PERSPECTIVELE TURISMULUI BALNEAR IN ROMANIA

PERSPECTIVELE TURISMULUI BALNEAR IN ROMANIA

Romania se inscrie in randul tarilor europene cu un remarcabil fond balnear ceea

ce a facut ca turismul balnear romanesc sa aiba o veche traditie si sa cunoasca o ampla

dezvoltare.

Dintre toate segmentele de turism din Romania, turismul balnear este singura

forma de turism care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, practic

inepuizabil si independent de conditiile atmosferice.

In ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul

balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale, spre care se

centreaza importante mijloace materiale si umane, cu implicare tot mai profunda a stiintei

si tehnicii, a prestarii unor servicii turistice si medicale de o factura complexa si de un

inalt nivel calitativ, chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern, determinate

de evolutia conditiilor de viata si a starii de sanatate a populatiei.

Tocmai de aceea, avantajele deosebite oferite Romaniei de importantul potential

balnear de care dispune trebuie sa se transforme intr-un avantaj competitiv, care in

conditiile unei strategii adecvate sa devina unul dintre elementele cheie ale turismului

romanesc.

Factori naturali de cura

Resursele balneoturistice reprezinta componente determinante ale ofertei

balneare, caracteristicile lor cantitative si calitative, determinand modul si nivelul de

organizare si amenajare ale structurilor necesare valorificarii lor. Romania dispune de un

potential balnear de exceptie caracterizat prin diversitatea factorilor naturali de cura,

valoarea lor terapeutica, rezervele importante. Acesta poate fi structurat pe mai multe

categorii: ape minerale si termominerale, lacuri terapeutice, namoluri si turbe

terapeutice, emanatii naturale de gaze terapeutice, saline, factori climaterici, plante

medicinale, aeroionizarea

Apele minerale si termominerale

Prin volumul rezervelor, apreciat de specialistii in domeniu la peste 3000 de

izvoare, calitatile terapeutice, varietatea continutului lor, acestea apele minerale si

termominerale reprezinta principalul factor natural de cura din tara noastra, de care se

leaga o parte importanta din activitatea balneoturistica a Romaniei.

Structura geologica complexa a teritoriului Romaniei a facut ca aceasta sa dispuna

de o inepuizabila rezerva de ape minerale caracterizate printr-un continut deosebit de

variat in elemente chimice si o mare complexitate si diversitate sub aspect fizico-chimic,

mineralogic, termic etc. Acestea sunt localizate in principal in arealul montan, mai ales

in aureola mofetica din imprejurimile catenei vulcanice Oas-Gutai-Calimani, Harghita

(ape carbogazoase) (statiunile Covasna, Tusnad, Calimanesti, Caciulata, Baile

Herculane, Vatra Dornei, Slanic Moldova), apoi in cel de dealuri subcarpatice si de

podis sau la contactul acestora cu muntii (ape clorurato-sodice, bicarbonate) precum si

in zonele de campie (ape termominerale, bicarbonate sau de zacamant)

Apele minerale nu poseda pana in prezent o definitie unica, existand nuantari

diferite de la tara la tara, in functie de specificul acestora aderandu-se insa prin

elementele de baza fie la conceptul latin care defineste apa minerala exclusiv prin

actiunea sa terapeutica fie la conceptul german, mult mai extins care ia in considerare si

criterii cantitative de compozitie chimica

Apa minerala si minerala terapeutica este apa subterana cu un anumit continut de

substante in solutie si cu unele proprietati fizice si chimice care o fac apta pentru cura

balneara sau valorificare alimentara.

Aceasta definitie exclude stabilirea unor limite precise pentru calitatile chimice

sau fizice ale apelor (mineralizatia totala, concentratia unor ioni, temperatura,

radioactivitatea etc.). Caracterul terapeutic de cura externa sau interna precum si cel

alimentar se definesc, pentru fiecare in parte, prin studii detaliate fizice, chimice,

farmacodinamice. Astfel, modul de folosinta nu mai poate avea un caracter empiric ci

se face prin aplicarea metodelor moderne de cercetare. S-a ajuns la aceasta solutie

deoarece in numeroase cazuri s-a constatat ca ape care nu se incadrau, de exemplu, in

limitele de mineralizare totala a apelor denumite minerale, datorita prezentei unor

microelemente sau a unor calitati fizice ofereau posibilitatea obtinerii unor rezultate bune

in tratamentul balnear.

Totusi, in scop orientativ, pentru a elimina ideea de a considera o multitudine de

ape ca minerale, Ministerul Sanatatii prin Institutul de medicina fizica, balneologie si

recuperare medicala a stabilit, in consens cu conceptia balnelogica internationala,

urmatoarele conditii pentru apele minerale (definitia si criteriile pe care trebuie sa le

indeplineasca pentru a fi considerate ape minerale).

Se confera nomenclatura de ape minerale, apelor care provin dintr-o sursa

naturala sau forata artificial si indeplinesc anumite criterii in ceea ce priveste

caracteristicile lor fizico-chimice, au efecte farmacodinamice asupra organismului si sunt

utilizate in scop terapeutic.

Criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a fi considerate ape minerale:

existenta unei actiuni terapeutice stiintific recunoscute (criteriu pe care trebuie

sa-l indeplineasca orice apa minerala indiferent de caracterele sale fizico-chimice)

precum si

una dintre conditiile redate mai jos:

o mineralizare sau continut de saruri minerale dizolvate, peste 1g/l

o prezenta unor elemente chimice cu actiune farmacologica cunoscuta, in

proportii minim necesare, normate de la tara la tara in limite apropiate.

Oligoelemetele curative cunoscute sunt fierul, bromul, iodul, arseniul,

litiul, strontiu, bariu, bor, sulf, siliciu, mangan, aluminiu.

o continut de gaze dizolvate cu efecte biologice, in concentratii stabilite

(1000 mg CO2/l, 1mg H2S/l). Apele naturale de provenienta subterana

lipsite de gaze dizolvate sunt denumite plate

o temperaturi de peste 20º C, independent de continutul mineral, care le

confera caracteristica de ape termale: hipotermale 20-31º C, termale 32-

38º C, hipertermale peste 38º C sau

o continut de elemente radioactive in unitati Mache/l (aproximativ 50-100

uM)

Clasificarile apelor minerale utilizate in diferite tari se deosebesc uneori

semnificativ, ele fiind adaptate in ultimele decenii in functie de punerea in evidenta

efectelor biologice si terapeutice ale multor oligominerale. In esenta insa se respecta

clasificarea germana pe criterii cantitative de compozitie fizico-chimica in care la

criteriile de mai sus se adauga si detalii ale compozitiei ionice, exprimate in buletine de

analiza in % de miliechivalenti la apele cu mineralizare de peste 1g/l.

Marea diversitate tipologica pe care o prezinta o apele minerale din tara noastra

sub aspectul compozitiei chimice, al gradului de mineralizare si al temperaturii ceea ce a

dus la clasificarea acestora in mai multe tipuri hidrochimice cu indicatii terapeutice

specifice si o stricta repartizare in spatiu, rezultand in final o clasificare cu 11 categorii

de ape minerale utilizata in tara noastra desi patrimoniul de surse minerale terapeutice

este deosebit de bogat si variat, in balneologie sunt utilizate mai putine. Acestea sunt

incadrate, la randul lor, in doua grupe mari A si B.

Apele minerale din grupa A includ ape minerale care intrunesc urmatoarele

caracteristici: ape cu mineralizare de peste 1g/l care pot avea concentratii diferite: ape de

concentratie medie: intre 1-15g/l, ape concentrate intre 15-35g/l, foarte concentrate intre

35-150g/l si de mare concentratie peste 150g/l substante dizolvate, concentratia activa

reala a ionilor in miniechivalenti (cel putin 20% cu unul, doi sau mai multi ioni),

oligoelementele sau microelementele si gazele dizolvate, temperatura la sursa (termale

sau atermale), presiunea osmotica ape hipo, izo sau hipertone fata de osmolaritatea

solutiei fiziologice de 325 moli/l.

Acestea includ la randul lor 5 categorii de ape minerale

Apele alcaline si alcalino-teroase sunt ape care contin peste 1g saruri dizolvate

pe litru, in care predomina fie bicarbonatii de sodiu si potasiu (apele minerale alcaline)

fie hidrogencarbonul de calciu si magneziu (apele alcalino-teroase).

Aceste tipuri de ape minerale sunt destul de bine reprezentate in patrimoniul

hidromineral al tarii noastre intalnindu-se in special in zone din Carpatii Orientali, in

nordul Transilvaniei sau in Banat. De obicei acestea au un caracter mixt rareori gasinduse

in natura ape alcaline pure, cel mai frecvent intalnindu-se cele alcaline mixte continand

calciu, magneziu, fier, CO2 (calcice, magneziene, feruginoase, carbogazoase). Acestea au

cele mai complexe efecte farmacodinamice, fiind administrate in cura interna

(crenoterapie) in afectiunile tubului digestiv, ale cailor biliare, in cura de diureza in

afectiunile rinichiului si cailor urinare, stari alergice ca si in tulburari ale metabolismului

fosfo-calcic, si sub forma de inhalatii in afectiuni bronhopulmonare si ORL Totodata

datorita efectelor lor antiinflamatorii si antialergice sunt indicate si in cura externa in

tratarea unor afectiuni dermatologice sub forma de aplicatii externe (comprese), sau a

unor afectiuni ginecologice sub forma de irigatii vaginale.

Principalele statiuni si localitati balneoclimaterice care valorifica izvoarele

minerale alcaline sunt Slanic Moldova, Malnas Bai, Tinca, Bodoc, iar cu izvoare

minerale alcalino teroase si teroase (mixte): Slanic Moldova, Sangeorz Bai, Vatra

Dornei, Covasna, Biborteni., Valcele s.a.

Apele clorurat-sodice (sarate) sunt cele mai raspandite in tara noastra fiind

intalnite atat la suprafata solului in lacurile sarate - cat si in subteran la adancimi

diferite. Acestei mari varietatii de concentratii i se adauga si marea diversitate de asocieri

cu alti ioni si gaze: Mg, Ca, K, SO4, Si, ceea ce face ca efectele si indicatiile terapeutice

sa fie diferite si importante in tratamentul unor afectiuni cu grad ridicat de morbiditate.

In functie de concentratia lor acestea pot fi: izvoare minerale izotone, hipo sau

usor hipertone, de obicei ape mixte cu o mineralizare intre 3-10g/l si apele clorosodice cu

concentratii mai mari de 14g/l ajungand pana la 200-300g/l.

Izvoarele minerale izotone, hipo sau usor hipertone, sunt de obicei ape mixte, cu

o mineralizare intre 3-10g/l fiind utilizate in cura interna in afectiunile digestive (avand

insa indicatii individualizate in functie de particularitatile clinico-fiziopatologice ale

bolnavului datorita aportului crescut de sare pe care il produc), in terapia inhalatorie ( sub

forma de pulverizatii si inhalatii colective si individuale) pentru tratarea afectiunilor

bronho-pulmonare si ORL precum si in tratarea afectiunilor ginecologice inflamatorii

prin irigatii vaginale indicata pentru efectele antiinflamatorii, sedative si de stimulare a

secretiilor.

In cura interna se utilizeaza apele sarate hipotone, izotone sau usor hipertonice din

Subcarpatii Orientali: Baltatesti, Slanic Moldova, Targu Ocna, Soveja, Subcarpatii

Sudici: Calimanesti, Caciulata, Baile Olanesti, Carpatii Orientali: Sangeorz Bai:

(poalele Muntilor Rodnei), Covasna (Muntii Vrancei), Tusnad si Baile Harghita

(Muntii Harghita) Podisul Moldovenesc Dranceni

Apele clorosodice cu concentratii mai mari de 14g/l denumite si ape sarate

inregistreaza o mare diversitate din punctul de vedere al concentratiei si compozitiei

lor

apa Marii Negre cu mineralizatie in jur de 15g/l, cu predominanta ionilor de Mg,

Ca, K, si sulfat

apele sarate cu concentratii si compozitii diferite din Campia Romana sunt

lacurile Amara, Lacul Sarat, Balta Alba,

apele sarate de zacamant cu concentratii de 40-80g/l (Govora), sarate, iodurate

si sulfuroase, Campia Romana: Barla, Potcoava etc.

apa sarata concentrata (60-70g/l) a Lacului Techerghiol de pe litoralul

romanesc al Marii Negre.

apele cu concentratii saline mari, aproape de saturatie (200-300g/l) din

statiunile Sovata si Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei), Slanic

Prahova (Subcarpatii Orientali)

O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezinta prezenta fenomenului de

heliotermie, manifestat in sezonul cald, care face sa existe diferente de temperatura intre

straturile superficiale si cele mai profunde, mai concentrate (Lacul Ursu de la Sovata)

Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai in cura externa sub forma de bai

calde la cada, in piscine sau bazine cu apa de mare sau de ghiol, in care se aplica

hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afectiuni reumatismale, posttraumatice,

neurologice periferice si centrale, ginecologice si boli profesionale. De asemenea acestea

mai pot fi folosite in terapia inhalatorie pentru tratarea afectiunilor bronho-pulmonare si

ORL, sau in cea ginecologica, sub forma de irigatii vaginale

Apele minerale carbogazoase sunt cele care contin minimum 1g/l CO2.

Caracterul general de ape carbogazoase se datoreaza impregnarii diferitelor tipuri de ape

minerale cu dioid de carbon. Datorita capacitatii mari de dizolvare a acidului carbonic

apele carbogazoase simple sunt rare, ele intalnindu-se cel mai adesea sub forma de ape

carbogazoase mixte bicarbonate, clorurato-sodice, alcaline, calcice, feruginoase,

sulfuroase.

Apele carbogazoase simple sunt raspandite in Carpatii Orientali, in aureola

mofetica a muntilor vulcanici Oas, Gutai, Tibles: Viseul de sus, Vatra Dornei, Poiana

Negrii, Baile Jigodin si in Campia de vest Campia Banatului, cele bicarbonate

carbogazoase se intalnesc in Muntii Rodnei la Sangeorz Bai , la Bilbor, Borsec, Baile

Tusnad, Bodoc, Covasna, Turia, Zizin, in Depresiunea Transilvaniei Bacia, Vetel,

Dealurile de Vest Valea Mariei, Bixad. iar cele feruginoase carbogazoase au o mai mare

raspandire in aureola mofetica a Carpatilor Orientali Vatra Dornei, Poiana Negri,

Miercurea Ciuc, Baile Tusnad, Malnas Bai, Balvanyos, in sudul Transilvaniei (Carta,

Paulis, Campia si Dealurile Vestice, Turt, Acas, Lipova, Buzias)

Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atat in cura interna - in crenoterapie si

inhalatii - (se utilizeaza ape cu concentratii sub 15g izotone, hipotone) cat si in cura

externa (concentratii de peste 15g hipertone) sub forma de bai si irigatii.

In crenoterapie sunt indicate in tratarea afectiunilor tubului digestiv (dispepsii

gastrice hipostenice, hiposecretorii sau anacide), afectiuni ale rinichiului si cailor urinare,

pentru cura de diureza in litiaze si afectiuni inflamatorii ale cailor urinare in statiuni ca

Slanic Moldova, Sangeorz Bai dar si Buzias, Vatra Dornei, Covasna, Harghita Bai,

Borsec, Malnas, Lipova s.a.

In ceea ce priveste cura externa, apele carbogazoase sunt recomandate in tratarea

afectiunilor cardio-vasculare reprezinta indicatia majora a acestora pentru efectele lor

vasodilatatoare, cu solicitarea circulatiei periferice si a celei sistemice ca si a cordului

Statiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cura externa sunt: Covasna,

Buzias, Balvanyos, Tusnad, Vatra Dornei, Harghita, Lipova si multe alte statiuni locale

Utilizarea lor in tratamentul a numeroase afectiuni, unele dintre ele avand cel mai

mare grad de morbiditate pe plan intern si international ca de ex. cardiovasculare,

hepatobiliare, digestive, metabolice, renale, profesionale, le face foarte valoroase din

punct de vedere terapeutic.

Apele sulfatate cu un continut de un gram de sulfat la litru, combinat cu ioni de

Na, K, Mg. si Ca . In tara noastra exista astfel de izvoare la Ivanda, in Banat, pe Dealul

Copoului, la Iasi dar care nu au fost valorificate pana in prezent desi faima acestora

pentru tratamente in cura interna se datoreaza statiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are

surse de ape termale sulfatate.

Apele minerale sulfatate contin cel putin 1g/l apa substante solide dizolvate din

care predomina anionul SO4² ¯ .Acestea se intalnesc pe un areal mai restrans fiind

localizate in special in Podisul Moldovenesc (Iasi), Subcarpatii Orientali (Oglinzi,

Baltatesti, Sarate Monteoru, Vulcana Bai, Berca ), in Campia si Dealurile Vestice

(Zauan, Chiesd si Ivanda) si Muntii Apuseni (Vata de Jos.)

Ele se utilizeaza in special in cura interna pentru tratarea afectiunilor digestive si

hepato-biliare datorita efectelor principale ale acestora: coleretic (stimuleaza secretia

hepatica de bila), colecistokinetic (favorizeaza eliminarea de bila din vezica si caile

biliare)

Grupa B include ape minerale cu mineralizare totala sub 1g/l substante minerale.

Acestea pot fi , la randul lor, de patru tipuri:

Ape minerale sulfuroase care contin cel putin 1g/l apa sulf titrabil sub forma

de hidrogen sulfurat.

Acestea sunt destul de raspandite in teritoriul tarii, avand aparitii frecvente in

Subcarpatii Orientali : Pucioasa, Moinesti, Pipirig, Magura, Campina, In Subcarpatii

sudici in statiunile de pe Valea Oltului Olanesti, Calimanesti , la Sacelu Bai, Bala etc.,

In Podisul Moldovenesc Iasi, Strunga, In Carpatii Orientali in statiunile din

Maramures, In Transilvania Geoagiu Bai, Baita, Bizusa, si Dealurile de Vest (Dealurile

Crasnei, Depresiunea Simleului, Oas Baile Vama) precum si in Dobrogea (Harsova) si

pe litoralul Marii Negre (Mangalia).

Apele minerale sulfuroase sunt limpezi si incolore la izvor dar in contact cu aerul

hidrogenul sulfurat si ceilalti compusi sulfurosi se oxideaza favorizand aparitia

precipitatului de sulf care da aspectul tulbure al apei minerale; cu cat oxidarea este mai

intensa cu atat proprietatile terapeutice ale apei minerale scad. De aceea ele trebuie sa fie

folosita cu precadere la sursa.

Apele sulfuroase pot fi simple si mixte sulfuroase, clorurate, sodice,

carbogazoase, alcaline-calcice, magneziene si termale.

Aceste ape sunt utilizate cu mult succes in tratarea unei game largi de afectiuni

care au un grad de morbiditate ridicat.. Astfel, ele sunt indicate atat in cura externa, sub

forma de bai, in tratarea afectiunilor reumatismale, afectiuni ale sistemului nervos

periferic, ginecologice, cardiovasculare, cutanate si bolilor profesionale cat si in cura

interna, sub forma crenoterapiei si inhalatiilor in tratarea unor afectiuni metabolice si de

nutritie, renale, ale aparatului respirator, alergii.

Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate in crenoterapie cresc secretia

gastrica si intestinala, stimuleaza peristaltismul intestinal (favorizand evacuarea)

stimuleaza secretia de bila si evacuarea acesteia, au efect antitoxic, stimuleaza functia

pancreasului si favorizeaza consumul hidratilor de carbon (crenoterapia), iar inhalatiile au

actiune antiinflamatoare asupra mucoasei cailor respiratorii, ORL, traheobronsice, efect

antiseptic, antialergic amelioreaza deficitul de sulf creat odata cu eliminarea abundenta a

secretiilor patologice la nivelul aparatului traheobronsic, in cura externa au efect asupra

pielii, efect cheratolitic, efect vasodilatator pe circulatia cutanata.

Principalele localitati si statiuni balneare in care se valorifica aceste ape sunt

Baile Govora, Herculane, Calimanesti-Caciulata, Olanesti, Mangalia, Nicolina-Iasi,

Pucioasa, Strunga etc.

Apele iodurate care contin cel putin 1 mg/l nu exista in forma pura, de obicei

acest caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale: ape

clorurato-sodic: Bazna, Baile Govora, Baltatesti, Sarata Monteoru, Praid, sau ape mixte

alcaline, clorurate, sulfatate care sunt indicate in crenoterapie cum ar fi de ex. cele hipo

sau izotone de la Baile Olanesti sau Calimanesti-Caciulata.

Continutul de iod din aceste ape adauga un plus de efecte, care largesc indicatiile

de cura. Astfel in crenoterapie aportul de iod contribuie la stocarea sa in tiroida, indicata

in afectiuni endocrine tiroidiene si ovariene la care se adauga si efecte congestive si

stimulatoare asupra mucoasei digestive.

In cura externa sub forma de bai cu ape clorurate sodice si iodurate, iodul produce

efecte vasodilatatoare periferice si efecte antimicolitice la nivelul tegumentului si

fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroza periferica sau generala, la bolnavi cu

artrita urica si la cei cu afectiuni dermatologice micotice. totodata datorita efectelor

congestive si de stimulare a secretiilor mucoaselor sunt indicate si in terapia prin inhalatii

in afectiunile ORL si bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigatii vaginale in afectiuni

ginecologice si mai ales micotice (Bazna si Sarata Monteoru).

Apele feruginoase cu un continut de 10mg/l utilizate in trecut in tratarea

anemiilor feriptive, nu mai prezinta astazi interes pentru tratarea acestor afectiuni, care

beneficiaza de alte tratamente eficiente. Caracterul feruginos al majoritatii apelor

carbogazoase este considerat un element negativ fiind necesare procese tehnologice de

deferizare care sunt uneori laborioase si costisitoare .

Apele arsenicale cu concentratii de minimum 0,7% utilizate cu cateva decenii

in urma pentru efectele stimulante ale arsenului in tratamentul nevrozelor au fost

abandonate din cauza efectelor toxice si cancerigene ale arsenului.

In afara acestor 9 tipuri de ape minerale constituite pe criterii chimice exista si

alte categorii de ape care nu se incadreaza in nici unul dintre cele doua criterii chimice de

concentratie dar care au unele efecte terapeutice recunoscute de aceea fiind acceptate si

denumite generic ape oligominerale.

Apele oligominerale sunt cele care au o mineralizatie totala sub 1g/l si nu

contin elemente chimice din grupa B cu actiune farmacologica si nici gaze terapeutice

precum si apele care nu indeplinesc nici una dintre conditiile privind compozitia

chimica, dar la care sunt dovedite prin studii farmacologice experimentale si clinicoterapeutice

unele efecte terapeutice: apele termale (acratotermale). de la Baile Felix,

Baile 1 Mai, Vata de Jos s.a. fiind indicate in cura externa, in bazine unele exterioare

folosite si in sezonul rece, cu indicatii largi pentru hidrokinetoterapie sau termoterapie in

afectiunile sistemului locomotor de origine reumatismala articulare inflamatorii

(recuperarea PR, SA, artritelor reactive) , degenerative (artroze, spondiloze) si ale

tesuturilor periarticulare si musculare, in afectiunile posttraumatice si ortopedice si cele

neurologice periferice sau centrale (sechele dupa AVC sau traumatisme craniene, sau

dupa traumatisme vertebrale cu leziuni medulare) ca si in afectiuni ginecologice

Apele oligominerale reci (acratopege) (cu temperatura sub 20º), cu un continut de calciu

sau CO2 in cantitati mici, cu efecte diuretice deosebite (izvorul 7 Caciulata, izvoarele 11

si 12 de la Olanesti, izvorul 300 de scari de la Slanic Moldova sau izvorul din Valea

Cainelui de la Sinaia)

Apele radioactive sunt ape cu concentratii diferite de radon slabe sub 50 uM/l,

moderate 50-100 uM/l, sau intense peste 100 uM/l Acestea au facut in trecut obiectul

unor cure balneare externe in afectiuni reumatismale, neurologice periferice etc. pentru

efectele inflamatorii ale iradierii radioactive dar datorita riscurilor efectelor de remanenta

si acumulare chir si in cazul administrarii unor doze mici s-a renuntat la cura interna si

inhalatorie si la restrangerea drastica a indicatiilor de cura externa . Exista doar niste

surse cu o radioactivitate foarte slaba care nu pun probleme nici de risc nici de protectie

la Herculane (20 milimicroCurie/l), la Felix (0,3mμCu) sau la Sangeorz Bai (135mμCu)

Lacul terapeutic este orice acumulare naturala de apa de la suprafata cu sau

fara namol terapeutic avand proprietati fizice sau chimice care o fac apta pentru cura

balneara.

In sensul acestei definitii calitatea esentiala este cea curativa ceea ce face posibila

includerea in aceasta categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de

mineralizatia apei..

Namolurile terapeutice

Namolul terapeutic este intregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor

lacuri, sedimentele vulcanilor noroiosi, unele turbe si bentonite, precum si alte roci care

pot fi folosite direct in tratament sau dupa obtinerea unor derivate. In categoria namolului

terapeutic intra toate namolurile de lac testate pentru folosinta balneara sau pentru

obtinerea unor extrase de tipul Pellamar sau Pellobiol si chiar unele peloide macerate

in ape minerale cum este cazul argilelor sarmatiene de la Iasi folosite cu succes la Baile

Nicolina

La randul sau, definitia Institutului de medicina fizica, balneologie si recuperare

medicala o completeaza pe cea generala enuntata mai sus: Namolurile sau peloidele sunt

substante care se formeaza in conditii naturale sub influenta proceselor geologice si care

se folosesc in scopuri terapeutice ca atare, sau dupa o pregatire prealabila prin amestec cu

ape minerale, macinare sau incalzire

Peloidele, indiferent de tipul lor, reprezinta un sistem eterogen format dintr-o faza

solida, una lichida si una gazoasa. Faza solida este compusa din substante organice

(hidrati de carbon, componente humice, bituminoase, componente lipidice si proteine) si

minerale (saruri insolubile in apa dintre care cele mai importante sunt sulfatii si

carbonatii de calciu si silicatii si dintr-o structura argiloasa constituita din bioxid de

siliciu si cantitati mici de oxizi ). Faza lichida o constituie solutia apoasa a substantelor

solubile organice si anorganice din namol, ea provenind din apa lacurilor, din apa

minerala - in namolurile minerale si din precipitatii in unele turbe -. Din cauza ionilor

care predomina faza lichida a namolului acesta poate avea un caracter carbonat, sulfatat

sau mixt. Faza gazoasa se datoreaza unor procese fizico-chimice si biochimice fiind

constituita din H2S, CO2, H2, O2 si o serie de hidrocarburi.

Dupa compozitia lor fizico-chimica se disting namoluri:

sapropelice din lacuri continentale si lagune, formate prin sedimentare sub apa a

materialelor organice si minerale sub influenta proceselor biologice,

microbiologice si fizico-chimice cu un continut de substante organice mai mare

de 10% (in namol uscat); acestea se intalnesc in lacul Techerghiol (sapropelice de

liman), in lacurile Amara, Lacul Sarat, Sovata, Bazna, Slanic Prahova(sapropelice

de lacuri)

minerale din lacuri continentale si lacuri formate in masive de sare (avand acelasi

mod de formare si substante organice ca si namolurile sapropelice) sau formate in

jurul unor izvoare naturale sau in bazine artificiale pe pat argilos (cu formare

similara la contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial), cu

continut de substante organice mai mic de 10% in namolul uscat Baile Govora

(silicos iodurat), Geoagiu Bai (feruginos)

de turba din zone mlastinoase rezultat/ format prin transformarea incompleta a

materialului vegetal in conditii de umiditate mare, cu continut de substante mai

mare 10% in namolul uscat Vatra Dornei, Felix, Mangalia, Someseni, Borsec

Fiecare tip de namol se individualizeaza printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice

si biologice particulare, dintre acestea, plasticitatea, capacitatea hidrica, greutatea

specifica, capacitatea lor de a retine caldura si granulatia au o deosebita importanta in

stabilirea indicatiilor terapeutice si utilizarea lor sub diferite forme.

Emanatiile naturale de gaze terapeutice

Gazele terapeutice sunt emanatii naturale cu proprietati fizice sau chimice care le

fac apte pentru cura balneara sau valorificare alimentara. In aceasta categorie intra in

exclusivitate , manifestarile naturale de tip mofetic (CO ) si solfatarian (H S). Acestea

reprezinta o importanta bogatie a tarii noastre care foloseste o modalitate de valorificare

originala a acestor factori naturali prin utilizarea CO gaz in instalatii speciale denumite

mofete Balneologic nu se defineste gazul ci tratamentul. Prin mofeta, in practica

balneara se intelege o amenajare constructiva in care se capteaza dioxidul de carbon cu

rol terapeutic , ca agent fizic; dupa provenienta acestea putand fi uscate sau umede.Ele

reprezinta constructii de forma circurilor romane, cu o zona decliva umpluta cu gaz

mofetarian inconjurata cu trepte la niveluri diferite, care permit bolnavilor sa se plaseze

in ortostatism la nivelul indicat, pentru a cufunda corpul in masa de CO (mai greu decat

aerul, de obicei pana la brau)

Emanatiile naturale de CO sunt legate de vulcanismul din Carpatii Occidentali

din Muntii Gutai, Calimani, Harghita in statiunile balneoclimaterice Covasna,

Balvanyos, Baile Tusnad, Sangeorz Bai, Borsec, s.a. cu concentratii de CO cuprinse

intre 94-99,8% (mofete), unele avand pe langa CO si H S denumite solfatarii la Turia

(0,56mg% H S) si Harghita (0,08 mg%). Emanatii de CO gaz exista si in unele zone ale

Carpatilor Apuseni dar cu alta origine geologica, avand un continut mare de azot (18-

91%) si variabil de CO (4-81%). Denumirea de mofeta s-a extins si la modalitati de

utilizare a gazului carbonic extras din apele minerale carbogazoase (Buzias) ca si la cele

cu CO industrial - mofete artificiale .

Salinele

Salinele terapeutice sau climatoterapia in microclimat de saline reprezinta o forma

de terapie in microclimatul particular din saline sau grote denumit generic

speleoterapie .Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu caracter

sedativ, de crutare, cu temperaturi de 12-13º C si umiditate relativa de 70-80%, lipsa

curentilor de aer, presiunea atmosferica crescanda cu adancimea , parametrii care dau un

usor inconfort de racire, un indice de stres cutanat hipotonic moderat, cel pulmonar fiind

echilibrat. La acestea se adauga prezenta aerosolilor mici, in jur de 700/cm³, predominant

pozitivi, cu aerosoli salini in cantitate mare, cantitati mai mari de CO2 si H2S decat in

aerul obisnuit, ioni de Na, Ca, Mg si puritatea aerului cu absenta aeromicroflorei si a

poluantilor.

Indicatiile curei in saline: astmul bronsic la copii si adulti, forme clinice recente,

usoare si medii, bronsite cronice simple, afectiuni alergice ale cailor aeriene superioare:

rinite, rino-sinuzite, in afara puseelor acute.

Sarea terapeutica se foloseste in balneoterapie sub trei forme: de concentrat

obtinut prin evaporare din ape curative recunoscute: Sarea de Bazna si cea de Baltatesti ,

saramura extrasa prin sonde speciale de dizolvare sapate in masivele de sare (Ocnele

Mari si Cacica) si ca microclimat salin a unor ocne vechi (Targu Ocna, Slanic Prahova si

Praid)

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cura pot fi utilizati in mentinerea si ameliorarea starii de

sanatate a organismului uman prin climatoterapie

Cercetarile de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelatii intre

caracteristicile climaterice si reactiile fiziologice ale organismului uman evidentiind mai

multe tipuri de bioclimate cu calitati terapeutice:

bioclimatul excitant de campie si litoral care se asociaza in mod benefic cu apele

minerale clorosodice, sulfatate sau sulfuroase fie cu namolurile sapropelice din

zona. In ceea ce priveste climatul de campie (de stepa) prezinta calitati terapeutice

in intervalul mai-septembrie, iar dintre factorii climaterici cu actiune favorabila

asupra organismului sunt cei termici si radiativi. Climatul de litoral are efect

terapeutic si in sezonul rece, in intervalul octombrie - aprilie datorita volumului

mare de aerosoli salini desi cantitatea de radiatie este redusa,

bioclimatul sedativ-indiferent (de crutare) prezent in Campia de Vest, dealurile si

podisurile pana la 600-700 m si unele depresiuni de deal cuprinde mai multe

statiuni din tara si are un rol activ in ceea ce priveste efectul terapeutic, alaturi de

factorul balnear principal

bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicita

functiile neurovegetative endocrine care coordoneaza aclimatizarea organismului

la mediu. cura de munte fiind indicata in anemii, convalescenta, rahitism, stari

neurovegetative (insomnii, surmenaj), astmul bronsic alergic (intre 1200-2000 m

altitudine

Aeroionizarea

Cercetarile medicale au dovedit influenta climatului aeroelectric asupra

organismului uman, o aeroionizare naturala, bogata, predominant negativa are efecte

benefice, de sedare in diferite afectiuni: nevroze, astmul bronsic, hipertensiunea

arteriala, sporind astfel valoarea balneo-medicala a unei statiuni

De regula valorile ionizarii cresc odata cu altitudinea, cele mai mici valori

inregistrandu-se pe litoral, 600-1000 ioni/cm³, dar in anumite regiuni joase datorita

existentei unor roci radioactive acestea pot fi mai ridicate: Baile Herculane are la 160 m

alt. 1748-1925 ioni/cm³ in timp ce stana de Vale situata la 1100 m alt. inregistreaza

numai 1200-1646 ioni/cm³.In majoritatea statiunilor balneoclimaterice din tara noastra

aeroionizarea prezinta valori modeste care nu depasesc 700-1000 ioni/cm³ dar exista si

situatii peste aceasta medie: Sangeorz-Bai 1479 ioni/cm³, Baile Felix 1320 ioni/cm³,

Moneasa 1229 ioni/cm³, Borsa 1212 ioni/cm³ s.a.

Plantele medicale

Plantele medicale reprezinta factori naturali de cura foarte raspanditi in tara

noastra si din ce in ce mai solicitati in domeniul balneomedical (fitoterapie) atat in

prepararea unor medicamente cat si in cura externa in bai cu plante.

Medicamente pe baza de plante realizate de catre diferite laboratoare ca Hofigal,

Plantavorel din Piatra Neamt, Plantextract, Daciaplant se impun alaturi de alte produse

originale in tratarea mai multor afectiuni.

Aceasta bogatie si diversitate de factori de cura precum si bogata traditie pe care o

turismul balnear in Romania reprezinta importante premise ale dezvoltarii turismului

sanatate.

Aspecte cantitative si calitative privind oferta si cererea pentru turismul balnear

Bogatia si varietatea factorilor naturali de cura de care dispune Romania, traditia

si experienta in domeniul balneologiei dobandite de-a lungul timpului, au facut ca

Romania sa reprezinte o destinatie turistica balneara importanta. Ca urmare, circulatia

turistica in statiunile balneare a inregistrat, sub influenta a numerosi factori economici,

sociali, motivationali, pentru fiecare dintre componentele ei: interna si externa evolutii

diferite.

Componenta importanta a pietei turistice, oferta include ansamblul atractiilor

naturale si antropice, infrastructura generala si turistica, forta de munca si serviciile

oferite. Conceperea unui produs turistic competitiv nu presupune insa o simpla imbinare

a acestora, ci o armonizare a diferitelor componente pentru a crea un produs omogen, pe

cat posibil individualizat.

Caracterizata prin discrepanta dintre potentialul sau de exceptie si gradul de

valorificare si neadaptare la cerintele manifestate pe plan mondial oferta balneara

romaneasca poate constitui, in urma unui proces de restructurare corespunzator, o

importanta componenta a turismului national si chiar international.

Romania dispune de un exceptional fond balnear ceea ce face ca din acest punct

de vedere sa se situeze pe unul dintre primele locuri din Europa. Totodata potentialul

turistic balnear prezinta o serie de particularitati care-l individualizeaza in cadrul tarilor

cu traditie in domeniu:

prezenta tuturor grupelor de substante terapeutice ape minerale si

termominerale, namoluri terapeutice, emanatii naturale de gaze terapeutice CO si

uneori in combinatie cu H S, microclimatul salin, intregul complex de factori

terapeutici ai litoralului

existenta unor substante minerale terapeutice cu caracter de unicat: gazele

mofetice si solfatariene, considerate raritati ale naturii si chiar unice in Europa (in

cazul solfatarienelor) precum si a altora putin raspandite in Europa: lacurile

sarate, peloidele, microclimatul salin insotite de cercetari si metode de tratament

menite sa asigure valorificarea acestora. valoarea terapeutica ridicata a gazelor

mofetice determinata prin ample cercetari de specialitate, precum si valentele

curative ale solfatarelor au facut ca acestea sa fie considerate elemente de mare

interes ale balneologiei romanesti Totodata trebuie evidentiat faptul ca aceste

substante minerale terapeutice sunt considerate remedii eficiente in tratarea unor

afectiuni pentru care terapia cu mijloace farmaceutice medicamentoase nu da

rezultate satisfacatoare: afectiuni respiratorii, sterilitate partiala, afectiuni

dermatologice, alergii

existenta tuturor grupelor de substante minerale terapeutice ceea ce permite

acoperirea intregii game de afectiuni tratabile cu ajutorul factorilor naturali de

cura (toate cele 14 tipuri de afectiuni inscrise in nomenclatorul OMS): ale

aparatului locomotor (reumatismale si posttraumatice), ale sistemului nervos

central si periferic, ginecologice, cardiovasculare, digestive, hepato-biliare,

renale, metabolice si de nutritie, respiratorii si ORL, dermatologice, alergii, boli

profesionale. Dintre acestea ponderea cea mai mare o detin substantele minerale

terapeutice destinate tratarii afectiunilor aparatului locomotor si ginecologice de

aproximativ 77,15 %, urmate de cele cardiovasculare si ale sistemului nervos

periferic 13,20%, digestive, hepatobiliare, renale, respiratorii, ORL 9,65%;

existenta unor rezerve importante de substante minerale terapeutice la nivelul

fiecarei categorii ceea ce favorizeaza o ampla valorificare a acestora in cadrul

turismului de sanatate

larga raspandire in teritoriu a acestor resurse, diferite categorii de substante

minerale terapeutice intalnindu-se in toate zonele tarii, la nivelul tuturor formelor

de relief : montan, subcarpatic, de dealuri si podis, campie, delta si litoral

prezenta pe mici suprafete a mai multor grupe de substante minerale

terapeutice ceea ce permite tratarea concomitenta a mai multor tipuri de afectiuni

valoarea curativa ridicata a substantelor minerale terapeutice romanesti a fost

confirmata de numeroasele premii obtinute de apele minerale de la Calimanesti,

Caciulata, Olanesti, Slanic Moldova, Covasna, Baile Herculane citate in literatura

de specialitate; de asemenea balneologia romaneasca, prin cercetarile chimice si

de laborator a confirmat eficacitatea acestora si a stabilit posibilitatile de utilizare

a lor cu succes in toate formelor specifice curelor de sanatate: preventiva,

terapeutica si recuperatorie

existenta diferitelor tipuri de bioclimat variind de la cel sedativ si de crutare la

cel excitant sau cu caracter tonic ce favorizeaza tratarea diferitelor tipuri de

afectiuni

realizarea unor produse secundare de tip extract obtinute din ape minerale si

namoluri: sarea de Bazna si Baltatesti, obtinute din apele minerale din regiune,

extract de namol de tip Pell Amar obtinut din namolul lacului Balta Alba, apa

minerala infioletata de tip Olanesti injectabila care are termen de garantie de 90

de zile ceea ce permite continuarea tratamentelor la distanta

prezenta apele minerale termale si mezotermale cu pondere mare pe teritoriul

tarii ce pot fi valorificate in scop de agrement diversificand astfel oferta balneara

romaneasca

Toate aceste caracteristici care individualizeaza potentialul balnear romanesc in

ansamblul celui reprezinta european, reprezinta un avantaj deosebit de important in

conceperea unei oferte competitive. Aceasta presupune insa o serie de eforturi concertate

din partea tuturor actorilor implicati in dezvoltarea si promovarea turismului balnear

romanesc astfel incat acesta sa devina o componenta de marca a turismului ro

Analizand locul ocupat de cererea pentru turismul balnear in ansamblul turismului

romanesc, in perioada 1970-2004,. se poate observa faptul ca aceasta reprezinta un segment important al cererii turistice, in special acelei interne, detinand ponderi cuprinse intre 9,3-14% in ultimii 35 de ani.

Totodata trebuie evidentiat faptul ca daca pana in 1989 ponderea turismului balnear in totalul

circulatiei turistice era comparabila cu cea pentru litoral si superioara celei montane, dupa

1989 ponderea turismului montan a crescut, depasind cererea pentru turismul balnear fapt

determinat de evolutia mai buna pe care a inregistrat-o turismul montan in ceea ce

priveste amenajarile, modernizarea bazei materiale, cresterea confortului si diversificarea

posibilitatilor de agrement.

Din analiza numarului de turisti inregistrat in perioada analizata (1970-2004) se

observa o scadere importanta a acestuia dupa 1989, fapt explicat pe de o parte de evolutia

vietii economice sociale si politice din tara noastra respectiv scaderea nivelului de trai al

populatiei Romaniei cu efecte asupra puterii de cumparare ceea ce a afectat atat numarul

de turisti cat si durata sejurului, corelata cu cresterea continua a tarifelor pentru serviciile

turistice, iesirea unor persoane din sistemul sindical care oferea tuturor doritorilor bilete

de odihna si tratament un cost mai mic, parte din tarife fiind suportate de catre sindicate,

scaderea calitatii serviciilor turistice.

In ceea ce priveste turismul international acesta a fost afectat pe de o parte de

instabilitatea politica, de imaginea deformata a realitatii romanesti, de nivelul calitativ

scazut al serviciilor, de necorelarea tarifelor cu calitatea serviciilor precum si de

insuficienta promovare a Romaniei ca destinatie turistica pe pietele internationale iar pe

de alta parte de imbatranirea si reducerea numarului (decesul) clientelei traditionale

precum si inadaptarea ofertei balneare romanesti la tendintele existente pe plan mondial.

Cu toate acestea in prezent acesta inregistreaza cele mai mari ponderi comparativ cu

celelalte forme de turism.

Analizand ponderea numarului de innoptari, in total innoptari aceasta este

superioara tuturor celorlalte forme de turism, aceasta fiind determinata de particularitatile

turismului balnear care presupune o durata minima a curei de 7 zile.

Durata medie a sejurului, desi superioara mediei pe tara, de (7,1-11,3) fata de (3,3

- 4zile) a scazut dupa 1989 din cauza reducerii numarului de zile de cura, in special in

cazul celor care cumpara bilete prin agentiile de turism, costul mare al pachetului de

servicii si suportarea integrala a costului sejurului au dus la reducerea curei la 12 sau

chiar 7 zile, fata de 18-21 de zile cat dureaza o cura in sistemul asigurarilor sociale.

In ceea ce priveste numarul de innoptari, acesta a inregistrat in perioada 1970-

1998 ponderi mai reduse decat cele inregistrate de turismul de litoral (de 16-36% din total

turism) fata de 24,2- 32,3% incepand cu 1999 ponderea innoptarilor realizate in statiunile

balneare tinde sa o depaseasca pe cea a innoptarilor realizate pe litoral fapt determinat

probabil de reducerea suratei sejurului pe litoral sar si a reducerii numarului de turisti

care au inceput sa se reorienteze spre alte destinatii.

Analizand durata calatoriilor statiunile balneare realizate in anul 2004 se poate

observa o diversificare a cererii in sensul solicitarii, in proportii relativ apropiate a

sejururilor de lungimi diferite. Astfel, se remarca o pondere importanta a sejururilor

scurte de 1-3 innoptari, de 23,9% (48354), alaturi de care sejururile medii de 4-7

innoptari detin 27,3% (55216), iar cele de 8-14 innoptari 34,4% (69.517) in timp ce se

constata o scadere a numarului sejururilor lungi de 15-28 de zile (29154) , acestea

detinand doar 14,4% din totalul sejururilor balneare.

In ceea ce priveste modul de asigurare a acestor sejururi, 56.729 dintre acestea

sunt asigurate/procurate prin intermediul oficiilor de pensii Ministerului Muncii

Solidaritatii Sociale si Familiei, Oficiilor de pensii, Ministerului Sanatatii ceea ce

reprezinta 28%, iar 145.515 sunt asigurate pe cont propriu (62%).

Referitor la preferintele turistilor pentru diferitele tipuri de unitati de cazare este

evidenta orientarea acestora pentru hoteluri si vile fapt care se datoreaza

particularitatii/specificitatii turismului balnear care are ca punct central tratamentul

balnear care presupune existenta unei baze de tratament si a specificului procedurilor care

au ca efect, de cele mai multe ori incalzirea corpului ceea ce presupune existenta unei

legaturi acoperite intre baza de tratament si unitatea de cazare fiind preferate din acest

punct de vedere hotelurile balneare. Situatia este similara si in cazul turistilor straini.

Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile

structurale ale cererii

In ceea ce priveste restructurarea statiunilor existente aceasta se va face pornind

de la structura cererii, tendintele prezente si de perspectiva existente pe plan mondial atat

in domeniul medical cat si in domeniul conceptului de statiune precum si de la

particularitatile concrete ale tarii noastre in corelatie cu valoarea , volumul resurselor

naturale, la nivelul cerintelor, standardelor, existente in tarile Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe doua directii:

parte dintre statiuni vor fi reamenajate in sensul configurarii si dezvoltarii acestora tinand cont de modelul statiunilor balneare modern din Europa a caror restructurare a avut succes dar si de particularitatile concrete ale tarii noastre

alta parte a statiunilor va ramane fidela turismului balnear traditional,

cea mai mare parte a acestea se vor dezvolta fie ca statiuni sociale dar si

cateva ca statiuni de lux

Motivatia propunerii dezvoltarii statiunilor moderne este data pe de o parte de

evolutia cererii, aflata asa cum am mai spus sub o puternica influenta a modei, care

ajunge rapid si la noi cat si datorita tendintei din ce in ce mai puternica pe care o

manifesta oamenii de a-si ingriji sanatatea sub aspectul indepartarii efectelor negative ale

unui stil de viata nesanatos. Aceasta noua abordare va avea consecinte pozitive atat

datorita valorificarii superioare a resurselor existente si cresterea gradului de ocupare ca

urmare a tragerii unui segment mult mai diversificat de turisti cat si asupra starii generale

de sanatate datorita includerii in aceasta abordare a starii psihice a curantului care de cele

mai multe ori este neglijata.

In ceea ce priveste motivatia pastrarii unui numar destul de important de statiuni

traditionale este determinata de existenta unui important segment de clientela care solicita

anual astfel de tratamente precum si de tendinta existenta pe plan mondial la nivelul starii

de sanatate a populatiei, caracterizat prin cresterea incidentei afectiunilor cu grad ridicat

de morbiditate care fac obiectul turismului balnear. Nu in ultimul rand trebuie evidentiata

evolutia demografica, statisticile prefigurand faptul ca in anul 2010, o treime din

populatia globului va avea peste 60 de ani. La acestea se adauga si faptul ca, in lume

exista un important segment de clienti traditionali care au o anumita imagine despre ceea

ce presupune o statiune de cura, motiv pentru care acestia vor cauta o statiune care sa

raspunda cat mai mult asteptarilor lor.

In ceea ce priveste restructurarea statiunilor balneare moderne, aceasta va avea ca

punct de plecare prefigurarea statiunilor balneo-climaterice ale mileniului III: centre

polivalente integrate compuse din : centru de sanatate cu vocatii medicale

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sanatate. centru de recuperare cu vocatii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare, terapeutice, si de

recuperare medicala, centru de bunastare si frumusete (Beauty Center), Centru de

primire, divertisment si cultural, sinergic, complementar celorlalte trei centre cu activitati

de receptie, informatii divertisment, bar-restaurant, relaxare, magazine diverse inclusiv cu

produse balneare si cosmetice, educatie sanitara si activitati stiintifice medicale.

In categoria balneare clasice/traditionale, se vor include statiuni de mici

dimensiuni, aflate in amplasamente pitoresti, linistite, care si-au facut un nume din

eficacitatea tratamentelor, dar care, prin structura lor, nu mai permit dezvoltarea in

teritoriu. Dezvoltarea/restructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale caror nevoi si asteptari vizeaza

tratamente eficiente intr-un cadru linistit. Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensa activitate de cercetare aceste statiuni vor deveni statiuni de marca in domeniu.

Avand in vedere evolutia cererii, caracterizate prin cresterea exigentelor turistilor,

orientarea acestora spre produse de calitate, procesul de reorganizare a tuturor statiunilor

balneare romanesti, indiferent de tipul lor, trebuie sa se bazeze pe un amplu proces de

restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecarei componente a ofertei turistice balneare

respectiv:

stabilirea profilului si statutului functional al statiunilor in functie de directia

in care urmeaza sa se dezvolte;

restructurarea conceptiei de amenajare a statiunii;

dezvoltarea si modernizarea infrastructurii generale;

dezvoltarea si modernizarea bazei materiale specifice turismului;

restructurarea serviciilor si produselor oferite

CONCLUZII

Dupa o perioada de declin cauzata de neadecvarea ofertei si produselor specifice

la noile cerinte si mutatii in plan motivational turismul balnear a devenit in ultimele

decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, un segment major si tot mai

dinamic al pietii turistice internationale. Spre acest sector se concentreaza cu tot mai

multa insistenta, in tarile dezvoltate si cu traditie balneoturistica, importante mijloace

materiale si umane, o implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, pentru prestarea

unor servicii turistice si medicale de o factura complexa si de un inalt nivel calitativ,

pentru a putea satisface cerintele vitale ale omului modern, generate de evolutia

conditiilor de viata si de starea de sanatate a populatiei.

Studii de caz

In 2006 a scazut numarul turistilor care au ales ca destinatie Romania, fenomen simtit mai ales de statiunile de pe litoral, unde s-a simtit competitia ofertei bulgaresti, dar investitiile private masive in zona turismului balnear ar putea anunta un an turistic mai bun in 2007.

Reducerea numarului de turisti straini a fost completata de cresterea interesului romanilor pentru vacante in strainatate, releva statisticile domeniului. Potrivit datelor Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR), in 2006, in Romania au intrat un numar de 5.898.000 vizitatori straini, cu 1% mai mult decat in 2005, in conditiile in care numarul de turisti straini veniti din tari ale UE s-a redus cu 4%. Pe de alta parte, calatoriile romanilor in strainatate au crescut cu 23% in 2006 pana la 8,79 milioane, de la 7,15 milioane, cat erau in 2005.

In 2006, numarul de turisti straini care s-au cazat la hoteluri romanesti a scazut cu 6% fata de 2005, desi, per total, numarul total de turisti cazati in hoteluri a crescut cu 6%, iar numarul de turisti romani cazati in structuri hoteliere a sporit cu 10%.

Litoralul a pierdut 25.000 de turisti straini

In 2006, litoralul romanesc a pierdut 25.000 de turisti straini, lungimea sejurului s-a redus de la 5,5 la 5 zile, iar cresterea cu 15.000 a numarului romanilor care si-au facut vacanta la mare nu a compensat, pe ansamblu, scaderea fluxului de turisti. Strainii au detinut o pondere de 9,7% din totalul turistilor.

Industria hoteliera a pierdut,  insa, dramatic din clientela. Potrivit datelor Directiei Judetene de Statistica din Constanta, in perioada ianuarie-august, spatiile de cazare de la Marea Neagra au inregistrat 68.411 clienti straini, cu 40% mai putini decat anul trecut. Asociatiile de profil atribuie pierderile competitiei bulgaresti, serviciilor de joasa calitate, tarifelor mari si lipsei unui aeroport international de clasa in zona. 'Aeroporturile din Varna si Burgas au fost preluate de entitati germane in concesiune pe 49 de ani, ceea ce inseamna ca, cel putin in anul urmator, niciun charter german nu va mai ateriza pe aeroportul Mihai Kogalniceanu din Constanta', a declarat presedintele filialei Sud-Est a ANAT, Corina Martin.La acest fapt se adauga decizia marelui concern german TUI de a nu trimite, in 2007, turisti in Romania. Reprezentantii TUI au declarat ca 2007 va fi un an de pauza, in care vor astepta sa se faca ordine in gestionarea turismului romanesc, si, de asemenea, vor astepta un semnal din partea guvernului ca acesta sa promoveze brandul de tara si o strategie de turism pentru Romania.

Numarul de turisti straini pe litoralul romanesc, in intervalul 1 mai - 20 iulie 2006, a fost de aproximativ 45.000, cu aproape jumatate mai putin decat in 2005, ponderea lor in numarul total de turisti de pe litoral fiind de 10%.

Strategia nu compenseaza lipsa ofertei de calitate

Potrivit Strategiei de dezvoltare a turismului romanesc in perioada 2007-2013, elaborate de ANT, Romania este 'clar depasita' de Ungaria, Cehia, Bulgaria, Croatia, Polonia si Slovacia in privinta indicelui de competitivitate al industriei turistice, indicator obtinut prin calcularea mediei aritmetice a urmatorilor indici: pret, infrastructura, mediu, tehnologie, resurse umane, deschidere si probleme sociale. Sursele de date pentru acesti indicatori sunt reprezentate in mare parte de indicatorii de dezvoltare elaborati de Banca Mondiala, dar si de rapoarte ale ONU si ale Consiliului Mondial al Turismului (WTTC).

Studiile elaborate in cadrul Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT), bazate pe informatiile si analizele de piata realizate in tarile mari generatoare de fluxuri turistice din Europa, precum si anchetele intreprinse in randul turistilor straini care viziteaza Romania, au relevat ca raportul calitate-pret din turismul romanesc a incetat sa fie atractiv pentru turistii straini.

Toate tipurile de programe oferite de Romania intampina o concurenta acerba pe pietele vest-europene, iar destinatiile concurente ofera o gama variata de facilitati pentru toate categoriile de turisti. Oferta romaneasca este relativ limitata, restransa la cateva statiuni, iar in cadrul acestora, doar la cateva hoteluri, in vreme ce serviciile sunt inferioare celor de pe destinatii concurente, precum Bulgaria, Turcia, Grecia sau Cipru. Agrementul nu se ridica la nivelul ofertei din alte destinatii, iar infrastructura tehnico-rutiera este necorespunzatoare.

De asemenea, lipsa unor hoteluri de confort superior in marile orase si in statiunile turistice de interes international constituie o mare problema a turismului romanesc. Potrivit studiilor OMT, citate in documentul ANT, alte probleme ale turismului romanesc sunt lipsa creditelor pentru realizarea de investitii si restaurarea patrimoniului, fondurile insuficiente alocate pentru dezvoltarea turistica precum si lipsa creditelor pentru activitatile de promovare.

Absenta curselor aeriene directe spre aeroportul international Constanta, precum si accesul dificil pe cale rutiera la litoral sunt doua din punctele slabe ale turismului de litoral in Romania, se mai spune in documentul strategic elaborat de ANT. De asemenea, alte puncte slabe ale turismului de litoral din Romania sunt poluarea mediului si procesele de degradare a plajei si falezei tarmului Marii Negre; oferta de agrement saraca din punct de vedere cantitativ (numar redus al facilitatilor) si uzata moral din punct de vedere al echipamentelor /instalatiilor; nivelul de pregatire al personalului, in scadere, ca urmare a migratiei fortei de munca; durata foarte redusa a sezonului turistic estival, de multe ori de numai doua luni; calitatea scazuta a serviciilor, in raport cu preturile practicate; imaginea defavorabila a Romaniei in strainatate, ca potentiala destinatie turistica; precum si lipsa de colaborare la nivel regional a factorilor implicati in gestionarea turismului, respectiv a autoritatilor publice locale si autoritatilor publice centrale.

In aceeasi ordine de idei, un studiu recent al Agentiei Japoneze pentru Cooperare Internationala (JICA), a estimat ca investitiile necesare pentru reabilitarea plajelor de pe litoralul romanesc al Marii Negre se ridica la peste 300 de milioane de euro, din care cea mai mare parte, aproximativ 82 de milioane de euro, o reprezinta innisiparile. Studiul de fezabilitate intocmit de japonezi pe zona Constanta prevede lucrari pentru consolidarea falezei, precum si lucrari costiere de protectie a plajelor si crearea de noi plaje. Valoarea estimativa a lucrarilor este de 308.641.555 lei.

Investitiile se muta spre turismul balnear

Numeroasele probleme cu care se confrunta litoralul romanesc au facut ca investitorii privati sa isi reorienteze strategiile de afaceri, mutand accentul de pe litoral spre zonele balneare si spre turismul de afaceri.
Astfel, Societatea de Investitii Financiare Transilvania (SIF3) a vandut, in septembrie, pe piata Rasdaq, 39,62% din capitalul companiei Clabucet Estival 2002, pentru 1,404 milioane lei (397.897 euro). La randul ei, Societatea de Investitii Financiare Muntenia a vandut pachetul majoritar de peste 80% din actiunile societatii de turism Hanul Piratilor din Navodari, valoarea tranzactiei depasind 4 milioane de euro. Oficialii SIF Muntenia au motivat tranzactia prin aceea ca societatea are nevoie de investitii de zeci de milioane de euro, care nu putea fi asigurati decat in parteneriat cu alti investitori. Initial, SIF Muntenia intentiona sa investeasca 4 milioane dolari pentru constructia unui club de vacanta in apropierea statiunii Mamaia, din care aproape 2 milioane dolari urmau sa fie alocati pentru extinderea si modernizarea campingului Hanul Piratilor. Pe 12 decembrie, actionarii societatii Olimp Estival 2000 SA au decis ipotecarea activului Complex Neptun, in vederea contractarii unui credit pentru stingerea datoriilor societatii si au amanat pentru alta AGA discutarea problemei starii de insolventa a societatii. Olimp Estival 2002 SA detine hotelurile Amfiteatru, Belvedere si Panoramic din Olimp, precum si hotelul Neptun, din statiunea omonima, iar actionarii principali ai companiei sunt AVAS (54,03%) si SIF Transilvania (39,62%).

De asemenea, Societatea turistica THR Marea Neagra a vandut, prin licitatie publica cu strigare, cinci active aflate in proprietatea sa, contra sumei totale de 1,86 milioane euro plus TVA. THR Marea Neagra SA a vandut la licitatie activele Cofetarie si Laborator Pescarus Eforie Nord (455.700 euro plus TVA), Vila Sincai Eforie Nord (138.600 euro plus TVA), Minihoteluri Dunarea Eforie Nord (780.000 euro plus TVA), Gradina Dunarea Saturn (370.500 euro plus TVA) si Braserie Saturn (121.200 euro plus TVA), iar banii vor fi utilizati pentru efectuarea de lucrari de reabilitare la alte patru active ale companiei, valoarea totala estimata a investitiilor necesare acestor lucrari fiind de 14,53 milioane euro. Activele care urmeaza sa fie reabilitate sunt Complex Bran-Brad-Bega, Complex Cleopatra, Complex Vraja Marii si Complex Miorita.

In anul 2006, in turismul balnear romanesc s-au facut investitii de circa 150 milioane de euro, in special in construirea sau renovarea de hoteluri si centre de tratament si se preconizeaza, pentru 2007, o crestere cu 15-20% a segmentului, fata de 2006, potrivit patronatelor din industria de profil.

'Au fost realizate investitii masive la Covasna, Buzias, Baile Felix, Vatra Dornei, Ocna Sibiului, Saturn, Govora, Geoagiu Bai, Mangalia si Saturn si sunt prevazute, in continuare, investitii, si pentru anul care urmeaza. Aceste investitii vor aborda nu doar infrastructura, ci si pregatirea personalului calificat in domeniu si promovarea potentialului propriu al regiunilor balneare', a declarat directorul executiv al Organizatiei Patronale a Turismului Balnear, Rodica Pencea.

Patronatele din domeniu sunt de parere ca turismul balnear romanesc ar putea inregistra, in 2007, o crestere cu 15-20%, atat a numarul de turisti, cat si a volumului de afaceri, daca se vor introduce tichetele de vacanta si vor exista masuri de protectie sociala. 'Anul acesta am incercat, totodata, o schimbare de concept asupra activitatii de turism balnear. Am incercat sa renuntam abordarea clasica a utilizarii infrastructurii si a organizarii activitatii, dedicata initial aproape exclusiv varstei a treia, prin mutarea accentului catre o alta categorie sociala, cea a populatiei active. Ne-am deplasat interesul spre intretinerea si mentinerea societatii populatiei active, pentru prevenirea imbolnavirilor si reducerea cheltuielilor asigurarilor de sanatate si pentru dezvoltarea sectorului de intretinere. Romanii ar trebui sa aiba vacante mai scurte si mai dese, pentru a se eliberara de stresul cotidian si pentru a-si intretine, in mod eficient, sanatatea', a mai spus Rodica Pencea.

Societatile de turism balnear la care SIF Transilvania detine pachetul majoritar de actiuni ar putea fuziona, intr-un interval de circa trei ani, in scopul cresterii competitivitatii pe piata turismului balnear, potrivit directorul general adjunct al SIF Transilvania, Floriean Firu.

'Avem in vedere crearea unei structuri corporative integrate, care ar putea purta numele de Compania de Sanatate si din care ar urma sa faca parte societatile Turism Felix SA, Buzias SA, Tusnad SA, Covasna SA si chiar structurile balneare ale societatilor de turism detinute de SIF Transilvania pe litoral, cum ar fi THR Marea Neagra', a mai spus Firu. 'Aceasta fuziune sau integrare a societatilor de turism balnear detinute de SIF Transilvania ar urma sa fie facuta in scopul asigurarii unei mai mari competitivitati pe piata turismului balnear', a precizat Floriean Firu.

Societatea Turism Felix SA si-a majorat, in cursul lunii septembrie, capitalul social cu 4,751 milioane lei, la 24,807 milioane lei, in urma unei oferte publice primare, inainte de listarea companiei la Bursa de Valori Bucuresti. Oferta de vanzare a fost lansata pentru a majora capitalul social, in vederea listarii la Bursa, iar banii vor fi utilizati pentru continuarea investitiilor in companie. Turism Felix este una dintre cele mai mari statiuni balneare din Romania. Principalul actionar este SIF 3 Transilvania  care detine 74,26% din capital, urmat de SIF 5 Oltenia cu 11,49% si alti actionari cu 14,25%. Potrivit raportarilor transmise bursei Rasdaq, 5,20% apartin companiei Rieni Drinks, detinuta de fratii Micula.

Bibliografie:

Vasile Glavan GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 1995

Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy, Bucuresti, 1995

Internet

Revista Romaniei de Turism