Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateC
C sharpCalculatoareCorel drawDot netExcelFox pro
FrontpageHardwareHtmlInternetJavaLinux
MatlabMs dosPascalPhpPower pointRetele calculatoare
SqlTutorialsWebdesignWindowsWordXml

APLICATIE INFORMATICA PRIVIND ASISTAREA OPERATIILOR UNEI AGENTII DE RECRUTARE DE PERSONAL

calculatoare

+ Font mai mare | - Font mai mic



UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE STIINTE

SPECIALIZAREA INFORMATICA




APLICATIE INFORMATICA PRIVIND

ASISTAREA OPERATIILOR UNEI AGENTII

DE RECRUTARE DE PERSONAL

Introducere

Este astazi binecunoscuta tuturor larga raspandire a calculatoarelor electronice in aproape toate domeniile activitatii umane. Acest proces este in continua desfasurare si este foarte greu de previzionat unde se va ajunge si cat de mult se va schimba in viitor viata de zi cu zi, atat la serviciu cat si acasa, datorita calculatoarelor. Se spune, de exemplu, chiar ca analfabetul secolului al XXI-lea va fi cel care nu va sti sa lucreze cu un calculator.

Printre cele mai raspandite utilizari ale unui calculator sunt memorarea si prelucrarea informatiilor, in general, si a textelor, in particular. In plus, posibilitatile de prelucrare oferite de calculatoare permit structurarea complexa si regasirea usoara a informatiilor memorate.

In paralel cu progresele in domeniul calculatoarelor, un alt domeniu cu o dezvoltare spectaculoasa il constituie telecomunicatiile. Astazi se poate comunica rapid intre oricare doua puncte de pe glob. Posibilitatile de comunicare au fost folosite si in transferul de informatii intre calculatoare aflate chiar la distante considerabile. Din sinergia intre facilitatile de memorare structurata, de prelucrare si accesare a informatiilor oferite de calculatoare si posibilitatile crescande ale domeniului telecomunicatiilor au aparut si in prezent au o extindere exploziva, retelele internationale de calculatoare.

Pentru a pune la dispozitie serviciile calculatoarelor electronice unui spectru cat mai larg de utilizatori, au fost dezvoltate instrumente concepute astfel incat sa permita accesul la retelele de calculatoare chiar a celor care nu au nici cea mai mica idee asupra a ceea ce este si cum functioneaza un calculator. Se poate spune ca, deja de acum, calculatorul devine un 'aparat' banal chiar pentru un copil, cum ar fi, de exemplu, telefonul sau telecomanda unui televizor. Similar cu aceste aparate banale, un utilizator al lui nu trebuie sa stie nimic despre functionarea acestuia, ci numai cum se foloseste. Aceasta comparatie intre telefon, telecomanda unui televizor si calculator nu este aleasa intamplator, in viitorul nu foarte indepartat preconizandu-se ca, in fiecare casa, acestea sa fie integrate intr-un singur dispozitiv care va permite atat comunicarea prin (video) telefon, receptarea de programe interactive de televiziune, primirea acasa a unor reviste si jurnale 'electronice', accesul la banci de date aflate pe orice calculator de pe glob si, bineinteles, utilizarea programelor de pe calculatorul propriu sau de pe oricare alt calculator de pe glob. Aceste facilitati vor fi puse la dispozitie prin asa-numitele 'magistrale informationale' care vor impanzi globul

Omenirea cunoaste in momentul de fata una din cele mai profunde transormari din intreaga ei existenta in care informatica joaca un rol determinant. Daca deceniul trecut a fost marcat de aparitia si perfectionarea calculatoarelor personale, accesibile la preturi din ce in ce mai scazute, anii ’90 sunt caracterizati prin conectarea calculatorelor in retele locale si retele de arie larga.

Acestea confera informaticii un rol determinant in asigurarea legaturilor stiintifice, de afaceri, bancare sau de alta natura intre persoane si institutii. Astazi sute de milioane de calculatoare deservind utilizatori cu cerinte foarte diverse, sunt interconectate intr-o structura informatica globala numita de ziaristi “cyberspace”.

O retea reprezinta un grup de calculatoare conectate intre ele astfel incat sa poata comunica. Acest calculatoare nu trebuie sa fie apropiate intre ele. Pot fi in aceeasi camera, in aceeasi cladire sau in diferite parti ale lumii.

Daca reteaua este compusa din calculatoare care se afla in aceeasi camera, cladire sau campus ea se numeste retea locala (Local Area Network – LAN). Daca reteaua se afla in acelasi oras se numeste retea metropolitana (Metropolitan Area Network – MAN). In cazul in care reteaua este raspandita pe o arie ce cuprinde mai multe tari si/sau continente, ea se numeste retea de mari dimensiuni (Wide Area Network – WAN).

Avantajele utilizarii retelelor sunt:

partajarea resurselor – toate echipamentele, programele si datele sunt disponibile pentru oricine din retea, indiferent de localizarea fizica a utilizatorului si a resursei;

asigurarea unei fiabilitatii mari prin accesul la mai multe echipamente de stocare

economii financiare calculatoarele mici au un raport pret calitate mai bun decat sistemele mari. Sistemele mari sunt de zece ori mai rapide dar costa de o mie de ori mai mult

accesul la informatii la distanta – formele pe care le are accesul la distanta sunt multiple: plata taxelor, accesul la institutii financiare, cumparaturi la domiciliu, informatii despre arte, afaceri, politica, sanatate, istorie, stiinta, sport etc.

comunicatii personale – posta electronica este deja folosita pe scara larga si poate contine secvente audio; comunicatiile in timp real permit utilizatorilor aflati la distanta sa comunice fara nici o intarziere; sunt posibile videoconferinte, intre oameni aflati in diverse locuri pe glob;

divertisment interactiv - jocuri pentru mai multe persoane cu simulare in timp real ; se poate juca la ruleta in Las Vegas sau Quake cu persoanele din toate colturile lumii.

In aceasta conjunctura s-a dezvoltat ceea ce se cunoaste sub numele de Intenet

Capitolul 1. Internetul

Internet-ul reprezinta mai mult decat o reteauriasa de calculatoare . El constituie o reteade retele (comerciale , militare , academice , universitare , educationale etc. ), fiind, in plus , un mediu informational imens ce ofera servicii si resurse din cele mai diverse –baze de date , biblioteci- dar si o nebanuita comunitate de persoane din cele mai diferite domenii ale vietii economico-sociale . O definitie succinta a Internet-ului poate fi formulata astfel : un numar foarte mare de calculatoare raspandite in toata lumea, legate intre ele pentru stocarea , partajarea si directionarea diverselor tipuri de informatii.

La inceput reteaua avea scopul de a servi programele de cercetare si de a rezolva orice problema legata de calculatoare . Usurinta cu care se pot distribui informatii dar mai ales usurinta cu care orice utilizator poate avea acces la informatii , a facut din Internet un mediu de nelipsit . Sunt distribuite informatii de orice tip , incepand cu programe de invatare a utilizarii microcalculatoarelor , continuand cu lectii de insusire a cunostinteleor din cele mai diverse domenii , stiri , baze de date imense , cotatii la bursa , oferte de locuri de munca , legislatie , retete medicale , muzee virtuale si chiar rete culinare .

Internet-ul este in acelasi timp o uriasa biblioteca , un instrument de corespondenta rapida , un nou mediu de publicare si un mijoc de difuzare mondial al informaticii .Modul de acces este simplu interactiv si inlatura discriminarea geografica .

Revenind la definitia „o retea de retele ’’ trebuie spus ca toate retelele LAN, MAN si WAN pot fi conectate intre ele prin legaturi rapide si performante . Legatura poate fi stabilita prin satelit , prin linii analogice dedicate , circuite de comnunicatii digitale , unde radiofonice etc.

Inceputurile Internet-ului se situeaza in anii ’60 . Astfel in 1967 Bob Taylor a lucrat la ARPA (Advanced Research Project Agency ) , a avut ideea de a lega impreuna intr-o retea redundanta , bazata pe pachete toate calculatoarele de la universitatile importante participante la programele agentiei.

Astfel se realizeaza in 1969 prima conexiune la distanta intre doua calculatoare , ARPA experimentand o retea de comutare de pachete , bazata pe linii telefonice , intre Stanford Research Institute si University of California din Los Angeles . In acest fel ia nastere ARPANET ( Advanced Research Project Agency Network).

In perioada anilor ’70 s-au adus o serie de modificari in sensul imbunatatirii comunicatiilor , cea mai importanta fiind elaborarea unor seturi de reguli(protocoale ) , ce au asigurat o comunicare intre calculatoare la un nivel mai bun ce a adus viteza de transmitere la 50Kbps .

Anul 1977 a marcat adaugarea la retea E-mail , iar putin mai tarziu in 1979 , s-a adaugat USENET o reteavirtuala de stiri , servicii ce au largit considerabil aria de utilizare si au oferit o noua orientare in evolutia retelei . La inceputul anilor ’80 datorita traficului extrem de ridicat de informatii si din ratiuni de securitate a datelor cu caracter militar ARPAnet se divide in doua sedimente:MILnet –o retea militara si ARPAnet o retea civila ce continua cercetarile asupra retelelor si orientata pe schimbul nelimitat de informatii.

Anul 1982 marcheaza reunirea principalelor retele : ARAPnet , MILnet ,NSNET , BITNET(Because It’s Time NETwork-aparuta in mediul universitar), USENET( aparuta tot in mediul universitar , dar care ofera si o serie de servicii comerciale ) si altor retele luand nastere Internet , sub denumirea Internetwork Sistem (sistem interconectat de retele).Evolutia Internet este marcata in continuare de adaugarea de noi servicii : serviciul de informare GOPHER , serviciul de transfer de fisier FTP , serviciul World Wide Web etc.

Ziua de 1 ianuarie 1983 marcheaza trecerea de la protocolul NCP ( Network control Protocol) laTCP/IP (Transmission Control Protocol/ Internet Protocol ). Numarul calculatoarelor conectate la reteaua Internet a crescut apoi rapid de la un an la altul : 1024 in 1984 , 5089 in 1986, 28000 in 1987 si 130000 in 1989.

In anii ’90 Internetul s-a dezvoltat mult , nu numai ca volum de informatii si servicii permanent accesibile ,dar si ca numar de utilizatori .

Anul 1991 este momentul in care National Science Foundation , care superviza modul de operare pe Internet a ridicat restrictiile impuse de domeniul comercial , ceea ce a produs o adevarata „ explozie’’ in cresterea in numarul calculatoarelor conectate:992000 in 1992 , 1776000 in 1993 .

In 1993 Casa Alba deschide o cutie postala Internet (president @whitehouse.gov).

In anul 1994 marcheaza realizare primelor transmisii audio si video prin Internet . In fiecare luna se conecteaza la Internet peste un milion de noi utilizatori .Internet Society estimeaza ca aproximativ 115 tari dispun de o conexiune la reteau informatica mondiala . Numarul de calculatoare gazda conectate la reteadepasea 3,2 milioane in anul 1994 , cel al utilizatorilor era apreciat la 20-30 milioane .

Potrivit Comupter Industry Almanac Inc .,numarul utilizatorilor a ajuns la sfarsitul anului 1980 la 150 milioane . Numai in SUA aproape 67 de milioane de utilizatori adica aproape 51% din total .

Romania , desi a aparut relativ tarziu in peisajul comunicatiilor globale , a marcat o crestere impresionanta intr-un scurt interval de timp : de la 15 calculatoare gazda (host ) in februarie 1993 la 2727 calculatoare gazda in ianuarie 1996 si 26362 calculatoare gazda in februarie 1999.

Internet-ul nu este proprietatea cuiva , nu exista nici o companie care sa impuna reguli. Desigur , fiecare componenta este proprietatea cuiva , dar reteaua ca intreg nu are un „patron’’ este un sistem care isi mentine integritatea datorita intereselor mutuale ,desi numarul organizatiilor depaseste 50 de mii. Internet-ul este o retea descentralizata , uneori chiar anarhica , dar fara aceasta descentralizare nu s-ar fi ajuns la cresterea si dezvoltarea ei spectaculoasa. Internet-ul este administrat prin consens de diferite organizatii care se intrunesc pentru a gasi cea mai buna metoda globala pentru functionarea retelei .

Furnizorii regionali sau nationali de servicii Internet sunt interconectati fie direct , fie prin intermediul unui organism supranational . Principalele oragnisme existente in Europa sunt: Ebone si Europanet . Ebone este o asociatie care gestioneaza numeroase retele europene .Europanet este gestionat de DANTE (Delivery of Advance Network Technology to Europe ) , asociatie creata in 1993 cu sprijinul mai multor retele nationale pentru a sprijini cercetarea stiintifica .

Totusi exista si o organizatie a utilizatorilor Internet-ului, numita ISOC (Internet Society ), cu caracter voluntar , unicul ei scop fiind promovarea schimbului global de informatii . Conducatorii acestei organizatii au responsabilitatea de a gestiona din punct de vedere tehnic Internet-ul si de a standardiza tehnologia folosita.

Incepand cu 1983 , functioneaza si o organizatie ce are ca scop ghidarea evolutiei protocolului TCP/IP-Internet Activities Board (IAB).Aceasta ofera sfaturi si sprijin in cercetarile efectuate in sprijinul comunitatii Internet . De-a lungul evolutiei IAB a fost organizat in mai multe randuri, in prezent avand doua componente :Internet Engineering Task Force ,ce are responsabilitatea dezvoltarea protocolului TCP/IP si integrarea altor protocoale in Internet (cum este OSI) si Internet Research Task Force ,care continua sa organizeze si sa exploreze concepte avansate privind retelele .

De asemenea , nu exista o firma care sa conecteze platile de la toate retelele Internet sau de la utilizator .Fiecare plateste pentru partea sa .Retelele se aduna si decid cum sa se conecteze impreuna apoi aduna fonduri pentru aceste interconexiuni .O firma sau o instituie plateste pentru conectarea la o retea regionala care la randul ei plateste un furnizor national pentru accesul sau la o retea internationala .Numeroase moduri Internet in special universitare sunt finantate de bugetele statelor.

1.1 Conectarea la internet

Sunt patru moduri principale de conectare la Internet : conexiunea permanenta (permanent connection ), conexiunea directa pe linie telefonica (dial-in direct connection),conexiunea ca un terminal pe linie telefonica dial-in terminal connection ), conexiune de tip posta electronica (e-mail connection ).

Conexiunea permanenta presupune existenta unei linii dedicate intre domiciliul utilizatorului si subreteaua   Internet Service Providers (care pune la dispozitie accesul ) sau inchirierea unui tronson special pentru legarea directa la Internet . Este modalitatea cea mai buna de conectare din punct de vedere al vitezei si calitatii transmisiei , dar este si cea mai scumpa .

In special institutiile de invatamant inchiriaza un tronson pentru conectarea la Internet pe care-l pun la dipozitie cadrelor didactice si studentilor prin intermediul retelei locale de calculatoare , dar si marile institurii publice si firmele mai uzeaza de acest tip de conexiune .

Liniile dedicate se inchiriaza de la un operator – in Romania , ROMTELECOM. Utilizarea lor este facturata in functie de distanta , operatorul garantand debitul dorit , iar costurile lunare se stabilesc fie la MB transferat , fie sub forma de abonament lunar cu trafic nelimitat . Tipurile de linii inchiriate disponibile in Romania ofera rate de acces intre 14,4 Kbps si 2 Mbps . Un cost mediu per MB este de 0,6 $ , iar in cazul abonamentului lunar se platesc in medie 400$ pentru o linie de 33,6 Kbps.

Conexiunea directa pe linie telefonica. Unii furnizori de servicii permit legarea prin intermediul unui modem pe o linie telefonica , la calculatorul lor si prin intermediul acestuia , acces direct la Internet . Calculatorul utilizatorului va functiona identic ca un calculator host (gazda ) din reteaua Internet. Este o legatura temporara pentru ca schimbul de date , intre calculatorul utilizatorului si cel care este conectat la Internet, se poate realiza numai cand legatura telefonica este activa , dar taxa de instalare scazuta si cea de transmisie fac ca acest tip de conexiune sa fie cel mai des intalnit .

Conexiunea ca terminal pe linie telefonica .Pentru cei ce dispun de resurse financiare mai reduse , este o modalitate eficienta de acces la Internet . Conexiunea se face tot pe linie telefonica , cu ajutorul unui modem si apeland la un furnizor de servicii .Dupa realizarea conectarii , calculatorul functioneaza ca un terminal , el nefiind legat direct la Internet .Toate programele rulate se desfasoara pe calculatorul furnizorului de servicii .Datorita acestei situatii , pentru a transfera fisierele pe calculatorul utilizatorului , ele trebuie mai intai copiate pe calculatorul furnizorului de servicii si abia apoi , utilizand comenzile de transfer de date proprii progamului de comunicatie , se pot copia pe sistemul utilizatorului. Conexiunile temporare se stabilesc in functie de nevoi . Utilizarea lor se factureaza in functie de distanta si de durata utilizarii , putandu-se astfel folosi atat linii analogice cat si linii digitale .

Acest mod de conectare poate fi folosit pe baza de contract sau fara contract . Contractul implica , de cele mai multe ori , o taxa de instalare si un abonament pe o anumita perioada de timp . Taxa de instalare variaza intre 4$ si 29$ , existand si firme la care conectarea este gratuita .Contractele se pot face pe un anumit numar de ore sau MB pe luna . De exemplu , pentru un abonament e 30 de ore , se plateste intre 15$ si 30$ ( pretul mediu pe ora 0,77$) , fara a pune in calcul costul convorbirii telefonice urbane .

Odata cu dezvoltarea retelelor si serviciilor de telecomunicatie mobila , utilizarea telefonului celular a extins posibilitatea celor care calatoresc si detin un calculator portabil sa se conecteze la Internet din orice punct al tarii. La momentul actual , exista posibilitatea conectarii prin GSM la un abonament de circa 15$, cu o viteza de transmisie de 9600 bps.

Conexiunea de tip posta electronica .Cei aflati in aceasta situatie pot transmite mesaje e-mail in Internet si primi acelasi gen de mesaje de la orice utilizator Internet , pot adresa si receptiona mesaje pentru grupurile de dialog USENET. Majoritatea furnizorilor de servicii au oferit la inceput utilizatorilor doar servicii la posta electronica , dar pe masura evolutiei Internet , acest tip de conexiune a inceput sa ofere mult prea putin in raport cu facilitatile Internet.

O modalitate mai putin folosita in Romania este conectarea la Internet prin intermediul reteleor CATV. Pentru conectare este nevoie de u modem de cablu , vitezele de transfer fiind foarte mari :10Mbps .Un asemenea tip de legatura se foloseste in special de companiile cu volum mare de trafic .

Ultimii ani au permis si recurgerea la un nou tip de conectare : conectarea de tip VSAT prin intermediul antenelor de satelit .Costurile de instalare sunt de ordinul miilor de dolari , iar abonamentul lunar variaza intre 1.900$ si 5.500$.

Pentru a realiza o conexiune Internet este nevoie de urmatoarele elemente : un calculator , un modem , un program de comunicare , un cont Internet , un nume de legatura , o parola , un instrument de plata .

Contul Internet , in functie de tipul de conexiune , poate fi cont telefonic sau cont dedicat .Contul telefonic se foloseste pentru a telefona unui calculator aflat la sediul unui distribuitor la servicii in vederea accesului la Internet .Contul Internet dedicat se mai numeste si cont IP (Internet Protocol ) , deoarece are o adresa proprie de protocol Internet.

Calculatorul prin care se face conectarea la Internet nu trebuie sa fie numai decat un calculator foarte performant . Singurele cerinte sunt legate de posibilitatea de a rula programul de comunicatie si posibilitatea de a fi conectat un modem . Pentru a folosi facilitatile multimedia se recomanda un Pentium cu 16 MB RAM, placa de sunet , difuzoare si CD-ROM.

Modemul converteste semnalul numeric furnizat de calculator in semnal analogic care poate fi transmis pe linia telefonica , iar la receptor asigura demodularea semnalului . Modemurile sunt de doua tipuri : intern si extern. Modemul intern este o placa de calculator montata in interior si conectata la linia telefonica . Modemul extern se conecteaza in exteriorul calculatorului printr-un cablu ce face legatura cu portul serial al calculatorului. Viteza modemului are mai putina importanta , dar o viteza mai ridicata (14400 bps , sau 28800 bps) asigura o importanta economica de timp .Pentru a evita problemele de compatibilitate este bine de consultat furnizorul de servicii Internet inainte de achizitia modemului .

Programul de comnunicatie asigura folosirea modemului pentru apelul telefonic la distanta a unui calculator .Pentru a va putea conecta la Internet este suficient ca programul de comunicatie sa poata transmite datele conform protocolului Xmodem sau Zmodem.

Printre cele mai utilizate programe de comunicatie amintim :Blast-pro sub MS DOS , Procomm Plus sub MS DOS sau Windows , Telix sub MS DOS , Microsoft Network sub windows 95.

Majoritatea programeleor de comunicatii contin si facilitati cum sunt :

Un editor de texte pentru lucrul cu fisiere ;

Protocoale de transfer pentru primirea sau transmiterea fisierelor ;

O agenda telefonica .

Numele de legatura identifica utilizatorul la conectare (login name, user name , account name ).Este elementul in functie de care se face recunoasterea in Internet . In general ,acest nume este format din opt caractere si trebuie facuta diferenta intre majuscule si litere mici .

Parola reprezinta un mijloc de protectie pentru utilizator . De obicei are lungimea de opt caractere si este stabilita la crearea unui cont Internet . Existenta parolei impiedica citirea mesajelor de catre o alta persoana , transmiterea de mesaje sau accesul pe Internet pentru alte persoane .

Instrumentul de plata este , de regula , o cartela de debit sau de credit

1.2 Adrese Internet si lista de utilizatori

Fara folosirea adreselor de Internet este imposibil de identificat un utilizator, o zona a retelei sau un calculator de pe care dorim sa accesam informatii.

Ex: adam@Mtv.com

Adresa de mai sus este adresa Internet a prezentatorului Adam Curri de la postul de televiziune MTV. Prima parte a adresei este identificatorul utilizatorului (user ID) , iar partea de dupa caracterul @ este domeniul.

Domeniile reperezinta diferite niveluri de organizare .Gradul de generalitate creste de la stanga la dreapta .In exemplul de mai sus domeniul era structurat pe doua niveluri.

In general , domeniul cel mai din dreapta (cel mai general nivel ) dintr-un domeniu complet este un cod ce arata tipul de organizatie caruia ii apartine reteaua .Se folosesc sapte domenii organizationale: com pentru unitati comerciale ,edu pentru institutii educationale , gov pentru institutii guvernamentale , int pentru institutii internationale , mil pentru institutii militare SUA , net pentru resurse de retea, org pentru organizatii non-profit.

In cazul in care domeniul nu este din SUA ,se include in adresa si un cod de doua caractere care arata tara : ca –Canada , de –Germania , es-Spania,fr –Franta , it – Italia ,jp – Japonia , ro –Romania , uk –Marea Britanie etc.

Astfel , adresa completa pentru o persoana ce lucreaza intr-o institutie SUA ar putea arata astfel : JohnS@tic.amc.uniwp.edu .In cazul in care institutia este din afara SUA , adresa trebuie completata cu codul tarii respective .Pentru o persoana din Romania adresa ar putea fi : ipopescu@uaic.ro .

Informatii despre utilizatorii Internet se obtin printr-un serviciu similar cartilor de telefon „yellow pages ’’.Aceste servicii de informare sunt mai dificil de realizat deoarece :

Nu exista un singur serviciu Internet de acest tip ;

Nu exista o standardizare a listelor ;

Utilizatorii isi pot schimba locul de munca si implicit si adresa Internet ;

Se tine seama de securitatea informatiilor fiecarui utilizator .

Cele mai intalnite modalitati de lucru sunt : finger , ping si whois .

Comanda finger determina lista celor conectati la acelasi calculator gazda cu cel care lanseaza comanda .Rezultatul este o lista a utilizatorilor conectati in momentul respectiv la sistem . Se afiseaza data si ora conectarii , iar in cazul precizarii unor optiuni suplimentare apare in plus :numele complet al utilizatorului , numarul de telefon sau adresa biroului .

Comanda ping se foloseste , de obicei , cand dorim sa testam un sistem aflat la distanta . Trebuie specificat numele acelui sistem , iar rezultatul comenzii va preciza daca sistemul respectiv este disponibil pentru acces in retea.

Ex.pentru comanda ping :

Microsoft<P> Windows NT<TM>

<C> Copyright 1985-1996 Microsoft Corp.

C:>ping access.uaic.ro

Pinging access.uaic.o [193.226.23.30] with 32 bytes of data:

Reply from 193.226.23.30: bytes=32 time <10ms TTL=253

Reply from 193.226.23.30: bytes=32 time <10ms TTL=253

Reply from 193.226.23.30: bytes=32 time <10ms TTL=253

Reply from 193.226.23.30: bytes=32 time <10ms TTL=253

C:>_

Comanda whois permite interogarea intr-o baza de domenii , gazde si utilizatori .Ea permite cautarea unor nume de sisteme sau informatii despre un anumit sistem .

Formatul comenzii este whois [host] text in care :

Host este numele (optional) gazdei al carei server doriti sa-l cercetati;

Text este numele , domeniul sau gazda pe care doriti sa o localizati

1.3 Routere si  TCP/IP

Cum cererea dvs isi gaseste calea catre un site si cum informatia isi gaseste calea,este determinat de doua lucruri : routerele si protocoalele TCP/IP.Routerele (uneori numite si gateway) sint asemanatoare cu operatorii telefonici .Ei conecteaza retelele intre ele   si au tabele de rutari pentru a determina cum circula informatia din si spre Internet . Routerele au un IP pentru fiecare legatura ,de exemplu un router care are o conexiune PPP si doua  conexiuni ETHERNET ar trebui sa aiba 3 IP-uri. Secretul care face Internetul sa mearga este protocolul TCP/IP.IP este componenta care muta pachetele de date catre un nod al retelei catre altul. TCP este componenta care verifica daca datele au ajuns unde trebuie.IP este un numar unic pentru fiecare calculator. Exista trei clase de IP-uri. Clasa A foloseste primul numar pentru a identifica reteaua si ultimile 3 numere pentru a identifica calculatorul. Clasa B foloseste primele doua numere pentru a identifica reteaua si ultimile doua numere pentru a identifica calculatorul. Clasa C (cele mai des folosit) foloseste primele 3 numere pentru a identifica reteaua si doar ultimul numar pentru a identifica calculatorul.Clasa IP-ului este strins legata de numarul de calculatoare din retea.Dar pentru ca este mai usor de tinut minte un nume decat un numar Internetul foloseste si un Domain Name. Daca routerul este operatorul pe Internet ,atunci Domain Name Service (DNS) este cartea de telefon. Astfel puteti sa-mi trimiteti un e-mail folosind numele si IP-ul popesculauragrupa54@192.34.55.34 sau mai simplu popesculauragrupa54@yahoo.com

1.4 Sistemul de posta electronica

Posta electronica (e-mail) este cea mai cunoscuta facilitate a Internet-ului. Marea majoritate a utilizatorilor Internet folosesc posta electronica datorita modului ieftin si comod de transmitere a mesajelor .

Fiecare instituie sau firma care este nod la Internet detine un server de posta electronica . In afara avantajului „gazduirii’’ masajului un timp indelungat pe server-ul de posta , mai importanta , este posibilitatea receptionarii mesajelor si atunci cand calculatorul dumneavoastra este inchis sau nu este conectat la Internet .

Pentru lucrul cu e-mail sunt disponibile mai multe programe :

UNIX Mail –programul de posta electronica folosit sub sistemul de operare UNIX;

Microsoft Exchange – program de posta electronica sub sistemul de operare WINDOWS 95;

Netscape Mail- program de e-mail incorporat in Netscape Communicator , dar care poate fi utilizat si pe sistemele de operare UNIX, Windows 3.1., Windows 95, OS /2 etc.

Microsoft Outlook Express pentru Windows 98 si Windows NT.

Cand se trimite un mesaj prin Internet , cea mai mare atentie trebuie acordata domeniului ( denumirea calculatorului ) care colecteaza mesajele postale pentru persoana caruia ii este destinat.

Forma generala a unei adrese de e-mail este :

abonat@oficiu postal sau utilizator@calculator.domeniu.

Toate serviciile on line mai importante au legaturi in Internet pentru e-mail .Deci abonatii serviciilor CompuServe sau America Online pot primi sau trimite mesaje e-mail. Se pot trimite mesaje de posta electronica si altor sisteme e-mail :BITNET, Fidonet Prodigy etc.

1.5 Utilitarul FTP

Utilitarul FTP (File Transfer Protocol ) este un program care permite transferul de fisiere intre doua calculatoare cuplate la Internet . Initial FTP lucra prin intermediul liniilor de comanda , ulterior prin programul Gopher s-a permis lucrul cum meniuri . In prezent , FTP a fost incorporat in browserul Web . cel mai folosit browser Web este Internet Explorer. Detalii privind acest program se pot obtine de la adresa https://ftp.usma.edu .

Principalele comenzi din FTP sunt :

Cd:schimba directorul implicit pe calculatorul aflat la distanta ;

Bin :stabileste modul de transfer binar ;

Asc: stabileste modul de transfer ASCII;

Get: copie fisierul de pe calculatorul aflat la distanta ;

Put:copie fisierul pe calculatorul aflat la distanta ;

Mget: copiaza mai multe fisiere ( folosind specificatori care contin caracterele de pe calculatorul aflat la distanta ? si *);

Mput : copiaza mai multe fisiere pe calculatorul aflat la distanta ;

Pwd: indica directorul curent al calculatorului server ;

Lcd: schimba directorul curent al calculatorului client .

1.6 Schimbul Electronic de Date

Schimbul Electronic de Date (EDI - Electronic Data Interchange) a aparut prin anii 60 si poate fi considerat stramosul Comertului Electronic (EC - Electronic Commerce). EDI ofera societatilor comerciale posibilitatea sa schimbe documente de afaceri intr-o forma standard, utilizand mijloace electronice pentru prelucrarea si transmiterea acestora. In acelasi timp bancile utilizeaza retele dedicate pentru Transferul Electronic de Fonduri (EFT - Electronic Funds Transfer). Recent, odata cu cresterea accesibilitatii la Internet, EC a captat interesul consumatorilor individuali si al societatilor comerciale de orice marime si preocupari. Mai mult decat atat, cu tehnologiile avansate disponibile acum, se vorbeste tot mai des de Economia Digitala (DE - Digital Economy). Ideea de baza este ca prin EC putem realiza schimbul de idei, de bunuri, de cunostinte pe langa simpla vanzare/cumparare de produse si servicii. Tehnologiile EC pot fi utilizate pentru a conduce o afacere utilizand pentru comunicare Internet, Intranet sau alte retele de calculatoare. In ultimii ani Internetul a devenit din ce in ce mai utilizat pentru Comertul Electronic. Internetul are o acoperire globala si este prin excelenta descentralizat. Are o structura ierarhica cu nuclee de mare viteza (intre 155 Mbps si 2,5 Gbps) in jurul carora 'cresc' retele regionale si individuale prin care se face accesul utilizatorilor finali. EC depinde puternic de o serie de infrastructuri de baza ale economiei globale, inclusiv de infrastructura retelelor de comunicatii. Cele mai noi realizari tehnologice legate de Internet (rata de transmisie de Gbps, mijloacele sofisticate de asigurare a protectiei datelor, cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii, interfata multimedia evoluata etc.) fac Internetul tot mai atractiv pentru EC.

Declaratia comuna Uniunea Europeana - Statele Unite privind comertul electronic scoate in evidenta rolul comertului electronic global in dezvoltarea economiei mondiale in secolul XXI. Se subliniaza, de asemenea, rolul pe care acesta il va avea in dinamizarea intreprinderilor mici si mijlocii: 'In particular, micile companii vor fi capabile sa obtina un acces fara precedent la pietele mondiale cu preturi reduse, iar consumatorii vor fi capabili sa aleaga dintr-o gama tot mai larga de produse si servicii. Comertul electronic va antrena productivitatea in toate sectoarele economiei noastre, va incuraja mai departe atat comertul de bunuri si servicii, cat si investitiile, va crea noi sectoare de activitate, noi forme de marketing si vanzare, noi fluxuri de venituri si, ceea ce este mai important, noi slujbe.

1.7 Modele financiar-tranzactionale in comertul electronic

Modele financiar-tranzactionale in comertul electronic. Internetul a devenit un canal de comert cu o putere incontestabila in a facilita si creste vanzarile unei game din ce in ce mai largi de produse si servicii. Intr-un raport recent al companiei Ernst & Young (1998) se arata ca peste 32% din consumatorii carora Internetul le este accesibil il utilizeaza si pentru cumparaturi. Ce este comertul electronic? Comertul electronic este un concept integrativ ce desemneaza o gama larga de servicii suport pentru procesele de afaceri, incluzand posta electronica interorganizatii, cataloage electronice, sisteme suport pentru comertul cu marfuri si servicii; sisteme suport pentru preluare de comenzi, logistica si tranzactii; sisteme de raportare statistica si informatii pentru management. Comertul electronic se refera la desfasurarea activitatilor specifice mediului de afaceri utilizand in special mijloace electronice (retele de calculatoare) intr-un sistem automatizat integrat pentru schimbul de informatii de afaceri. In comertul electronic informatia circula direct intre agentii implicati in afacere (vanzator, cumparator, banca, transportator, agent de service), fara a mai utiliza suportul hartie (imprimanta sau fax).

1.7.1 Strategiile pentru comertul electronic

Strategiile pentru comert electronic(EC). Conceptul de valoare virtuala este foarte important pentru EC, intrucat ofera posibilitatea introducerii de informatii digitale in procesele uzuale care apar in derularea activitatilor de afaceri. Unul dintre principalele obiective ale strategiilor EC este de a identifica si de a incuraja utilizatorii de informatii prin Internet, oferindu-le suportul necesar. EC ofera posibilitatea de a conduce o afacere intr-o maniera flexibila, care sa poata beneficia de diferite oportunitati, pe masura ce acestea apar. Trebuie avut insa in vedere ca introducerea EC intr-o activitate de afaceri necesita unele schimbari in modul de structurare, derulare si urmarire a activitatilor. Utilizarea tehnicilor multimedia faciliteaza includerea unor detalii sau adaptarea formelor de prezentare a informatiei prelucrate. Forma de prezentare a informatiei capata o importanta la fel de mare ca si continutul. Internetul permite schimbul de informatii in ambele sensuri, fara limite de timp si spatiu.

CAPITOLUL 2. Proiectarea aplicatiei

2.1 Comunicatia prin intermediul web-ului

2.1.1 Browsere web si servere web

World Wide Web este structurat conform unei arhitecturi client-server. Aceasta inseamna ca un program client (navigator web), ruland pe un calculator local, conectat la internet, solicita informatii de la un program server, aflat pe un alt calculator, conectat la randul sau la internet. Program server raspunde solicitarii, trimitand datele prin intermediul internetului, date care sunt preluate de navigator, interpretate si afisate. Figura urmatoare ilustreaza acest proces.

Browserul web ruleaza pe calculatorul local.

Calculatorul local este conectat la internet (prin intermediul unui modem).

Se solicita o anume pagina web. Browserul trimite un mesaj continand urmatoarele:

o      Protocolul de transfer (https://)

o      Adresa, sau Uniform Resource Locator (URL), de exemplu, www.siteweb.com.

Serverul receptioneaza cererea, returnand pagina web solicitata calculatorului client.

Browser-ul receptioneaza codul HTML, il interpreteaza si afiseaza pagina solicitata.

Calculatorul client

Pentru a accesa web-ul este nevoie de un calculator client. Acesta trebuie sa indeplineasca doua cerinte de baza: sa aiba o conexiune la internet si sa fie capabil sa ruleze un program navigator web (browser).

Calculatorul server

Acesta trebuie sa raspunda unor cerinte oarecum similare cu calculatorul client, acestea fiind conexiunea la internet si capabilitatea de a rula un program server web.

Un program server web poate fi referit sub denumirea de HTTPD, de la HyperText Transfer Protocol Daemon. Daemon desemneaza un program care ruleaza in background, fara a produce un rezultat vizibil.

Totusi, un server web necesita o conexiune internet mult mai robusta decat un client web. Un server trebuie sa fie conectat la internet prin intermediul unei conexiuni dedicate, permanenta si foarte rapida.

Programele server web sunt disponibile pentru o gama variata de calculatoare. In mod surprinzator, calculatoarele server nu trebuie sa fie foarte puternice, deoarece programele server sunt simple si nu necesita foarte multe resurse. De o mai mare importanta este sistemul de operare, care trebuie sa fie unul multifir, multitasking, astfel incat serverul sa poata raspunde mai multor cereri concomitent. De asemenea, o mare importanta o au dispozitivele de stocare, site-urile web fiind cunoscute pentru dezvoltarea lor rapida.

2.1.2 Solicitarea informatiilor via URL

Nici o conexiune HTTP intre client si server nu este mentinuta permanent. Imediat dupa ce a foste efectuata cererea conexiunea este intrerupta. Va fi restabilita pentru trimiterea raspunsului, dupa care va fi intrerupta din nou. Acest proces se repeta pentru fiecare cerere, fiind referita ca interactiune dupa modelul cerere-raspuns. O cerere de informatii a browserului ia forma unui URL (Uniform Resource Locator), fiind referita si ca adresa sau locatia paginii.

Un URL are forma https://www.microsoft.com/msoffice/freestuf/msword. Portiunea „https://” indica faptul ca cererea browserului se realizeaza prin protocolul http. „www.microsoft.com” este numele domeniului serverului interogat; in acest caz, este serverul web Microsoft. Portiunea „/msoffice/freestuf/msword” este calea pe harddisk-ul serverului catre fisierul dorit.

URL-urile pot referi nu doar pagini web, ci si orice alt serviciu disponibil pe internet, inclusiv FTP, Gopher, Usenet si Telnet. De asemenea, pot referi un fisier din propriul calculator.

Portiunea ce desemneaza numele domeniului poate include un numar de port, ca in exemplul urmator:

https://www.siteweb.net:80/cale/paginaweb.htm

Aceasta specifica serverului sa acceseze site-ul pe un port anume. Portul 80 este portul implicit definit in specificatiile http, astfel incat este asignat implicit in cazul in care nu este specificat.

Numele paginilor web au, in mod uzual, extensia .htm sau .html, indicand prin aceasta ca pagina contine cod HTML. Multe pagini insa, in special „home-page”, nu necesita specificarea unei cai, URL-ul lor fiind sub forma:

https://www.siteweb.net

Aceste adrese acceseaza o pagina care este stocata in directorul radacina; de aceea nu este necesara specificarea caii. Majoritatea serverelor stabilesc, in mod implicit o prima pagina, cu un nume rezervat, cum ar fi „default.html” sau „index.html”. Daca nu este specificat numele paginii, serverul va returna automat aceasta pagina .

URL-urile pot indica si alte tipuri de documente decat paginile HTML. De exemplu, „https://www.siteweb.net/logo.gif” va afisa o imagine GIF.

2.1.3 Servere web si HTTP

Programul navigatorul client apeleaza serverul printr-o cerere alcatuita din mai multe parti: protocolul, adresa, calea si numele fisierului. Din portiunea destinata protocolului, navigatorul determina modalitatea in care va interactiona cu serverul ce in adreseaza si cum va afisa datele ce vor fi primite de la server. Apoi, va „apela” adresa continuta in URL si va astepta raspunsul de la server.

Dupa ce serverul primeste cererea va verifica URL-ul pentru a determina protocolul conexiunii. Determina de asemenea calea si numele fisierului cerut, le gaseste pe harddisk si trimite datele la programul client folosind protocolul curent.

Apoi este randul navigatorului sa actioneze, el colectand informatiile de la server, interpretandu-le si afisandu-le intr-o maniera adecvata.

La prima parere s-ar parea ca serverul are mai putine operatii de realizat decat programul navigator, si, in cazul unei simple tranzactii, cum ar fi vizualizarea unei pagini web, acest fapt este probabil perfect adevarat. Cu toate aceasta, sarcina serverului este mai complicata decat pare la prima vedere.

De exemplu, daca apare o eroare, cum ar fi o cerere pentru o pagina care nu exista, serverul trebuie sa trimita la client mesajul de eroare adecvat. Daca o cerere necesita rularea unui program CGI, serverul trebuie sa il incarce si sa ruleze acel program. Acest proces, in mod uzual, presupune crearea unei pagini HTML „on the fly” care contine rezultatele programului, si apoi trimitere acestora la navigator.

De asemenea, fiecare fisier transmis de server trebuie sa fie identificat dupa tip si trebuie sa-i fie atasat un antet MIME (Multipurpose Internet Mail Extension) corespunzator astfel incat navigatorul sa stie ce operatii trebuie sa realizeze cu datele primite. In mod uzual, o pagina web contine un amestec de text formatat, imagini cat si sunete sau chiar clipuri video; fiecare din acestea trebuie sa fie identificate corespunzator, in caz contrar navigatorul nestiind cum sa interpreteze datele primite.

Serverele web includ de asemenea facilitati, cum ar fi cele pentru criptarea datelor si autentificarea clientilor, operatii care necesita o parte importanta din timpul de lucru al serverului.

2.1.4 HTTP

HyperText Transfer Protocol a fost proiectat sa fie rapid, simplu si cu un oarecare caracter de securitate. Conexiunea dintre un program client si unul server este temporara si trebuie sa fie restabilita pentru fiecare transfer de date.

Specificatiile HTTP incorporeaza un intreg set de metode care sunt folosite pentru a executa sarcini asociate servirii unui site web, incluzand recuperarea informatiilor, cautare, actualizare. Caracterul deschis al specificatiilor HTTP face posibila adaugarea de noi functii fara a afecta functionalitatea web-ului.

Dupa cum am mentionat anterior, mesajele sunt transmise intr-un format similar Internet Mail si Multipurpose Internet Mail Extensions (MIME); gateway-urile permit navigatoarelor sa solicite executarea de aplicatii CGI pe calculatorul server, iar comunicatia este posibila cu alte protocoale internet, cum ar fi SMTP, NNTP, FTP.

2.2 HTML

2.2.1 Ce este HTML?

Un predecesor major al web-ului este Gopher. Acesta a definit o modalitate de afisare a informatiilor sub forma de text ASCII. Acesta permitea o oarecare formatare a textului cu ajutorul caracterelor tab, spatiu si sfarsit de linie. Probabil, daca aceasta modalitate de prezentare a informatiilor s-ar fi mentinut, web-ul nu ar fi atins cota de popularitate de care se bucura astazi. Aspectul unui document nu era unul tocmai placut, aici intervenind limbajele de marcare, cum ar fi HTML.

Limbajele de marcare permit formatarea informatiilor dintr-un document intr-o maniera atragatoare, fara compromisuri privind usurinta in utilizare. Cu ajutorul unui limbaj de marcare pot fi create documente care sa combine text si structuri complexe, cu ar fi tabelele si listele.

Deoarece marcajele contin caractere standard, crearea unui document intr-un limbaj de marcare este o sarcina relativ usoara, fara a necesita vreun software special. De fapt, pentru crearea unui document HTML este suficient un editor standard de text.

HTML este cel mai frecvent folosit limbaj de marcare. Popularitatea sa denota din usurinta in folosire si din caracterul sau prietenos fata de utilizator. Cu ajutorul HTML pot fi create documente web usor si rapid, totodata putand fi facute disponibile unei largi audiente.

Cand Tim Berners-Lee a pus bazele web-ului, a facut-o creand a interfata comuna si usor de folosit care permitea oricui publicarea unui document. Pentru realizarea acestui lucru, el si ceilalti cercetatori de la European Laboratory for Particle Physics (CERN) au pus bazele HTML folosind un subset al Standard Generalized Markup Language (SGML). Folosirea SGML ca baza pentru HTML asigura faptul ca limbajul de marcare folosit pentru web isi are radacinile intr-un standard care se dovedise deja a fi o solutie independenta de platforma.

Pentru specificatiile originale HTML au fost adoptate doar elementele esentiale ale SGML. Aceasta a redus drastic complexitatea specificatiilor originale HTML, cat si supraincarcarea retelei la transferul documentelor hypertext. Un alt avantaj al folosirii SGML ca baza pentru HTML a fost acela ca definitiile de tip de document SGML (DTD )furnizeaza o modalitate usoara de extindere a HTML-ului standard. Este evidenta intentia proiectantilor HTML de a crea un limbaj pentru dezvoltarea documentelor web care initial sa fie simplu de folosit dar care sa poata sa creasca in complexitate in timp.

Specificatiile HTML au parcurs un drum lung. Au fost definite specificatiile HTML 2.0 in toamna anului 1995; a urmat HTML 3.0, apoi HTML 3.2, care a devenit un produs W3C (World Wide Web Consortium), HTML 4.0 in 1997. Fiecare noua specificatie era pe deplin compatibila cu versiunile anterioare, incluzand imbunatatiri fata de varianta standard a HTML.

Ca o completare a acestor specificatii, au fost create extensii ale HTML. Cu toate ca aceste extensii nu sunt standardizate, multe dintre ele au fost imbratisate de creatorii de documente web. Unele extensii, cum ar fi de exemplu cele ale Netscape Navigator sau Microsoft Internet Explorer, au devenit atat de populare incat par a face parte din HTML-ul standard.

2.2.2 Structura tag-urilor HTML

Formatarea unui document HTML depinde de coduri de marcare, denumite tag-uri. Tag-urile definesc structura documentului si sunt alcatuite din numele unui element cuprins intre caracterele „<” si „>”. <H1>, de exemplu, indica inceputul unui antet de nivelul 1. Deoarece HTML nu este „case sensitive” <h1> si <H1> indica acelasi lucru.

Majoritatea tag-urilor sunt folosite pereche. Un tag, numit de inceput indica browserului inceputul unui document. Un alt tag, de sfarsit, indica browserului finalul elementului. Singura diferenta intre tag-ul de inceput si cel de sfarsit este acela ca cel de sfarsit contine caracterul „/” inainte de numele elementului. De exemplu, marcajul antetului de nivel 1 este indicat de <H1>, iar sfarsitul sau este indicat de </H1>.

2.2.3 Structura documentului HTML

Fiecare document HTML trebuie sa inceapa cu tag-ul de marcare <HTML> si sa se termine cu tag-ul </HTML>. Tag-ul de inceput <HTML> indica browser-ului ca documentul este un document HTML, marcand totodata inceputul documentului. Tag-ul de sfarsit </HTML> marcheaza sfarsitul documentului si este intotdeauna ultimul element dintr-un document HTML.

Fiecare document HTML trebuie, de asemenea, sa aiba, un antet si un corp. Antetul urmeaza imediat tag-ului <HTML>, fiind folosit pentru a specifica aspecte cheie ale documentului, cum ar fi de exemplu titlul. Inceputul antetului este specificat de tag-ul de inceput <HEAD>, sfarsitul sau fiind marcat prin </HEAD>.

Antetului ii urmeaza principala sectiune a documentului, numita corpul documentului. Corpul documentului contine textul si obiectele ce vor fi afisate de catre browser. Asemenea antetului, corpul este delimitat de tag-urile de inceput si sfarsit, respectiv <BODY> si </BODY>

Desi majoritatea browserelor pot lucra cu documente HTML carora le lipsesc sectiunile HEAD si BODY, este de preferat includerea acestora in fiecare document HTML.

Folosind cele trei tag-uri de marcare amintite, structura unui document HTML se prezinta astfel:

<HTML>
<HEAD>
. . .
</HEAD>

<BODY>

</BODY>
</HTML>

2.3 PHP si MySQL

PHP – MySQL constituie una dintre cele mai bune solutii pentru site-urile web ce folosesc baze de date. Un raport neoficial arata ca in perioada iunie 1998 – martie 1999 numarul calculatoarelor gazda ce foloseau PHP a crescut de la 7500 la 410000.

MySQL este un server de baze de date, mic, compact, ideal pentru aplicatiile mici – si nu numai. Ca o completare a suportului standard SQL, MySQL este compatibil cu un numar mare de platforme, detinand abilitati multifir pentru server UNIX, rezultand astfel performante ridicate. MySQL poate rula si pe sisteme non-Unix, pe sistemele de tip Windows NT ruland ca un serviciu, in timp ce pe cele Windows 9x ruleaza ca un proces normal.

PHP este un limbaj de script pe partea de server. Asemeni scripturilor ASP, scripturile PHP sunt procesate de catre un server web. Dupa ce serverul interpreteaza codul PHP, returneaza rezultatul catre browser sub forma de cod HTML.

Ca o completare a caracterului liber (desi MySQL are totusi unele restrictii privind licenta), combinatia PHP – MySQL este de asemenea independenta de, ceea ce inseamna ca aplicatii dezvoltate pentru sisteme Windows vor rula la fel de bine pe sisteme Unix. De asemenea, PHP poate fi rulat ca un proces CGI extern, ca un interpretor independent de scripturi sau ca un modul al serverului web Apache.

PHP suporta, de asemenea, un numar mare de tipuri de baze de date, inclusiv Informix, Oracle, Sybase, Solid, si PostgreSQL – cat si ODBC.

PHP suporta o multime de facilitati, in concordanta cu dezvoltarea tehnologica a internet-ului. Acestea includ mecanisme de autentificare, XML, crearea dinamica de imagini, suportul pentru partajarea memoriei, crearea dinamica de documente PDF fiind doar cateva dintre acestea. Trebuie mentionat de asemenea ca la PHP pot fi usor adaugate module suplimentare, oricine putand realiza si adauga propriile sale solutii.

2.3.1 PHP

PHP (PHP: Hypertext Prepocessor), cunoscut in versiunile mai vechi si sub numele de PHP/FI (Personal Homepage/Form Interpreter), a fost gandit initial a fi o simpla aplicatie CGI pentru interpretarea formularelor definite prin HTML si procesate de un program scris intr-un limbaj Perl, script shell, executat pe server. In cazul interfetei CGI era necesara permisiunea de a rula programe pe server, ceea ce ducea la lacune in securitate si in plus la disocierea de documentul HTML a programului care procesa datele.

PHP reprezinta un pachet puternic care ofera un limbaj de programare accesibil din cadrul fisierelor HTML, limbaj asemanator cu Perl sau C, plus suport pentru manipularea bazelor de date intr-un dialect SQL (dBase, Informix, MySQL, mSQL, Oracle, PostgreSQL, Solid, Sybase, ODBC etc.) si acces la sisteme hipermedia precum Hyperwave. De asemeni, PHP suporta incarcarea fisierelor de pe calculatorul client: upload si ofera suport pentru cookies (mecanism de stocare a datelor in navigatorul client pentru identificarea utilizatorilor, propus de Netscape).

Istoria PHP-ului incepe la sfarsitul anului 1994, cand Rasmus Lerdorf dezvolta prima versiune, ca proiect personal. PHP-ul este facut public la inceputul anului 1995 sub denumirea de Personal Home Page Tools, fiind considerat un analizor simplist care interpreta cateva macrouri ce puteau fi incluse in cadrul documentelor HTML, permitand contorizarea accesului la paginile Web sau accesarea unei carti de oaspeti (guestbook). Analizorul a fost rescris la mijlocul aceluiasi an si denumit PHP/FI 2.0, unde FI era o alta aplicatie scrisa de Rasmus Lerdorf, un interpretor de formulare HTML. A fost adaugat si suportul pentru bazele de date mSQL si astfel PHP/FI a inceput sa aiba succes, fiind disponibil gratuit pe Web.

Programatorii Zeev Suraski si Andi Gutmans rescriu analizorul PHP si noua aplicatie formeaza nucleul versiunii PHP 3.0 care include o parte din vechile surse PHP/FI 2.0. Relativ recent, la inceputul anului 2000, a fost facuta publica versiunea PHP 4.0, utilizand puternicul motor de scriptare Zend si oferind suport nu numai pentru serverul Apache ci si pentru alte servere Web. De asemeni, PHP 4.0 ofera posibilitatea accesarii documentelor XML via DOM.

Se estimeaza ca numarul site-urilor care folosesc in prezent PHP este de peste un milion. Deja, pe Web, exista o multitudine de aplicatii si utilitare concepute in PHP, care se regasesc grupate si in asa-numitul PEAR (PHP Extension and Add-on Repository).

2.3.1.1 Ce este PHP?

PHP este o unealta care permite crearea de pagini web in mod dinamic. Paginile web care contin cod PHP sunt tratate exact ca o pagina HTML obisnuita, putand fi create si editate asemeni acesteia.

PHP este un limbaj de script care functioneaza alaturi de un server Web.


<html>
<head>
<title>Exemplu</title>
</head>
<body>
<?php
echo('Exemplu de script PHP');
?>
</body>
</html>

Este de notat diferenta fata de alte limbaje script CGI scrise in limbaje precum Perl sau C: in loc de a scrie un program cu o multitudine de linii de comanda afisate in final intr-o pagina HTML, se scrie o pagina HTML cu codul inclus pentru a realiza o actiune precisa (in cazul nostru se va afisa un text).

Codul PHP este inclus intre tag-urile speciale de inceput si de sfarsit care permit utilizatorului sa treaca din 'modul HTML' in 'modul PHP'.

Fata de alte limbaje script, precum Javascript, la PHP codul se executa pe server. Daca pe serverul Web se afla un script similar celui anterior, clientul nu va primi decat rezultatul executiei scriptului, fara a avea nici o posibilitate de acces la codul care a produs rezultatul. Poate fi configurat serverul de Web sa prelucreze (analizeze) toate fisierele HTML ca fisiere PHP. Astfel nu exista nici un mijloc de a distinge paginile care sunt produse dinamic de paginile statice.

Limbajul PHP are de asemenea suport pentru diverse servicii server utilizand protocoale precum IMAP, SNMP, NNTP, POP3 si HTTP.

2.3.1.2 Crearea si srierea unui script PHP

Un script PHP poate fi foarte simplu sau foarte complex. Totusi, crearea chiar a unui script PHP complex este extrem de simpla, necesitand numai un editor de texte obisnuit. Se poate folosi orice editor de texte. Sub Microsoft Windows, programatorii PHP folosesc frecvent programul Windows Notepad. Daca se foloseste alt instrument decat notepad trebuie luate masuri pentru salvarea sub forma de document text, in cay contrar fisierul script contine informatii de formatare care vor deruta serverul PHP. Daca folosim UNIX sau LINUX se pot crea scripturi folosind un program precum Vi, Emacs sau Pico. Programul in sine nu conteaya, atata vreme cat poate crea fisiere text ASCI.

Fiecare program PHP include doua linii speciale, care indica serverului PHP ca textul cuprins intre cele doua linii este alcatuit din instructiuni PHP. Practic, aceste linii pot fi asimilate copertelor unei carti, care pastreaza unitatea programului PHP. Intre aceste doua linii vor fi scrise instructiunile PHP.

Pentru scrierea unui program PHP, se lanseaza editorul de texte preferat si se introduc urmatoarele doua linii in spatiul de lucru al editorului :

<?php
?>

Intre aceste doua „coperti” se scrie codul sursa al scriptului.

La salvarea scriptului elementar sub forma de fisier text, trebuie respectate urmatoarele reguli:

• numele fisierului sa fie alcatuit numai din caractere minuscule, cifre si liniute. Utilizarea de spatii, majuscule si alte caractere este interzisa deorece ar putea crea probleme pe sisteme de operare diferite.
• extensia numelui fisierelor trebuie sa fie .php.

2.3.1.3 Crearea datelor de iesire pentru un browser Web

Programele PHP executa trei categorii de operatii elementare:

• obtine date de la un utilizator.
• executa prelucrari ale datelor, respectiv obtin accesul la datele stocate in fisiere si baze de date si le manipuleaza.
• Afiseaza date astfel incat un utilizator sa le poata vizualiza.

Primele doua operatii sunt oarecum mai dificil de realizat decat cea de-a treia. Totusi, afisarea datelor astfel incat acestea sa fie vizibile utilizatorului este o operatie foarte simpla. Asa cum paragrafele unui text scris sunt compuse din propozitii, programele PHP sunt alcatuite din instructiuni. Regulile care controleaza formarea propozitiilor scrise in limba engleza se numesc sintaxa. Acelasi termen este folosit si pentru a desemna regulile care guverneaza formarea instructiunilor PHP.



2.3.1.4 Executarea si incarcarea unui script PHP

Dupa ce s-a creat scriptul PHP acesta trebuie executat. Daca scriptul PHP nu s-a creat pe un server unde este instalat PHP, mai intai trebuie incarcat scriptul intr-un server. Daca obtinem accesul de la distanta la un server Linux sau Unix prin intermediul protocoalelor Telnel sau SSH nici macar nu este necesar sa incarcam scriptul, nu trebuie decat sa cream scriptul in catalogul adecvat indicat de administratorul de retea. Daca folosim un server Microsoft Windows situat in aceeasi retea locala ca si statia de lucru, atunci este posibil ca administratorul sa fi alocat o partitie de fisiere in acest scop. In acest caz incarcarea scriptului se reduce la copierea fisierului care contine scriptul PHP in server prin tragerea si plasarea fisierului in partitia de fisiere furnizata. Daca serverul Windows, Unix sau Linux nu se afla in reteaua locala, putemfolosi un program precum FTP pentru a incarca scriptul.

In vederea incarcarii scriptului prin intermediul protocolului FTP, trebuie solicitate administratorului urmatoarele informatii:

Numele gazdei serverului

Identificatorul de utilizator si parola pentru deschiderea sesiuniide lucru prin intermediul protocolului FTP

Catalogul in care trebuie sa se gaseasca scripturile PHP

Localizatorul uniform de resurse (URL) pe care trebuie sa-l folosim pentru a obtine acces la scripturile PHP

Dupa ce am incarcat fisierul care contine scriptul trebuie lansat browserul Web preferat si deschisa adresa URL asociata scriptului. Adresa URL trebuie sa fie alcatuita din adresa URL identificata de administrator, urmata de un slash (/) si apoi numele fisierului care contine scriptul. Daca adresa URL se incheie deja cu un caracter slash, nu trebuie sa mai inseram inca un asemenea caracter inainte de numele scriptului. Daca s-a tastat corect adresa URL a scriptului si scriptul nu contine erori vom vedea datele de iesire a scriptului.

2.3.1.5 Depanarea unui script

Uneori, in locul datelor de iesire ale scriptului, putem vedea unul din urmatoarele:

• Textul scriptului, in loc de datele de iesire ale acestuia
• O caseta de dialog, prin care suntem intrebati daca dorim sa descarcam fisierul care contine scriptul
• Un mesaj in care se spune ca scriptul nu exista
• Un mesaj in care se spune ca browserul Web nu are permisiunea de a obtine accesul la script
• Un mesaj in care se spune ca scriptul contine o eroare

La vizualizarea rezultatelor unui script PHP se pot produce numeroase erori, chiar daca scriptul in sine este corect.
- Daca vedem textul scriptului sau o caseta de dialog prin care suntem intrebati daca dorim sa descarcam fisierul care contine scriptul, este posibil ca extensia fisierului script sa fie incorecta sau ca serverul PHP sa nu functioneze.

- Daca vedem un mesaj in care se spune ca scriptul nu exista, este posibil ca sa fi tastat incorect adresa URL. Verificam daca am tastat corect adresa URL identificata de administratorul de sistem, precum si daca am atasat corect la aceasta numele fisierului care contine scriptul, folosind un slash numai daca adresa URL identificata de administratorul de sistem nu se incheie cu un atare caracter.
- Daca vedem un mesaj in care se arata ca browserul Web nu are permisiunea de a obtine accesul la script, poate ca este necesar sa modificam, permisiunile fisierului script. Pentru a afla cum trebuie procedat, ne consultam cu administratorul de sistem.
- Daca vedem un mesaj in care se spune ca scriptul contine o eroare, verificam daca nu a aparut vreuna din urmatoarele probleme:

•O eroare de tastare, cum ar fi scrierea gresita a cuvantului echo
•O eroare de punctuatie, cum ar fi paranteze, ghilimele duble sau punct si virgula lipsa sau inserate gresit
•Neincluderea sau includerea eronata a liniilor de delimitare a scriptului, in speta <?php si ?>
•Un marcaj de comentariu ( / / ) care lipseste sau care a fost introdus gresit

Iata un script care contine un tip de eroare frecvent intalnita:

<?php
// Acest script contine o eroare de sintaxa
echo('Salut, World Wide Web!);
?>

Din script lipseste caracterul ghilimele duble de inchidere, care trebuie sa delimiteze expresia de tip text.

2.3.2 MySQL

MySQL este cel mai popular suport de baze de date SQL, Open Source, fiind conceput si dezvoltat de MySQL AB, o companie ce furnizeaza servicii pentru bazele de date MySQL.

MySQL este un sistem de gestionare a bazelor de date.

O baza de date este o colectie structurata de date. Pentru a accesa, adauga sau prelucra datele stocate intr-o baza de date este necesar un sistem de gestiune a bazelor de date, cum este MySQL Server. Deoarece calculatoarele nu au probleme in privinta volumului mare de date, sistemul de gestiune joaca un rol central in prelucrarea lor, atat ca parte a altor aplicatii, cat si ca aplicatie de sine statatoare.

MySQL este un sistem relational de gestionare a bazelor de date.

O baza de date relationala nu stocheaza informatiile intr-o singura tabela, ci in mai multe tabele separate. Aceasta duce la o flexibilitate si o viteza sporita. Tabelele sunt legate intre ele prin relatii definite, facand posibila astfel combinarea datelor din mai multe tabele, la cerere.

MySQL este Open Source.

Open Source inseamna ca oricine are posibilitatea de a folosi MySQL sau de a-l modifica. Codul sursa poate fi deci studiat si modificat in functie de necesitatile proprii.

2.3.2.1 Arhitectura sistemului MySql

MySQL opereaz folosind o arhitectura client/server

• Serverul de baze de date este un program localizat in calculatorul unde sunt stocati datele dumneavoastra. Acesta asculta cererile clientilor care sosesc prin retea si obtin< acces la continutul bazei de date in functie de aceste cereri, pentru a furniza clientilo informatiile pe care le solicita.
• Clientii sunt programe care se conecteaza la serverul de baze de date si emit interogari pentru a-i indica acestuia informatiile pe care le doresc Cel mai folosit program este mysql, un client interacth care va permite sa emiteti interogari si sa vedeti rezultatele.

Arhitectura client/server din MySQL are anumite avantaje:
• Serverul asigura controlul concurentei, pentru ca doi utilizatori sa nu poata modifica aceeasi inregistrare simultan Daca ma multi clienti doresc simultan accesul la acelasi tabel, Ei isi trimit cererile la server si il lasa pe acesta sa se ocupe de determinarea ordinii in care vor fi onorate cererile.

• Nu trebuie sa deschideti sesiunea de lucru la calculatorul unde este conectata baz dumneavoastra de date. MySQL „stie' sa lucreze prin Internet, deci puteti rula u program client de oriunde va aflati, iar clientul se poate conecta la server prin retea Distanta nu conteaza; puteti obtine acces la server din orice parte a lumii.

2.3.2.2 Conectarea la serverul MySql

Cel mai eficient client din lume pentru conectarea la serverul MySql este cel tip linie de comanda. Acesta se numeste mysql.exe si permite conectarea atat local cat si la un server aflat la distanta.

Sintaxa de apel este:

Mysql h nume_calculator_server –u nume_utilizator-p

Aceasta va fi apelata din subdirectorul bin al directorului de instalare (de obicei c:mysqlbin)

Semnificatia parametrilor de apel este urmatoarea:

h - repreyinta numele calculatorului server. Daca conectarea se face local se poate renunta la optiunea h-h sau se poate folosi ‘localhost’ pentru identificarea masinii

u – este numele utilizatorului (contului) care acceseaza serverul El va stabili drepturile de acces la bazele de date de pe server Daca conectarea se face local numele acesta poate lipsi

p – forteaza citirea unei parole la conectare. Poate lipsi daca utilizatorul respective nu are stabilita inca o parola sau daca conectarea se face local in mod anonym

Deconectarea clientului se poate face cu comanda QUIT.

Clientul mysql.exe se poate utiliza si pentru a rula un fisier text de comenzi SQL.

Pentru aceasta se va utiliza sintaxa:

>mysql –h nume_calculator_server –u nume_utilizator-p <nume_fisier.sq/

Daca fisierul nu se gaseste pe calea curenta, aceasta cale trebuie adaugata inaintea numelui fisierului.

2.3.2.3 Crearea si utilizarea unei baze de date

Utilizarea unei baze de date implica mai multe etape:
1. Crearea (initializarea) bazei de date
2. Crearea tabelelor din cadrul bazei de date
3. Interactiunea cu tabelele prin insertia, regasirea, modificarea sau stergerea datelor.

Crearea unei baze de date se face apeland comanda:

mysql> CREATE DATABASE nume_hd:

Crearea bazei de date se face inainte de a crea oricare dintre tabelele care vor fi incluse in aceasta sau inainte de a efectua orice operatii folosind continutul acelor tabele. Pentru selectarea bazei de date se foloseste comanda:

mysql>USE nume_hd

Pentru stergerea unei baze de date se poate utilize sintaxa:

mysql>DROP DATABAZE nume_db

2.3.2.4 Crearea si stergerea tabelelor

O baza de date este formata dintr-o colectie de tabele. Pentru crearea tabelelor se foloseste instructiunea CREATE TABLE

CREATE TABLE nume_tabel (specificatii_coloane)

Unde, nume _tabel indica numele tabelului, iar specificatii_coloane contine specificatiile pentru coloanele din tabel, inclusive indexurile

Tabelele dintr-o baza de date pot fi vizualitate folosind instructiunea:

SWOW TABLES FROM nume_baza_de_date;

Pentru a sterge un tabel se va folosi comanda:

DROP TABLE nume_tabel

2.3.2.5 Inserarea, vizualizarea, modificarea datelor

2.3.2.5.1 Inserarea

Comanda INSERT permite adaugarea de noi inregistrari intr-o tabela. Aceasta are mai multe forme:

- Se pot specifica valori pentru toate coloanele

mysql> INSERT INTO nume_tabel *VALUES (valoare7,valoare2,.)

Lista VALUES contine cate o valoare pentru fiecare coloanadin tabel, in ordinea in care sunt stocate coloanele in tabel.

- Se pot denumi coloanele carora se atribuie valori, apoi se enumera valorile. Acest procedeu este util cand se doreste crearea unei inregistrari pentru care numai cateva coloane trebuie configurate initial.

mysql> INSERT INTO nume_tabel (nume_col1, nume_col2,.)

VALUES (valoare7, valoare2,.)

2.3.2.5.2 Vizualizarea informatiilor

Instructiunea SELECT permite regasirea si afisarea informatiilor din tabele. Pentru a afisa intregul continut al unui tabel se foloseste urmatoarea sintaxa:

SELECT * FROM nume_tabel

Aceasta are numeroase clauze care se pot combina conform necesitatilor pentru a regasi o anumita informatie. Forma generala a acesteia este:

SELECT ce se selecteaza

FROM tabel sau tabele

WHERE conditii pe care trebuie sa le satisfaca datele

Se specifica ce anume se doreste sa se regaseasca si apoi unele clauze optionale:

FROM, WHERE, GROUP BY, ORDER BY si LIMIT.

Interogarea urmatoare regaseste toate randurile dintr-un tabel si le afiseaza:

mysql>SELECT * FROM nume_tabel

Coloanele sunt returnate in ordinea in care MySQL le-a stocat in tabel. Pentru a preciza mai mult de o coloana, se separa numele coloanelor prin virgule.

mysql>SELECT col1, col2, col3 FROM elev

Pentru a limita setul de inregistrari regasite de instructiunea SELECT se folosette instructiunea WHERE care specifica criteriile pentru selectarea randurilor. Se pot selecta randuri examinand acele valori din coloane care satisfac diverse criterii.

mysql>SELECT * FROM nume_tabel WHERE conditie;

In mod prestabilit, cand se insereaza randuri, serverul nu garanteaza ordinea in care vor fi returnate randurile. Pentru a afisa interogarile antr-o anumita ordine se foloseste ORDER BY:

mysql>SELECT nume_campuri FROM nume_tabel_>ORDER BY nume_camp ASC;

Se poate specifica daca sortarea se va face an ordine ascendenta sau descendenta folosind cuvintele cheie ASC sau DESC . Rezultatele interogarii pot fi sortate pe mai multe coloane, iar fiecare coloana poate fi sortata in ordine ascendenta sau descendenta, independent de celelalte coloane.

Cand o interogare returneaza mai multe randuri, dar se doreste sa se vada cateva, clauza LIMIT este utila:

mysql>SELECT nume_campuri FROM tabel_>ORDER BY camp1 LIMIT 5;

Cand se selecteaza informatii din mai multe tabele se produce un rezultat prin unirea informatiilor dintr-un tabel cu informatiile din celalalt tabel

SELECT camp1,camp2,camp3

FROM tabel1,tabel2

WHERE tabel1,tabel2=”xzy”

AND tabel1.camp1*=tabel2.camp1

2.3.2.5.3 Stergerea si actualizarea informatiilor existente

Pentru a sterge continutul tabelelor se foloseste instructiunea 'DELETE', care are urmatoarea forma:

DELETE FROM tabel_nume WHERE inregistrari

Daca vor fi sterse toate randurile tabelului, clauza WHERE poate fi omisa.

DELETE FROM nume_tabel

Pentru modificarea inregistrarilor existente, se foloseste instructiunea UPDATE:

UPDATE nume_tabel SET coloane de modificat

WHERE inregistrari de actualizat

Clauza WHERE este optionala. Daca nu este specificata vor fi actualizate toate inregistrarile din tabel.

2.3.2.5.4 Modificarea structurii tabelelor

Dupa crearea unui tabel, il putem modifica prin emiterea unei comenzi 'ALTER TABLE', care are mai multe forme.
Urmatoarea forma a comenzii permite sa stergem o coloana din tabel:

ALTER TABLE tabel DROP coloana;

Unde 'tabel' este numele tabelului care va fi modificat, iar 'coloana' este numele coloanei care va fi stearsa.
O alta forma a comenzii ne permite sa adaugam o noua coloana in tabel:

ALTER TABLE tabel ADD coloana tip [optiuni];

Unde 'tabel' este numele tabelului care va fi modificat, 'coloana' este numele coloanei care va fi adaugata.

2.3.2.6 Tipuri de tabele MySQL

Incepand cu MySQL versiunea 3.23.6 se poate alege intre trei formate de tabele de baza (ISAM, HEAP si MyISAM). Versiunile mai noi suporta si alte tipuri de tabele, ca InnoDB sau BDB.

La crearea unei tabele trebuie specificat tipul acesteia. MySQL va crea intotdeauna un fisier cu extensia „frm” pentru a pastra structura tabelei. Indecsii si datele vor fi stocate in alte fisiere, in functie de tipul tabelei.

Daca nu se specifica tipul tabelei, va fi creata o tabela de tipul MyISAM. De asemenea, acelasi tip de tabela va fi creat in cazul in care tipul specificat nu a apartinut sistemului MySQL. Aceasta reprezinta un avantaj in cazul in care se copiaza tabele de la o versiune de MySQL la alta, diferita.

O tabela poate fi convertita de la un tip la altul cu ajutorul instructiunii ALTER TABLE. MySQL suporta doua categorii de tabele: tabele securizate (InnoDB si BDB) si nesecurizate (HEAP, ISAM, MERGE si MyISAM).

2.4 Motivarea alegerii PHP si MySQL

Una dintre caracteristicile simpatice ale PHP –ului este aceea ca este disponibil pentru Microsoft Windows, pentru cele mai multe versiuni UNIX si pentru orice server Web complet functional.MySQL este la fel de functional.

2.4.1 Puncte forte PHP

Cativa dintre competitorii principali ai PHP sunt Perl, Microsoft Active Server pages (ASP), Java Server Pages (JSP) ti Allaire Cod Fashion.

In comparatie cu aceste produse, PHP are multe puncte forte, printre care:

  • Performanta ridicata
  • Interfete pentru multe sisteme de baze de date diferite
  • Biblioteci incorporate pentru multe din taskurile Web obisnuite
  • Cost scazut
  • Usurinta in invatare si utilizare
  • Portabilitate
  • Disponibilitatea codului sursa

Performanta ridicata.

PHP este foarte eficient. Chiar utilizand un server Web ieftin, pot fi serviti milioane de clienti pe zi. Evaluarile de performanta publicate de Zend Technologies (https://www.zend.com ) arata ca PHP este mai performant decat concurenta.

Interfete pentru multe sisteme de baze de date diferite

PHP are conexiuni native disponibile pentru multe sisteme de date. Ofera interfete cu cele mai populare sisteme de gestiune a bazelor de date cum ar fi mySQL, Oracle, Informix, InterBase, Sybase, FilePro, PostgreSQL etc. De asemenea se pot realiza conexiuni practic cu orice sistem care ofera un driver de ODBC (Microsoft Open Database Conectivity standard).

Biblioteci incorporate pentru multe din taskurile Web obisnuite

PHP a fost proiectat pentru a fi folosit pe Web si are un numar foarte mare de functii incorporate pentru realizarea multor operatii utile legate de Web. Aceste de functii ajuta la: generarea de imagini GIF in mod dinamic, conectarea cu alte servicii din retea, trimiterea de mesaje e-mail, gestiunea fisierelor cookies sau chiar generarea automata de documente PDF. Utilizand functiile din biblioteci, toate aceste operatii se pot implementa in foarte putine linii de cod.

Cost scazut

PHP este gratuit. Ultima varianta este disponibila permanent la adresa: https://www.php.net

Usurinta in invatare si utilizare

Sintaxa limbajului PHP este bazata in principal pe cea a limbajelor C si Perl. Din acest motiv, pentru un programator care stie un limbaj cu sintaxa inrudita cu acestea (ex. Javascript, Java, C++ etc.) va fi foarte usor de invatat si utilizatsi veti fi eficient chiar din primul moment in care incepeti sa folositi PHP.

Portabilitate

PHP este disponibil pe multe sisteme de operare. Acelasi script va rula la fel pe o serie de sisteme UNIX gratuite gen Linux sau FreeBSD sau diverse versiuni de Microsoft Windows (95, 98, NT, 2000, XP). De asemenea exista foarte multe servere de Web cu care sistemul PHP poate conlucra.

Disponibilitatea codului sursa

Pe langa faptul ca sistemul PHP este gratuit, este disponibil ca si cod sursa. In acest fel, el poate fi oricand extins sau modificat daca cineva considera necesar acest lucru. Nu trebuie sa asteptam ca producatorul sa lanseze programe patch. Nu trebuie sa ne facem griji ca producatorul va da faliment sau ca va hotari sa nu mai ofere asistenta pentru un anumit produs.

2.4.2 Puncte forte MySQL

Cativa dintre competitorii principali ai MySQL sunt Postgre SQL, Microsoft SQL, Server si Oracle. MySQL are multe puncte forte, printre care:

  • Performanta
  • Usor de utilizat, rapid si flexibil
  • Cost scazut
  • Suport pentru limbaje de interogare
  • Conectivitate si securitate
  • Portabilitate
  • Distributie libera

Performanta

MySQL este rapid, foloseste cu usurinta mai multe procesoare, este multi-threaded folosind threaduri kernel. Programatorii pretind ca MySQL este cel mai rapid sistem de baze de date pe care il puteti gasi. Puteti verifica aceasta informatie vizitand

https:// www.mysql.com/benchmark.html , o pagina de comparatie a performantelor din site-ul Web MySQL. Multe din aceste evaluari de performanta arata ca MySQL este cu cateva ordine de marime mai rapid decat concurenta.

Usor de utilizat, rapid si flexibil

Majoritatea bazelor de date moderne utilizeaza SQL.

MySQL poate sa ruleze pe mai mult de 20 platforme incluzand Linux, Windows, OS/X, HP-UX, AIX, Netware, oferind flexibilitate pentru a avea controlul asupra bazei de date.

Cost scazut

MySQL este disponibil gratuit sub licenta Open Source.

Suport pentru limbaje de interogare

MySQL intelege SQL (Structured Query Language – Limbaj de interogare structurat), limbajul preferat al tuturor sistemelor moderne de baze de date. De asemenea, puteti avea acces la MySQL folosind aplicatii care accepta ODBC (Open Database Conectivity), un protocol de comunicatie cu bazele de date creat de Microsoft.

Conectivitate si securitate

MySQL ofere privilegii si parole pentru a asigura securitatea si flexibilitatea. Parolele sunt sigure deoarece tot traficul parolat estecriptat atunci cand ne conectam la server.
Instalarea acestui server de baze de
date
nu presupune si instalarea automata unui tool grafic care sa usureze controlul clientului asupra serverului. La instalare MySql pune la dispozitie un tool care functioneaza de
la linia de
comanda si se numeste MySql Command Line Client. Cel mai utilizat tool grafic pentru MySQL este
MySQL-Front. Permite coordonarea si administrarea bazelor de
date
prin intermediul unei interfete Window.

Portabilitate

MySQL ruleaza pe numeroase varietati de UNIX, precum si pe alte sisteme non – UNIX, ca Windows si OS/2. MySQL ruleaza pe echipamente de la calculatoare de birou la servere cu performante ridicate.

Distributie libera

MySQL este usor de obtinut, pentru aceasta folositiva browserul de Web. Daca nu va place modul de functionare a unei componente sau sunteti curios cu privire la un algoritm, va puteti procura codul sursa si il puteti examina. Daca nu va place modul de functionare a unei componente il puteti modifica. O baza de date nu este de prea mare folos daca nu puteti obtine asistenta in raport cu ea. Exista multe tutoriale, documentatii despre MySQL, dar si MySQL este dotat cu un sistem de asistenta performant.

  • MySQL include un manual de referinta de mari dimensiuni
  • Sunt disponibile contracte de asistenta tehnica de la dezvoltatorii MySQL pentru cei care prefera un acord formal
  • Exista o lista de corespondeta activa, la carese poate inscrie oricine. Aceasta lista contine numerosi participanti utili, inclusiv dezvoltatorii MySQL. Ca resursa pentru asistenta, multi o gasesc suficienta pentru necesitatile proprii.

Proiectarea generala a aplicatiei

2.5.1 Scopul unei pagini web

Scopul majoritatii site-urilor web poate fi incadrat in una din urmatoarele categorii:

Informatii

Divertisment

Vanzari

Principalul scop al unui site comercial este acela de a combina aceste trei tipuri de sisteme in unul singur, prin aceasta realizand un unealta de marketing completa. Marketingul este o combinatie de elemente care sa conduca la un avantaj comercial, si nu o singura entitate. Ceea ce trebuie realizat este un echilibru intre informatii, divertisment si vanzari, furnizand astfel un pachet complet de comunicare. Trebuie furnizate suficiente informatii pentru ca potentialii clienti sa adopte o decizie, informatii care sa fie prezentate intr-o maniera atractiva. Prin pastrarea echilibrului, site-ul va reusi sa se adreseze unei largi audiente

2.5.2 Elemente de baza ale unui document web

Urmatoarele elemente ar trebui sa apara in fiecare document web:

Numele companiei

Un link spre o pagina cu informatii despre companie sau adresa de e-mail a companiei

Titlul paginii

Adresa de e-amil a autorului sau a persoanei de contact

Continutul paginii

Un link catre prima pagina

Data crearii sau a ultimei modificari (in cazul materialelor pentru care timpul este un factor important)

Drepturile de autor

Sigla companiei

Numele companiei ar trebui sa apara in cadrul fiecarei pagini, pentru ca fiecare utilizator, indiferent de modul in care a intrat in sistem, sa stie cine este proprietarul paginii.

Furnizarea unui link catre pagina cu informatii despre companie sau adresa de e-mail a companiei este un element foarte important. Trebuie tinut cont de faptul ca este vorba de o comunicare in ambele sensuri. Daca vizitatorii nu se pot adresa cuiva pentru comenzi, pentru obtinerea de informatii suplimentare, etc., atunci sistemul nu serveste obiectivele propuse, el nerealizand altceva decat informarea vizitatorilor despre existenta companiei.

Titlul paginii trebuie sa existe la doua nivele. In primul rand, titlul paginii trebuie inclus in tag-ul HTML <TITLE>, astfel incat browser-ul sa il afiseze in afara paginii, de obicei in bara de titlu. In al doilea rand, titlul paginii trebuie sa apara, intr-un mod clar, in interiorul corpului paginii, in primul ecran vizibil, fara derulare, pe un monitor cu rezolutia de 640x480 pixeli.

Autorul sau persoana de contact, adesea denumit webmaster, trebuie sa-si prezinte adresa de e-mail, inclusiv un link catre aceasta, daca este posibil in fiecare pagina, aceasta permitand utilizatorilor sa raporteze problemele intampinate. De multe ori, aceasta poate constitui un lucru neplacut, deoarece exista o multime de persoane care dispun de timp liber, care sa ocupe casuta de e-mail cu tot felul de observatii deranjante. Pe site-urile cu trafic ridicat este de preferat ca adresa de e-mail a webmaster-ului sa fie facuta publica dupa ce exista certitudinea ca toate problemele sistemului au fost rezolvate.

Un link catre prima pagina ofera un sprijin persoanelor nefamiliarizate cu alte unelte de navigare, permitand un acces rapid la prima pagina. Este de asemenea util in cazul in care un utilizator a intrat in sistem in alta parte decat prima pagina.

Comunicatele de presa, articole tehnice, in general materialele pentru care factorul timp reprezinta un element important pot sa includa data crearii sau a ultimei modificari. Daca nu prezinta un caracter secret, poate fi inclusa in codul sursa, sub forma de comentariu, data crearii si eventual revizia si alte informatii in partea de jos a fiecarei pagini (de exemplu 070203r2).

Legea dreptului de autor nu prevede ca necesara existenta in cadrul paginii a unor informatii privind autorul pentru dovedirea proprietatii, insa este util ca aceste informatii sa existe.

Din motive obiective apare necesitatea includerii in cadrul paginii de link-uri catre alte pagini, dar in ce cantitate si in ce mod depinde de aplicatie si de stil. De exemplu, un link nu trebuie sa apara undeva la mijlocul unui paragraf, deoarece exista posibilitatea ca acesta sa nu mai fie citit; ca alternativa, poate fi adaugat un link spre o pagina care sa ofere mai multe informatii la sfarsitul paragrafului.

2.5.3 Principii de web design

2.5.3.1 Consideratii privind lungimea paginii

La aranjarea paginilor trebuie avut in vedere faptul ca utilizatorii incepatori pot fi usor dezorientati de documente cu lungime mare, care sa necesite derulare. Acestia par incapabil sa gaseasca link-urile atunci cand acestea dispar de pe ecran, ca in cazul derularii unei pagini. Desi exista modalitati de orientare a acestor utilizatori, este necesar ca lungimea unei pagini sa se limiteze la doua ecrane. In cazul in care exista necesitatea folosirii unor documente cu lungime mai mare, trebuie asigurate link-uri pentru navigare la inceputul si sfarsitul paginii, si chiar la mijlocul ei, in cazul documentelor foarte lungi.

Un sistem pe baza de cadre (frames) poate elimina aceasta problema, permitand pastrarea pe ecran a link-urilor pentru navigare simultan cu derularea continutului paginii.

Un alt dezavantaj al paginilor web lungi este acela ca utilizatorul trebuie sa se bazeze pe bara de derulare verticala. In multe interfete grafice cursorul acesteia are o dimensiune fixa, in acest caz utilizatorul neavand nici un indiciu cu privire la lungimea documentului. In documentele foarte lungi, o miscare cat de usoara a cursorului barei de derulare verticale poate schimba complet continutul ecranului, fara a lasa utilizatorului vreun indiciu cu privire la pozitionarea in cadrul paginii.

Ca in cazul oricarei reguli exista si exceptii. De exemplu, este utila pastrarea informatiilor intr-un singur document atunci cand se anticipeaza dorinta utilizatorilor de a copia sau imprima acel document, usurand astfel aceste operatii.

La proiectarea unor astfel de pagini, intotdeauna trebuie furnizate link-uri in interiorul paginii. Cea mai buna modalitatea de aranjare a unui astfel de document este aranjarea sa asemenea unei carti, cu informatiile grupate pe sectiuni (capitole). Poate fi realizat chiar un cuprins la inceputul si/sau sfarsitul documentului, astfel incat utilizatorul sa ajunga la sectiunea ce prezinta interes fara a parcurge tot documentul.

2.5.3.2 Aspectul

Regula cardinala a designului este aceea conform careia designul trebuie sa intensifice, sa sporeasca si nu sa diminueze informatiile pe care autorul incearca sa le furnizeze. Desi aceasta regula suna simplist, o multime de site-uri web nu o respecta.

Obiectivul proiectarii pentru world wide web este acela de a-ti comunica punctul de vedere. Acest obiectiv poate fi realizat prin atragerea atentiei utilizatorilor si mentinerea interesului acestora asupra site-ului.

Un bun design web, asemenea unui bun desen grafic, cauta intotdeauna sa obtina un echilibru perfect intre impactul vizual si informatiile grafice si textuale pe care le furnizeaza. Fara impactul vizual al contrastului, formelor si culorilor, documentele web, din punct de vedere grafic, nu ar prezenta nici un interes si nu ar inspira vizitatorii la cercetarea continutului lor. Ca o completare, paginile web ce contin doar text, ignorand contrastul vizual, cat si o buna structurare a paginii, sunt mai greu de citit. Cu toate acestea, fara a contine text, o pagina grafica, oricat de bine realizata, risca sa dezamageasca vizitatorul printr-un slab echilibru intre senzatiile vizuale, continutul de informatii textuale si legaturi hypertext, echilibru care ar fi trebuit sa constituie un fel de recompensa pentru timpul pe care utilizatorul l-a petrecut vizitand pagina.

Asadar, scopul principal este de a gasi acest echilibru ideal, tinand cont de constrangerile limbajului HTML si cele ale latimii de banda pentru un utilizator folosind o conexiune de nivel mediu.

Cele sase elemente ale unui bun design web sunt:

simplitatea

echilibrul vizual

proportionalitatea

contrastul

tiparul

armonia

2.5.3.3 Simplitatea

Simplitatea este cel mai important principiu al designului web; de fapt, scopul world wide web este acela de a usura accesul publicului la informatii. Deoarece vizitatorii sunt atrasi de pagini cu un continut bogat de imagini grafice si informatii bine structurate, ei vor vizita pagina din nou doar in conditiile in care continutul acesteia este usor accesibil si merita timpul petrecut pentru vizitarea paginii.

In general, vizitatorii nu depun eforturi prea mari pentru a ajunge la continutul site-ului; daca ceva ii deranjeaza sau frustreaza chiar parasesc site-ul. De aceea, designul web trebuie sa fie nu doar interesant, atractiv si informativ, ci simplu si eficient, de asemenea.

Pe cat posibil, este de preferat sa fie folosita regula „celor trei click-uri”, ceea ce inseamna ca nu exista nici o informatie „la o distanta mai mare de trei click-uri”, plecand de la prima pagina. Sa presupunem ca prima pagina a site-ului contine un link catre o pagina continand o lista de categorii produse. Lista de categorii de produse contine, la randul ei, legaturi catre subcategorii, acestea continand legaturi spre produse. Dupa trei click-uri, utilizatorul are posibilitatea sa obtina informatii despre un anumit produs. Pot exista informatii care sa necesite o structurare care sa contina link-uri suplimentare (teste, certificate de calitate, etc.), insa dupa trei click-uri utilizatorul trebui sa aiba certitudinea ca se afla pe calea cea buna.

O greseala des intalnita este o structurare prea adanca a informatiilor, ignorand regula celor trei click-uri, situand informatii de valoare la un nivel inferior. Acest fapt poate determina o frustrare a utilizatorilor, care pot renunta la a mai vizita site-ul, mutandu-se la unul mai bine structurat, unde informatiile pot fi regasite cu usurinta.

Poate aparea insa si o alta problema. Din dorinta de a exista posibilitatea de a ajunge cat mai repede la informatiile necesare, poate fi realizata, direct in prima pagina, o lista cu link-uri directe catre fiecare pagina a site-ului, ceea ce nu este o idee tocmai buna. Desi exista astfel de pagini, aceasta de datoreaza in principal unei slabe organizari si structurari a informatiei.

Slaba organizare se datoreaza evident, proiectantului, insa pot exista si alte motive. Unul dintre ele este acela ca atat proiectanti, cat si furnizori de servicii internet au recurs la asa numitul „pret pe pagina” pentru realizarea, respectiv gazduirea documentelor web, ceea ce a determinat, din motive financiare, realizarea de site-uri care sa contina cat mai putine pagini.

Asadar, este importanta pastrarea unui numar redus de optiuni, deoarece un proiect prea complex nu ar face altceva decat sa produca o oarecare confuzie in randul utilizatorilor.

2.5.3.4 Echilibrul vizual

Echilibrul vizual trebuie evaluat atat vertical (sus-jos), cat si orizontal (stanga-dreapta). Echilibrul orizontal poate fi foarte inselator, deoarece nu se stie niciodata la ce rezolutie va fi vizualizata pagina (este necunoscut punctul central). De aceea, trebuie profitat pe deplin de avantajele tag-urilor HTML de aliniere (<CENTER>, <…ALIGN=RIGHT>, etc.), atat pentru text cat si pentru imagini, de cate ori este posibil.

De asemenea, nu trebuie subestimata valoarea spatiilor albe (vide). Folosirea fiecarui pixel pentru transmiterea de informatii nu este cea mai buna metoda pentru a comunica. Paginile web trebuie rafinate pana la punctul in care mesajul este concis, iar elementele de design sa fie folosite pentru separarea informatiilor in blocuri usor de controlat.

2.5.3.5 Proportionalitatea

Dintr-un motiv oarecare, ochiul uman tinde sa prefere un raport particular intre dimensiunea pe orizontala si cea pe verticala a unui element. Un raport de 0,6 la 1 (aproape de 2 ori mai lung decat inalt sau invers) este cel mai placut pentru ochi, in timp ce un patrat este mai putin placut. Pentru imagini individuale este usor de realizat aceasta proportie, insa este mai greu de implementat in interiorul unei pagini web, avand in vedere multitudinea de variabile existente in modul in care poate fi vizualizat site-ul. Cu toate acestea, trebuie avuta in vedere proportiile dintre elementele paginii: dimensiunea imaginilor, blocurile de text, spatiile goale, etc.

2.5.3.6 Contrastul

Contrastul este un element important al web designului, cum de altfel este pentru oricare alt design. Un exemplu care ilustreaza importanta contrastului denota dintr-o greseala a programatorilor HTML incepatori. Deoarece tag-urile HTML pentru antet sunt mai usor de invatat, acestia le folosesc pentru a marca aproape in intregime textul ca antet. O alta greseala este aceea de a incarca fiecare document cu blocuri compacte de text, fara a folosi zone vide pentru delimitarea acestora. O alta greseala comuna este ignorarea contrastului dintre culoarea fundalului si cea a textului, un exemplu elocvent fiind un fundal alb si culoarea textului galbena.

Este de remarcat faptul ca inainte de orice altceva, utilizatorii observa contrastul si modelul paginii.

2.5.3.7 Tiparul

Vizitatorii au tendinta de a observa rapid si apoi de a citi, parcurgand informatia in mai multi pasi. La prima vedere, vizitatorii au tendinta de a observa, in general, modelul, tiparul, urmand ca urmatorii pasi sa examineze mai in detaliu continutul.

Un design bun al unei pagini web conduce vizitatorul catre punctul de inceput, apoi, spre punctele esentiale, intr-o ordine care sa asigure o maxima intelegere. Trebuie remarcat faptul ca vizitatorii remarca mai intai elementele mari, colorate sau stralucitoare din prima pagina, si apoi urmaresc tiparul normal, de la stanga la dreapta si de sus in jos.

2.5.3.8 Armonia

Un site web trebuie sa fi armonios, cu alte cuvinte, paginile web privite individual trebuie sa arate ca un intreg. Acest lucru se poate realiza prin folosirea elementelor in acelasi mod in fiecare pagina a site-ului. De asemenea, trebuie folosita aceeasi structura generala pentru fiecare document al site-ului.

2.5.4 Proiectarea bazei informationale

Baza informationala este formata din ansamblul entitatilor informationale si a atributelor componente ale acestora ce descriu dinamica fenomenelor si proceselor economice la un agent economic pe o perioada de timp.

Continutul bazei informationale este reprezentat de multimea unica si neordonata a entitatilor informationale utilizate pentru constituirea unui fond centralizat de informatii prin care se asigura obtinerea iesirilor solicitate de beneficiarul sistemului informatic.

Baza informationala urmeaza a fi transformata in colectii de date organizate pe principalele fisiere sau baze de date gestionate printr-un sistem de gestiune a bazei de date.

Proiectarea bazei informationale presupune :

determinarea continutului bazei informationale de intrare si a algoritmilor folositi;

structurarea bazei informationale in entitati.

Pentru a stabili necesarul atributelor de intrare trebuie examinat modul in care are loc obtinerea informatiilor cuprinse in situatiile de iesire proiectate sau in toate documentele inventariate in sistem in functie de varianta pe care am ales-o in proiectarea generala.

In situatiile de iesire sunt doua categorii de informatii :

informatii obtinute prin simpla transferare a unei valori similare aflate la intrare;

informatii care se obtin in urma aplicarii unui algoritm de calcul.

Baza informationala a aplicatiei contine urmatoarele atribute:

Denumire atribut



Natura atribut

Lungime atribut

Data inscrierii

Data

 

Parola

Caracter

 

Denumire firma

Caracter

 

Nume utilizator

Caracter

 

Identificator unic utilizator

Numeric

 

Data ultimei accesari

Data

 

Nume

Caracter

 

Prenume

Caracter

 

Email

Caracter

 

Telefon

Caracter

 

Adresa

Text

 

Identificator unic oras

Numeric

 

Data nasterii

Data

 

Sex

Caracter

 

Stare civila

Caracter

 

Stagiu militar

Caracter

 

Permis conducere categ. A

Caracter

 

Permis conducere categ. B

Caracter

 

Permis conducere categ. C

Caracter

 

Permis conducere categ. D

Caracter

 

Data obtinerii permisului

Data

 

Cunostinte PC

Text

 

Cunostinte limba engleza

Caracter

 

Cunostinte limba franceza

Caracter

 

Cunostinte limba germana

Caracter

 

Experienta

Text

 

An studii

Caracter

 

Universitate

Caracter

 

Facultate

Caracter

 

Tipul job-ului

Caracter

 

Identificator job

Numeric

 

Identificator meserie

Numeric

 

Denumire meserie

Caracter

 

Experienta necesara

Text

 

Data de la care candid. e disponibil

Data

 

Salariu cerut

Numeric

 

Oras

Caracter

 

Nume persoana contact

Caracter

 

Telefon persoana contact

Caracter

 

Email persoana contact

Caracter

 

Functie persoana contact

Caracter

 

Numar angajati

Numeric

 

URL

Caracter

 

Caracterizare firma

Text

 

Data expirare oferta job

Data

 

Oferta salariu

Numeric

 

Responsabilitati

Text

 

Limba straina

Caracter

 

Permis conducere

Caracter

 

Intrebare

Caracter

 

Raspuns

Caracter

 

Structurarea bazei informationale presupune separarea ansamblului atributelor de intrare in grupe omogene si stabilirea legaturilor dintre acestea.

Pentru aceasta se rezolva urmatoarele probleme :

se analizeaza baza informationala de intrare anterior determinata;

se grupeaza atributele in entitati.

Analiza bazei informationale are scopul de a determina modul de participare a datelor la procesul de prelucrare.

Tabelele rezultate in urma gruparii atributelor in entitati, dupa functionalitate, sunt urmatoarele:

Cont administrator

Denumire atribut

Natura atribut

Lungime atribut

Identificator

Numeric

 

Nume utilizator

Caracter

 

Parola

Caracter

 

Data crearii contului

Data

Conturi utilizatori – persoane fizice

Denumire atribut

Natura atribut

Lungime atribut

Identificator

Numeric

 

Nume utilizator

Caracter

 

Parola

Caracter

 

Data crearii contului

Data

 

Data ultimei accesari

Data

 

Date personale – persoane fizice

Denumire atribut

Natura atribut

Lungime atribut

Identificator unic utilizator

Numeric

 

Nume

Caracter

 

Prenume

Caracter

 

Email

Caracter

 

Sex

Caracter

 

Data nasterii

Data

 

Telefon

Caracter

 

Permis conducere categ. A

Caracter

 

Permis conducere categ. B

Caracter

 

Permis conducere categ. C

Caracter

 

Permis conducere categ. D

Caracter

 

Data obtinerii permisului

Data

 

Identificator oras

Numeric

 

Adresa

Text

 

Stare civila

Caracter

 

Stagiu militar

Caracter

 

Intrebare

Caracter

 

Raspuns

Caracter

 

CV candidati

Denumire atribut

Natura atribut

Lungime atribut

Identificator unic utilizator

Numeric

 

Universitatea

Caracter

 

Facultatea

Caracter

 

An studii

Caracter

 

Experienta

Text

 

Cunostinte PC

Text

 

Cunostinte limba engleza

Caracter

 

Cunostinte limba franceza

Caracter

 

Cunostinte limba germana

Caracter

Cerere job-uri

Denumire atribut

Natura atribut

Lungime atribut

Identificator unic utilizator

Numeric

 

Tip job

Caracter

 

Identificator meserie

Numeric

 

Experienta necesara

Text



 

Identificator oras

Numeric

 

Data de la care este disponibil

Data

 

Salariu cerut

Numeric

Conturi utilizatori – persoane juridice

Denumire atribut

Natura atribut

Lungime atribut

Identificator

Numeric

 

Nume utilizator

Caracter

 

Parola

Caracter

 

Data crearii contului

Data

 

Data ultimei accesari

Data

 

Date persoane juridice

Denumire atribut

Natura atribut

Lungime atribut

Identificator unic utilizator

Numeric

 

Denumire firma

Caracter

 

Email

Caracter

 

URL

Caracter

 

Adresa

Text

 

Identificator oras

Numeric

 

Telefon

Caracter

 

Numar angajati

Numeric

 

Nume persoana contact

Caracter

 

Functie persoana contact

Caracter

 

Telefon persoana contact

Caracter

 

Email persoana contact

Caracter

 

Intrebare

Caracter

 

Raspuns

Caracter

Descriere persoane juridice

Denumire atribut

Natura atribut

Lungime atribut

Identificator unic utilizator

Numeric

 

Descriere

Text

Oferta job-uri

Denumire atribut

Natura atribut

Lungime atribut

Identificator unic utilizator

Numeric

 

Identificator job

Numeric

 

Tip job

Caracter

 

Identificator meserie

Numeric

 

Experienta necesara

Text

 

Identificator oras

Numeric

 

Limba straina

Numeric

 

Permis conducere

Caracter

 

Cunostinte PC

Text

 

Responsabilitati

Text

 

Salariu oferit

Numeric

 

Data limita

Data

 

Nomenclator orase

Denumire atribut

Natura atribut

Lungime atribut

Identificator oras

Numeric

 

Oras

Caracter

Nomenclator meserii

Denumire atribut

Natura atribut

Lungime atribut

Identificator meserie

Numeric

 

Denumire meserie

Caracter

 

CAPITOLUL 3. Prezentarea aplicatiei

Aplicatia destinata asistarii operatiilor unei agentii de recrutare de personal este proiectata si realizata sub forma unui site web.

Acesta actioneaza ca un intermediar intre angajatori si viitorii angajati. Site-ul este compus din trei module principale, acestea adresandu-se angajatorilor (companii), persoanelor in cautarea unui loc de munca (candidati), cel de-al treilea modul fiind rezervat administrarii site-ului.

La realizarea aplicatiei au fost folosite limbajele HTML, pentru realizarea interfetei grafice, PHP pentru prelucrarea datelor si interogarea tabelelor, JavaScript pentru realizarea de diferite efecte rollover, cat si motorul de baze de date MySQL.

Pentru a putea avea acces la informatii, oricare dintre cele trei categorii de utilizatori trebuie sa parcurga o faza de autentificare, aceasta constand in furnizarea de catre utilizator a unui nume de utilizator si a unei parole.

Pentru a stabili care este numele de utilizator, respectiv parola, orice utilizator (candidat sau companie) trebuie sa completeze un formular ce contine informatii privind identitatea utilizatorului.

3.1 Prezentarea modulului destinat candidatilor

Dupa cum am mentionat anterior, pentru a putea avea acces la informatii, un utilizator trebuie sa parcurga o faza de autentificare, constand in furnizarea unui nume de utilizator si a unei parole.

Pentru stabilirea acestora, utilizatorul trebuie sa completeze un formular, furnizand date personale, necesare in vederea unui eventual contact. Modalitatea de realizare a acestei operatii este urmatoarea:

se selecteaza optiunea etichetata „Candidat” (1);

se apasa apoi butonul cu eticheta „Membru nou” (2).

Fig.1. Crearea unui cont de utilizator (candidat)

Dupa realizarea acestor pasi, va fi necesara completarea unui formular. Acesta cuprinde datele necesare autentificarii utilizatorului (nume de utilizator, altul decat cel real, cat si o parola), cat si date personale ale utilizatorului. Tot in aceasta faza, utilizatorului i se solicita furnizarea unui intrebari, cat si a unui raspuns, raspuns care, ca si parola, are un caracter confidential. Aceste ultime date solicitate sunt necesare in cazul uitarii parolei.

In cadrul formularului de inscriere, anumite campuri sunt marcare cu simbolul *, acesta specificand caracterul obligatoriu al campului respectiv.

Inainte ca informatiile sa fie stocate in baza de date, se verifica daca numele de utilizator furnizat este deja folosit de catre un alt utilizator. In caz afirmativ, utilizatorul este atentionat si i se solicita introducerea altuia. Trebuie mentionat faptul ca, desi in faza de autentificare sunt diferentiate literele mici de cele mari, la crearea contului, numele de utilizator furnizat este comparat cu cele deja existente ignorand aceasta diferenta.

Formularul pentru inscriere este prezentat in figura urmatoare:

Fig.2. Formularul de inscriere a unui utilizator (candidat)

Dupa salvarea datelor, utilizatorului i se aduce la cunostinta faptul ca operatia a fost incheiata cu succes. Din acest moment, el poate oricand sa acceseze informatiile continute in site.

Pentru aceasta, utilizatorul (candidat) va selecta optiunea „Candidat” (vezi Fig.1), va completa campurile „Utilizator” si „Parola” cu numele de utilizator si parola stabilite. Pentru autentificare va fi apasat butonul „Login”.

Orice incercare de autentificare folosind nume de utilizator si/sau parola eronate va avea ca rezultat aparitia unui mesaj de atentionare.

Dupa ce introducerea numelui de utilizator si a parolei si a apasarii butonului „Login” este interogata tabela ce contine conturile utilizatorilor (candidati). In continuare este prezentat blocul de cod ce se executa pentru verificarea informatiilor de identificare furnizate de catre utilizator.

<?php

$login_ok = 0;

$hostname=’localhost’;

$user=’’;

$password=’’;

$database=’ejobs’;

$table = ’flogin’;

$link=mysql_connect($hostname,$user,$password) or die('Nu pot sa ma conectez la baza de date. Reveniti.');

mysql_select_db($database) or die('Nu pot selecta baza de date. Reveniti');

$quer1 = mysql_query('SELECT * FROM $table WHERE username='$nu' AND password='$pu'') or die('Nu pot deschide tabela cu datele pentru logare!');

if (mysqli_num_rows($quer1)!=0)

else

} else ?>

In afara faptului ca verifica existenta numelui de utilizator si a parolei, si a directionarii catre pagina de intampinare, codul descris mai sus mai realizeaza un lucru foarte important. Prin folosirea functiei PHP setcookie, pe calculatorul utilizatorului sunt salvate date de a caror existenta depinde accesul utilizatorului la celelalte pagini ale site-ului.

Dupa cum am mentionat in capitolul anterior, protocolul HTTP functioneaza conform unui model cerere raspuns. Intre client si server nu exista o conexiune permanenta. Clientul efectueaza o cerere, conexiunea este stabilita, imediat dupa trimiterea cererii conexiunea fiind intrerupta. Conexiunea va fi restabilita pentru primirea raspunsului de la server, dupa care va fi intrerupta din nou, acest procedeu repetandu-se pentru fiecare cerere.

Verificarea identitatii utilizatorului in aceste conditii poate fi realizata intr-o maniera mult mai usoara si eleganta decat solicitarea, pentru fiecare conexiune, a informatiilor de identificare, si anume prin intermediul cookie-urilor. Dupa ce a fost stabilita identitatea utilizatorului, pe calculatorul acestuia se stocheaza, intr-un fisier temporar de mici dimensiuni, numit cookie, anumite informatii care vor fi verificate din fiecare pagina accesata de utilizator. Se elimina astfel solicitarea introducerii numelui de utilizator si a parolei pentru fiecare cerere emisa de catre browser, avand totodata dovada identitatii utilizatorului.

Din acest motiv este esential ca browser-ul folosit de catre utilizator sa accepte aceste cookies, altfel fiindu-i refuzat accesul, cu toate ca parola si numele de utilizator sunt corecte. De mentionat faptul ca orice cookie are o anumita perioada de valabilitate, exprimata in milisecunde, in cazul descris mai sus, doua ore, incepand de la momentul crearii. Dupa ce aceasta perioada a expirat, desi fisierul practic exista fizic, informatiile continute nu mai sunt valabile.

Dupa executarea codului de mai sus, daca numele de utilizator si parola introduse au fost corecte, va fi deschisa pagina de intampinare. Aici, utilizatorul are la dispozitie urmatoarele optiuni: date personale, CV, job dorit, cauta job si logout.

Fig. 3. Optiunile disponibile utilizatorului (candidat)

Date personale

In cadrul paginii date personale sunt disponibile informatiile furnizate de catre utilizator in timpul procesului de inscriere, mai putin numele de utilizator, parola, intrebarea si raspunsul necesare aflarii parolei.

Toate informatiile continute in acest formular se regasesc in formularul de inscriere. Avand in vedere, insa, faptul ca formularul de inscriere poate fi accesat doar la crearea contului utilizatorului, si nu si ulterior acestui proces, scopul formularului „Date personale” este acela de a permite utilizatorului corectarea eventualelor erori sau efectuarea de modificari.

Fig.4 Formularul „Date personale”

CV

In cadrul sectiunii CV utilizatorul trebuie sa completeze informatii referitoare la:

studii (universitatea, facultatea, specializarea, an de studii in cazul in care nu a absolvit facultatea)

locuri de munca anterioare

experienta acumulata

limbi straine

cunostinte PC

Desi exista posibilitatea ca utilizatorul sa nu completeze acest formular, aceasta situatie de dorit deoarece informatii precum limbile straine si cunostintele PC constituie criterii de cautare. Informatiile continute in acest formular sunt importante, de ele depinzand selectarea si chiar decizia de angajare, in cazul ca acestea ar corespunde nevoilor unei firme. De aceea toate aceste informatii trebuie sa fie furnizate.

Formularul CV este prezentat in figura 5.

Fig.5. Formularul CV

Job dorit

In cadrul acestui formular utilizatorul are posibilitatea sa-si exprime preferinta spre un anume loc de munca. Pentru aceasta el poate selecta diferite optiuni pentru urmatoarele:

tipul programului de lucru: norma intreaga (full-time), jumatate de norma (part time), sezonier, temporar, cat si practica;

meseria;

orasul in care doreste sa-si desfasoare activitatea;

studii;

data de la care este disponibil;

salariul dorit.

La un moment dat, un utilizator poate solicita un singur loc de munca.

Fig.6. Formularul „Loc de munca dorit”

Cauta job

In cadrul acestei sectiuni utilizatorul are posibilitatea sa studieze oferta de locuri de munca a companiilor. Aceasta se realizeaza prin efectuarea unei cautari in tabela in care sunt memorate ofertele de locuri de munca ale companiilor.

Cautarea poate fi facuta in functie de unul sau mai multe criterii. Exista posibilitatea vizualizarii tuturor locurilor de munca disponibile, aceasta in cazul in care nu este selectat nici un criteriu de cautare. Criteriile de cautare sunt urmatoarele:

meseria;

tipul locului de munca;

studiile necesare;

orasul in care se va desfasura activitatea;

limba straina;

permis de conducere;

salariu;

cunostinte PC.

Fig.7. Cautarea unui loc de munca

Dupa efectuarea cautarii, in cazul in care exista locuri de munca care sa corespunda criteriilor de cautare, utilizatorului ii este afisat numarul acestora, cat si locurile de munca gasite.

Fig.8. Rezultatul cautarii unui loc de munca

Pentru a afla mai mult detalii atat despre locul de munca gasit, cat si despre firma care il ofera, utilizatorul are la dispozitie butonul etichetat „Detalii”, care are ca efect redirectarea intr-o pagina ce ofera aceste informatii.

Logout

Aceasta este varianta recomandata de parasire a aplicatiei, din motive de securitate. Aceasta modalitate este recomandata deoarece realizeaza stergerea fisierelor cookie stabilite in faza de autentificare a utilizatorului. Desi aceste variabile au o durata limitata de viata, stabilita la doua ore, in cazul in care pentru parasirea aplicatiei nu se foloseste „Logout”, exista posibilitatea ca, pana la expirarea celor doua ore, altcineva, si nu utilizatorul sa aiba acces la datele sale, putand chiar sa le modifice.

3.2 Prezentarea modulului destinat companiilor

Intre modulul destinat candidatilor si cel destinat companiilor exista anumite similitudini, deosebirile aparand datorita caracteristicilor specifice fiecarei categorii de utilizator.

Crearea unui cont de utilizator pentru o companie se realizeaza in mod similar cu cel pentru candidati: se selecteaza optiunea „Companie” si apoi „Membru nou” (vezi Fig.1). se completeaza apoi formularul de inscriere cu datele de identificare, cu cele specifice ale companiei, si cele ale persoanei de contact.

Dupa crearea contului de utilizator, autentificarea se realizeaza in aceeasi maniera cu cea a unui utilizator candidat, singura deosebire fiind selectarea optiunii „Companie”.

Odata autentificat, utilizatorul (companie) are la dispozitie urmatoarele optiuni: date companie, descriere, job nou, oferta job-uri, cauta candidat si logout.

Optiunile date companie si logout au aceeasi functionalitate cu cele descrise in prezentarea modulului destinat candidatilor.

Sectiunea descriere ofera posibilitatea unei scurte caracterizari a companiei, a descrierii obiectului sau de activitate, etc.

In cadrul formularului „Job nou”, utilizatorul are posibilitatea de a oferi un loc de munca. Pentru aceasta trebuie stabilite urmatoarele caracteristici ale acestuia:

meseria;

tipul;

orasul in care va avea loc activitatea;

studiile necesare;

permis de conducere;

limba straina;

cunostinte PC;

calitati;

responsabilitati;

salariul;

data pana la care este disponibil.

Fig.9. Formularul „Job nou”

Formularul „Oferta job-uri” permite vizualizarea tuturor locurilor de munca oferite de catre companie. De asemenea, ofera posibilitatea de a efectua modificari asupra caracteristicilor locului de munca oferit, in eventualitatea unor erori. De asemenea, in cazul in care locul de munca a fost ocupat sau nu mai este necesar, utilizatorul are posibilitatea sa-l elimine din lista locurilor de munca disponibile.

Fig.10. Locurile de munca oferite de companie

Formularul „Cauta candidat” are o functionalitate asemanatoare cu cea a formularului „Cauta job” din cadrul modulului destinat candidatilor. Scopul sau este de a realiza o cautare, dupa diferite criterii, in tabela ce reprezinta cererea de locuri de munca si de a afisa rezultatele conforme criteriului de cautare.

Fig.11. Cautare candidati

Rezultatele cautarii sunt afisate intr-un mod similar cu cel din cazul formularului „Cauta job” (modulul destinat candidatilor). Exista de asemenea posibilitatea aflarii mai multor detalii cu privire la persoana care a solicitat acest loc de munca.

Fig.12. Rezultatul cautarii unui candidat

3.3 Prezentarea modulului destinat administrarii

Ca si in cazul celorlalte doua module, accesul la modulul destinat administrarii conturilor utilizatorilor este conditionat de furnizarea unor informatii de identificare valide. Spre deosebire de modulele anterioare insa, informatiile de identificare nu pot fi stabilite prin crearea unui cont de utilizator, direct, prin intermediul unei pagini. Informatiile necesare identificarii administratorului sunt stabilite din faza de implementare a site-ului, administratorul avand posibilitatea modificarii lor ulterioare.

Fig.13. Pagina destinata administrarii utilizatorilor

Pagina destinata administrarii conturilor utilizatorilor este compusa din trei sectiuni, evidentiate in Fig.13.

Prima sectiune (1) contine o structura arborescenta ce contine conturile utilizatorilor. A doua sectiune (2) este destinata afisarii datelor utilizatorilor, in timp ce a treia (3) contine doua link-uri: pentru modificarea datelor de identificare ale administratorului si pentru parasirea modulului.

Scopul primei sectiuni este de a facilita accesul administratorului la un anumit cont. Radacina arborelui contine numarul total al utilizatorilor inregistrati (atat candidati cat si companii). Nivelul urmator contine doua noduri: candidatii si companiile.

Fig.14. Arborele utilizatorilor inregistrati

Frunzele arborelui reprezinta utilizatori, atat candidati, cat si companii. Fiecare element al arborelui (radacina, nivelul intermediar unde este realizata diferentierea intre cele doua categorii cat si frunzele) reprezinta legaturi hypertext. Daca un click pe una dintre etichetele „Persoane inscrise”, „Persoane Juridice” sau „Persoane Fizice” are ca efect expandarea sau restrangerea intregului arbore sau doar a unei ramuri, un click pe un nod final al arborelui are ca efect afisarea informatiilor referitoare la utilizatorul respectiv.

Administratorul nu are acces la informatiile de identificate ale utilizatorilor.

De asemenea, administratorul nu poate modifica informatiile. Singura operatie permisa este stergerea acestora.

In cazul companiilor, administratorului ii sunt afisate atat informatiile privind compania, cat si oferta acesteia de locuri de munca. Administratorul poate sterge contul companiei, sau doar un anumit loc de munca oferit de aceasta.

Stergerile, fie de conturi de utilizatori, cat si de locuri de munca oferite, vor fi determinate de motive obiective, cum ar fi expirarea perioadei de valabilitate, o perioada indelungata de la ultima accesare, etc.

Desi nu pot exista mai multe conturi de administrator, acesta are posibilitatea modificarii propriilor date de identificare.

Concluzii finale

Piata serviciilor internet este abia la inceput, dar creste intr-un ritm alert. In scurt timp, nici o firma nu-si va putea desfasura activitatea si nu va rezista in fata concurentei fara o prezenta activa pe internet si cunostinte despre cum acesta poate fi folosit la maxim.

Pentru majoritatea covarsitoare a organizatiilor de succes, informatia si tehnologia informatiei sunt cele mai importante valori. Bazele de date, informatiile financiare, datele contabile, profilele angajatilor si multe alte documente constituie nucleul de procesare al estimarilor si al planurilor de afaceri, determinand in final viitorii pasi ai unei firme intr-o piata extrem de dinamica.

Companiile trebuie sa inteleaga ca in prezent, pentru a fi competitiv, trebuie sa primesti, procesezi si trimiti informatia cat mai rapid si mai sigur, tuturor partenerilor. In acelasi timp, aceasta deschidere spre exterior aduce cu ea nenumarate riscuri, pe care un management modern trebuie sa si le asume impreuna cu eforturile necesare minimizarii lor

Multe banci si institutii financiare internationale ofera de multa vreme servicii electronice pentru clientii lor. Aparitia si evolutia Internet-ului a facut ca serviciile care inainte erau disponibile unui numar restrans de clienti si in conditii speciale privind liniile telefonice, terminalele specializate etc. sa fie acum disponibile unui numar mult mai extins de potentiali utilizatori.

In Romania functioneaza birouri de plasare a fortei de munca de la inceputul secolului XIX, functionand sub forma oficiilor de plasare comunale, judetene si regionale. Acestea au functionat pana in anul 1950, cand atributiile lor au fost preluate de prin Directia Generala a Rezervelor Muncii. In anul 1968 se infiinteaza Ministerul Muncii si Ocrotirii Sociale avand in subordine Directiile pentru probleme de Munca, cu Oficiile de Forta de Munca aferente.

Actele normative privind recrutarea fortei de munca au necesitat imbunatatiri dupa evenimentele din 1989, cand au aparut numeroase modificari socio-economice care s-au finalizat si cu infiintarea structurilor Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, in prezent acesta numindu-se Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

In ianuarie 1991 a fost adoptat primul act normativ referitor la problemele legate de forta de munca si prin acesta era recunoscuta pentru prima data existenta somerilor in Romania.

Complexitatea problemelor aparute pe piata muncii in noul context socio-economic a dus la aparitia unei noi forme de organizare a Oficiului pentru Somaj care a devenit prin Legea nr.145/1998 Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala.

Ca urmare a modificarii Legii nr. 145/ 1998, prin Ordonanta nr. 294/2001, aceasta institutie se numeste astazi Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).

In decursul ultimilor ani, pe fondul crizei economice si al numarului mare de someri, in Romania au aparut si s-au dezvoltat un anumit numar de site-uri web care au drept obiect de activitate intermedierea locurilor de munca.

Dintre avantajele folosirii de aplicatii informatice care sa asiste operatiile unei agentii de recrutare de personal retinem:

Reducerea costurilor si timpului de recrutare per angajat

Cresterea calitatii si numarului de CV-uri primite la un anunt

Administrarea CV-urilor si comunicarea cu angajatorii se realizeaza intr-un singur loc

Promovarea companiei si a oportunitatilor de cariera oferite

evitarea aglomeratiei de la agentiile pentru ocuparea fortei de munca;

evitarea birocratiei;

mobilitatea clientului, acesta putand folosi acest serviciu din orice oras.

acces la informatii 24 de ore din 24, 7 zile din 7;

evidenta zilnica a operatiunilor efectuate;

Conform unui recent studiu, publicarea ofertelor de locuri munca ale companiilor prin intermediul site-urilor care au drept obiectiv intermedierea de locuri de munca aduce mult mai multi candidati decat un anunt la ziar, fiind in acelasi timp si mai putin costisitoare.

In plus, site-urile specializate ofera servicii pe care nici un ziar nu le poate oferi:

anuntul este afisat vizitatorilor o perioada indelungata de timp, poate contine un volum mare de informatii;

pot fi vazute toate CV-urile candidatilor intr-un singur loc, fara a se consuma hartie, toner si mai ales timp;

pot fi introduse filtre, realizate cautari si se poate comunica cu candidatii selectati simplu si eficient.

Dezvoltarea fara precedent a tehnologiei informatiilor a facut ca si Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sa recurga la metode moderne, dezvoltand in acest sens o aplicatie denumita „Serviciul Electronic de Mediere a Muncii”. Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca (ANOFM) beneficiaza in prezent de un sistem informatic integrat, destinat persoanelor din intreaga tara care cauta un loc de munca prin intermediul oficiilor specializate din cadrul ANOFM. Proiectul care sta la baza acestui sistem a fost realizat in cea mai mare parte de catre specialisti din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS) impreuna cu angajatii agentiei, beneficiind si de contributia unor consultanti din strainatate.

Primele faze ale proiectului au fost demarate in 1997 - odata cu analiza proceselor de lucru care urmau sa fie informatizate - si a fost finalizat in anul 2000, cand a avut loc licitatia castigata de companiile IBM si Siemens Business Systems Austria.

In realizarea proiectului s-a urmarit ca tehnologiile care se afla la baza sistemului sa fie cele mai ieftine de pe piata dar si cele mai eficiente in acelasi timp. Astfel, pe serverele judetene este instalat sistemul de operare Linux Red Hat, serverele centrele ruleaza Unix (AIX de la IBM), iar statiile de lucru vor opereaza sub Windows. Pentru bazele de date a fost aleasa solutia DB2 de la IBM. Aplicatiile specifice care asigura practic procesul de lucru al sistemului includ: prelucrarea solicitarilor si acordarea beneficiilor de somaj, un sistem integrat de plasare pe piata muncii, precum si evidenta colectarii de contributii pentru fondul de somaj - aplicatiile fiind diferentiate in raport cu nivelul central, respectiv judetean.

Potrivit specificatiilor din proiect se vor folosi produse care respecta standardele internationale, optandu-se pentru standarde deschise si ne-proprietare.

Bibliografie

Julie C. Meloni

PHP,MySQL si Apache , Ed.Corint 2005

 

Sabin Buraga

Aplicatii Web la cheie , Ed.Polirom 2003

 

Arpajian S., Mullen R.

How to use HTML 3.2

 

Bakken S., Schmid E.

PHP Manual

 

Paul Dubois

MySql, Ed. Teora 2001

 

L.Welling,L.Thomson

Dezvoltarea aplicatiilor cu PHP si MySQL Ed.Teora 2004

 

Bill McCarty

PHP4, Ed. Teora 2001

 

World Wide Web

www.phpromania.ro

www.webhelp.ro

 

www.php.maelvi.ro

 

www.php.net

 

www.mysql.com

 

www.apache.org

 






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5120
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site