Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


RASE SI PRODUCTII SPECIFICE CAPRINELOR

Zootehnie

+ Font mai mare | - Font mai mic



RASE SI PRODUCTII SPECIFICE CAPRINELOR

                         

            Rasele de capre se pot clasifica in: rase locale si rase importate, sau dupa aptitudini productive in urmatoarele grupe: rase de lapte, in care se incadreaza rasele Saanen, Alpina Franceza, Pinzgau, Malteza, Alba de Banat, rase de lana – Angora, rase de puf – Kasmir si rase mixte Toggenburg.




            In Romania exista doua rase de capre: rasa Alba de Banat si rasa Carpatina (75-80% din efectivul total) raspandita in zonele montane si premontane. Ambele prezinta o mare variabilitate in privinta culorii, conformatiei si a productiei, datorita inexistentei unor actiuni organizate de ameliorare.

Rasa Alba de Banat

A fost crescuta si exploatata la inceput in Banat, de unde, apoi, s-a raspandit si in alte zone ale tarii. S-a format din incrucisarea tapilor de rasa Nobila Germana si Saanen cu caprele Carpatine locale.

La exemplarele din aceasta rasa trunchiul este piriform, alungit, cu linia superioara ascendenta antero-posterior si talia mijlocie.

            Capul este mic, cu aspect uscativ si fin, profilul nasului drept (la 75-80 % din indivizi) si concav. Aproximativ 50 % din efective prezinta coarne turtite lateral, striate, de lungime 15 - 40 cm. Urechile sunt mijlocii si au pozitie semi-lasata, fiind acoperite cu par scurt si neted. Tapii prezinta inferior un smoc de par de lungime 6 - 8 cm denumit barbison.

            Gatul mijlociu ca lungime, potrivit de gros, usor turtit in partile laterale si purtat oblic.

Membrele sunt lungi, cu schelet uscativ, puternice, aplomburi in general corecte, cornul copitei dur, facilitand astfel parcurgerea unor distante mari in cautarea hranei.

            Greutatea corporala, la caprele adulte, variaza intre 35 si 58 kg, media fiind 45 kg. Tineretul caprin apartinand acestei rase, datorita gradului ridicat de precocitate caracteristic, atinge maturitatea sexuala la varsta cuprinsa intre 7 si 8 luni.

            Productia medie de lapte pe o lactatie de 200 - 280 zile este  de 400 l, cu variatii individuale cuprinse intre 200 l si 1300 l

            Prolificitatea specifica rasei este 200 - 250 %, iar natalitatea si fecunditatea au valori de 94% si respectiv 97%.

            Fiind o rasa autohtona ce dispune de un potential lactogen superior este necesar ca pe viitor aceasta sa fie utilizata ca amelioratoare a populatiilor locale apartinand rasei Carpatina. Paralel cu aceste actiuni se impune si intensificarea actiunilor de selectie desfasurate in rasa curata, concomitent cu derularea altora ce vizeaza extinderea arealului de crestere, astfel incat acolo unde este posibil sa inlocuiasca efectivele locale mai slab productive.

           

Rasa Carpatina

Este cea mai veche rasa din tara. Este crescuta indeosebi in gospodariile populatiei in turme separate sau impreuna cu ovinele, cu care, dealtfel, convetuiesc foarte bine.

Se caracterizeaza prin rusticitate si rezistenta organica deosebita fata de conditiile de crestere si intretinere, fiind tardiva si foarte heterogena din punct de vedere al culorii, dezvoltarii corporale si a productiilor. Nivelul productiv depinde in mare parte de tipul si felul alimentatiei si nu in ultimul rand de gradul de selectie si de conditiile de crestere si exploatare. Fiind considerata o specie rezistenta de cele mai multe ori toate aspectele amintite sunt tratate cu superficialitate. Asa se explica gradul ridicat al heterogenitatii caracteristic acestei rase.

            La nastere, greutatea corporala a iezilor este influentata de tipul de fatare, fiind cuprinsa intre 1,6 si 3,9 kg. ~n cazul indivizilor adulti, greutatea corporala este de 35 - 40 kg. Este mai mica la iezii proveniti de la primipare si de la caprele adulte cu fatari gemelare si triple.

            Indivizii rasei au exteriorul caracteristic animalelor tardive; talia mijlocie, torace potrivit de dezvoltat insa ingust, corp alungit, spinare ascutita, sale inguste, piept stramt. Membrele sunt rezistente cu mase musculare slab dezvoltate, insa rezistente. Coarnele sunt prezente la majoritatea indivizilor din ambele sexe, mai dezvoltate insa la masculi.

            Culoarea invelisului pilos la caprinele locale este in majoritatea cazurilor alba (72 %), insa se intalnesc frecvent si indivizi cu diverse culori, precum si multe baltaturi.

            Structura invelisului pilos este reprezentata de doua categorii de fibre, si anume par si puf, deosebite intre ele prin lungime si finete. Puful este reprezentat de fibrele mai scurte si mai subtiri. Finetea acestuia este cuprinsa intre 10 - 19 ΅, iar a parului depaseste 60 ΅.

Lungimea fibrelor de par este cuprinsa intre 7 - 10 cm cu maxime de peste 30 cm, iar a fibrelor de puf este de 2 - 4 cm.

            Productia piloasa este in general redusa, fiind cuprinsa intre 0,150-0,250 kg puf si 0,600 - 1,200 kg par si se recolteaza, primavara, prin pieptanare.

Este extrem de variabila, fiind incadrata intre limitele 150 si 280 l lapte obtinut intr-o perioada a lactatiei cuprinsa intre 5 si 7 luni. Acest aspect denota, ca urmare a lipsei unor actiuni sustinute de selectie aplicata la aceasta rasa, o mare heterogenitate.

Rase si hibrizi de porci de carne

Rasa Marele Alb

 

l      Este formata in Anglia din rasele Micul Alb, Essex, Napolitana, Chinezesc cu Masca si altele; in romanaia a fost prezentata pentru prima oara la Iasi in 1865 in parcul de expozitii;

l         Din rasa Marele Alb s-au format majoritatea raselor valoroase din lume de culoare alba( Ex: Landrace, Yorkshire, Alb Rusesc, Alb Ucranian)

l      Culoarea alba –uniforma

l      Talia mare 80 -90 cm

l      Greutate corporala mare 250 – 300 kg

l      Linia superioara dreapta

l      Corpul cilindric usor aplatizat lateral

l      Urechile mijlocii purtate spre inainte usor lateral

l      Temperamentul vioi

l      Constitutia robusta

l      Fecunditate mai mare de 80%

l      Prolificitate buna: intre 10 – 11 purcei la fatare care cate 1250 g

l      Precocitate mare: la 8 – 9 luni atinge 110 – 115 kg

l      Capacitate de alaptare: 40 – 50 kg ( greutatea lotului de purcei la varsta de 21 zile)

l      Spor mediu zilnic intre 91 si 182 de zile este peste 660 g

l      Consumul specific: 2.8 - 3.2 kg

l      Raport carne grasime: 2.5/1

l      G.S.D. (grosimea grasimii dorsale) la 182 de zile: 0.8 – 1.5 cm

l      Randamentul la sacrificare si proportia de carne in carcasa(carne + oase): >70%

Rasa Lancrace

l      Este formata in Danemarca intre 1850 si 1907 din Marele Alb si diverse rase locale. Initial a fost rasa de carne , actualmente bacon.



l      In Romania a fost importata incepand cu anul 1956

l      Culoarea alba – uniforma

l      Talie mijlocie

l      Urechile lungi si aplecate

l      Linia superioara ascendenta antero- posterior

l      Format corporal piriform

l      Temperament vioi

l      Constitutia fina

l      Fecunditate buna: >80%

l      Prolificitate buna: 10 purcei la fatare a 1200 g

l      Capacitate de alaptare: 40 -50 kg

l      Consum specific: 2.8 – 3.1

l      Raport carne : grasime: 3/1

l      Suprafata ochiului de muschi longisimus dorssi este de 36 cm2

l      Randamentul la sacrificare si proportia de carne: >75%

Rasa Yorkshire

l      Este formata in S.U.A. in anul 1893 fiind recunoscuta ca rasa avand la baza rasele: Marele Alb si Leicester.

l      In Romania a fost importata in anul 1860.

l      Participa la formarea Albului Rusetu si a metisilor comerciali

l      Culoarea alba uniforma

l      Talia mijlocie

l      Urechi mici purtate spre inainte usor laterale

l      Spinarea convexa

l      Crupa tesita

l      Abdomenul supt

l      Calcatura in pensa (varful unghiei)

l      Temperament vioi

l      Constitutie robusta

l      Fecunditate buna: > 75%

l      Prolificitate buna: 9 -10 purcei la fatare a 1200 g

l      Capacitate de alaptare este de circa 39 kg

l      Sporul mediu zilnic: > 650 g

l      Consumul specific: 2.7 kg

l      G.S.D. : 0.8 - 1.3 cm

l      Suprafata ochiului de muschi: 35 cm2

l      Randamentul la sacrificare si proportia de carne in carcasa: >70%

Rasa Duroc

l      Este formata in America din suine locale de culoare rosie si talie inalta din statele New Jersey si Vermont si suine locale de culoare rosie si talie mica din statul New York

l       Este omologata in anul 1882 sub denumirea de Duroc Jersey, iar din anul 1940 sub denumirea de Duroc

l       In Romania a fost importata in anii ’60 la Gornesti, Mures, si participa la formarea liniei 345 Peris si a metisilor comerciali

l      Culoarea rosiatica de diferite nuante

l      Talie mijlocie

l      Urechi mijlocii

l      Spinarea convexa

l      Crupa tesita

l      Calcatura in pensa

l      Abdomenul supt

l      Sunci posterioare dezvoltata

l      Constitutia robusta

l      Temperament vioi



l      Rezistenta organica mare

l      Viteza de crestere mare

l      Fecunditate buna: >70%

l      Prolificitate buna: 7 – 8 purcei a 1200 g

l      Capacitate de alaptare mare: 42 -47 kg

l      Consumul specific: 2.9 kg

l      G.S.D.: 1.9 -2 cm2

l      Raport carne:grasime este de 2.5 – 3 :1

l      Suprafata ochiului de muschi: >30 cm2

l      Randamentul la sacrificare si proportia de carne in carcasa: > 75%

Rasa Hampshire

l      Specializata in S.U.A. din Hampshire englezesc, format la randul sau din Essex si Wessex

l         Initial talie mare, actualmente mijlocie spre mare

l         In Romania a fost importata in 1860 la Gornesti Nures si participa la formarea metisilor comerciali

l      Culoare neagra cu brau alb pe greaban, spete si membrele anterioare

l      Urechile mici purtate vertical

l      Spinarea convexa

l      Crupa tesita

l      Calcatura in pensa

l      Abdomenul supt

l      Suncile posterioare dezvoltate

l      Constitutie robusta

l      Temperament vioi

l      Fecunditate buna: >70%

l      Prolificitate buna: 7 – 8 la fatare a 1200 g

l      Capacitate de alaptare: 42 kg

l      Spor mediu zilnic: > 660 g

l      Consum specific: 2.8 kg

l      Suprafata ochiului de muschi: 38 cm2

l      G.S.D. : 1.8 – 2 cm

l      Randament la sacrificare: >75%

Rasa Landrace Belgian

l      Rasa Landrace Belgian a fost formata in Belgia, prin incrucisarea rasei Piιtrain cu rasa Landrace importata din Germania

l         In tara noastra a fost importata in anii 1972, la Statiunile de Selectie Peris-Ilfov si la Focsani-Vrancea

l      Talie mijlocie spre mare

l      Capul zvelt, bine imbracat in musculatura

l      Trenul posterior foarte bine dezvoltat, conferindu-i o forma de para

l      Culoare alba

l      Conformatie corporala asemanatoare rasei Landrace

l      Dimensiunile de lungime mai pronuntate, mai ales ale regiunilor de pe linia superioara si in special a crupei si a salelor (uneori se sesizeaza un silon median).

l      Prolificitatea medie a fost de 9 purcei la o fatare

l      Capacitatea de alaptare a scroafelor: 35 kg

l      Sporul mediu zilnic: 625 g

l      Consum specific: 3.0 UN

l      G.S.D.: 2.45 cm

l      Proportie de carne in carcasa: 75%.

Rasa Pietrain

l      S-a format in Belgia intre anii 1920 – 1950 in regiunea Brabant, satul Pietrain

l      In Romania a fost importata in anii 1960 – 1970

l      Culoare baltata, alb cu pete negre sau rosiatice fara dimensiuni si desene caracteristice

l      Talia mijlocie



l      Urechi mici, purtate spre inainte

l      Constitutie fina spre robusta

l      Temperament vioi

l      Carcasa de calitate deosebita

l      Sensibilitate mare la stres

l      Fecunditate buna: >70%

l      Prolificitate buna:  8 purcei la fatare a 1200 g

l      Capacitate de alaptare: 40 kg

l      Precocitate foarte buna:

l            - la 1 luna: 7 - 8 kg

l            - la 2 luni: > 20 kg

l            - la 6 luni: > 80 kg

l      Consum specific: 3.5 kg

l      Raport carne:grasime = 3:1

l      G.S.D. = 1.7 -2 cm

l      Suprafata ochiului de muschi: 40 – 42 cm2

l      Randament la sacrificare: >78%

l      Proportia de carne in carcasa: >76%

 

 

Examenul de sinteza al exteriorului

            Consta in aprecierea unui animal in totalitatea lui, in legatura cu dezvoltarea generala, armonia si proportionalitatea de ansamblu.

            Examenul de sinteza se realizeaza prin:

      Metode somatoscopica: -metoda libera

                                                    -metoda punctelor

      Metode somatografice – metoda dreptunghiului

II.                fotografierea si filmarea

      Metode somatometrice – metoda masuratorilor corporale

     

II.                Metoda libera – consta in aprecierea din ochi (liber) si prin palpare examinand animalul in totalitatea lui, pe fiecare segment si pe regiuni corporale. Se examineaza animalul in ansamblul sau, atat in pozitie stationara cat si in mers, apreciind dezvoltarea si proportionalitatea fiecarei regiuni, armonia intregului organism.

            Pentru aprecierea de ansamblu, animalul trebuie situat pe un teren orizontal, la o distanta de 3-5 m de examinator, in statiune patrupedala.

            Din insumarea tuturor observatiilor se face aprecierea generala si care se exprima prin calificative: exceptional, foarte bine, bine cu plus, bine, satisfacator, nesatisfacator.

            Desi este foarte expeditiva, aceasta metoda este mai dificila, examinatorul trebuind sa posede un spirit de observatie foarte patrunzator, experienta foarte indelungata si o buna cunoastere a  elementelor anatomo-fiziologice.

      Metoda punctelor

            Este o metoda mai ordonata, mai precisa si mai stiintifica, care se face tot in mod liber(vizual si prin palpare), examinatorul acordand note pentru anumite regiuni sau grupe de regiuni corporale, in functie de importanta fiecareia.

            Aprecierea dupa metoda punctelor este operativa si simpla, permitand o notare uniforma pentru toate insusirile examinate. Pentru evitarea eventualelor erori generate de subiectivism, este recomandabil ca aprecierea sa se faca de catre o comisie formata din 3-4 examinatori, punctajul obtinut reprezentand media aritmetica a punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei.

      II. Metode somatografice

            Metoda dreptunghiului – reprezinta o metoda ajutatoare, care in aprecierea individuala a animalelor permite sa se faca precizari asupra defectelor sau calitatilor unei regiuni. In acest sens , se contureaza grafic profilul animalului sub forma unui dreptunghi, pe care se inscriu prin semne conventionale, defectele sau calitatile principalelor regiuni corporale.

            Metoda fotografierii animalelor – este o metoda ajutatoare de apreciere a exteriorului la taurine, furnizand amanunte pretioase de analiza si sinteza care pot sa scape celorlalte metode.

            Fotografierea este obligatorie pentru toate animalele inscrise in registrele genealogice, prezentate in cataloage, la expozitii.

      In mod obisnuit, fotografierea animalelor se face din profil, pozitie care permite sa se obtina imaginea intregului corp, ilustrand elementele de conformatie corporala si de ansamblu. O fotografiere completa cuprinde animalul din profil, din fata, din spate si de sus.

            Fondul pe care se profileaza animalul trebuie sa aiba o culoare de contrast fata de cea a animalului.

            Locul pe care se amplaseaza animalul trebuie sa fie orizontal, neted, curat si uscat.

            Distanta de fotografiere, atunci cand vrem sa cuprinda intregul animal, este de 3-4 m, iar in cazul fotografierii de detaliu, acesta se reduce la 1-2 m.

            Orientarea aparatului reprezinta o conditie foarte importanta pentru obtinerea unor fotografii corecte. In cazul fotografierii din profil, obiectivul animalului trebuie orientat perpendicular pe mijlocul lungimii animalului, putin inapoia spetelor si la jumatatea taliei.

            Metoda filmarii – reprezinta o metoda moderna, cu ajutorul careia putem ilustra succesiunea diferitelor lucrari in practica cresterii animalelor, cum ar fi: tehnica de exploatare a animalelor, reproductia, selectia si altele.

            Este o metoda de mare eficienta didactica, ce permite comparatia in timp a modului cum evolueaza tehnica de crestere si de ameliorare.

           






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2236
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site