu­lui, precum si documentele autentice ce il insotesc, frumusetea locurilor, os­pi­ta­li­ta­tea gazdelor, sunt tot atatea motive pentru care merita sa vii la Bran.

Popularitatea cunoscuta de povestile si anecdotele despre Printul Dracula, pre­cum si larga circulatie in tarile slave a legendelor despre omorurile savarsite de „printul – vampir”, dovedesc, o data in plus, interesul pe care il trezeste Vlad Tepes si Branul, implicit.

Comparand cu numeroasele dovezi care vin sa motiveze actiunile sale se­ve­re, istoricii considera ca acuzatiile extrem de crude pronuntate impotriva lui Vlad Dra­cula sunt in contradictie cu logica istoriei si legile tarii din acea epoca.

Printul Vlad Tepes-Dracula trebuie sa ramana in memoria istoriei ceea ce a fost pentru po­po­rul sau: un simbol al justitiei, exponent prin excelenta al luptei pentru nea­tarnarea si libertatea tarii sale, model de curaj si inteligenta puse in slujba celor mai nobile cauze, geniu militar plin de in­ven­ti­vi­tate, inegalat diplomat si om politic de pri­ma marime in epoca, pilduitor exemplu de aparator si iu­bi­tor al tarii si neamului sau. Cine cunoaste istoria poporului roman, poate cu usurinta sa inteleaga ca fara Dra­cula Voievod aceasta ar fi lipsita de una din cele mai de seama personalitati, dar si de un mo­ment de importanta exceptionala pentru libertatea sa.

Stapanirea cetatii si orasului de catre Brasov dupa 1498 aduce insemnate mo­dificari in primul rand in organizarea si functionarea lor. Orasul si districtul Brasov (format din 13 tar­guri si comune libere) alegeau in fiecare an doi castelani care ad­mi­nistrau veniturile si chel­tu­ielile cetatii Branului si domeniului acestuia. Veniturile ce­­tatii rezultau din venitul mo­ra­rilor, venitul din piper, venitul de la bautura vanduta in ce­­tate, venitul realizat din vama ce­ta­-tii, venitul din birsagurile juzilor din Brasov si dis­trict, venitul din dijma oilor, venitul re­zul­tat din taxa tiganilor din district, venitul dij­mei din satele domeniului, venitul din se­ma­na-tul si van­­zarea inului, dijma stupilor din domeniu, dijma porcilor, censul de pe domeniu, taxa vi­ge­si­matorilor pentru slu­ji­to­rii din cetate, venitul sarii de la Feldioara si altele.

Dupa expirarea mandatului de un an castelanii puteau fi realesi. Exceptie a facut romanul Gheorghe Olah (sau Gheorghe Romanul), care a fost ales pe timp de 10 ani. De la mijlocul secolului al XVI-lea, castelanii nu mai sunt alesi de intregul dis­tri­ct, ci numai de judet si senat, ca apoi judetul sa fie cel care ii numeste.

Cas­telanul era in primul rand conducatorul militar al cetatii, apoi administratorul do­me­­niului si judecator suprem al acestuia. Erau numiti cate doi tocmai pentru a putea fi ga­sit intotdeauna unul dintre ei (castelanii) sau pentru a sta la cetate permanent (vice­­cas­te­lanii). Castelanii nu primeau salarii, doar gratificatii si li se plateau de­plasarile la cetate sau pe domenii.

Ca administratori ai cetatii si domeniului acestuia, vicecastelanii sau par­ca­la­bii con­du­­ceau o serie de lucrari, cum ar fi reparatii de tamplarie, zidarie, fierarie, so­be „cu cahle lustruite”, ferestre (discuri de sticla in rama metalica), sau de alta na­tu­ra, ca pictarea in 1512 a bisericii din cetate de catre Dominic, executarea a patru bla­zoane in sala mare si doua oro­logii solare in curte de catre Gregorius in 1535, vo­psirea si revopsirea blazoanelor de pe usi, precum si slujbele din biserica cetatii s.a.m.d. Toate acestea erau platite in raport cu valoarea lucrarii.

Parcalabii aveau grija de inzestrarea cetatii cu arme, dar si cu mobilier sau al­te obiecte, inclusiv alimente si cele necesare bucatariei. Ei mai aveau in grija si moa­ra de malt de la poalele cetatii, precum si joagarul.

Din anul 1600, administrarea domeniului este preluata de judetul si cojudetul Bra­sov. Con­du­ca­torii cetatii purtau si alte denumiri, nu numai de castelani, ci si prae­fec­ti, aediles, dis­pen­sa­to­res, patroni inspectores. Toate aceste denumiri vorbesc des­­­pre rolul lor administrativ. Ace­st lucru se reflecta si in modificarile pe care le-a su­­ferit castelul dupa 1498, cand turnul din par­tea de rasarit se dubleaza cu pa­ra­ment de bosaje: se amenajeaza logia din interior si se inal­ta zidurile de incinta mo­di­fi­candu-se in sensul amenajarii cu doua randuri de metereze, ce­le inferioare pentru ar­tilerie, iar cele de sus de pe drumul strazii pentru arme usoare in­di­vi­du­ale. In ace­ea­si perioada se inalta si turnul central, donjonul si pilastrii cu console cu du­blu­te­r.

II.2. Biserica din Bran

A fost construita in 1820 si pictata in 1836 si poarta hramul Adormirea Maicii Dom­nului. Pla­nul sau are un naos cu patru travee, flancat in extremitatea estica de do­ua abside semi­cir­cu­la­­re in interior si poligonale in exterior. In vest, deasupra unui ves­ti­bul, se afla turnul clopotnitei. Ab­sida altarului este, de asemenea, semicirculara in in­te­ri­or si poligonala in exterior. Fatadele sunt tencuite si varuite, iar ferestrele sunt inalte, fa­ra ancadramente. Cornisa este subliniata de un profil din tencuiala. Turnul decorat pe toa­ta inaltimea cu pilastri neoclasici confera o nota ori­gi­nala, constructia pastrand struc­tu­ra originala.

II.3. Vama veche din Bran

Constructia dateaza din secolul al XVIII-lea, aici functionand in trecut vama din tre­catoarea Bran – Rucar. Astazi este muzeu.

II.4. Case memoriale din zona Bran

Sextil Puscariu (1877-1948) – lingvist, filolog si istoric, membru al Acad. Ro­mane

Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Presedintele Consiliului National Romanesc din Bran, sem­na­tar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil si primar al lo­ca­litatii Bran.

Dr. Iosif Puscariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din Brasov

Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de stiinta si neurolog de re­nume mon­dial, membru al Academiei de Stiinte Medicale.

Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei si mem­bru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte, legat de Bran prin ori­gi­ne si iubire.

Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultatii de Istorie din Bu­­cu­re­s­ti, cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.

Fundatia Profesorului Ioan Clinciu.

II.5. Muzeul etnografic in aer liber din Bran

Este amenajat in parcul din vecinatatea Castelului Bran. In acest muzeu au fost adu­se si re­­con­sti­­tuite unele din cele mai vechi si mai tipice constructii din zona. Deschis pen­tru public in 1961, mu­­zeul numara in 1981, 14 gospodarii taranesti si instalatii teh­ni­ce. Monumentele au fost se­­lec­tio­nate si grupate pe baza cercetarilor din 1958-1960.

II.6. Portul popular in zona Bran

Portul popular branean a evoluat lent, pastrandu-si specificitatea, unitatea sti­lis­ti­ca si ar­mo­nia, dar fiind in acelasi timp influentat de portul din Muscel. Epoca sa de ma­xi­ma inflorire este con­siderata a fi a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si pana in pri­me­le decenii ale secolului nos­tru. Portul popular din zona Branului, inrudit cu cel al zo­ne­lor invecinate – Muscel si Dam­bo­vi­ta – scria Titus Hasdeu in 1979, releva unele tra­sa­turi specifice, explicabile pe de o parte prin natura ocupatiilor, iar pe de alta prin asi­mi­larea si redarea in forme locale a unor elemente de fond transilvanean. Diferentierile por­tului pe baza de varsta, sex, anotimp, conditii sociale, au dus la o creatie populara de­osebit de interesanta prin varietatea pieselor componente ale costumului, bogatia co­lo­ristica si ornamentala. Din piesele costumului femeiesc se remarca iile cusute sau alese cu lana sau bum­bac in tonuri de rosu si negru cu fire aurii si argintii, fota larga cu pulpane in vargi, in­­cretita in spate, stergarul de cap din bumbac sau borangic, laibarica de catifea neagra.

Costumul barbatesc este mai redus ca numar de piese. Camasa larga din panza de in sau bumbac, coarecii si laibaricele lucrate din zeghii, pieptare, cojocele, caciulile si glu­ga definesc structura portului pastoresc deosebit de bine pastrat in toata zona.

III. Oferta ospitaliera a localitatii Bran

Fondata in 1992, societatea romana de turism rural, ecologic si cultural, denumita sem­ni­fi­cativ “Bran-Imex”, a reprezentat de-a lungul timpului un model de agentie profesionala spe­ci­a­li­za­ta in cazarea turistilor in gospodarii. In acelasi timp, agentia Bran-Imex este si initiatoarea con­sti­tuirii ANTREC.

Initial s-au facut cazari la 4-5 case situate in imediata vecinatate a Branului, ul­te­ri­or ex­tin­zandu-se posibilitatile de cazare si in satele si comunele limitrofe. Baza ma­te­ria­la a so­cie­ta­tii este con­sti­tuita din 216 gospodarii expertizate de firma, ele fiind eva­lua­te dupa mai multe ca­rac­te­ristici:

capacitatea de cazare, numar de camere, locuri;

capacitatea de asigurare a conditiilor igienico-sanitare;

spatiile destinate prepararii si servirii meselor;

posibilitatea de asigurare a hranei si buna depozitare;

dotarile facultative in camerele de cazare (televizor, radio, telefon, frigider)

dotari facultative in gospodarii (parcari, spatii de recreere, terenuri de sport)

Din aceste gospodarii identificate, primele (din Romania) au fost omologate, pri­mi­nd la data de 18 ianuarie 1996 primele certificate de clasificare pe stele a fermelor agro­turistice. La aceste gos­podarii se mai adauga un numar de ferme si pensiuni care au fost verificate de catre re­pre­zen­tantii Ministerului Turismului si cu ajutorul spe­cia­lis­ti­lor din cadrul ANTREC – Brasov care fac par­te din Comisia Tehnica de Omologare, aces­tor gospodarii intocmindu-li-se dosare, fiind ve­ri­fi­ca­te conform criteriilor de omo­lo­ga­re elaborate de catre Ministerul Turismului.

Dezvoltarea turismului rural si ecologic, in ultimii ani, initiat chiar in Bran, de So­ci­e­tatea Bran-Imex – a determinat aparitia unui numar insemnat de pensiuni taranesti, nu­­mar in continua cres­te­re (67 in 1997 si 216 in 1998), cu numar de locuri de cazare va­­riind intre 2 si 16. Toate aceste pen­siuni sunt omologate, ele figurand in catalogul ANTREC.

Tabel III.1. Evolutia numarului pensiunilor din zona Bran-Moeciu in perioada 1998-2000

Localitatea

1999

% ‘99/’98

2000

Moeciu-Cheia

Moeciu de Jos

Predelut

Moeciu

Bran Poarta

Bran



Sohodol

Simon

Poarta

Sirnea

Pestera

0

TOTAL

Sursa: Bran-Imex (2001)

Tabel III.2. Evolutia numarului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

Localitatea

% ‘99/’98

% ‘00/’99

Moeciu-Cheia

Moeciu de Jos

Predelut

Moeciu

Bran Poarta

Bran

Sohodol

Simon

Poarta

Sirnea

Pestera

TOTAL

Sursa: Bran-Imex (2001)

Numarul de pensiuni si implicit de locuri de cazare a crescut in fiecare an (cea mai mare crestere a fost inregistrata in 2000 in Sirnea unde numarul pensiunilor a cres­cut cu 500% fata de 1999, an in care, fata de anul precedent, acest numar scazuse cu 33,3%), aceasta datorita incurajarii dezvoltarii acestei forme de turism prin acordarea de fa­cilitati pentru persoanele care investesc in turismul rural.

IV. Circulatia turistica in cadrul unitatilor de cazare

Cele mai multe locuri de cazare apartin pensiunilor incadrate agentiei Bran-Imex. Aces­tea reprezinta, de altfel, cea mai reprezentativa forma de cazare pentru turismul rural. De la in­fi­in­­tarea agentiei, numarul turistilor care au apelat la serviciile de cazare si ma­sa oferite de pen­si­u­­nile acesteia a crescut din ce in ce mai mult, o data cu cresterea nu­marului gospodariilor ce fac par­te din agentie.

In Bran a fost construit in 1970 un hotel al Cooperatiei – Hanul Bran – menit sa atraga tu­ristii si, in acelasi timp, sa descurajeze cazarea la fermele particulare. Astazi el functioneaza concurand cu pensiunile si fermele agroturistice. Totusi, numarul turistilor este destul de ridicat, mai ales in tim­pul sezonului de vara.

In tabelul IV.1. prezentam situatia statistica a turistilor cazati in pensiunile Bran-Imex, in Hanul turistic Bran si in fermele agroturistice, pentru a ilustra cresterea sem­ni­fi­ca­tiva a numarului lor, in paralel cu cresterea nu­ma­rului pensiunilor ce colaboreaza cu agentia Bran-Imex pentru oferirea serviciilor de ca­zare si masa.

Tabel IV.1. Numarul turistilor in turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000)

An

Tip echipament

Romani

Straini

Total turisti

Pensiuni turistice

Han turistic Bran

707




Pensiuni turistice

Han turistic Bran

412

Pensiuni turistice

Ferme agroturistice

Motel Bran

874

171

328

Sursa: Bran-Imex (2001)

In anul 1998 au fost cazati in pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turisti din care 2987 romani si 1316 straini, iar in Hanul turistic Bran au fost ca­za­­ti un total de 3709 turisti, din care 3002 romani, iar 707 straini, acestia din urma fiind cu 46,27% mai putini decat in pensiunile turistice atestate ANTREC. Media sejurului a fo­st de 2 zile in trimestrele I, II si IV si de 6 zile in trimestrul III, aceasta medie ramanand va­­la­bila si pentru anii urmatori (1999, 2000).

In anul 1999, ca urmare a cresterii numarului de locuri in pensiunile turistice, a cres­cut si numarul de turisti, acesta ajungand la 4579 (3031 romani si 1548 straini), cu 6,41% mai mare decat in anul pre­cedent. Numarul turistilor cazati in Hanul turistic Bran a cunoscut o scadere cu 14,07% fata de anul precedent, o crestere mai mare con­sta­tan­­du-se in cazul turistilor straini, care au fost cu 41,73% mai multi decat in anul pre­ce­de­nt, in comparatie cu numarul turistilor romani care au fost doar cu 7,56% mai putini in 1999 comparativ cu 1998.

In anul 2000 se observa modificari in totalul turistilor cazati in pensiuni – 3214 ro­ma­ni si 1624 straini, ambele categorii cunoscand cresteri, iar in cadrul fermelor ag­r­o­­tu­ris­tice au fost cazati in total 1045 turisti (874 turisti romani si 171 turisti straini).

Dupa 1998, fluxul de turisti a inceput sa creasca si sa nu mai fie concentrat doar in trimestrul III, ci si in trimestrele I si IV cand satele din zona Bran-Moeciu sunt soli­ci­ta­te pentru diversele manifestari traditionale.

Tabel IV.2. Evolutia in timp a numarului de turisti cazati in pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

An

Turisti romani

%

Turisti straini

%

Total turisti

%

-

-

-

Sursa: Bran-Imex (2001)

Numarul turistilor romani si straini cazati in pensiunile turistice, ca urmare a cres­te­rii numarului unitatilor de cazare, a cunoscut o crestere continua in perioada 1998-2000. Astfel, ponderea in 1999 a numarului de turisti cazati in pensiuni turistice (fata de 1998) a crescut cu 6,41% (cresterea mai mare a cunoscut-o numarul turistilor straini ca­za­ti), iar in 2000 cresterea a fost de 5,65%, numarul turistilor straini cazati in pensiuni fi­in­d in crestere, dar nu atat de semnificativa ca in anul precedent. In 2000 o crestere sem­­nificativa a cunoscut numarul turistilor romani cazati in pensiunile din zona Bran-Mo­eciu – 6,03%.

Calculul coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare:

Nr. innoptari turist

CUC = -------- ----- ------ - x 100 %

Nr. locuri disp. x 365 zile

Tabelul IV.3. Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. locuri):

1998

1999

2000

Nr. innoptari turist

13.727

22.893

24.190

Nr. locuri cazare

376

806

1286

CUC

10%

7,76%

5,15%

Calculul duratei medii a sejurului:

Nr. innoptari turist

Durata medie a sejurului = ----- ----- --------- ----- ---- zile

Nr. total al turistilor

Tabel IV.4. Durata medie a sejurului (zile):

1998

1999

2000

Nr. innoptari turist

13.727

22.893

24.190

Nr. total turisti

4303

4579

4838

Dms [zile]

3,19

4,99

5

Calculul indicatorului densitatii turistice:

a.      in raport de populatie:

Nr. turisti

dp = ----- ----- ------------ %

populatia totala

b. in raport de suprafata

Nr. turisti

dt = ----- ----- ------------ km2

suprafata totala

Tabel IV.5. Calculul indicatorului densitatii turistice in raport cu populatia si cu su­prafata comunei Bran:

1998

1999

2000

Nr. total turisti

4303

4579

4838

Populatia Branului

5669

5752

5794

Suprafata Branului

6218

6218

6218

dp [loc]



0,759

0,796

0,835

dt [ha]

0,692

0,7364

0,778

Incepand cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog ce include oferta turistica ru­rala la nivelul in­tregii tari. Brosura cuprinde oferta turistica din cele 5 zone ale tarii (Mol­dova si Bu­co­vi­na, Dobrogea, Muntenia si Oltenia, Maramures, Crisana si Banat, Tran­silvania). Fie­care echi­pament turistic este prezentat cu ajutorul unor pictograme ce in­clude:

numar persoane ce pot fi cazate

suprafata

numar camere cu 1,2,3 paturi

numar de bai

numar de dusuri

telefon

incalzire

mic dejun

toaleta

televizor

masina de spalat

acceptare animale

curte

limba straina vorbita de gazda (F; G; E; R;I;S)

distanta la cel mai apropiat oras din zona

O centralizare a tuturor datelor privind gospodariile clasificate din satul turistic Bran, evi­den­tiaza urmatoarele: suprafata minima de cazare a unei gospodarii este de 23 m2 cu po­sibilitatea de a caza 4 persoane, iar suprafata maxima de 162 m2 putand caza 16 per­soa­ne. Gospodariile au in general camere cu 2 paturi si cu baie. Pentru sezonul rece, ma­joritatea gospodariilor sunt prevazute cu incalzire. Aproape toate echipamentele au in dotare masini de spalat, ofera mic dejun si au curte. Proprietarii vorbesc limbi straine de circulatie internationala: franceza, germana si engleza, dar si italiana sau spa­ni­ola.

Din punctul de vedere al tarifelor practicate in zona Bran, societatea Bran-Imex, care este singura specializata in turismul rural din acest perimetru, avea urmatoarea oferta la nivelul anului 1998:

Tabel IV.6. Oferta de preturi in turismul rural – zona Bran 1998 ( tarif/pers.)

Reduceri (grup min.15 pers, min. 2 nopti)

sau camera min. 1 luna

Cazare

Single

7 USD

9 USD

10 USD

6 USD

8 USD

9 USD

Dubla

9 USD

11 USD

12 USD

8 USD

10 USD

11 USD

Tripla

11 USD

13 USD

15 USD

9 USD

11 USD

13 USD

Masa

Pensiune completa:

10 USD

Mic dejun

Dejun

Cina

2 USD

4 USD

4 USD

Pensiune completa:

9 USD

Mic dejun

Dejun

Cina

1,8 USD

3,6 USD

3,6 USD

Sursa: Oferta ANTREC, Bran-Imex (1998)

Fata de alte zone (exemplu litoral sau Bucovina), in Bran nu sunt practicate di­fe­ren­­tieri de tarife pentru turistii straini si romani, acest lucru fiind in concordanta cu reco­ma­­n­da­ri­le Ministerului Turismului, de practicare a unor tarife nediferentiate.

V. Concluzii si propuneri de valorificare a zonei Bran

Aspectele turismului in ariile rurale se incadreaza cel mai bine turismului cultural, cu accent pe intelegerea stilurilor de viata contrastante si a interschimbului de cu­nos­tin­te si idei. De aceea, turismul rural ii atrage pe cei in cautare de contact personal si in­te­rac­­tiune cu diverse culturi, medii si grupuri de oameni. Printre aceste manifestatii se nu­ma­ra: turismul recreational cu accent pe solicitare fizica si pe activitati legate de mediu (ci­clism sau drumetii montane), turism ecologic cu accent pe natura si vizitarea pe­isa­je­lor contrastante (vizite in parcuri si rezervatii nationale), turismul mostenirii istorice care se concentreaza pe locuri sau evenimente istorice, adesea cu scop educational. Tu­ris­mul rural poate, de asemenea, sa includa calatorii de o zi dintr-un loc in altul, intr-o ma­nie­ra secventionala, in contrast cu turismul urban unde accentul cade pe destinatia ur­ba­na ca focus pentru activitati turistice urbane.

In planificarea turismului rural este necesara o cooperare intre toate organizatiile, co­misiile si organismele implicate in aceasta activitate. In Marea Britanie, Countryside Co­mmission (forul care se ocupa de dezvoltarea spatiului rural, mai ales din punct de ve­­dere turistic) considera in 1998 ca turismul rural capabil sa se autosustina vine ca o so­­lu­tie pentru a minimiza impactele negative asupra mediului, culturii si vietii sociale.

In tarile Europei Occidentale, destinatiile rurale ocupa o pondere tot mai mare din to­talul destinatiilor de vacanta. Stresul cotidian al vietii citadineii indeamna pe locuitorii marilor metropole sa caute linistea mediului inca netransformat radical de civilizatie. Si daca in tarile superdezvoltate din vest acest mediu rural a inceput sa se modernizeze din ce in ce mai mult, la noi in tara, traditia si obiceiurile sunt inca foarte bine conser­va­te. In incercarea de a cunoaste o alta tara si oamenii sai, alte traditii, numerosi turisti stra­ini aleg ca destinatie Romania, mai ales ca urmare a promovarii ofertei turstice rura­le efectuate de ANTREC la targurile si expozitiile organizate peste hotare.

Conditiile socio-economice actuale au dus la degradarea bazelor de cazare ale sta­tiunilor de traditie de pe litoral sau din zona montana. Dar in timp ce hotelurile alta­da­ta moderne sunt lasate sa se paragineasca, au aparut alte baze de cazare, in mediul ru­ral, de dimensiuni mai mici dar mai usor de intretinut si adaptat la nevoile actuale ale tu­ris­mului. Casele taranesti au luat locul complexelor hoteliere in topul preferintelor tu­ris­ti­lor. Dintre motivele cele mai importante avute in vedere in alegerea ca destinatie a pen­si­u­nilor turistice, enumeram:

confortul din ce in ce mai ridicat pe care il ofera fermele si pensiunile agro­tu­ris­tice pe fondul preocuparii constante si permanente a gazdelor pentru sa­tis­fa­cerea cerintelor clientului;

in statiunile traditionale, de tip citadin, turistul se simtea doar o parte a unei ma­se de turisti in timp ce in sate el este privit individual si tratat aparte; de do­rintele lui se tine cont in alcatuirea meniului, spre exemplu;

intimitatea sporita conferita de faptul ca pensiunile sunt de dimensiuni incom­pa­rabil mai reduse decat hotelurile;

crearea unor relatii de prietenie cu familia gazda si mentinerea legaturilor ani de zile, cu revenirea in aceeasi pensiune mai multi ani la rand;

oferta de produse proaspete din gospodaria taraneasca, preparate de turisti sau de gazda la cererea turistilor;

un mediu mai putin poluat.

Propunere program turistic “Vacanta in zona Bran” pentru turisti straini

Ziua I: sosire la Aeroportul Otopeni, plecare spre Bran. Cazare in gospodariile satenilor. Masa de seara.

Ziua II: mic dejun, vizita la Castelul Bran si la complexul muzeal taranesc. Pranz. Dupa ami­aza libera. Spre seara, organizarea unei mici petreceri in functie de sezon: vara in aer liber, iarna, langa vatra – intalnire cu femeile din zona, posibilitate de a vedea si prac­­tica diferite mestesuguri traditionale: torsul lanei, tesut, etc. Seara romaneasca: ma­sa traditionala, muzica, dansuri populare din zona.

Ziua III: mic dejun, excursie in comuna Moeciu (cu autocarul, biciclete, carute, sanii, etc). Masa la una din pensiunile turistice. Cina.

Ziua IV: mic dejun, excursie in Brasov si Poiana Brasov, cu vizitarea orasului, a Bisericii Ne­gre, Primei Scoli Romanesti si Bisericii Sf. Nicolae. Pranz in Poiana Brasov. Cina la Bran.

Ziua V: mic dejun, excursie in satul Dambovicioara, vizitarea Pesterii Dambavicioarei si Pes­­terii Ursilor. Pranz. Vizitarea gospodariilor taranesti, cu participarea turistilor la acti­vi­ta­­tile domestice. Intalnire cu mesteri populari, posibilitatea achizitionarii de produse de ar­tizanat. Cina la Bran.

Ziua VI: mic dejun, excursie pe cararile din Piatra Craiului. Masa de pranz in natura. Cina la Bran.

Ziua VII: mic dejun, excursie la Fundata. Intalnire cu mesterii populari si observarea sau prac­ticarea unor vechi indeletniciri (tesutul covoarelor, confectionarea costumelor po­pu­la­re), posibilitatea achizitionarii de produse de ar­tizanat. Masa la o stana. Seara foc de tabara si divertisment.

Ziua VIII: mic dejun. Plecarea spre aeroportul Otopeni. Imbarcarea in avion.

Costul unei excursii de 7 nopti petrecute in Bran-Moeciu: 199USD (grup de 42 turisti straini exclusiv biletele de avion)

Conditii de transport-cazare-masa:

autocar 3 ***

pensiuni

masa la pensiuni (se ofera gratuitate la mesele servite la stana si cina de despartire)

taxe vizita 10USD

Bibliografie

Ionescu Dunareanu Ion: “Muntii Piatra Craiului”, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1986

N. Popescu: “Muntii nostri”, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1986

“Castelul Bran” – Brosura, Colectia Tezaurul Romaniei, 1997

Nicolae Stoiceascu, „Vlad Tepes”, Ed. Acad., Bucuresti, 1976

XXX (1998-2000) – Buletine informative ANTREC, Bran

Referat luat de pe www.e-referate.ro

Webmaster : Stefanutz









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1074
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site