| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
TIMISOARA - BOCSA - RESITA - CARANSEBES - BAILE HERCULANE - ORSOVA - DROBETA-TURNU SEVERIN - BAIA DE ARAMA - TIRGU-JIU - BAIA DE FIER - NOVACI - HATEG - DEVA - BRAD - SEBIS - PINCOTA - ARAD - TIMISOARA
a. TIMISOARA - DROBETA-TURNU SEVERIN (242 km) Km O (DN 6) TIMISOARA
Municipiul Timisoara, cel mai mare oras din vestul tarii, este situat in Cimpia Banatului, pe riul Bega, al carui canal (canalul Bega) il strabate de la est la vest. Prima atestare a localitatii dateaza de la inceputul secolului al XIII-lea (1212), cind este consemnat Castrum Timisiensis (cetatea de pe Timis). Orasul va cunoaste o rapida evolutie in veacurile XIV-XV ajungind principalul centru urban al Banatului.
Intre 1552-1718 Timisoara s-a aflat sub ocupatie otomana, aici fiind resedinta unui pasalic al Portii. Dupa 1718 in Banat s-a instaurat dominatia habsburgica care a durat pina la Marea Unire din 1918. In aceasta perioada s-a reconstruit cetatea, s-a trasat canalul Bega, s-au infiintat primele manufacturi. Timisoara s-a numarat printre cele dintii orase din lume unde s-a introdus tramvaiul cu cai (1869), aici s-a folosit pentru intiia oara transportul in comun pe apa (pe canalul Bega), orasul fiind primul din Romania care a introdus iluminatul electric al strazilor (1884).
Timisoara, unul dintre cele mai mari orase din tara, detine in prezent un puternic profil economic (unitati ale industriei electrotehnica, chimica, alimentara, prelucrarea lemnului, textile, incaltaminte etc.) si are o importanta functie cultural-artistica si stiintifica (centru universitar, numeroase institute de cercetare stiintifica, edituri, presa literara, teatru, opera s.a.).
In orasul-martir Timisoara, la 16-17 decembrie 1989, s-a aprins flacara Revolutiei care avea sa duca peste putine zile, la 22 decembrie, la rasturnarea dictaturii si reinstaurarea libertatii si democratiei in Romania.
Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL TIMIS cu sectie de istorie (vestigii neolitice, dacice si romane, documente medievale, arme, numismatica, numeroase exponate referitoare la epocile 48 moderna si contemporana etc.), Sectie de arta (creatii ale pictorilor romani si ale artistilor din scolile italiana, germana, flamanda), Sectie de etnografie (sector pavilionar cu colectii de costume, tesaturi, ceramica, pictura pe sticla; sector in aer liber, in Padurea Verde, care cuprinde gospodarii traditionale, instalatii tehnice populare etc.) si Sectie de stiintele naturale (printre altele, bogate colectii ornitologice si de lepidoptere); CASTEL (secolul al XIV-lea; refaceri in veacul trecut); VESTIGII ALE VECHILOR FORTIFICATII; BISERICA ROMANO-CATOLICA (secolul al XVIII-lea; baroc); PRIMARIA VECHE (monument de arhitectura; 1731-1734, stil baroc); PALATUL DICASTERIAL (monument de arhitectura din secolul trecut; edificiu cu 450 de camere); CATEDRALA ORTODOXA; OPERA DE STAT (stil romanesc traditional); MONUMENTUL OSTASULUI ROMAN (1962; Iulia Onita); STATUIA lui Gh. Doja; BUSTUL lui Decebal (1974; P. Mercea); NUMEROASE PARCURI (Parcul Central, Parcul Poporului, Parcul Rozelor, Parcul Botanic, Parcul Elevilor etc., majoritatea aflate de-a lungul Begai) etc.
PADUREA VERDE (6,3 km2) legata de centrul Timisoarei prin linie directa de tramvai si strabatuta pe latura sa sud-vestica de mica si ingusta albie a piriului Behela, reprezinta unul dintre locurile de agrement cele mai indragite de localnici. Stejarul constituie arborele majoritar in compozitia padurii (exemplarele monumentale de stejari batrini produc o impresie deosebita vizitatorilor), dar se mai intilnesc, in proportie redusa, jugastrul si alte specii. Fauna padurii cuprinde, in efective reduse, caprioare, iepuri, mistreti, precum si o mare varietate de pasari locale si de pasaj.
IMPREJURIMI
BAZOS (17 km pe DN 6, apoi 3 km pe DL) unde se afla un PARC DENDROLOGIC (60,4 ha) amenajat la sfirsiul secolului trecut. Climatul submediteranean si solurile de lunca favorizeaza, in special, dezvoltarea speciilor arboricole exotice.
Din suprafata totala a parcului, o portiune de 7,8 ha formeaza REZERVATIE STIINTIFICA compusa din Parcul dendrologic mare, Parcul american si o pepiniera pentru specii exotice. Din cele cca 400 de specii de arbori si arbusti exotici se remarca stejarii (peste 20 de specii: Quercus montana, Q. velutina, Q. borealis), caria (Carya nucet, C. ovala, C. glauca), copac in genul nucului, unul dintre cei mai mari arbori din Europa, magnoliile, artarul tataresc, paltinul rosu (A. rubrum), castanul, platanul american (Platanus occidentalis), catalpa (Catalpa bignonioides), bujorul lemnos (Paeonia arborea).
BUZIAS (37 km pe DJ 586), STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata la contactul Cimpiei Timisului cu Dealurile Poganisului. Climat de cimpie, cu caracter continental moderat; temperatura medie anuala este de 11C (in iulie, 20,8C, iar in ianuarie, 0,1C); precipitatii medii anuale in jur de 750 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, majoritatea folosite in cura externa (apa minerala extrasa prin forajul Apemin se imbuteliaza); mofeta; bioclimat sedativ de crutare.
Indicatii: afectiuni cardiovasculare, afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice si centrale, afectiuni asociate.
In parcul statiunii o colonada de lemn, destinata curei de teren, decorata cu motive ornamentale, constituie o amenajare unica in statiunile balneare din tara noastra. In oras, un obiectiv interesant il reprezinta Colectia Iuliana Folea Troceanu, detinatoarea unor valoroase exponate de arta banateana.
Oras situat pe Valea Birzavei, intre inaltimi calcaroase, bogate in zacaminte de fier si carbune.
Pe locul numit "Cracul de aur' se afla urmele unei mine romane de aur declarata rezervatie arheologica; la punctul "Buza turcului' s-au gasit vestigiile unei cetati din epoca fierului. Bocsa, unde inca de la inceputul veacului al XVIII-lea (1719) s-au infiintat un furnal si o topitorie, este astazi un cunoscut centru metalurgic al Banatului.
Municipiul Resita, situat la poalele Muntilor Semenic, de o parte si alta a cursului Birzavei, s-a dezvoltat pe o veche vatra de locuire si permanenta dacica, daco-romana si romaneasca, fapt atestat cie numeroasele descoperiri arheologice (unelte dacice, un mare tezaur monetar roman s.a.).
In anii 1769-1771, la Resita au fost construite primele doua furnale inalte pentru piese de tuci, cuptoare si vetre pentru prelucrarea fierului, ciocane pentru forjare si laminare, depozit pentru minereuri si combustibil, furnalele intrind in functiune la 3 iulie 1771. In anul 1873, in atelierele resitene s-a construit prima locomotiva fabricata pe teritoriul tarii noastre.
Reprezentative pentru municipiul Resita sint Combinatul siderurgic si Uzina constructoare de masini, ultima unitate fiind locul unde se fabrica locomotivele Diesel electrice.
Obiective turistice: MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE; EXPOZITIA PERMANENTA DE LOCOMOTIVE (diferite tipuri de omotive produse la Resita in decurs de peste 100 de ani); MONUMENTUL RESITA 200 (in forma de furnal din care se inalta flacarile unui foc continuu); PLACA MEMORIALA 1848. PREJURIMI CU (10 km pe DL) STATIUNE CLIMATICA PERMANENTA DE IERES LOCAL situata pe valea riului Birzava, la extremitatea lacului de acumulare (cca 4 km lungime, 101 ha suprafata, cca 14 400 000 m3 volum de apa) cu acelasi nume.
Climatul continental moderat, de dealuri si coline, cu influente mediteraneene; temperatura medie anuala este de cca 9,5C (in iulie, 21C, iar in ianuarie, -2C); precipitatiile medii anuale ating 800 mm.
Factori naturali de cura: bioclimat sedativ de crutare.
Indicatii: stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, convalescenta cu stare generala buna.
VALIUG (21 km pe DJ 582 spre sud-est), localitate infiintata dupa 1780 de cei ce pregateau lemn pentru uzinele de la Resita. In amonte de Valiug se afla lacul de acumulare omonim (peste 3 km lungime, 59 ha suprafata volum de apa de cca 10700000 m3), ultimul lac de pe Birzava inainte de a ajunge la obirsiile vaii.
In extremitatea sudica a lacului (5 km pe DL de la yaliug), intr-o frumoasa poiana, se gaseste STATIUNEA CLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL CRIVAIA.
Climat de deal; temperatura medie anuala este de cca 7,5C (in iulie, 18C, iar in ianuarie, -3C); precipitatiile ating in medie 800 mm anual.
Factori naturali de cura: bioclimat de crutare.
Indicatii: nevroza astenica, afectiuni endocrine, afectiuni respiratorii.
SEMENIC, STATIUNE CLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL la care se poate ajunge cu telescaunul de la Valiug (in cca 35 de minute); statiunea este accesibila si pe DN 58 de la Caransebes la Resita, apoi 27 km pe DL pina la Valiug, cu abatere 8 km. Telescaunul, primul din tara noastra, construit de uzinele de la Resita dupa sistemul unui singur cablu, acopera un traseu lung de 2 972 m, intre Valiug si Virful Piatra Goznei, diferenta de nivel fiind de 658 m.
Climat de munte cu unele influente submediteraneene; temperatura medie anuala este de cca 4C (in iulie, 13C, iar in ianuarie, -5C); precipitatiile depasesc 1 200 mm anual; stratul de zapada dureaza aproximativ cinci luni pe an, ceea ce favorizeaza practicarea sporturilor de iarna.
Factori naturali de cura: bioclimat tonic, stimulent.
Indicatii: stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, convalescenta cu stare generala buna, nevroza astenica.
Din statiune se organizeaza drumetii la CHEILE CARASULUI (17 km lungime), REZERVATIE NATURALA, unde se intilnesc numeroase formatiuni carstice: Pestera Buhui, izbucul Lucai, Pestera Comarnic (rezervatie speologica), cea mai mare clin Muntii Banatului, Pestera Racovita, Pestera Liliecilor etc.
De asemenea, se organizeaza excursii la Poiana Goznei, lacul de acumulare Valiug, statiunile Crivaia si Trei Ape. TREI APE (13 km est de Valiug pe D J 582) STATIUNE CLIMATICA PERMANENTA DE INTERES LOCAL situata la confluenta celor trei piraie - Brebu, Gradiste si Semenic - care formeaza riul Timis si care fiind indiguite se aduna intr-un lac de acu-> mulare cu trei brate numit Trei Ape (45 ha suprafata, cca 14 800 000 m3 volum de apa).
Climat de munte; temperatura medie anuala este de cca 7C (in iulie, cca 16C, iar in ianuarie in jur de -5C); precipitatiile medii anuale inregistreaza 800-900 mm.
Factori naturali de cura: bioclimat tonic, stimulent.
Indicatii: nevroza astenica, stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, hipertiroidia benigna, afectiuni ale cailor respiratorii. PESTERA COMARNIC (14 km spre sud, po "Drumul Steagului-1, pietruit, sau 13 km pe DN 58, spre sud, apoi 6 km pe drum forestier la stinga), situata in Muntii Aninei, in raza comunei Carasova, reprezinta o strapungere hidrologica a piriului Ponicova in calcarele care alcatuiesc Cleantul Putnata (681 m alt.). Ea este cea mai frumoasa pestera din Banat si una dintre cele mai mari (5 229 m lungime) si mai impresionante pesteri din Romania. Primele mentiuni despre acest autentic monument al naturii dateaza de la inceputul secolului nostru (1912).
Pestera este alcatuita dintr-un nivel superior, prin care apa nu mai circula, si unul inferior, parcurs temporar de piriul Ponicova. In pestera intilnim formatiuni concretionare exceptionale: valuri, draperii, domuri si coloane, gururi in trepte, in colorit dominind rozul, cu nuante de ocru, cristale de calcita, perle de pestera. Portiunile cele mai minunat ornamentate de ape incarcate cu carbonat de calciu au capatat denumiri sugestive: Orga Mica, Orga , Mare, Muzeul, Zidurile chinezesti, Opera sau Sala de cristal, Nuca de cocos, Crocodilul, Lamiia, Ciupercile, Gemenii, Camila. Pestera, cu statut de rezervatie speologica incepind din anul 1946, este vizitabila numai in grupuri conduse de ghidul specializat, aflat la fata locului.
Pe teritoriul localitatii, situata pe vaile Politioana si Turislav, exista o rezervatie paleontologica cu numeroase forme de gasteropode lamelibranhiate, pesti s.a., considerata drept una dintre cele mai bogate zone fosiliere din Romania si din Europa Centrala.
Km 125 (DN 58) APADIA (ramificatie 6 km sud-est pe DL)
PUNCTUL FOSILIER de aici este cunoscut pentru exemplarele de lamelibranhiate (scoici, stridii) si gasteropode (melci).
Pe teritoriul satului Delinesti (2 km de Apadia) se gaseste un alt PUNCT FOSILIER in al carui orizont superior de depozite tipic marine (marne, argile, nisipuri) se afla resturi ele foraminifere, moluste, viermi, spongieri, gasteropode etc.
Orasul, situat la confluenta Sebesului cu Timisul, este atestat documentar din anul 1290. La sfirsitul secolului al XVI-lea in localitate a inceput sa functioneze o scoala romaneasca, mentionata si in veacul urmator.
Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE SI ETNOGRAFIE (colectie de obiecte din neolitic, piese ale primei centrale electrice a orasului, la vremea respectiva una dintre cele dintii uzine electrice din Europa, colectii de port popular, textile, ceramica, unelte etc.); VESTIGII ALE CETATII FEUDALE (secolul al XVI-lea): STATUIA generalului Ion Dragalina (1927; Spiridon Georgescu); PARCUL (printre alte specii se remarca doua exemplare de platan, arbore ocrotit; ele au inaltimea de 21 m si, respectiv, 22 m, iar diametrul tulpinilor atinge 96 si 106 cm la inaltimea de 1,30 m).
IMPREJURIMI
MUNTELE MIC (11 km pe D J 608 A de la Borlova, apoi 3,5 km cu telefericul sau continuarea traseului, inca 11 km, pe un drum nemodernizat) STATIUNE CLIMATICA PERMANENTA DE INTERES LOCAL situata in masivul Tarcu-Godeanu, intr-o caldare deschisa pe versantul sudic al Muntelui Mic.
Climat montan; temperatura medie anuala este de cca 5 C (in iulie, aproximativ 14 C, iar in ianuarie, -5 C); precipitatiile medii anuale depasesc 1100 mm; stratul de zapada se mentine in jur de cinci luni pe an, ceea ce favorizeaza practicarea sporturilor de iarna.
Factori naturali de cura: bioclimat tonic, stimulent.
Indicatii: stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, convalescenta cu stare generala buna.
Din statiune se organizeaza excursii la Poiana Marului, in Muntii Tarcu-Godeanu, precum si in municipiul Caransebes.
In sudul orasului Caransebes, intre localitatile Sadova Veche si Armenis, se gasesc Cheile Timisului. La intrarea in chei se conserva schitul rupestru Piatra Scrisa, cu picturi si inscriptii din secolele XV-XVI.
Situat la 540 m altitudine, Pasul Domasnea face legatura intre Culoarul Timis si Depresiunea Mehadia. Zona de mare pitoresc, Pasul Domasnea este strabatut de calea ferata printr-un tunel lung de 1,5 km, in timp ce soseaua serpuieste pe "puntea' de legatura intre riuri.
Km 202,5 (DN 6) BAILE HERCULANE (ramificatie 3 km pe DN 67 D)
Localitatea, cea mai veche statiune balneoclimatica din tara noastra, este situata pe riul Cerna, aproape de iesirea acestuia din valea ingusta marginita de Muntii Mehedinti (la est) si Muntii Cernei (la vest).
Apele termale din actuala statiune sint cunoscute de aproximativ 2 000 dp ani. Dupa cucerirea Daciei, in anul 106 e.n., romanii au construit numeroase terme, astfel impartite incit sa dispuna de spatii pentru ficare otapa a balneatiei.
Abandonate dupa retragerea aureliana (271 e.n.), baile, lasate in parasire, au fost distruse cu totul. Se va vorbi din nou despre fele abia dupa razboiul austro-ruso-turc din 1735-1739, cind gene-ialul austriac Andreas Hamilton, numit comandant al Banatului, a dispus cercetarea si apoi refacerea lor. Primele analize chimice ale apelor termale au fost efectuate in anul 1773 de catre medicul vienez Johann Nepomus Crantz. In primele decenii ale secolului trecut, localitatea, unde reincepuse practicarea tratamentului balnear i-a avut ca oaspeti pe Tudor Vladimirescu (a stat aici noua saptamini in 1815), pe Dinicu Golescu (acesta a lasat interesante relatari in legatura cu apele de aici si efectul lor in tratarea reumatismului), pe Nicolae Balcescu (intentiona sa-l intilneasca aici pe generalul Iosif Bem, comandantul armatei revolutionare ungare in timpul revolutiei de la 1848-1849), pe poetul Vasile Alecsandri (a urmat un tratament in perioada 7-19 iulie 1847) si alte personalitati romanesti si straine. In veacul nostru au vizitat statiunea si au scris despre ea Ionel Teodoreanu, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga, Ioan Slavici, Lucian Blaga, Demostene Botez s.a.
Baile Herculane, unde exista hoteluri de cura cu baze proprii de tratament si unde s-au captat noi surse hidrominerale, se numara printre cele mai apreciate si solicitate statiuni din tara.
Climat de depresiune intramontana, cu influente mediteraneene; temperatura medie anuala este de 10C (in iulie, cca 22C, iar in ianuarie, in jur de -1C); precipitatiile medii anuale inregistreaza 700-800 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale clorurosodice, bicarbonatate, slab sulfuroase, calcice, bromoiodurate (cu termalitate cuprinsa intre 17 si 62C) folosite atit in cura interna, cit si in cura externa; bioclimat sedativ, de crutare.
Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni metabolice si de nutritie, afectiuni asociate.
La Baile Herculane se afla ARBORI OCROTITI, printre care amintim: arborele mamut (WeZingtonia gigantea Lindl), in parcul central, linga terasa (inaltimea 29,5 m, 4,76 m circumferinta si 1,51 m diametru la inaltimea de 1,30 m); Libo cedrus (Libocedrus decurrens Torr), in fata complexului balnear "Hercules' (inaltimea 18 m, 54 cm circumferinta tulpinii la inaltimea de 54 cm); tisa, in parcul cen-
Itral (inaltimea 12,5 m, circumfrinta 1,98 m si diametrul tulpinii 63 cm la inaltimea de 1,30 m). Tn imprejurimi turistii au posibilitatea sa viziteze forme carstice unicat in tara noastra: GROTA CU ABURI [degajati de apa unui izvor termal (52C)], lunga de 14 m; PESTERA HAIDUCILOR, lunga de 143 m, cu o mare sala de intrare, unde s-au gasit sageti, razuitoare, oase de peste, fragmente de ceramica, ceea ce denota locuirea ci in vremuri stravechi.
Statiunea este dominata ele masivul Domogled (Muntii Mehedinti); privit dinspre Valea Cernei el pare impunator deoarece in aceasta parte se termina printr-un perete abrupt. Substratul calcaros care a permis formarea unui relief foarte variat, acoperit de soluri deosebite ca natura, si ambianta unui climat blind, cu influente mediteraneene, ofera conditii favorabile pentru dezvoltarea plantelor si animalelor.
Existenta a peste 1 000 de specii de plante superioare, multe dintre ele endemice si mediteraneene, precum si 80 de raritati floristice, apoi prezenta unor insecte si animale au determinat crearea aici a unei interesante REZERVATII NATURALE, amenajata inca din anul 1932. Prin includerea unor abrupturi cu stincarii, suprafata rezervatiei a crescut de la cele 900 ha initiale la 1 192,2 ha in prezent.
In zonele insorite ale rezervatiei cresc adevarate paduri de cer, girnita, fag sau chiar gorun. Pe vaile adapostite, unde umezeala este mai mare, se intilnesc fagul moesiac, pinul negru de Banat (Pinus nigra var. banatica), nucul turcesc, iar pe coastele insorite, la 400-500 m altitudine, sint raspindite tufisuri de liliac si visin turcesc (Corylus colurna).
Dintre endemismele locale si dintre raritati amintim: garofita Domogledului (Dianthus domogledi), candeluta (Campanula crasipes), scorusul, inul galben de Banat (Linum umnerve), mazarichea balcanica. Pe stincile golase, in padure sau printre pietre, traiesc vipera cu corn (Vipera ammodytes), potirnichea de stinca (Alcctoris graeca), broasca testoasa (Testudo hermanni), scorpionul carpatic s.a.
Fluturii, extrem de numerosi, cuprind 1 500 de specii (45% din numarul total al speciilor de fluturi din tara noastra); dintre ei amintim: Dayspolia templii, Erebia melas, Pararge roxelana, Procm amphelophaga si multi altii.
Fig 03
In rezervatie exista mai multe pesteri, dintre care importanta deosebita au: Pestera lui Serban (lipsita de umiditate in interior) si Pestera Mare (unde galeriile si salile totalizeaza 135 m lungime si 96 m denivelari; in posfora intilnim stalagmite in forma de "teanc de farfurii' suprapuse).
La intrarea in localitate soseaua este strajuita de o stinca de 9-10 m inaltime, declarata monument al naturii, curios sculptata de agentii externi (vint, precipitatii, inghet), numita de localnici Sfinxul banatean.
Orasul, situat la varsarea riului Cerna in Dunare, a fost construit pe malul golfului Orsova, dupa stramutarea Orsovei vechi, acoperita de apele lacului de acumulare de la hidrocentrala Portile de Fier Vestigiile arheologice descoperite aici (tezaur de monede dacice de argint, ceramica) atesta ca pe teritoriul vechii Orsove a existat asezarea dacica Dierna. In anii 33-34 e.n. romanii au construit un drum care lega Singidunum (Belgrad) de aceasta zona.
In timpul stapinirii romane, orasul a atins apogeul dezvoltarii sale sub Septimius Severus, cind i s-a conferit rangul de municipium. Dupa retragerea aureliana, localitatea a continuat sa-si pastreze functia de strajer al securitatii navigatiei pe Dunare.
Apreciind pozitia ei strategica, generalul austriac Veterani, comandantul trupelor imperiale care luptau in anul 1688 impotriva Portii, spunea: "Trecatoarea de la Orsova este de o mare insemnatate pentru ca aceasta constituie cheia Transilvaniei, a Ungariei, a Tarii Romanesti, a Serbiei si a Bulgariei'.
Noul oras se desfasoara in arc, pe doua terase care domina golful Orsova, edificarea sa fiind un exemplu remarcabil de integrare a cadrului construit cu cel natural.
CAZANELE DUNARII (22 km pe DN 57) constituie o REZERVATIE NATURALA MIXTA intinsa pe 150 ha. Bazinetul de la Dubova desparte zona Cazanelor in doua sectoare distincte: Cazanele Mari si Cazanele Mici. Cazanele Mari se desfasoara pe 3,8 km lungime si 200-350 m latime, intre localitatea Plavisevita si bazinetul de la Dubova, fiind dominate de peretii abrupti ai Cuicarului Mare (316 m) in Romania si Stirbatului Mare (768 m) in Iugoslavia.
Intre bazinetul Dubovei si localitatea Ogradena se afla Cazanele Mici (3,6 km lungime si 150-350 m latime); aici Dunarea este prinsa intre inaltimile Cuicarului Mic (310 m) in Romania si Stir-batul Mic (626 m) in Iugoslavia.
Rezervatia, cuprinzind malurile abrupte ale Dunarii, formate in majoritate din calcare mezozoice, este singurul loc de pe glob unde creste, salbatica, laleaua de Banat (Tulipa Hungarica).
Aici se intilnesc, de asemenea, tufisuri de tip submediteranean alcatuite din mojdrean, carpinita, lemn riios, visin turcesc, stejar pufos, nuc, artar trilobat, liliac salbatic, precum si arborete (cer si girnita), pajisti de sadina si de stincarii, iar in locuri umbrite paduri de fag, ulm turcesc si tisa (ca o curiozitate mentionam ca in zona tisa traieste la 120 m altitudine, pe cind in alte regiuni vegeteaza de la 700-800 m in sus). La toate acestea se adauga bogatia faunistica, in special din lumea insectelor si a reptilelor, broasca testoasa, vipera cu corn, sopirle rare (Lacerta taurica, L. practicola, L. muralis) etc.
Cea mai mare hidrocentrala din tara a intrat in functiune incepind din 30 octombrie 1971. Constructiile au ridicat nivelul apei cu 33 m, creindu-se lacul de acumulare cu lungimea de 130 km, suprafata de 700 km2 si un volum de apa de 3 000 000 000 m3. Salile turbinelor - care solicita fiecare in parte un debit de peste 700 m3/s - sint impresionante: 240 m lungime, 80 m inaltime si 40 m latime.
Puterea instalata a centralei electrice de pe partea romaneasca a Dunarii este de 1 025 MW.
Pentru inlesnirea traficului pe Dunare, in zona hidrocentralei s-du construit doua sisteme de ecluze pe fiecare mal, care asigura tranzitul si dispecerizarea moderna a convoaielor de nave. Adincimea maxima a apei in ecluza noastra este de 4,5 m.
Portile ecluzei, cu greutatea de peste 1 000 tone, permit traversarea rapida, in mai putin de o ora, a unor convoaie de 8-10 ambarcatiuni intre 1 000 si 2 000 tone sau a doua vapoare cu auto-tractiune de 5 000 tone. Prima nava romaneasca, numita "Dacia', a trecut prin ecluza de pe tarmul romanesc la 3 august 1968.
REZERVATIA BOTANICA GURA VAlI-VlRCIOROVA se intinde pe 300 ha, aici fiind intilnita o asociatie vegetala unica in tara, printre alte exemplare remarcindu-se endemismul Rebus severinen-tif;. Tn zona functioneaza BAZA TURISTICA PENTRU TINERET Gura Vaii.
Asezare dacica si apoi oras cunoscut ca un important centru militar si politic, sediu al cartierului general roman in timpul razboaielor daco-romane, Drobeta este locul unde Apollodor din Damasc a construit celebrul sau pod peste Dunare in anii 103-105 e.n. Devenita municipium si apoi colonia, Drobeta, infloritoare in secolele II-VI, a fost distrusa de huni. Construirea actualului oras si a portului a inceput in anii 1836 si, respectiv, 1858.
Localitatea, care in 1972, cu ocazia implinirii a 1850 de ani de la prima atestare documentara a primit numele de Drobeta-Turnu Severin, este un puternic centru economic (santiere navale, intreprindere constructoare de vagoane, fabrica de celuloza si hirtie, unitati ale industriei alimentare etc.) si cultural.
Obiective turistice: MUZEUL REGIUNII PORTILOR DE FIER cu Sectie de istorie (ceramica din epoca bronzului, fibule din bronz si argint, ceramica dacica din secolele III-II Le.n., opaite, statueta lui Jupiter, podoabe medievale, paftale, arme din veacurile XVIII- XIX, automobil de la inceputul secolului nostru, exponate referitoare la epoca contemporana) si Sectie de stiintele naturii (noua piese scheletice de Elephas trogontherii Pohling, dintre care se detaseaza incisivul superior sting de 2,1 m, gasit pe o terasa a Dunarii, la Batoti-Mehedinti; peste 150 de elemente floristice si faunistice specifice, multe dintre ele endemice sau termofile; acvariu cu numeroase specii de pesti existenti in Dunare in zona Portilor de Fier, precum si cu-specii de pestisori exotici); PARC ARHEOLOGIC (vestigiile podului construit de Apollodor din Damasc, urmele castrului roman); VESTIGIILE CETATII MEDIEVALE (secolele XIII-XIV); MONUMENTUL EROILOR din primul razboi mondial (1925; Th. Burca); MONUMENTUL ELIBERARI! (ridicat in memoria soldatilor si patriotilor civili cazuti in august 1944); MONUMENTUL PARTIZANILOR MEHEDINTENI din primul razboi mondial (1977; C. Lucaci); BAZINUL de inot acoperit s.a.
In parcul arheologic intilnim arborele vietii (Thuya orientalis), tei, caprifoi, taula (Spiraea Vanhouttei) si alte specii. In partea de nord a orasului se gaseste un alt obiectiv turistic, padurea Crihala, un parc natural intins pe 12 ha; aici creste bujorul cu frunze marunte, planta ocrotita.
b. DROBETA-TURNU SEVERIN - TIRGU-JIU (108 km)
In localitate, situata pe malul Motrului, se conserva CULA GUTUI, monument de arhitectura traditionala romaneasca ridicata de Ghita Gutui, capitan de panduri in oastea lui Tudor Vladimirescu. Cula prezinta un parter robust, cu intrarea direct din afara; o scara interioara duce la etaj, unde se gaseste un cerdac care acopera numai o parte din fatada casei.
Asezare tipic mehedinteana unde poate fi vizitat un monument de arhitectura feudala, CULA GLOGOVEANU, cladire masiva cu ziduri groase ca de cetate si cu metereze. Aici a fost gazduit Neagoe Basarab, impreuna cu mama sa, Doamna Anca, si cu Jupineasa Neaga, sotia boierului Pirvu Craiovescu; tot aici a locuit si Tudor Vladimirescu pe cind era administrator al boierului Iancu Glogoveanu.
Km 68 (DJ 671 B) BAIA DE ARAMA (ramificatie 4 km din DN 6 D)
Localitate situata la poalele Muntilor Mehedinti, legata de numele Domnului Tudor care in zilele de 23-25 ianuarie 1821 a trecut prin Baia de Arama, insotit de 1 500 de panduri, in drumul sau de la Pades catre Strehaia.
La 5 km de Baia de Arama (pe DN 67 D) se afla satul Ponoarele, in vecinatatea caruia exista citeva monumente ale naturii de un exceptional interes.
PODUL NATURAL DE LA PONOARE (5 km pe DJ 670 de sat) este o arcada naturala lunga de 25 m, lata de 8 m, ridicata la inaltimea de 14 m de la fundul vaii peste care trece. Podul reprezinta resturile tavanului unei mari pesteri prabusita in vremuri indepartate.
Podul natural de la Ponoare face parte dintr-un complex de forme caracteristice: pesteri, vai oarbe, lacuri carstice (Zatonu Mare si Zatonu Mic), platou de lapiezuri. Interes prezinta Lacul Zatonu Mare (din partea de sud a complexului), cu existenta temporara, dar care poate atinge cca 150 ha in perioada viiturilor de primavara; apa lacului se scurge printr-o albie subterana lunga de 1 km, formind piriul Bulba. Demne de remarcat in cadrul complexului sint si Pestera Ponoarele, greu accesibila, Cheile Bulba, un canion calcaros si Pestera Bulba, cu galerii a caror lungime atinge peste 4 800 m lungime, prin care trece un puternic suvoi de apa provenit din xatoaiiele de la Ponoare.
In apropiere se intinde pe 20 ha o PADURE DE LILIAC SALBATIC, declarata REZERVATIE BOTANICA, aparitia si dezvoltarea liliacului in zona datorindu-se climatului cu influente submediteraneene.
Pe linga liliac, in rezervatie mai cresc mojdreanul, macesul, girnita, frasinul si. fagul si abunda plantele agatatoare ca Clematit vitalba, Vitis silvestris, H edera helix, Tamus communis s.a.
Sat situat linga apa Motrului, la iesirea acestuia din munti, intr-o zona de "cornete' (mici maguri calcaroase, numite de localnici "piatra de cornet').
In nordul localitatii se intinde un platou cunoscut sub numele de Cimpia Padesului; aici, la 23 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a citit Proclamatia ce avea sa fie semnalul declansarii revolutiei de la 1821.
Istoricul eveniment este evocat astazi prin MONUMENTUL ridicat pe Cimpia Padesului in anul 1921, opera datorata sculptorilor Emil Bekher si Gheorghe Tudor.
Sat situat pe apa Oriei, la confluenta acesteia cu Pocruia si cu Is-varna. La 4 km de Celei se gaseste localitatea Isvarna, asezata intr-o zona de carst calcaros unde exista numeroase fenomene carstice (izbucuri cu debite deosebit de puternice).
La 2 km de Isvarna intilnim localitatea Pocruia, situata pe valea cu acelasi nume, la poalele muntelui Cioclovina, in cuprinsul unei intinse zone carstice cu multe doline mari si adinci (numite aici "Virtoape').
In apropierea satului se afla PESTERA POCRUI, iar pe pantele dealurilor, dintre Pocruia si Tismana se intinde PADUREA POCRUIA-TISMANA (237,5 ha), declarata REZERVATIE FORESTIERA.
In padure cresc: castanul comestibil (Castanea sativa), multi arbori avind circumferinta de peste 1,50 m si virsta de peste 200 de ani, fagul, gorunul, frasinul, marul coricov sau paduret (Malus sylvestris), iar covorul ierbos cuprinde, printre alte specii, obsida (Bromus mollia) pieptanarita (Cynosurus echinatus), fraguta (Fragaria viridis).
Km 80 (DN 67 D) TISMANA (ramificatie 2 km pe DL)
Tismana, asezare tipic gorjeneasca, situata la poalele muntelui Cioclovina, conserva cea mai veche MANASTIRE, pastrata pina in zilele noastre, ctitorie din ultimii ani ai voievodului Vladislav I-Vlaicu Voda. Constructia lacasului a inceput in 1375 si s-a incheiat in anii 1377-1378.
Amplasata pe o pozitie dominanta, linga hotarul Tarii Romanesti, manastirea a jucat si rolul unei cetati de aparare; ea a fost inzestrata cu turnuri de aparare, iar in timpul revolutiei de la 1821 Tudor Vladimirescu a folosit-o ca baza fortificata.
Frumusetile imprejurimilor i-au inspirat poetului Grigore Alexandrescu versurile pline de tonalitati grave din poemul epic "Rasaritul lunii la Tismana', precum si paginile evocatoare din Memorialul de calatorie.
Peisajul pitoresc, precum si numeroasele formatiuni carstice pot constitui obiectul unor interesante excursii la PESTERA GURINA, de unde izbucneste un puternic suvoi de apa ce trece pe sub temeliile manastirii si cade de la 40 m inaltime pe fundul vaii, precum si la PESTERA CIOACA CU BREBENEI, monument al naturii, ce contine un tip de cristale de calcita pura, deosebit de rare.
Tot in apropiere de Tismana (5 km), la Topesti, se gaseste PESTERA GURA PLAIULUI, REZERVATIE SPEOLOGICA; galeriile sale adapostesc numeroase concretiuni calcaroase, remarcabile prin marea lor diversitate de infatisari: draperii, turturi, cascade solidificate, stalagmite perlate, toate de proportii uriase.
La 3 km de Pestisani (pe DJ 672) se afla satul natal al marelui sculptor Constantin Brancusi; EXPOZITIA MEMORIALA organizata in casa in care artistul a vazut lumina zilei pastreaza obiecte ce au apartinut familiei lui Constantin Brancusi.
Km 98,5 (DN 67 D) RUNCU (ramificatie 5 km)
In jurul satului, pe suprafata de cca 2 ha se intinde o plantatie de castani comestibili. De la Runcu pornesc drumurile ce duc spre Cheile Runcului si Cheile Sohodolului.
CHEILE SOHODOLULUI, lungi de peste 10 km, sint unice in tara datorita aspectelor prezentate de tunelurile sapate de apa in peretii "Caldarii', "Norii', a cascadelor "colorate' (cad numai in perioadele ploioase), a curioasei forme carstice ramasa suspendata, denumita "Inel', a zidurilor si hornurilor care urca adesea la peste 250 m, a "Izvoarelor Patrunsa', o puternica aparitie la zi a apelor subterane, precum si a cascadei Toaca dracilor de pe piriul Gropul. In chei exista peste 30 de pesteri, cele mai reprezentative fiind: Pestera de la Strunga (25 m lungime), cu aspect de pilnie, modelata de apele de infiltratie; Pestera cu doua cosuri (44 m lungime), modelata de un curs temporar de apa, se remarca prin cruste de calcit, in special in partea sa terminala; Pestera Pirleazului (152 m lungime), considerata cea mai lunga de pe partea stinga a piriului Sohodol, are doua intrari situate la altitudini diferite; Pestera Girla Vacii (peste 750 m lungime), situata in versantul drept al cheilor, cea mai mare pestera din zona, este modelata de un brat al riului Sohodol, care curge cu presiune in timpul traversarii pesterii; Pestera de la Colibituri (41 m lungime) contine cea mai bogata fauna cavernicola dintre toate pesterile din Cheile Sohodolului.
Alaturi de frumusetea carstului si salbaticia stincilor se remarca bogata vegetatie compusa din: macrisul ciobanului (Rumex scutatus), cornutul (Cerastium alpinum), merinana (Moehringia pendula), brie (Ligusticum mutellina), iarba sarpelui (Veronica bachofenii), tataneasca de fag (Symphytum cordatum), dumbetul (Teulyjrium montanumvillosum), jalesul (Stachys alpina), piciorul rasucit (Streptopus amplextfollius).
Municipiul Tirgu-Jiu, asezat pe malul sting al Jiului la poalele ramificatiilor sudice ale culmilor ce coboara din Muntii Paring, Papare atestat in secolul al XIV-lea sub numele de Jiu, pentru ca in veacul urmator, intr-un document din anul 1429, ramas de la voievodul Dan al II-lea, sa fie consemnat cu actuala denumire. In ziua de 21 ianuarie 1821, in drum spre Pades si Glosam, Tudor Vladimirescu s-a oprit la Tirgu-Jiu. In oras, inca de la sfirsitul secolului al XVIII-lea, functiona o scoala primara romaneasca, iar la 1833 intra in functiune o manufactura de produse ceramice. In municipiul Tirgu-Jiu functioneaza unitati de prelucrarea lemnului, un combinat de lianti, unitati ale industriei sticlei, confectiilor etc.
Obiective turistice: MUZEUL JUDETEAN (intemeiat in anul 1894, una dintre vechile institutii de cultura ale orasului) cu Sectie de istorie (craniu fosil de urs de caverna - Ursus spelaeus -, gasit la Pestera Muierii, unelte de piatra si os, unelte agricole dacice din fier, fragmente epigrafice de la termele romane descoperite la Sacelu, arme si diferite obiecte ramase din timpul revolutiei lui Tudor Vladimirescu, printre care si lada de fier utilizata drept "casa de bani', exponate referitoare la epoca contemporana) si Sectie de arta (pictura romaneasca contemporana); CASA GANESCU (construita in anul 1790; aici a locuit C. Brancusi in anii 1936-1938 cind a realizat monumentele din cadrul ansamblului sculptural din oras); LICEUL "TUDOR VLADIMIRESCU' (monument de arhitectura din 1896-1898); CASA "ECATERINA TEODOROIU' (expozitie memoriala); MAUSOLEUL Ecaterinei Teodoroiu (1937; Milita Patrascu); POARTA SARUTULUI, ALEEA SCAUNELOR si MASA TACERII opere ale lui Constantin Brancusi (in Gradina Publica); COLOANA FARA SFIRSIT (Coloana Infinitului) si MASA FESTIVA, tot de C. Brancusi (in Parcul Tudor Vladimirescu); PADUREA de pe Dealul Tirgului (cca 270 ha; plop euroamerican, plop negru, anin negru, salcim etc.; numeroase exemplare de fauna) s.a.
c. TIRGU-JIU - DEVA (227 km)
Km 25,5 (DN 67) SACELU (ramificatie 7 km pe DJ 661)
STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata intr-o zona de dealuri acoperita de paduri de fag si stejar. O inscriptie epigrafica de pe vremea imparatului roman Marcus Tiberius Marcianus atesta faptul ca pe teritoriul localitatii Sacelu existau in perioada stapinirii romane instalatii balneare. Prima descriere a statiunii, a izvoarelor si a stabilimentelor balneare de aici o gasim in Dictionarul geografic al judetului Gorj (1892).
Climat continental moderat de coline si paduri; temperatura medie anuala este de 9C (in iulie, 20C, iar in ianuarie, -2C); precipitatiile medii anuale inregistreaza 900 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sodice, folosite atit in cura interna, cit si in cura externa; namol terapeutic extras din lac; bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice si centrale, afectiuni ginecologice, afectiuni otorinolaringologice, afectiuni asociate.
In casa lui D. Moanga credincios tovaras de lupta al lui Tudor Vladimirescu, cladire construita in secolul al XVIII-lea, poate fi vizitata EXPOZITIA MUZEALA DE ISTORIE SI ETNOGRAFIE.
Km 49 (DN 67) POLOVRAGI (ramificatie 2 km pe DL)
Comuna atestata documentar in anul 1480, al carui nume ar veni de la o planta rara ce creste aici, "polvragi', folosita de un vraci vestit, ce traia intr-o pestera din apropiere, pentru tratamentul bolilor de stomac si ale oaselor. Cercetarile arheologice au identificat in perimetrul localitatii urmele unei cetati.
La nord de Polovragi, in versantul sting al Cheilor Oltetului, la altitudinea de 670 m, se afla cunoscuta PESTERA POLOVRAGI. Pestera, una dintre cele mai usor de vizitat, a adapostit citiva haiduci si chiar panduri de-ai lui Tudor Vladimirescu; o veche legenda mentioneaza ca aici ar fi fost locul in care traia Zamolxe, zeul suprem al dacilor.
Pestera reprezinta o cavitate complexa formata din galerii dezvoltate relativ liniar (Sala Lacului), culoare (Culoarul Metroului, Culoarul Stilpului, Culoarul Liliecilor) si hornuri de legatura intre galerii. In Sala Lacului, o incapere mai spatioasa, se gaseste un lac de sifon a carui apa se pierde in aval, intr-un alt sifon, si revine dupa cca 300 m intr-un izvor carstic in chei.
Pestera Polovragi, relativ calda (temperatura medie in jur de 8C), lipsita da curenti de aer si umeda, are o fauna saraca, aici existind o singura specie troglobionta (Tranchysphaera spelaea). La 2 km de comuna, in amonte pe riul Oltet, se gaseste un impresionant monument al naturii, CHEILE OLTETULUI, lungi de 2 km si cu peretii inalti de sute de metri, formati ca urmare a actiunii de erodare a riului Oltet asupra masivului calcaros Polovragi-Cernadia.
Vegetatia bogata cuprinde specii rare sau foarte rare ca: piciorul cocosului, lacramita (Majanthemum bijolium), cornutul, gusa porumbelului (Silene vulgaris), trifoiul brun (Trifolium patens), pa-rachernita (Parietaria ramtflora), studenita (Arenaria biflora), sprincenica (Spiranthes spiralis) lunga de 2-8 m s.a.
O frumoasa descriere a Cheilor Oltetului a lasat-o Alexandru Vlahuta in cunoscuta sa lucrare Romania pitoreasca.
La intrarea in chei se inalta MANASTIREA POLOVRAGI, ctitorie din anul 1643 a logofatului Danciu Piriianu. In imprejurimi se intinde o padure de castani comestibili si se remarca multe elemente de flora submediteraneana, caracteristice unora dintre microdepresiunile din Oltenia subcarpatica. Dincolo de chei se intilnesc CABANELE Luncile Oltetului, Teperig, Leurda, Cujba.
Comuna, situata in nordul Olteniei, la bordura sudica a Carpatilor Meridionali, intre Oltet si Gilort, este o straveche asezare cunoscuta, inca de pe vremea lui Mircea cel Batrin, ca loc de extractie a minereului de fier.
La 3 km nord de Baia du Fior, in versantul drept al cheilor sapate de piriul Galben, la cca 650 m altitudine, se afla PESTERA MUIERILOR, prima pestera electrificata din tara noastra. Cele dintii informatii stiintifice despre pestera dateaza din anul 1894 si provin de la istoricul si omul de cultura gorjean Alexandru Stefulescu. Mai tirziu, in anul 1929, doi colaboratori ai lui Emil Racovita, biospeologii francezi R. Jeannel si P. Chappuis, au efectuat o prima cercetare a faunei din pestera, descoperind doua noi specii de coleoptere carnivore: Duvaliotes voitesti si Sophrochaeta chappuisi. Cercetarile reluate dupa cel de-al doilea razboi mondial au dus la identificarea, in anul 1951, a unui cimitir de ursi de pestera (cca 183 resturi fosile), precum si resturi de la alte animale ca: trei specii de leu (Felix leo, F. pardina, F. pardus), cerb (Cervus magaceros), bou primitiv (Bos primigenius), bour (Bison priscus), ibex (Capra ibex), mamut (Elephas spelaea).
Declarata monument al naturii in anul 1955, pestera, ale carei galerii sint dispuse pe trei niveluri clare, are lungimea totala de 3 566 m. Din nivelul superior, lung de 1 200 m, a intrat in circuitul turistic, incepind din anul 1963, o portiune de 600 m. Nivelul inferior, declarat rezervatie speologica (inaccesibil turistilor), este compus din doua sectoare: unul nordic (lung de 1 500 rn) si altul sudic (lung de 800 m). La nivelul superior temperatura aerului se ridica in timpul verii la 13 C, iar iarna atinge 10 C.
Intrati in pestera, vizitatorii vor vedea mai intii, in Galeria electrificata, primele concretiuni calcaroase (Bazinele Mici, Orga, Domul Mic), apoi o frumoasa aliniere de coloane in Sala Altar si, dupa ce ajung sub Horn, o cupola inalta de peste 20 m. In continuare, urmeaza Sala Turcului, inalta de 12 m si lunga de 20 m, Sala Minunilor, unde stalagmitele sint mai bine conservate, precum si mohorita Sala a Liliecilor, cu depozite de guano, unde se dezvolta mici animale troglobiene, cu infatisari si obiceiuri ciudate (Lithobius, Trachysphaerti spelaea etc.). Din ultima sala, dupa citiva metri, se ajunge la deschiderea din aval.
Dupa iesirea din pestera se poate reface traseul in sens invers prin CHEILE GALBENULUI, in peretii carora se afla numeroase pesteri, printre care PESTERA PIRCALABULUI (cu mai multe intrari, parind a fi un observator natural asupra regiunii inconjuratoare), PESTERA CORBULUI si PESTERA VULPILOR.
Oras situat la 560 m altitudine, la poalele versantului sudic al Muntilor Paring, amintit pentru prima oara documentar in anul 1502, intr-un hrisov de la Radu cel Mare.
Asezata intr-o zona submontana bogat impadurita cu foioase si conifere, cu aer ozonat, la adapost de vinturi reci dinspre munte, localitatea este indicata pentru cura de aer si odihna, ea fiind, totodata, si punct de plecare in drumetii spre Muntii Paring si statiunea Rinca.
IMPREJURIMI
RINCA (18 km pe DN 67 C) STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES LOCAL, situata in Muntii Paring.
Climat montan, cu ierni geroase si veri racoroase; temperatura medie anuala este de 4-5 C (in iulie, cca 13-14, iar in ianuarie, -4 C); precipitatiile medii anuale depasesc 1 000 mm.
Factori naturali de cura: bioclimat tonic, stimulent.
Indicatii: stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, convalescenta cu stare generala buna, nevroza astenica. La Rinca s-a amenajat o interesanta GRADINA BOTANICA montana; de asemenea, din statiune se organizeaza excursii la cabana Obirsia Lotrului, in zona lacului Cilcescu, la obirsia Gilortului etc.
Intre cele doua localitati se afla Defileul Jiului, format intre puternicele masive ale Paringului si Vilcanului. Culmile muntoase, mai toate impadurite, coboara catre Jiu cu abrupturi de citeva sute de metri, aproape la fiecare pas intilnindu-se piscuri semete, prapastii ametitoare, sute de grote in peretii inalti ai defileului.
In trecut, la cele doua intrari ale defileului existau drumuri de caruta', de la Bumbesti se putea patrunde pina la Lainici; aici se conserva o MANASTIRE ridicata in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, in ale carei picturi exterioare sint infatisate citeva personalitati ale lumii antice: Pitagora, Aristotel, Platon, Ovidiu s.a.; la Lainici s-a adapostit Tudor Vladimirescu in anul 1817, pe cind era urmarit de otomani.
In defileu, lung de 33 km, s-au construit 43 tuneluri, cu peste 8 km lungime totala, 15 palote (bolte din beton care protejeaza calea ferata de frecventele caderi de pietre), 109 poduri, podete si viaducte, cu lungimea de 2,2 km si cca 2,5 km ziduri de sprijin.
"Capitala' de azi a Vaii Jiului nu este un oras prea vechi. Dupa unele izvoare a luat nastere in jurul anului 1780, ca o mica localitate rurala. In prezent, Petrosanii sint un oras modern, activitatea economica gravitind in jurul exploatarilor miniere. In municipiul Petrosani functioneaza si un institut de invatamint superior care pregateste ingineri si subingineri specializati in toate ramurile mineritului modern.
Obiective turistice: MUZEUL MINERITULUI (mai multe sectoare care prezinta evolutia localitatii si a imprejurimilor, evolutia "exploatarilor miniere). Din municipiul Petrosani se pot organiza interesante drumetii si excursii in Muntii Paring.
Localitate pe teritoriul careia s-au descoperit vestigiile unei CETATI DACICE cuprinzind: ziduri de incinta, turnuri de veghe, platforme de lupta (terenul stincos si in panta, lipsit de suprafete plape, impusese amenajarea lor), unelte, tipare pentru turnat metale etc.
In nordul cetatii, la altitudinea de 720 m, se gaseste PESTERA BOLII, un tunel sapat de riul Jupineasa (455 m lungime, 54 m latime maxima, 10-12 m inaltime), care la iesirea din pestera formeaza o mica cascada. Fauna, saraca, cuprinde citeva nevertebrate; existenta guanoului pe platformele din adincul pesterii denota adapostirea pasagera a unei colonii de lilieci. Se recomanda vizitarea pesterii vara si toamna, cind apa riului este scazuta.
In localitate se conserva un TURN DE PAZA, manument istoric, constructie rotunda, cu ziduri albe; datind din evul mediu, turnul avea menirea de a supraveghea vechiul drum de pe artera vailor Muresului si Streiului.
In extremitatea nordica a Crivadiei, in sud-vestul Muntilor Sebes, pe partea stinga a vaii superioare a Streiului, in mijlocul unei zone impadurite, se deschide avenul PEvSTERII DE LA TECURI. Pestera a fost descoperita intimplator de catre un localnic, la inceputul secolului nostru, cercetarile stiintifice debutind tn anul 1952.
Coborind 12 m pe o scara de lemn se ajunge la fundul avenului de unde pornesc cele doua galerii ale cavitatii, care insumeaza lungimea de 485 m. In galeria principala concretionarea, bogata, este constituita din domuri, stalagmite, stalactite, perdele, formatiuni coralifere. Aici s-a descoperit coleopterul troglobiont endemic Sophrochaeta dacica si un numar restrins de lilieci apartinind speciei Rhinolophus ierrum-equinum.
Pe traiectul celei de-a doua galerii, numita Galeria Lacului, orientata spre sud, se gaseste o sala larga de 20 m, ocupata de un lac a carui adincime la nivel scazut este de 2,5 m. Pestera, declarata monument al naturii in anul 1954, poate fi vizitata numai cu aprobare si cu ghid.
Comuna, important centru agroindustrial, constituie punct de plecare spre versantul sud-vestic al Muntilor Sebes. Urmind un drum local spre sud-est se ajunge in localitatile Ponor, Ohaba Ponor si Cioclovina, situate intr-o regiune carstica s cu multe doline, precum si la pesterile Sura Mare si Cioclovina. PESTERA SURA MARE, situata la 500 m nord-est de Ponor, se deschide la baza versantului numit Fruntea Mare. Intrarea pesterii este monumentala, avind aproape 40 m in altime si 12 m lungime la baza (ceva mai lata in partea de sus); singura galerie activa masoara 3 143 m lungime.
Pestera reprezinta un unicat in tara noastra deoarece adaposteste cele mai numeroase colonii de lilieci in hibernatie (distanta de la intrare pina in zona coloniilor mai mari este de 350 m). Colonia de Pipistrellus pipistrellus, cu mai multe zeci de mii de indivizi, constituie pentru zona temperata singurul exemplu cunoscut in literatura de specialitate. Aici s-au mai descoperit un gindac din genul Sophrochaeta si un crustaceu subteran (Bathynella).
Turistii pot admira numai intrarea monvtmentnla, sala de la intrare si cel mult inceputul galeriei, pina la prima dorna; strabaterea cursului subteran al pesterii, cu dorne, praguri, cascade si sifoane, se face foarte greu si impune echipament de protectie si ghid.
PESTERA CIOCLOVINA, situata in sudul localitatii cu acelasi nume, a devenit cunoscuta pentru ca aici s-a identificat primul rest fosil uman din tara noastra, datind din paleoliticul superior; el consta dintr-o cutie craniana de Hnrno sapicns fo.ssih's, apartinind unei femei de 30-40 de ani. De asemenea, s-au mai gasit urme de locuinte, vetre cu gropi pentru pastrat focul, lame de silex simple s.a.
Comuna Pui este, totodata, unul dintre punctele de acces Catre Muntii Retezat, masiv cu cele mai multe lacuri glaciare, cele mai numeroase endemisme si locul unde s-a amenajat primul parc national din tara noastra, unul dintre cele mai impozante din Carpatii Meridionali.
MUNTII RETEZAT ocupa suprafata de 700 km2, fiind cei mai inalti si mai stincosi munti dintre Jiu si Dunare. Ei au doua creste alpine aproape paralele. In nord se afla Culmea Peleaga, din care se desprinde creasta Retezat (Virful Retezat, 2 482 m alt.), iar in sud, din Culmea Buta, se desprinde complexul orografic Piule- Iorgovanu, cunoscut si sub numele de Retezatul Mic. Cele doua culmi (Peleaga, 2 509 m alt., cel mai inalt din masiv, si Buta, 2 333 m alt.) sint legate printr-o creasta ingusta si zimtata numita Custura Papusii.
Muntii Retezat dispun de o deasa retea de ape curgatoare, cu debit bogat si permanent, tributare fie Muresului (riul Strei), fie Jiului. (Jiul de Vest); cele mai importante cursuri de apa sint: Riul Mare, Lapusnicul Mare, Riusor, Nucsoara si Riul Barbat.
Un farmec aparte il confera peisajului cele 83 de lacuri de origine glaciara (numai in 29 dintre ele exista conditii de viata pentru dezvoltarea faunei piscicole), marturie a efectelor glaciatiei cuaternare, precum si numeroasele vai.
Dintre cele mai renumite lacuri glaciare, situate, in parte, la peste 2000 m altitudine, amintim: Taul Portii (2260 m alt.), Lacul Mare al Custurii (2 226 m alt.), Taul Agatat (2 208 m alt.), Peleaga (2122 m alt), Bucura (2041 m alt.), Zanoaga (1997 m alt.), s.a.
Muntii Retezat sint dominati de paduri si pajisti alpine, pe suprafata lor fiind identificate peste 1 050 specii de plante. Vegetatia, extrem de bogata si variata, este dependenta de altitudinea si orientarea versantilor, ea etajindu-se pe inaltimi, de la poalele muntilor pina la piscurile inalte.
Etajul padurilor mixte (550-800 m alt.) cuprinde paduri de fag, carpen, cer, artar, mesteacan si paltin; in raristi si poieni cresc: sinziana (Galium kitaibelianum), trifoiul iepuresc, paiusul etc. Etajul fagului (cca 700-cca 1 200 m alt.) ocupa suprafete intinse, aici intilnindu-se, pe linga fag, molidul si bradul alb, iar dintre arbusti alunul, scorusul pescaresc, paduchelui; in poieni si luminisuri cresc ochiul boului, urzica moarta (Lamium cupreum), feriga, vioreaua (Viola silvestris) s.a.
Etajul molidului (cca 1 000-cca 1 750 m alt.) are mari suprafete ocupate si de bradul alb; dintre arbusti mentionam: salcia, ienuperul, afinul etc.
Etajul golului de munte si cel de stincarii (cca 1 750-cca 2 500 m alt.) se intinde de la limita padurilor de molid si pina la piscurile, custurile si culmile Muntilor Retezat; el este impartit in doua subetaje: cel inferior, dominat de jnepenisuri, si cel superior, cu tufisuri pitice; stincariile sint acoperite de muschi si licheni. Dintre cele 39 de specii endemice amintim: crusateaua, flaminzica, zmeurul, scaiul, trifoiul de Retezat, luntrita, cornetelul, sparceta etc.
Fauna se remarca, in primul rind, prin numarul mare de ursi, lupi, vulpi, mistreti, capre negre, risi, pisici salbatice, cerbi, jderi de copac, bursuci (Meles meles). Dintre numeroasele pasari, bine reprezentate sint: pescarusul de munte, mierla de piatra, botgrosul, acvila, corbul, cocosul de munte, ciocanitoarea s.a. Dintre reptile amintim sopirlele si vipera cu corn. In apele riurilor si lacurilor se intilnesc pastravi, lipani, scobari, cleanul etc. Printre atractiile Muntilor Retezat se numara si pesterile, principala zona carstica aflindu-se in Muntii Piule-Iorgovanu, unde calcarele ating grosimea de peste 1 200 m. Cele mai insemnate pesteri sint: Pestera ,,La Paroasa' (2 150 m lungime), Pestera Zeicului (260 m lungime), Pestera din Dilma cu Brazi (226 m lungime, in interiorul sau aflindu-se si un lac), Pestera de la Gura Cetatii (200 m lungime) s.a.
Datorita valorii deosebite a peisajului, precum si din dorinta pastrarii unor specii vegetale si de fauna rare, in anul 1935 s-a creat PARCUL NATIONAL RETEZAT, cu suprafata initiala de 13 500 ha, extinsa in prezent la peste 20 000 ha. Parcul, centrat pe circul glaciar Bucura, cuprinde 40 de virfuri ce depasesc 2 200 m altitudine, suprapunindu-se celei mai pitoresti si mai putin alterate zone din masiv. Parcul cuprinde o zona de protectie mai putin riguroasa, unde este permis pasunatul (doar doua luni pe an, in anumite vai si pajisti), si o zona de protectie integrala (1 840 ha), declarata rezervatie stiintifica, unde sint interzise exploatarea miniera, pasunatul, culegerea de fructe, turismul, campingul etc.
In Parcul National Retezat se efectueaza cercetari privind flora, vegetatia, fauna agropastorala si cinegetica. Sub protectie se afla: relieful glaciar caracteristic (circuri, vai, morene, lacuri), forme si fenomene carstice (vai seci, doline, pesteri, avene), vegetatia cu specii endemice proprii Retezatului (indeosebi vulturica sau plate declarate monumente ale naturii: floarea de colt, strugurii ursului, gentiana etc.), exemplare ale faunei (marmota, recolonizata aici in anul 1973, ierunca, vulturul sur).
Oras situat in depresiunea omonima, inconjurata de Muntii Poiana Ruscai, Retezat si Sebes.
De-a lungul timpului locuitorii Hategului au mentinut strinse si permanente legaturi cu Tara Romaneasca; in evul mediu, in Hateg sint consemnate primele bresle de olari si cizmari din Transilvania. In Hateg functioneaza in prezent unitati ale industriei alimentare si prelucrarii lemnului.
Obiective turistice: PUNCT MUZEISTIC (piese etnografice referitoare la muncile agricole si cresterea animalelor, costume populare din zona, documente si obiecte privitoare la vechi mestesuguri practicate in oras etc.).
PADUREA SLIVUT (2 km pe DN 66 si 3 km pe DL la stinga), REZERVATIE FORESTIERA, intinsa pe 600 ha si cuprinzind ca specie predominanta stejarul, este unul dintre locurile unde a fost aclimatizat zimbrul (Bonatus bonatus), animal declarat monument al naturii, regele neincoronat al stravechilor codri romanesti. In rezervatia amenajata aici mai traiesc si alte specii de animale ca: cerbi lopatari (Dama dama), caprioare etc.
Orasul, dezvoltat pe locul vechii asezari romane Aquae, este, alaturi de Hunedoara, un important centru siderurgic al tarii. In prezent, uzinele metalurgice de aici, infiintate in anul 1863, au fost extinse si reutilate.
La mica distanta de oras se afla BAILE CALAN, situate pe malul sting al Streiului, in mijlocul unei paduri de arini. Pe linga alte bazine, aici se mai pastreaza un bazin oval (14 m lungime, 4 m latime si adincime), sapat in stinca, ce dateaza din vremea romanilor, alimentat prin trei izvoare cu ape minerale termale (temperatura apei: 29 C).
Apele minerale contin carbonati de sodiu, calciu, magneziu, sulfat de sodiu si sare, fiind indicate in tratamentul afectiunilor aparatului locomotor, afectiunilor reumatismale si ginecologice, afectiunilor dermatologice.
Km 214 (DN 66) SIMERIA (ramificatie 2 km din DN 7)
Orasul, situat pe valea Muresului, a luat fiinta in anul 1866 ca asezare feroviara in jurul depoului de locomotive si al atelierelor de intretinere si reparatii a materialului rulant.
PARCUL DENDROLOGIC, amplasat in nord-vestul orasului, la altitudinea de 190-200 m, pe suprafata de 78 ha, constituie un obiectiv turistic deosebit de interesant.
Inceputurile sale dateaza din primele decenii ale secolului al XVIII-lea, cind la adapostul unei paduri naturale, intr-o zona cu umiditate ridicata datorita Muresului, canalului Strei si a unor lacuri apropiate, s-a trecut la realizarea unui parc recreativ. De-a lungul vremii, parcul a cunoscut amenajari succesive, abia in anul 1879 bucurindu-se de un aport masiv de plante exotice, unele din Extremul Orient. Printre primele specii lemnoase straine aduse aici se numara si salcimul, importat sub forma de puieti din Franta (unde fusese introdus in 1602).
Parcul cuprinde magnolii (M. macrophile, cu frunze lungi de 60 cm. unica la noi in tara), brazi uriasi, ienuperi, pini, artari, cedri de Liban (Cedrus atlantica), arborele mamut, peste 130 soiuri de trandafiri. De asemenea, parcul dispune de o sera cu suprafata de 2 000 m2 si de o pepiniera pentru plante ornamentale (cca 2 ha).
ORASTIE (12 km pe DN 7 spre est), straveche asezare romaneasca a carei prima atestare documentara dateaza din anul 1 224, a fost in evul mediu un important centru mestesugaresc si comercial al Transilvaniei. In tipografia de aici, Serban, fiul diaconului Coresi, a editat, fn anul 1582, vestita Palie de la Orastie, una dintre primele tiparituri romanesti. In Muzeul de Arta Populara din localitate sint expuse unelte de fier, ceramica neolitica, tezaure de monede de argint, un mic depozit de bronzuri etc.
Orastie constituie punctul de plecare spre cetatile dacice din Muntii Sebesului: Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Sarmizegetusa Regia.
GEOAGIU-BAI (16 km de Orastie; 7 km pe DN 7 si 9 km pe DL) statiune balneoclimaterica permanenta de interes general, situata la poalele Muntilor Metaliferi, in apropierea culoarului Muresului. Climat continental moderat de depresiTine intradcluroasa; temperatura mrdif anuala este de cca 0 C (in iulie, 20 C, iar in ianuarie, -2-3 C); precipitatii medii anuale 500 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale bicarbonate, calcice, magneziene, hipotone si hipotermale (29-33o C), utilizate atit in cura interna, cit si in cura externa; namol de turba; bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice, afectiuni ginecologice, afectiuni asociate.
Dintre obiectivele turistice din vecinatatea statiunii amintim: asezarea romana de la Germisara; vestigiile drumului roman; satul Cigmau locul de nastere al scriitorului si iluministului roman Ion Budai-Deleanu, una dintre personalitatile remarcabile ale Scolii ardelene. In statiune functioneaza o BAZA TURISTICA PENTRU TINERET. De asemenea, de aici se organizeaza excursii la Orastie, Deva, Simeria, Hunedoara etc.
Orasul, situat pe Valea Muresului, la intrarea acestuia in defileul dintre Muntii Metaliferi si Muntii Poiana Ruscai, s-a dezvoltat in evul mediu la adapostul cetatii amintita documentar in anul 1269. Locuitorii Devei au participat, sub conducerea lui Iancu de Hunedoara, la batalia cu oastea otomana desfasurata la Zeicani, in anul 1442, si, de asemenea, au luat parte activa la revolutia de la 1848-1849.
Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL JUDETEAN, cu Sectie de istorie (are la baza o colectie de antichitati constituita in anul 1882, mult imbogatita in ultimii ani cu piese descoperite in urma cercetarilor arheologice efectuate la cetatile dacice din Muntii Orastiei) si Sectie de stiintele naturii (axata pe tema protectiei mediului inconjurator si conservarea naturii, precum si pe re-latia om-natura; expozitia de baza, folosind sistemul dioramelor, infatiseaza aspecte din Parcul National Retezat si din rezervatiile Padurea Bejan si Simeria; interesanta este succesiunea dioramelor, incepind de la cele ce prezinta natura zonelor joase si incheindu-se cu cele ce ofera imaginea naturii zonelor inalte si a lacurilor glaciare din Retezat); vestigiile cetatii feudale; statuia lui Decebal (1936; Radu Moga); STATUIA ECVESTRA a lui Decebal (1976; Ion Jalea); MONUMENTUL Horea, Closca si Crisan (1970; Ion Vlasiu); DEALUL CETATII (monument al naturii).
DEALUL CETATII, forma de relief de origine vulcanica, este locul unde cresc aproape jumatate din speciile plantelor fanerogame cunoscute in Transilvania. Unele specii aclimatizate aici sint de origine mediteraneeana, balcanica sau din Crimeea; dintre ele amintim iarba de soaldina (Sedum acre), Lipicioasa (Galium ,spuriun. vaillenti), omagul galben etc. Aici traieste o mare varietate de pasari si animale ca: gainusa de munte (Tetrastes bonasia), vipera cu corn, veverita s.a.
La marginea de sud a municipiului Deva se afla PADUREA BEJAN, REZERVATIE FORESTIERA bine cunoscuta in lumea stiintifica pentru varietatea speciilor de stejar intilnite in perimetrul ei.
IMPREJURIMI
HUNEDOARA (18 km de Deva; 5 km pe DN 7 spre est, apoi 13 km pe DN 68 B la dreapta), localitate atestata documentar din anul 1267 si devenita oras la inceputul secolului al XV-lea (1415), este azi un important centru siderurgic al tarii (primele trei furnale au fost construite inca de la sfirsitul veacului trecut, in anii 1882-1884).
Obiective turistice: CASTELUL CORVINESTILOR (secolul al XV-lea, refaceri in veacurile XVIII-XIX si temeinica restaurare in anii 1965-1970; cel mai important monument de arhitectura gotica civila din tara noastra); EXPOZITIE DE ISTORIE si EXPOZITIE DE ETNOGRAFIE SI ARTA POPULARA (in castel).
In apropierea orasului se intind padurile Chizid si Teliuc (ambele insumind 560 ha), locuri de recreere, de mai multe decenii, a hunedorenilor. Vegetatia forestiera este reprezentata de gorun, cer, carpen si alte specii, multi arbori atingind virsta de peste 120 de ani. O fauna bogata si variata - mistret, caprior, iepure, vulpe, pisica salbatica, viezurele, potirnichea si alte numeroase pasari - populeaza ambele paduri.
d. DEVA - TIMISOARA (241 km)
Localitate straveche al carei punct de atractie il constituie baza turistica si de agrement situata pe malul Muresului, intr-un cadru deosebit de pitoresc, umbrit de salcii batrine. La 7 km est pe DL intilnim comuna Boholt cunoscuta pentru i?.voarele sale de apa minerala carbogazoasa de masa (punct de imbuteliere.).
Oras situat pe valea Crisului Alb, intr-o depresiune de la poalele versantului vestic al Muntilor Metaliferi, Bradul a fost un important centru al marii rascoale populare de la 1784 de sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan, precum si al revolutiei de la 1848-1849.
Obiective turistice: MUZEUL MINERALOGIC (printre alte exponate, se remarca "Cerceii de aur', care constau din firisoare fine si alungite de aur, "Frunzele de aur', formate din esantioane de aur nativ, asemanatoare cu frunzele de stejar, "Pana lui Eminescu', piesa formata din aur lamelar, cu aspect de pana inmuiata in calimara, precum si trei piese unice in lume: "Sopirla de aur', "Harta Romaniei' si "Dodecaderul', cristal masiv de aur.
Pe teritoriul Tebei, straveche vatra de locuire si permanenta, cercetarile arheologice au identificat urme ale unei asezari din neolitic (cultura Cotofeni) continind ceramica ornamentala si topoare de piatra. Romanii au avut aici exploatari de aur, unde lucrau mineri adusi din Dalmatia, din vremea lor pastrindu-se galeria numita Adamul Vechi, sapata in stinca cu ajutorul daltilor. In sat se afla trunchiul masiv al gorunului numit de multe decenii "GORUNUL LUI HOREA', despre care traditia afirma ca ar fi in virsta de 800 de ani.
O ramura a gorunului, groasa cit un trunchi de stejar, traieste si azi, in vreme ce vechiul trunchi a fost ajutat de specialisti sa supravietuiasca prin incingerea lui cu legaturi trainice de fier si bandaje de beton.
Linga gorun sint MORMINTELE lui Avram Iancu, Ion Buteanu si ale altor luptatori pasoptisti care au comandat legiunile romanesti in timpul revolutiei de la 1848-1849.
Asezare bogata atit in vestigii istorice, cit si in amintiri legate de trecutul poporului nostru si al meleagurilor zarandene, Baia de Cris era cuprinsa in categoria oraselor transilvanene inca din prima jumatate a secolului al XV-lea (1427). In anul 1741, localitatea a devenit resedinta comitatului Zarand. Aici, la 10 septembrie 1872, a murit "Craiul Muntilor', Avram Iancu, pe prispa casei brutarului Ion Stupina. In centrul comunei se afla un BUST al lui Avram Iancu, opera a sculptorului Cornel Medrea.
In apropiere de Baia de Cris se pot vizita doua monumente ale naturii CHEILE UIBARESTI (10 km pe DL spre nord, apoi 2 km la dreapta) si CHEILE BULZESTI (13 km pe DL spre nord).
Km 53 (DN 76) VATA DE JOS (2 km pe DL)
STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata pe Valea Crisului Alb.
Climat continental moderat de dealuri si coline; temperatura medie anuala este 9,5C (in iulie, 20C, iar in ianuarie -2C); precipitatiile medii anuale ating 750 mm.
Factori naturali de cura; ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, termale (35-38,5C); bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni neurologice periferice, nevroza astenica, afectiuni ginecologice, afectiuni hepato-biliare, afectiuni cardiovasculare, afectiuni metabolice si de nutritie, afectiuni asociate.
Localitatea, asezare pitoreasca de unde se deschide o minunata priveliste spre muntii din jur, este atestata documentar in anul 1444, ca resedinta a unui voievodat romanesc. Dupa innabusirea revolutiei de la 1848-1849, in tirgul de aici, din 15 decembrie 1849, autoritatile habsburgice l-au arestat pe Avram Iancu, "Craiul Muntilor" fiind eliberat ulterior datorita presiunii maselor. La marginea Halmagiului se poate vizita grota de la Sortoc, un tunel sapat in coasta dealului. Tunelul, boltit dupa spusele localnicilor, a fost practicabil acum un sfert de veac pina la o distanta apreciabila, cind doar galeriile laterale erau surpate.
Comuna atestata documentar din secolul al XV-lea, centru al unui voievodat romanesc.
La 2 km de Virfurile se afla localitatea Vidra, asezata pe doua dealuri mai inalte; dintre acestea, cel numit Dealul Magherestilor a constituit leaganul familiei Magheru, plecata apoi in Tara Romaneasca, din respectiva familie tragindu-se generalul Gheorghe Magheru, unul dintre conducatorii revolutiei de la 1848 din Muntenia.
Pe Dealul Petrisor creste un GORUN, ARBORE OCROTIT, in virsta de peste 400 de ani.
In localitate, cercetarile arheologice au identificat doua ateliere paleolitice, unde mesterii comunitatilor primitive confectionau arme si unelte (virfuri de lance, razuitoare, daltite, lame etc.). La 10 km de Gurahont, in perimetrul satului Zimbru se afla REZERVATIA BOTANICA "DOSUL LAURULUI' care reprezinta limita est-atlantica a extinderii europene a genului Ilex si, de asemenea, singurul loc din tara unde poate fi intilnit acest arbust. Sensibil la seceta si frig (in iernile grele tulpina se usuca, dar regenereaza primavara, dind lastari noi), arbustul, de 3-4 m inaltime, creste intens pina la virsta de 50 de ani, apoi dezvoltarea sa devine foarte inceata. Tufele formeaza desisuri in care se patrunde cu mare greutate. Frunzele sint lungi de 3-8 cm, cu marginea ondulata si tepos ascutita, forma lor variind in raport de virsta; au culoare verde deschis, cu luciri puternice. Fructul este reprezentat ele o baca sferica (de culoare rosie la coacere), cu patru-cinci seminte.
Situat pe valea Crisului Alb, Sebisul a devenit inca din anul 1840 centrul unei regiuni metalurgice.
Obiective turistice: PUNCT MUZEISTIC (ceramica de diferite tipuri lucrata in centrele de olari de pe valea Crisului Alb, pictura pe sticla; piese caracteristice zonei etnografice Buteni: mobila, cause, tulnice razboi de tesut, steag si pom de nunta etc.); CLADIREA MORII CU 365 DE FERESTRE (linga Canalul Morilor); CASTEL (secolul al XVIII-lea; azi sediul bibliotecii din localitate); DEALUL PLESA (aici s-a amenajat o rezervatie botanica).
MONEASA (18 km pe DJ 792 B) STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata la poalele masivului Codru-Moma.
Climat continental moderat; temperatura medie anuala este de 9,5C (in iulie, 20C, iar in ianuarie, -1,1C); precipitatii medii anuale in jur de 800-1 000 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, mezotermale (temperatura de 24-32C); bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni ale aparatului locomotor si ale sistemului nervos periferic, afectiuni neurologice periferice si centrale, afectiuni ginecologice, nevroza astenica, afectiuni asociate.
In vecinatatea statiunii exista mai multe obiective turistice de mare interes si anume: PESTERA LILIECILOR (aflata intr-un perete de calcar); PESTERA CRISTALELOR; O CARIERA DE MARMURA roz si neagra; IZVORUL BOULUI (mic izvor carstic, cu apa limpede, ce iese dintr-o gura strimta de pestera); VESTIGIILE CETATII DEZNA (secolul al XIII-lea) etc.
Orasul, atestat documentar la inceputul secolului al XIII-lea (1214), s-a dezvoltat in preajma cetatii amintita in anul 1293 si reconstruita in veacurile XVI-XVII. In apropierea localitatii se afla DEALUL MOCREA, REZERVATIE GEOLOGICA SI BOTANICAA.
Asezarea, atestata documentar inca din secolul al XIV-lea, a fofet resedinta unui cnezat. La poalele Dealului Cetatii se gaseste CASTELUL BOHUS ridicat in prima jumatate a veacului trecut, in stil neoclasic, format dintr-un singur corp de cladire in forma de U. In aripa dreapta si in cea centrala a castelului sint organizate Expozitia memoriala "Ioan Slavici' si, respectiv, Expozitia permanenta "Emil Mantia'. In preajma edificiului se afla busturile mai multor personalitati ale vietii culturale romanesti: Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ioan Russu-Sirianu s.a.
Un alt obiectiv de mare interes il reprezinta CETATEA; din vechile constructii se mai pastreaza astazi donjonul, ridicat in secolul al XIII-lea, precum si o parte a zidurilor adaugate, treptat, in veacurile XIV-XVI.
In localitate creste arborele pagodelor (Ginkgo biloba), specie ocrotita de lege.
Situat pe malul drept al Muresului, Aradul este mentionat docu-f mentar in secolul al XII-lea (li56), iar ca oras in anul 1329. In a doua parte a veacului al XVIII-lea (1763-1783) s-a construit cetatea noua a Aradului, unde au fost intemnitati conducatori ai revolutiei de la 1848-1849, printre care si Eftimie Murgu. In anul 1812 s-a deschis in localitate prima scoala pedagogica romaneasca. Din anul 1870 la Arad activa Asociatia Generala a Muncitorilor care-si stabilea ca obiective organizarea luptei pentru drepturi politico si economice a proletariatului din oras.
Aradul este un puternic centru economic (fabrica de vagoane, uzina constructoare de masini-unelte, intreprinderi ale industriei textile si a confectiilor, ale industriei alimentare, prelucrarii lemnului etc. si cultural (teatru, filarmonica, institute de cercetare).
Obiective turistice: MUZEUL JUDETEAN (bogate colectii de arheologie-istorie, pictura romaneasca si straina, sculptura, grafica, etnografie si arta populara); CETATEA (secolului al XVIII-lea; stil Vauban, in forma de stea cu sase colturi, cu trei rinduri de cazemate subterane); CLADIREA TEATRULUI (1817, cea mai veche institutie de acest gen din Transilvania); TURNUL DE APA (1896); PALATUL CULTURAL (monument de arhitectura de la inceputul veacului nostru); MONUMENTUL EROILOR PATRIEI (1960; Gavril Covalschi); BAZINUL OLIMPIC; SALA POLIVALENTA; STADIONUL U.T.A.; PADURICEA (8,8 ha; reminiscenta a Padurii Cia-la); PARCURILE MURESULUI si MIHAI EMINESCU (ambele totalizeaza cca 4,5 ha) s.a.
PADUREA CIALA, aflata la 1 km de Arad, in care predominant este stejarul peduncular, impresioneaza prin marimea si virsta arborilor, multe exemplare depasind 75-100 de ani. PADUREA MINDRU, amplasata in estul localitatii, se intinde pe 1 100 ha; si aici stejarul peduncular reprezinta specia majoritara, alaturi de el intilnindu-se si alti arbori ca: frasinul american, nucul american, salcimul, artarul american, paltinul, plopul alb, plopul negru, chiparosul de balta, ulmul, alunul, lemnul ciinesc etc.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2047
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
