Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Valorificarea potentialului turistic al judetului Mehedinti

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic








Valorificarea potentialului turistic al judetului Mehedinti



A. Localizare si caracterizare


1. Scurt istoric al judetului Mehedinti


Judetul Mehedinti este situat in Sud-Vestul Romaniei si se intinde pe 4900 kmp. Dunarea, unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, curge pe o distanta de 192 km, de-a lungul granitei sudice a judetului. Vestigiile istorice de la Drobeta Turnu Severin, sunt dovada  importantei zonei de-a lungul secolelor. Sapaturile arheaologice atesta asezarile omenesti in acesta zona inca din Paleolitic (vestigiile unei asezari datand din Paleolitic au fost aduse la lumina si sunt inca studiate la Schela Cladovei). Primele cimitire si primele dovezi ale activitatii de cultivare stabila pe continentul Europa, au fost gasite in aceatsa zona. Conform recensamantului din ianuari 1992, judetul Mehedinti are o populatie de 330000locuitori, 67,8 locuitori/kmp. Din punct de vedere al nationalitatii, populatia are urmatoarea structura: 98,3 % romani, 0,3% cehi, 0,2 % germani, 0,25 sarbi, 0,1 unguri. Populatia urbana reprezinta 47,2%. Principalele localitati urbane ale judetului sunt: Municipiul Drobeta Turnu Severin si orasele Orsova, Vanju Mare, Strehaia si Baia de Arama, judetul avand si 59 comune si 344 sate. Municipiul Drobeta Turnu Severin este resedinta administrativa a judetului Mehedinti, cu o populatie de 120000 locuitori. Asezarea a cunoscut perioade de inflorire economica in timpul perioadei romane si a Evului mediu, fiind centru strategic urban si comercial. Asezarea geto-dacica existenta pe locul Severinului de astazi, dupa cucerirea romana, s-a dezvoltat intr-una dintre cele mai importante orase ale fostului imperiu. Vestigii ale istoriei, Piciorul Podului lui Traian, ruinele campului roman Drobeta, baile Romane, cat si alte vestigii scoase la lumina in parcul arheologic al Muzeului Portile de Fier - spun istoria colonizarii romane in Dacia si a formarii poporului roman. Manastirea Vodita (reconstruita), cea mai veche asezaremonastica in provincia Oltenia construita intre 1370-1372 de catre Voievodul Vlaicu Basarab, se gaseste la 20 km de Drobeta Turnu-Severin in drum spre valea Vodita. Omul a modelat relieful judetului construind constructii de proportii impresionante. la Portile de Fier, fostele  Cazane ale Dunarii -  o adevarat aprovocare pentru navigatorii - apeleDunarii au fost imblanzite prin constructia a doua mari baraje, legand Romania de Serbia. Doua lacuri de acumulare au fost construite la Portile de Fier I si Portile de Fier II (236 kmpsi respectiv 67 kmp) care au intrat in sistemul hidro-energetic. Pestera Topolnita, una dintre cele mai mari din tara (peste 11 km deja explorati , cu galerii de pe cateva nivele si avand stalactite si stalacmite de milioane de ani)monument natural protejat de lege, este situata la 31 km departare de Severin.

2. Asezare geografica


Asezare : in partea de sud-vest a tarii
Suprafata : 4933 km2 (2,1 % din suprafata tarii)
Populatie totala : 332.000 locuitori din care 49 % locuiesc in    mediul urban

Are centrul plasat pe coordonatele 22°33' longitudine estica si 44°38' latitudine nordica.

Se invecineaza cu :

Ÿ         Judetul Caras-Severin la N-V

Ÿ         Judetul Gorj la N-E

Ÿ         Judetul Dolj la S-E

Ÿ         La S si S-V se afla Dunarea si granita spre Iugoslavia.



Relieful este dispus pe trei trepte majore. Cea montana in vest si nord-vest delimitata de Cerna si malul Dunarii reprezentand Muntii Mehedinti ( Vf lui Stan de 1466 m) si,in sud-est, Muntii Almaj. Treapta medie este reprezentata de Podisul Mehedinti, Podisul Getic, Dealurile Motrului si Campia Inalta a Balacitei. In sud-est se intinde cea mai joasa treapta - cea a Campiei Olteniei (Campia Blahnitei, cu altitudini intre 200-400m) si Lunca Dunarii. Printre particularitatile reliefului din judetului Mehedinti trebuie mentionat si defileul Dunarii de la Cazane, deosebit de frumos si salbatic.



3. Caile de acces

Datorita pozitiei sale la frontiera, judetul este considerat poarta de intrare din Europa de sud-vest, fiind strabatut de soseaua europeana E70 ce leaga Drobeta Turnu-Severin de Craiova- Caracal- Alexandria-Bucuresti , si de mai multe drumuri nationale principale ca DN6 ce coincide cu E70, DN56A ce leaga Drobeta Turnu-Severin de Vanju Mare si Calafat, DN67 de la Drobeta Turnu-Severin la Targu Jiu si Ramnicu Valcea si drumuri nationale secundare precum DN67A Brosteni-Strehaia in interiorul judetului, DN 67D ce trece prin Baia de Arama, DN 56B si DN 56C.


4. Nivelul de dezvoltare economico - social


Dezvoltarea judetului si prosperitatea locuitorilor lui o datoram infiintarii portului (1851) si atelierului de reparat vapoare (1858), primul din tara noastra, nucleul viitorului Santier naval care va ajunge in 1914 cel mai insemnat din Romania si unul dintre cele mai importante santiere de pe Dunare.

o        Santierul Naval SEVERNAV S.A

In 1863, ca o recunoastere a importantei portului si dezvoltarii economice a orasului, Alexandru I. Cuza stabilea aici prima circumscriptie comerciala. Prin pozitia sa In apropierea Canalului Portile de Pier si pe calea ferata Bucuresti-Craiova-Timisoara portul si orasul devin un puternic nod al cailor de comunicatie de tranzit, aici formandu.-se convoaiele pe Dunare, in amonte si aval.

o        Fabrica de paine 'Aurora'

Dupa 1900 au aparut Fabrica de bomboane (1902), Abatorul, Fabrica de tabacarie a fratilor Damianoff (1906), fabricile de paine si de lapte. Peisajul economic al orasului se completeaza dupa I960 cu un Combinat de prelucrare a lemnului, unul de celuloza si hartie, iar In ultimele decenii ale secolului XX apar, pe platforma NE, Combinatul de apa grea (ROMAG) si Termocentrala (Sucursala Romag-TERMO).Dezvoltarea economica s-a reflectat si in aparitia institutiilor bancare: Sucursala Bancii Nationale (1892), Banca Mehedinti (1899), Banca Severinului (1904), Banca Comerciala (1908).


o        Hala 'Radu Negru'

0 problema deosebita pe care municipalitatea a trebuit s-o rezolve a fost alimentarea cu apa potabila a orasului. La inceput s-a facut cu sacalele, din fantanile orasului, apoi de la puturi din piata Radu Negru, cu motor actionat de vant. Abia in 1910 au inceput lucrarile la Uzina de apa si Castelul de apa, alimentarea facandu-se direct din Dunare. Edificii emblematice in arhitectura. orasului, castelul s-a ridicat dupa proiectul inginerului Elie Radu (1910-1913), iar hala dupa planurile arhitectului C. I. Gabrielescu (1904-1906).

o        Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie 'Portile de Fier'

In 1956 Romania si Yugoslavia au incheiat un acord asupra posibilitatii utilizarii potentialului hidroenergetic din sectorul Portile de Fier. Inaugurarea lucrarilor a avut loc la 7 septembrie 1964 iar la 16 mai 1972 s-a sarbatorit terminarea lucrarilor. Puterea hidroenergetica instalata este de 2100 MW din care jumatate revine partii romanesti.

o        Fabrica de anvelope

A fost pusa in functiune in perioada 1979-1984. Productia maxima s-a realixat in 1985. Dupa 1990 intreprinderea s-a constituit in societate pe actiuni luand denumirea de ROTRAS S.A.

o        Combinatul de celuloza si hartie

Decizia de infiintare s-a luat in 1969 iar capacitatile de productie vor intra pe rand in functiune intre 1972-1975. Pana in 1990 CCH a functionat in pierdere dar inceoand cu acest an dupa ce se renunta la fabricarea celulozei si a cartoanelor trece pe profit. Tot in acest an se reorganizeaza ca societate pe actiuni lunadu-si denumirea de CELROM.

o        Combinatul de apa grea ROMAG

Constructia amplasata la nord de Drobeta Turnu-Severin s-a realizat inte 1982-1988. La 17 iulie 1988 a inceput producerea apei grele cu primul modul. Evenimentele politice de la sfarsitul anului 1989 au dus la productia apei grele pentru doi ani. ROMAG si-a reluat productia in octombrie 1992. In prezent ROMAG are o capacitate de productie de 360 de tone pe an si asigura apa grea necesara centralei nulcearo-electrice de la CernaVoda.

o        Fabrica de bomboane

S-a infiintat in 1902 si la inceput avea denumirea de Mercur. In 1958 fabrica a luat denumirea de 'Cerna'. In 1990 Societatea Comerciala Cerna s-a constituit ca societate pe actiuni. In 1996 societatea este complet privatizata si a demarat un proces de retehnologizare.

o        Industria carnii

A cunoscut o dezvoltare timpurie fiind legat de puternicul export de animale. In 1880 se construieste o fabrica mica. In 1910 se pun bazele unui abator in Turnu-Severin. Dupa 1990 productia s-a dezorganizat an de an ajungand in 1998 practic in cadrul falimentului. In schimb initiativa a fost preluata de de domeniul privat.

o        S.C. FORSEV S.A.

FORSEV este o societate pe actiuni cu capital majoritar american,privatizata in iunie 1998 avand o indelungata experienta in forjarea libera si forjarea in matrita. FORSEV isi desfasoara activitatea pe o suprafata de 116.208 m2,pe malul stang al Dunarii, in Drobeta Turnu Severin, la 340 km. sud-vest de Bucuresti. In fabrica se poate realiza o gama larga de produse utilizate in industria constructoare de autovehicule, industria de masini-unelte, industria petroliera , industria energetica si miniera,industria de transport pe caile ferate si metrou,etc.

o        Santierul naval

S-a creat in 1858 fiind printre cele mai importante infiintate in Romania. Timp de un secol si jumatate avea sa constituie cea mai importanta industrie a orasului. Dupa 1989 Santierul Naval a intrat intr-o criza mai accentuata dar in ultimii ani productia santierului a inceput sa creasca.

o        Industria moraritului si panificatiei

A fost printre cele mai prospere din orasul Turnu-Severin. In 1914 functionau in Turnu-Severin morile 'Graf', 'Moara de foc', 'Sabetay' si 'Schwart'.In 1940 a intrat in functie prima fabrica de paine. In 1990 fabrica de paine ia denumirea de S.C. AURORA S.A.

o        Productia de spirt si bere

Prima fabrica de bere s-a construit intre anii 1856-1858-Fabrica Traian. Dupa 1989 fabrica de bere 'Traian' a reusit sa isi mentina productia anterioara iar la unele produse chiar a crescut. In 1991 fabrica a devenit societate pe actiuni iar in 1996 s-a privatizat total.

o        Uzina de vagoane

Initial atelierele CFR au fost infiintate in 1882. In 1956 s-au realizat primele vagoane. Incepand cu 1991 Uzina de Vagoane a luat denumirea de S.C. MEVA S.A. Productia fabricii este asigurata de 1450 de salariati. In 1998 gradul de privatizare a acesteia sa apropie de 30 la suta.

o        Prelucrarea lemnului si productia de mobila

In 1936 s-a infiintat intreprinderea forestiera Closani. Prelucrarea lemnului a inceput abia in 1943. Incepand cu 1960 ia fiinta Combinatul De Industrializare a Lemnului (CIL). Dupa 1990 ia denumirea de CILDRO. In prezent intreprinderea are 2700 de angajati.

5. Nivelul de dezvoltare social

a) Populatia judetului Mehedinti - 333.000 locuitori


b) Principalele orase cu numarul de locuitori:

o        Drobeta Turnu Severin - 118.114 locuitori

o        Orsova - 15.589 locuitori

o        Strehaia - 12.564 locuitori

o        Simian - 8.971 locuitori

o        Vanju Mare - 7.074 locuitori

o        Baia de Arama - 5.724 locuitori

o        Bahna - 1.560 locuitori


c) Clasificarea populatiei pe varsta:

- pana la 30 ani: 46%

- intre 30 si 60 ani : 36%

- peste 60 ani : 18%


d) Clasificarea populatiei pe sexe:

- locuitori de sex masculin: 48%

- locuitori de sex feminin: 52%


e) Clasificarea populatiei pe nationalitati:

- romani: 98,3%

- cehi: 0,3%

- germani: 0,2%

- sarbi: 0,25%

- unguri: 0,1%


f) Clasificarea populatiei pe medii de provenienta:

- populatia urbana: 47,2%

- populatia rurala: 52,8%


B. Potentialul turistic al judetului


1. Potentialul natural


Relieful

Zona in care se gaseste judetul Mehedinti se infatiseaza sub forna unui amfiteatru dispus in trepte ce coboara dinspre N-NV spre S-SE, de la munti la campie. Treapta montana, situata in partea de vest si nord-vest ajudetului, flancheaza Cerna si malul stang al Dunarii. Este reprezentata de Muntii Mehedinti (varful lui Stan-1466 m, altitudinea maxima a judetului, se remarca printr-o multime de forme carstice) si de Muntii Almaj cu multe culmi domoale complet impadurite. Coborand spre Dunare, judetul se intinde pe Podisul Mehedinti si Getic, iar in sud-est pe Campia Olteniei si Lunca Dunarii. Astfel diferenta de nivel este de 1400 m.

Planul orasului Drobeta Turnu Severin este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe un platou usor inclinat, de la nord spre sud. In punctul cel mai inalt din oras, altitudinea este 104 m, iar punctul cel mai de jos se afla situat langa gara, unde altitudinea este de 48,75m fata de nivelul marii. Acest platou usor inclinat spre Dunare a permis atat scurgerea rapida a apei de ploaie si realizarea unei bune canalizari, cat si o sistematizare ordonata si estetica a orasului, cu strazi largi si drepte ce se intersecteaza in unghi de 90°.

Severinul este inconjurat de o centura de dealuri, dintre care se remarca Dealul Balota, spre est, inalt de 368 m.


Geologie

In zona au o larga extindere depozitele sedimentare de varsta mezozoica, multe dintre ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit.

Subsolul contine granit, gresie, piatra de var si serpentina. La intrarea in schela Cladovei exista izvoare de ape minerale sulfuroase.


Clima

Judetul Mehedinti are o clima temperat - continentala, in care se simt influente submediteraneene. Iarna, in special, au loc invazii de mase de aer umede si calde de origine mediteraneana si oceanica, ceea ce face ca acest anotimp al anului sa fie mai bland. Verile sunt in general calduroase, uneori cu temperaturi de peste 35°C, ca urmare a invaziei aerului fierbinte tropical.

Temperatura medie anuala a aerului: 11,5°C.

Media anuala a precipitatiilor: cca 600 mm.

Viteza medie a vantului:6 m/s.

Asezarea si clima au facut ca apele Dunarii sa se linisteasca, permitand vaselor sa poata ierna, ceea ce va determina aparitia portului si a orasului modern din municipiul Drobeta Turnu Severin.


Lacuri

Cel mai important lac este cel de la Portile de Fier 1 (construit intre anii 1964-1972 impreuna cu ex-lugoslavia) in zona localitatii Gura Vaii (40 ha), format in spatele unui baraj de beton avand o inaltime maxima de 60 m; se extinde si in judetul Caras-Severin.

Lacul de acumulare Portile de Fier II, in arealul comunei Gogosu, este construit tot in colaborare cu ex-Iugoslavia.

Lacurile din Lunca Dunarii: Lacul Vadului, Garla Mare;

Lacul carstic Zatan - in apropierea localitatii Baia de Arama. Defileul Dunarii-Clisura Cazanelor - prezinta o succesiune de largiri si ingustari (clisuri) determinate de altemanta rocilor. Din intregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoasa. Aval de bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3, 6 km, se desfasoara Cazanele Mici (150-350m latime), iar amonte, Cazanele Mari (3, 8 km lungime si 200-350 m latime). Calcarele din zona cazanelor Dunarii au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versanti abrupti, coline, numeroase pesteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor etc.).

In amonte de Portile de Fier I, Dunarea creeaza unul din cele mai frumoase sectoare ale sale, cel al defileului. Lacul de acumulare al Hidrocentralei de la Portile de Fier I a inundat 3262 ha pe malul stang si 6569 ha pe malul drept, totalizand o suprafata de 32000 ha si un volum de apa de 2550 metri cubi. Coada lacului se intinde pana la 140 km ajungand in apropierea orasului Belgrad, unde Dunarea recapata forma sa initiala.


Bogatii naturale

In general in zona se intalnesc subunitatile naturale ale Carpatilor Meridionali, Piemontului Genetic si Campiei Romane, fiecare dintre ele continand resurse naturale de importanta economica deosebita. Cele mai raspandite resurse sunt materialele de constructii (marna, nisipuri si pietrisuri).


Vegetatia si fauna

Teritoriul pe care este asezat astazi orasul Severin a fost o campie cu palcuri de stejari, din care s-a pastrat o suprafata mica, in nord, de numai 12 hectare, actuala padure Crihala.

Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori si trandafiri, infloriti pe zeci de hectare.

De asemenea, arbori de origine mediteraneana, precum: smochinul, migdalul, castanul comestibil, sunt caracteristici zonei

Orasul se gaseste in zona stejarilor submezofili, termofili (paduri de cer si gitnita in alternanta cu terenuri cultivate si pajisti xeromezofile).

Influentele mediteraneene au dus la aclimatizarea smochinului si migdalului, dar si a unor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, broasca testoasa de uscat.

Fauna este specifica zonei de campie, fiind formata in special din rozatoare (popandaul, harciogul,si iepurele), pasari (pitpalacul, graurul, ciocarlia, prigoria, dumbraveanca si fisa de camp) si reptilele (sarpele saritor si soparla).

Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele coada randunicii, fluturele ochi de paun si fluturele amiral), albilita si nalbarul.

Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate capriorul, iepurele si potarnichea.

Ihtiofauna este dominata de mreana, cega, clean, stiuca, ghibort si scobar. O nota aparte face pestele migrator anghile, element atlantic - mediteraneano - pontic, care vine pentru maturizare in Dunare, tocmai din Oceanul Atlantic.

Exista in fauna din zona si unele particularitati deosebite, precum broasca testoasa de uscat, vipera cu corn, presura barboasa, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele.


Resurse turistice naturale


Turistii sunt impresionati de frumusetea peisajului reliefului carstic si a interesantei structuri geologice.

CAZANELE DUNARII (Mehedinti»Dubova)
Monument al naturii; Zona a defileului Dunarii la trecerea prin Carpati, in lungime de 9 km, cuprinsa intre localitatile Dubova (in amonte) si Eselnita (in aval). Zona cazanelor este formata din doua sectoare: Cazanele Mari(200-350 m latime) de 4 km lungime, intre M. Ciucarul Mare in malul romanesc al Dunarii si Cazanele Mici (150-350m latime) ce se desfasoara in aval de bazinul Dubovei pe o lungime de 3.6km.
Calcarele din zona Cazanelor Dunarii au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versantii abrupti, coline, numeroase pesteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor).

PADUREA BALVANESTI (Mehedinti»Balvanesti)
Padure de interes social-recreativ cu specii de pin negru de Banat, ocrotita de lege.

PADUREA DE LILIAC PONOARELE (Mehedinti»Brebina)
La 4 km de Baia de Arama, segasestevcomuna ponoarele, in apropierea careia se afla Padurea de liliac Ponoarele ce se intinde pe o suprafata de circa 20 ha. Este alcatuita din liliac (Syringa vulgaris) in asociatie cu carpinita si frasin. In poiana din mijlocul padurii, in luna mai, cand liliacul este inflorit, se organizeaza o mare sarbatoare populara traditionala.

PESTERA GURA PONICOVEI (Mehedinti»Dubova)
Pestera este opera paraului Ponicova. Lungimea totala a pesterii este de 1.666 m si altitudinea relativa de 60 m. Pestera este formata din 3 galerii inalte de circa 30 m situate la nivele diferite, ornamentate cu stalactite si stalagmite. Galeria inferioara este activa.

PUNCTUL FOSILIFER BAHNA - VARCIOROVA (Mehedinti»Bahna)
Rezervatie naturala paleontologica cu o suprafata de 10 ha in cadrul carora se afla depozitele cele mai bogate in fosile miocene din tara. Punctul cel mai reprezentativ al rezervatiei il constituie Cariera Curchia, pe paraul Lespezi.

REZERVATIA BOTANICA GURA VAII - VARCIOROVA (Mehedinti»Portile de Fier I / Gura Vaii)
Rezervatie naturala cu flora specifica Rezervatia are o suprafata de 3.030 ha. Cuprinde o asociatie vegetala originala cu specii rare, ca: Prangos carinata, Rubus severinensis (endemisme locale), laleaua galbena, smochin , ghimpe, peste 100 specii rare.

REZERVATIA BOTANICA SVINITA (Mehedinti»Svinita)
Rezervatia cuprinde exemplare de smochin si o frumoasa volbura, fiind singurul loc din tara unde se gaseste aceasta specie floristica.

REZERVATIA LUNCA VANJULUI (Mehedinti»Vanju Mare)
Rezervatia naturala Lunca Vanjului - padure de lunca alcatuita din stejar, frasin, artar tataresc. In patura ierbacee vegeteaza , printre altele, margaritarul.

REZERVATIA NATURALA PONOARELE (Mehedinti»Brebina)
Rezervatia naturala are o suprafata de 100 ha, ea cuprinzand o serie de formatiuni carstice cu valoare de unicat in tara, printre care: podul natural, denumit si Podul uriasilor sau Podul lui Dumnezeu, care a luat nastere prin prabusirea tavanului unei pesteri.

VARFUL LUI STAN (Mehedinti»Brebina)
Monument al naturii si rezervatie naturala Varf cu creste calcaroase, semete, cu vegetatie interesanta si cu numeroase unitati floristice, endemice.



2. Resurse turistice antropice

Un motiv de a vizita acest judet este istoria si vestigiile sale arheologice, omul traind aici din Paleolitic (Schela Cladovei).
Intrarea romanilor in Peninsula Balcanica, razboaiele cu Regatul Dacic, colonizarea Daciei si formarea poporului roman sunt atestate prin vestigii: ruinele podului lui Traian, campul roman Drobeta sau Baile Romane.
In parcul arheologic se gasesc ruinele apararii medievale din secolul al XIII-lea si biserica medievala (secolul al XIV-lea), in Drobeta Turnu Severin se agseste Muzeul Portile de Fier (stiinte naturale, istorie, arta populara, acvariu si arta).
Langa Simian, pe drumul de la Craiova la Drobeta Turnu Severin, se gaseste, in mijlocul Dunarii, insula Simian, unde au fost mutate casele turcesti si moscheea din secolul al XVII -lea de pe insula Ada Kaleh, inainte de a fi inundata de lacul de acumulare Portile de Fier.
La 6 km de Drobeta Turnu Severin se casete Cerneti, fosta capitala a judetului pana in anul 1833.
'Fortareata Tudor' este casa memoriala a revolutionarului Tudor Vladimirescu, binecunoscut erou al revolutiei din 1821.
Spre nord, la 31 km departare de Drobeta Turnu Severin, se gasete localitatea Ciresu, unde se afla Pestera Topolnita, una dintre cele mai mari si interesante pesterii din Romania cu peste 11 km exploatati.
La 25 km departare de Drobeta Turnu Severin se gaseste Orasul Orsova, situat la confluenta raului Cerna cu Dunarea, pe locul fortaretei antice Dierna.
Port la Dunare, Orsova are o baza nautica moderna, fiind punctul de pornire a calatoriilor cu baca pe Dunare spre zona Cazane. Dealul Mosului unde se gaseste Manastirea Sf.
 Ana, care domina orasul, ofera o priveliste pitoreasca asupra orasului si a barajului Portile de Fier.
La 70 km nord de resedinta administrativa a judetului se gaseste orasul Baia de Arama (fosta mina de cupru in antichitate) care este in legatura cu Valea Cernei si Podul natural de la Ponoare ( cu o lungime de 60 m , format prin prabusirea unui pesteri) si cu padurea de liliac, cu o suprafata de 20 ha.
La est, se gaseste orasul Strehaia cu ruinele Curtii Princiare (secolul al XVII-lea) si biserica contruita in 1645 sub domnia lui Matei basarab, pe o fundatie mai veche ale carui origini sunt necunocute.
Sistenul hidroenergetic Portile de Fier a dus la realizarea unor lacuri de acumulare mari si la regularizarea cursului Dunarii si imbunatatirea navigatiei.
              De asemenea trebuie mentionate si Baile Bala, recunoscute pentru apele si namolul sulfuros.

BISERICA DE LEMN Sf. Apostoli Petru si Pavel (din BREBINA) (Mehedinti»Brebina)
Monument istoric si de arhitectura populara religioasa, reprezentativa pentru bisericile de lemn din Oltenia; Biserica dateaza din 1757. Are forma de nava si este acoperita cu sita. Nu are turla. A fost restaurata si pictata in 1869, pictura interioara fiind executata in tempera, cu figuri in ulei.

BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din GODEANU) (Mehedinti»Brebina)
Monument istoric si de arhitectura populara religioasa Biserica dateaza din 1783 - 1786.

BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din ISVERNA) (Mehedinti»Costesti)
Monument istoric si de arhitectura populara religioasa Biserica a fost construita in 1783 si refacuta in 1823. Pictura interioara dateaza din 1892.

BISERICA DOMNEASCA Sf. Treime (din CERNETI) (Mehedinti»Simian)
Monument istoric si de arhitectura religioasa, biserica a fost construita in 1663 si reconstruita in 1748 - 1752 de Grigore Ghica Voievod. Pictura murala valoroasa dateaza din 1827. Se remarca clopotnita masiva ce pare un turn de cetate.

BISERICA FOSTEI MANASTIRI Sf. 24 Voievozi (din BAIA DE ARAMA) (Mehedinti»Baia de Arama)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost zidita in 1699-1703, fiind realizata in stil brancovenesc. Are turn - clopotnita pe pronaos si pridvor inchis. Pastreaza un ansamblu de picturi murale, realizate in 1703, de zugravii Neagoe si Partenie de la Tismana.

BISERICA GRECESCU (din DROBETA-TURNU SEVERIN) (Mehedinti»Drobeta-Turnu Severin)
Monument istoric si de arhitectura religioasa Biserica a fost construita in 1803, pictura fiind realizata de Ghe. Tatarescu.

MANASTIREA GURA MOTRULUI (Mehedinti»Gura Motrului)
Monument istoric si de arhitectura religioasa Manastirea a fost intemeiata in 1512 - 1521 de Harvat, mare logofat pe vremea lui Neagoe Basarab. Aici a existat prima scoala mehedinteana (sec. XVIII). In incinta manastirii exista: Biserica actuala Cuvioasa Parascheva, construita in 1653.

MANASTIREA VODITA (Mehedinti»Portile de Fier I / Gura Vaii)
Monument istoric si de arhitectura religioasa, este una din cele mai vechi ctitorii voivodale ale tarii. Ea a fost ridicata in perioada 1364 - 1370 de calugarul Nicodim. Distrusa de turci in 1524, prima biserica a fost parasita, fiind refacuta in 1680 prin grija marelui ban al Craiovei.

MANASTIREA-CETATE STREHAIA (Mehedinti»Strehaia)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea a fost construita probabil in jurul anului 1500 si recladita in forma ei de astazi de Matei Basarab in anul 1645. In 1690, C. Brancoveanu a refacut biserica si i-a adaugat un pridvor. Biserica, de plan dreptunghiular, este zidita din caramida.

MONUMENTUL COMEMORATIV AL REVOLUTIEI DE LA 1821 (din CERNETI) (Mehedinti»Simian)
Monument comemorativ; A fost ridicat pe locul unde se afla casa lui T. Vladimirescu in Cerneti cu ocazia sarbatoririi centenarului revolutiei. Este opera sculptorului Francisc Severin si este realizat din piatra cu basoreliefuri din bronz. .

EXPOZITIA HIDROCENTRALA PORTILE DE FIER (Mehedinti»Portile de Fier I / Gura Vaii)
Muzeu judetean; Profil: arheologie, istoria navigatiei din zona Portile de Fier si a constructiei hidrocentralei. Sunt prezentate prin intermediul montajelor foto, schitelor grafice, textelor si machetelor, momente din istoricul navigatiei pe Dunare de-a lungul timpului; date hidrologice.

MONUMENTUL-CRIPTA A EROILOR DIN 1916-1918 (din DROBETA-TURNU SEVERIN) (Mehedinti»Drobeta-Turnu Severin)
Monument memorial - realizat in 1933, conceptia grupului statuar datorandu-se arhitectului severinean State Balosin. Grupul statuar central turnat in bronz, reprezinta doi soldati (unul roman si celalalt roman) si a fost realizat de sculptorul T. Burca.

MUZEUL REGIUNII PORTILE DE FIER (Mehedinti»Drobeta-Turnu Severin)
Muzeu judetean. Profil: istorie, arheologie, stiintele naturii, etnografie. Muzeul a fost deschis in anul 1972, el functionand intr-o cladire impunatoare construita in anul 1923. Colectia de istorie - arheologie cuprinde vestigii ale stravechilor culturi din regiunea Portile de Fier.

SISTEMUL HIDROENERGETIC SI DE NAVIGATIE PORTILE DE FIER (Mehedinti»Portile de Fier I / Gura Vaii)
Sistemul hidroenergetic a fost construit intre 1964 si 1972. Constructiile principale sunt: centralele hidroelectrice cu o inaltime de 60 m si lungimea de 214 m care flancheaza capetele barajului deversor; barajul deversor; ecluzele spre cele 2 maluri ale Dunarii.

SISTEMUL HIDROENERGETIC SI DE NAVIGATIE PORTILE DE FIER II (Mehedinti»Ostrovu Mare)
In cadrul sistemului sunt realizate 2 baraje si un lac de acumulare a carui coada ajunge in amonte, pana aproape de Drobeta-Turnu Severin. Cu o suprafata de 40.000 ha si volum de 800 mil. mc, are o putere instalata de 54MW.

3. Principalele obiective si trasee turistice


Podul lui Traian: a fost construit intre 103-105 din ordinul imparatului roman Traian. El l-a insarcinat pe renumitul arhitect Apolodor din Damasc sa construieasca aici un pod care sa faciliteze accesul romanilor in nordul Dunarii. Podul avea o lungime de 1135 m si era lat de 14,5 m. Era sustinut de piloni hexagonali la 19 m deasupra apei iar acestia erau uniti cu arcade cu o deschidere de 33 m. Podul a fost distrus de-a lungul timpului, in prezent fiind vizibil doar piciorul de pe malul Dunarii.


Ruinele Castrului roman de la Drobeta se afla langa Podul lui Traian. Castrul a fost construit pe vremea imparatului roman Traian si era unul dintre cele mai mari din Dacia strajuit de ziduri de 1,5 m grosime, o inaltime de 3 m, iardatorita formei dreptunghiulara (125x139 m), era prevazut pe fiecare latura cu cate o poarta cu turnuri de paza. In cadrul acestuia existau camere de locuit pentru ofiterii detasati aici, un altar, depozite de alimente si munitie. In centrul incintei se afla praetorium (sediul comandantului), unde si-a avut cartierul general imparatul Traian in iarna anilor 105 - 106.


Ruinele termelor romane, situate la vest de castru, releva existenta unor bazine, a unor camere pentru bai calde si a unei sali de gimnastica.


Busturile lui Traian si Decebal


Cetatea medievala, construita in mai multe etape (secolele XIII-XV). Arheologii au descoperit aici o incinta interioara dreptunghiulara, cu turnuri patrate la colturi, si un alt turn, aflat in mijlocul laturii estice, construit in timpul stapanirii romanesti (sfarsitul secolului al XIII-lea - secolul al XIV-lea), o incinta exterioara desfasurata pe trei din laturile primei incinte, avand doua bastioane semicirculare, construita in prima jumatate a secolului al XV-lea. Se mai pastreaza si temeliile a doua biserici (secolele XIII - XIV). Cetatea a fost distrusa de turci in 1524.


Muzeul Regiunii Portilor de Fier, infiintat in 1912, cuprinde peste 50000 de exponate organizate pe sectii de istorie, arta, etnografie si stiintele naturii. Muzeul mai cuprinde si un acvariu cu fauna specifica Dunarii si o sectie de arta populara mehedinteana. In fata muzeului s-a ridicat o statuie a lui Apollodor din Damasc.


Ruinele bisericii Manastirea Vodita se afla in cartierul Varciorova si reprezinta unul dintre monumentele arhitecturala cele mai insemnate ale Drobetei. Biserica a fost construita de calugarul Nicodim intre 1364-1370 cu sprijinul domnului Tarii Romanesti, Vladislav I. Ulterior a fost refacuta de catre domnul Radu cel Mare. In 1990 au inceput lucrarile de restaurare a intregului ansamblu dupa modelul initial.



3.1. Trasee turistice


a) Drobeta Turnu-Severin - Portile de Fier 1 (Gura-Vaii) -Manastirea Vodita - Orsova - Eselnita - Svinita -Cazanele Mari - Cazanele Mici.

Itinerar cu acces in Clisura Dunarii

Manastirea Vodita (Drobeta Turnu-Severin), Manastirea SfantaAna si Biserica Catolica (ambele in Orsova), fortificatia medievala Tricule (Zona Svinita), Cazanele Dunarii, Tabula Traiani (vizibila pe malul iugoslav). Acces pe Dunare sau pe sosea. Un punct de atractie deosebita il poate constitui Hidrocentrala Porfile de Fier 1 (acces permis pentru grupuri), unde se afla un interesant punct muzeal.


b) Drobeta Turnu-Severin - Baia de Arama - Ponoare -Prejna - Ciresu

Acces spre zona de munte a judetului

Biserica Sfintii Voievozi (Baia de Arama), Podul Natural si Padurea de iiliac (Ponoare), Biserica construita de Tudor Vladimirescu (Prejna), Pestera Topolnita (Ciresu).


c) Drobeta Turnu-Severin - Schitul Topolnitei - Manastirea Strehaia - Manastirea Gura Motrului.


d) Zone de interes etnografic

Izverna, Ponoarele, Ciresu


e) Zone de interes geologic (pentru depozite fosiliere

Bahna, Eselnita, Svinita, Varanic.


f) Speoturism

Valea Topolnitei, Baia deArama, Valea Peciniscai (cu deschidere, prin formatiunile subterane existente, spre Caras Severin).


C.  Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii


1. Unitati de cazare


Hoteluri

Resedinta

Nr. stele

Nr. camere

Nr. locuri

Orsova

3

22

44

Bala

2

104

208

Dr. Turnu Severin

2

112

217

Dr. Turnu Severin

2

27

47

Dr. Turnu Severin

2

13

33

Dr. Turnu Severin

2

136

305

Orsova

1

34

67

TOTAL


448

921



Moteluri

Resedinta

Nr. stele

Nr. camere

Nr. locuri

Dr. Turnu Severin

3

37

47

Dr. Turnu Severin

2

37

73

Simian

1

9

18

TOTAL


83

138



Vile

Resedinta

Nr. stele

Nr. camere

Nr. locuri

Dr. Turnu Severin

3

15

34


Cabane

Resedinta

Nr. stele

Nr. camere

Nr. locuri

Dr. Turnu Severin

1

86

309


Pensiuni urbane

Resedinta

Nr. stele

Nr. camere

Nr. locuri

Orsova

2

4

8

Baia de Arama

2

4

8

Strehaia

2

10

20

Dr. Turnu Severin

1

5

9

TOTAL


23

45



Pensiuni rurale

Resedinta

Nr. flori

Nr. camere

Nr. locuri

Dubova

2

3

6

Ponoarele

2

1

2

Dubova

2

1

2

Ponoarele

2

1

2

Ponoarele

2

2

4

Severin

2

5

10

Podeni

2

3

6

Dubova

2

1

2

Ponoarele

2

1

2

Podeni

2

3

6

Podeni

2

2

4

Ponoarele

2

1

2

Ponoarele

2

5

10

Ponoarele

2

2

4

Ieselnita

2

2

4

Dubova

2

1

2

Dubova

1

1

2

Dubova

1

1

2

Dubova

1

2

4

Dubova

1

2

4

Dubova

1

1

2

Dubova

1

2

4

TOTAL


43

86


Pensiuni agroturistice

Resedinta

Nr. flori

Nr. camere

Nr. locuri

Ieselnita

2

2

2

Ponoarele

2

2

4

Ieselnita

2

2

4

Ieselnita

2

2



4

Hinova

2

4

8

Ieselnita

2

1

1

Ieselnita

2

1

1

Ponoarele

2

1

2

Podeni

2

4

8

Ieselnita

2

2

4

Ponoarele

2

2

4

Ieselnita

2

6

12

Ponoarele

2

2

4

Bala

2

4

8

Ponoarele

2

2

2

Ieselnita

2

2

4

Podeni

2

2

4

Ponoarele

2

2

4

Ponoarele

2

1

2

TOTAL


44

82


Cabane turistice

Resedinta

Nr. stele

Nr. camere

Nr. locuri

Simian

1

18

36

Vanju Mare

1

20

40

TOTAL


38

76

D. Analiza fluxului de turisti

SOSIRI IN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIE DE CAZARE TURISTICA,

PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA

numar

Tipuri de structuri de primire turistica

2002

2003

sep.

oct.

nov.

dec.

ian.

feb.

mar.

apr.

mai

iun.

iul.

aug.

sep.

Total judet

3962

4092

3845

2646

2327

2549

3223

2967

4465

4655

4543

5001

4196

din care:














Hoteluri

3234

3485

3315

2260

2002

2225

2565

2320

3307

3272

3066

3829

3392

Moteluri

492

295

314

219

245

208

304

308

493

541

620

417

417

Vile turistice














Cabane turistice














Pensiuni turistice urbane







11



110

138

148

106

Pensiuni turistice rurale















INNOPTARI IN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIE DE CAZARE TURISTICA,

PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA

numar

Tipuri de structuri de primire turistica

2002

2003

sep.

oct.

nov.

dec.

ian.

feb.

mar.

apr.

mai

iun.

iul.

aug.

sep.

Total judet

9873

9170

11470

6165

5869

8217

8783

5804

8234

11448

14109

14173

10452

din care:














Hoteluri

8131

8071

10207

5211

5227

7588

7510

4464

6059

7619

9293

10824

8448

Moteluri

941

459

513

299

351

396

590

473

903

713

825

754

745

Vile turistice














Cabane turistice














Pensiuni turistice urbane 







11



229

238

222

163

Pensiuni turistice rurale 















INDICELE DE UTILIZARE NETA A LOCURILOR DE CAZARE



2002

2003

sep.

oct.

nov.

dec.

ian.

feb.

mar.

apr.

mai

iun.

iul.

aug.

sep.

Total judet

26,7

25,6

35,1

16,9

17,4

27,0

25,5

17,6

24,1

30,2

35,9

36,0

31,2




Harta judetului



HARTA TURISTICA




HARTA DRUMURILOR







BIBLIOGRAFIE

www.rotur.ro

www.insse.ro

www.mehedinti.ro

www.ropedia.ro







Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 150
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site