Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateC
C sharpCalculatoareCorel drawDot netExcelFox pro
FrontpageHardwareHtmlInternetJavaLinux
MatlabMs dosPascalPhpPower pointRetele calculatoare
SqlTutorialsWebdesignWindowsWordXml

Proiect TART - Cerinte QoS pentru VoIP, video, aplicatii de date, planul de control, aplicatiile de divertisment (Scavenger Class)

calculatoare

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Instrumente software - Mediul Integrat Xilinx ISE
Editorul de prezentari Microsoft PowerPoint
Gestiunea unui Hipermarket
Utilizarea vederilor dinamice in administrarea bazei de date Oracle9I
Vizualizarea continutului unui disc
APLICATIA Windows Explorer
XML SCHEMA
PROIECT DE AN - PROIECTARE ASISTATA DE CALCULATOR
PROCESOARE INTEL X86
Problema deciziei (Decision Analysis)

Proiect TART



Cerinte QoS pentru VoIP, video, aplicatii de date, planul de control, aplicatiile de divertisment (Scavenger Class)

Definirea calitatii serviciului

Definitii

In recomandarea CCITT E.800 QoS este definit ca: “Efectul colectiv al performantei serviciului care determina gradul de satisfacere al unui utilizator al serviciului”.

In plus de aceasta definire generica, ETSI subliniaza in [4] utilitatea definirii QoS din diferite puncte de vedere:

  • Cerintele QoS ale utilizatorului: Aceasta perspectiva este expresia nivelului de calitate al unui anume serviciu cerut sau preferat de catre client. Acesta poate fi exprimat sau nu in limbaj tehnic de catre client. Un utilizator tipic, nu este preocupat de modul in care este asigurat un serviciu, sau de probleme de design al retelei, ci doar de calitatea terminal la terminal rezultata. Din punctul de vedere al utilizatorului, QoS este exprimat prin parametri care

se concentreaza pe efectele ce pot fi percepute de utilizator ;

nu depind prin definitie de speculatii asupra designului intern al retelei ;

iau in considerare toate aspectele serviciului dpdv al utilizatorului ;

pot fi asigurati de catre furnizorul de servicii ;

sunt descrisi in termeni independenti de terminologia de retea si creeaza un limbaj inteles de ambele parti (utilizator – furnizor de servicii).

QoS oferit de furnizorul de servicii : Aceasta perspectiva este expresia unui nivel al calitatii serviciului care se asteapta a fi oferit clientului. Nivelul de calitate este definit prin valori ale parametrilor QoS. Acesti parametri sunt de obicei proiectati astfel incat sa fie intelesi de catre client. Fiecare serviciu oferit are setul propriu de parametri QoS.

QoS realizat de catre furnizorul de servicii : Aceasta perspectiva este expresia nivelului de calitate atins de catre furnizorul de servicii. Acesta este exprima prin valori ale unor parametri, care sunt pe cat posibil la fel cu valorile parametrilor QoS oferit. Aceste valori ale performantei sunt rezumate pentru perioade de timp specificate (ex : 3 luni).

QoS perceput de catre utilizator : Aceasta perspectiva este expresia calitatii serviciului vazuta de catre utilizator. Ea este exprimata de obicei in termeni de grade de satisfactie si nu in termeni tehnici. QoS perceput este estimat prin opinia utilizatorilor si prin comentariile acestora la diferite nivele ale serviciului.

CISCO, in [3] defineste calitatea serviciului (QoS) ca pe capacitatea unei retele de a oferi servicii mai bune in termeni de trafic in reteaua considerata, pentru diverse tehnologii, incluzand Frame Relay, ATM, ethernet si retele 802.1, SONET si retele folosind protocolul IP care pot folosi una sau mai multe din aceste tehnologii. Scopul primar al QoS este de a oferi prioritate, incluzand largime de banda dedicata, jitter si intarzieri controlate, si caracteristici de pierdere imbunatatite. De asemenea este important sa se asigure ca, acordarea prioritatii unuia sau mai multor fluxuri nu conduce la blocarea altora.

Metode pentru aprecierea calitatii serviciului

Pentru a masura calitatea serviciului in retele, se folosesc indicatori QoS, care difera in functie de tipul de retea si de tipul serviciului considerat, dar si ca importanta si ca impact. Aceste metode de masurare,respectiv indicatorii QoS sunt necesari pentru a putea compara intr-un mod obiectiv diferite retele sau furnizori de servicii, din punctul de vedere al calitatii serviciilor furnizate. Dintre indicatorii de importanta mare pentru functionarea in conditii bune a unei retele sunt [2]:

Disponibilitate: Se refera la timpul cat un anumit serviciu poate fi accesat efectiv de catre utilizator si se poate exprima in procente pentru o anumita perioada de timp (ex: anul precedent, serviciul x a fost disponibil 98%, pentru anul in curs se doreste o disponibilitate a serviciului de 99,5%). De asemenea disponibilitatea se poate raporta si la o componenta spatiala, spre exemplu in retelele mobile, in care anumite servicii sunt disponibile doar in anumite zone geografice, in care solutia a fost implementata.

Largime de banda: Exista anumite servicii, in care se garanteaza utilizatorului o anumita largime de banda, iar acesta este taxat in functie de largimea de banda pe care o are disponibila si nu dupa traficul efectuat efectiv. Pe de alta parte, sunt anumite servicii, care au nevoie de o banda adecvata pentru functionare la parametri optimi. Pentru aceasta, se implementeaza solutii prin care se rezerva o banda pentru o anumita aplicatie, iar banda ramasa revine traficului obisnuit. Aceeasi solutie se poate implementa pentru utilizatori preferentiali.

Timp de asteptare: Cand retelele nu sunt congestionate, deci capacitatea de transmisie a retelei este mai mare decat fluxul de date care trebuie transportat, timpul de asteptare este foarte scazut. In schimb, in cazul unei retele congestionate, se creeaza cozi de asteptare, iar timpul de asteptare poate deveni considerabil mai mare, provocand probleme. Aplicatiile de voce si multimedia sunt cele mai afectate de timpul de asteptare.

Variatia intarzierii (jitter): Apare datorita situatiilor aparute in retea si care difera in timp. Astfel, in functie de intensitatea traficului, intarzierile sunt mai mari sau mai mici; de asemenea, intarzierile pot diferi in functie de drumul pe care pachetele sunt rutate. Variatia intarzierii este mai greu de prevazut decat intarzierea, iar solutiile de minimizare a efectelor ei (si astfel de crestere a calitatii serviciului) sunt mai greu de implementat.

Pierderile: Apar in principal cand elementele de retea congestionate sunt fortate sa lasa sa cada pachetele sau informatia, ducand la imposibilitatea de a le transmite mai departe catre destinatie. Unele protocoale, precum TCP, trateaza aceasta problema rugand expeditorul sa retrimita pachete pierdute, micsorand mai intai rata transmisiei. Dar alte protocoale, mai putin inteligente ca TCP, nu pot trata aceasta situatie, afectand comportarea corecta a aplicatiilor si utilizandu-le apoi ca mecanism de transport.

Cerinte QoS pentru VoIP

Una dintre cele mai promitatoare utilizari ale retelei IP este permiterea traficului de voce concomitent cu traficul de date si traficul LAN-LAN. In mod tipic, aceasta poate reduce costurile de transmisie prin reducerea numarului de conexiuni de retea, folosirea in comun a conexiunilor si infrastructurii  existente, etc. Pentru a oferi calitatea vocii in retele VoIP, trebuie adaugate capacitatii QoS aditionale, la cele oferite de reteaua de date, pastrand insa si serviciile oferite pentru reteaua de date.[3] Astfel, este necesara servirea prioritara a traficului de voce in reteaua IP folosita si de garantarea de banda pentru traficul de semnalizare a apelului.[8]

Aprecierea subiectiva a transferului de voce in retele IP

QoS pentru transferul de voce se apreciaza subiectiv prin calitatea semnalului, care depinde de doua categorii de parametri: calitatea audio perceputa si intarzierea punct-la-punct intre cele doua puncte VoIP.

Calitatea audio perceputa este determinata in principal de urmatorii factori:

Calitatea intrinseca a codecului folosit ;

Modul in care codecul, impreuna cu alte componente ale terminalului VoIP trateaza pierderile de pachete, pierderi caracteristice retelelor IP;

Ecoul, care poate fi datorat ecoului electric datorat dezadaptarii circuitelor de trecere e la 2 la 4 fire (interconectarea cu PSTN), sau a ecoului acustic care apare datorita inchiderii unei bucle acustice intre receptor si microfon. Compensarea ecoului este necesara daca intarzierea pe un sens de propagare depaseste 25ms. [9]

Intarzierea punct-la-punct intre cele doua puncte VoIP este determinata de o suma de componente:

Intarzierea codorului datorita prelucrarii semnalelor de cadre si eventual intarzierea introdusa de folosirea VAD (= Voice Activity Detection);

Intarzierea datorata impachetarii informatiei in pachete IP, tinand cont ca un pachet poate contine mai mult decat un cadru;

Intarzierea de propagare intre nodurile retelei (aprox. 5ms/1000km);

Intarzierea datorata comutarii in nodurile retelei (de ordinul max. Cateva ms/nod);

Intarzierea datorata asteptarii in cozile de asteptare a nodurilor retelei;

Intarzierea necesara pentru compensarea jitter-ului;

Intarzierea datorata decodorului. [9]

Cerinte QoS de baza pentru VoIP

Urmatoarea lista de parametri QoS (dupa [8]), constituie prezentarea pe scurt a cerintelor si recomandarilor pentru traficul de voce prin retele IP:

Pierderea se pachete sa fie maxim 1 procent;

Intarzierea admisa (conform standardelor ITU) este pentru apeluri locale mai mica decat 25ms, pentru apeluri internationale mai mica decat 15ms si pentru legaturi prin satelit mai mica decat 240ms. Intarzierile peste 400ms nu sunt acceptabile[9];

Jitter-ul admis este recomandat sa fie, in medie, sub 30ms;

O banda prioritara garantata de 21-320kbps (in functie de frecventa de esantionare, codecul folosit, ) este necesar per apel;

O banda garantata de 150bps pentru un telefon este necesara pentru asigurarea traficului de control pentru voce. Este posibil sa fie necesara o banda mai larga, functie de codecul folosit.

Intarzierile in exces, pot produce degradarea vocii. Intarzierile admise prin standardul ITU, trebuie impartite intre componentele analizate in paragraful anterior.

Jitter-ul reprezinta variatia intarzierii la tranzit a pachetelor la traversarea retelei. Buffer-ele de dejitterare, sunt folosite pentru a transforma fluxul asincron de pachete sosit, intr-un flux sincron, prin transformarea intarzierilor variabile in intarzieri constante. Sunt utilizate pentru eliminarea jitter-ului din fluxurile de pachete, insa, conduc la cresterea intarzierii pachetelor, ceea ce a dus la implementarea de buffere de dejitterare adaptabile.[8]

Pierderea pachetelor se datoreaza in primul rand naturii retelei si protocoalelor folosite (IP, UDP, RTP), care nu prevad mecanisme de retransmitere, dar poate sa apara si o pierdere „artificiala” a pachetelor cu intarzieri mari, pachete la care se renunta in faza de ordonare si dejitterare, datorita intarzierii prea mari pe care ar provoca-o. Pierderea de pachete poate fi compensata prin:

Folosirea unor coduri corectoare de erori FEC (= Foreward Error Corection);

Intreteserea pachetelor, pentru a reduce efectul pierderii unui pachet asupra unui cadru de semnal;



Impartirea bitilor intr-un cadru in clase de importanta si folosirea unor metode de codare diferite pentru diferite clase (cu o mai buna protectie la erori pentru clase mai importante);

Utilizarea unor metode care sa permita refacerea semnalului la receptie, chiar si fara anumite pachete, care nu sosesc in timp util sau care s-au pierdut in retea (error concealment).

Cerinte pentru echipamentele dedicate VoIP:

Standardul ETSI ES 202 737 [10], defineste cerintele necesare pentru terminalele VoIP de banda ingusta, precum si metode de testare si masurare a acestor parametri, astfel incat producatorii si furnizorii de servicii sa obtina QoS punct-la-punct performanta. Astfel, se definesc o serie de parametri, in legatura sau nu cu codecul folosit. Pentru detalii in aceasta privinta, se recomanda citirea [10].

ETSI a creat standarde asemanatoare si pentru terminale VoIP de banda larga si pentru terminale „handsfree”.

Cerinte QoS pentru video

Cerinte QoS in aplicatii video interactive

In cazul furnizarii de servicii video interactive, cum este videoconferinta, sunt recomandate [8] urmatoarele performante:

Pierderea de pachete sa fie cel mult 1 procent;

Intarzierea pe un sens sa fie mai mica de 150ms;

Jitter-ul sa fie mai mic decat 30ms;

In cazul congestiilor, pachetele de trafic video trebuie trimise spre cozi de asteptare preferentiale, sau cel putin de prioritate secundara;

Banda prioritara garantata pentru o astfel de aplicatie este recomandat sa fie cu 20% mai mare decat marimea sesiunii video;

Se recomanda a se face o diferentiere in tratarea traficului video abundent.

Datorita faptului ca videoconferintele prin retele IP, contin si o parte de VoIP si implicit un codec de voce, se pastreaza cerintele QoS pentru transmisiile de voce prin retele IP, insa, cerintele difera radical din alte puncte de vedere.

ANSI T1.522 specifica clasele QoS suficiente pentru sustinerea unei videoconferinte prin retele IP. Specificatia defineste nivel perceptibil de performanta si nivel acceptabil de performanta, folosind parametri QoS :

  • Intarzierea (atat la interfata utilizator cat si la interfata la retea) ;
  • Variatia intarzierii ;
  • Sincronizare media ;
  • Accesibilitate ;
  • Rata de pierdere a pachetelor de transport ;
  • Conexiuni suspendate ;
  • Rata de bit (commited).

Criterii de calitate

Functia de comunicatie

Viteza

Precizia

Accesibilitate si Stabilitate

Stabilirea conexiunii

Durata de realizare

Durata de transfer

Transmisie Eronata

Rata de accesibilitate medie

Conexiune imposibila

Transferul informatiei utile

Intarzierea

Variatia intarzierii

Calitatea imaginii

Sincronizarea imaginii

Intreruperea conexiunii

Eliberarea canalului

Durata deconectarii

Deconectare imposibila

Table 1: Parametri QoS – interfata multimedia

Criterii de calitate

Functia de comunicatie

Viteza

Precizia

Accesibilitate si Stabilitate

Stabilirea conexiunii

Durata de realizare

Durata de transfer

Transmisie Eronata

Rata de accesibilitate medie

Conexiune imposibila

Transferul informatiei utile (in pachete)

Intarzierea (Datorata retelei)

Variatia intarzierii  (in acelasi flux de date sau intre fluxuri)

Rata de bit de informatie (transmis sau receptionat)

Rata de pierdere a pachetelor in transport (include pachetele IP eronate si pachetele pierdute)

Intreruperea conexiunii (accesul IP)

Eliberarea canalului

Durata deconectarii

Deconectare imposibila

Table 2: Parametri QoS – interfata punct-la-punct

Cerinte QoS in aplicatii „streaming-video”

In cazul furnizarii de servicii streaming-video sunt recomandate [8] urmatoarele performante:

Pierderile de pachete sa fie cel mult 5 procente;

Intarzierile sa fie cel mult de 4 sau 5 secunde, in functie de capacitatilor buffer-elor folosite;

Nu exista cerinte specifice pentru jitter;

Cerintele de banda garantata, depind de formatul codarii si de rata video;

Aplicatiile streaming-video non-organizationale, cum sunt cele cu un continut de divertisment, sunt marcate ca „Scavenger” si trecute la clasa de trafic „Scavenger”, ale carei cerinte sunt tratate intr-un capitol ulterior.

Aplicatiile de streaming-video, nu au cerinte QoS foarte stricte, deoarece nu sunt sensibile la intarzieri (secventele video pot sa se adune un timp de cateva secunde) si nu sunt deloc sensibile la jitter (datorita buffer-elor care sunt construite in cadrul aplicatiei). Cu toate acestea traficul de streaming-video poate contine informatii importante, cum este e-learning sau intalniri multicast in cadrul unor companii, motiv pentru care se impune oferirea de garantii ale serviciului.

Cerinte QoS in aplicatii multimedia

In raportul tehnic ETSI TR 102 479 [5] se face o definire a cerintelor de calitate video si audio pentru aplicatii multimedia. Aplicatiile video sunt restrictionate la cele care implica ecrane de marime medie si mai mari. Parametrii QoS de care se tine cont, conform [5] in aplicatiile multimedia sunt :

  • Caracteristici de performanta punct-la-punct pentru componenta de voce :

Algoritmi de codare a vocii, care sunt deseori impartiti in trei clase : codecuri ale formei de unda, codecuri ale sursei si hibride.

Intarziere si jitter, care are ca surse intarzierea retelei si intarzierea terminalului de receptie si de transmisie. Intarzierea datorata codarii vocii depinde de tipul algoritmului de codare (bazat pe esantion sau pe frame).

Pierderea de pachete, care degradeaza calitatea vocii receptionate, si depinde de robustetea codecului folosit si a mecanismelor de protectie folosite.




Rating-ul general, se refera la estimarea efectelor degradarii transmisiei asupra calitatii vocii.

Caracteristici de performanta punct-la-punct pentru componenta audio :

Algoritmi de codare audio ;

Intarziere si jitter – se folosesc buffere

Pierderea de pachete – se poate folosi TCP sau UDP ca protocol de transport ;

Rata de bit ;

Rating-ul general.

Caracteristici de performanta punct-la-punct pentru componenta video :

Algoritmi de codare video ;

Viteza de succesiune a cadrelor (video frame rate) ;

Rezolutia video a pozelor (cadrelor) ;

Intarzierea este mai mare decat in cazul vocii si este dependenta de viteza de succesiune a cadrelor ;

Rating-ul general  - poate fi folosit ca indicator PSNR (= Pek Signal-to-Noise Ratio), desi nu este o relatie bine stabilita intre PSNR si perceptia utilizatorului asupra calitatii video.

Pierderea de pachete ;

Rata de bit .

Caracteristici de performanta punct-la-punct pentru componenta de date, text si serviciu de imagine :

Protocoale de transport sigure (TCP, SCTP);

Performanta sigura a protocoalelor de transport ;

Rating-ul utilizatorilor .

Recomandarea ITU-T G.1010, ofera intr-o anexa informativa indicatii referitoare la performante potrivite pentru traficul audio, video si de date in cazul aplicatiilor multimedia. Mai jos se gaseste tabelul referitor la performantele audio si video.

Mediul

Aplicatia

Gradul de simetrie

Debitul de date (tipic)

Parametrii de performanta si Valori minime esentiale

Intarziere unidirectionala

Jitter(ms)

Pierderea informatiei

Audio

Transfer de voce (telefonie)

Bidirectional

4 kb/s – 64 kb/s

< 150 ms preferabil (nota 1)

< 400 ms la limita (nota 1)

< 1

< 3% din rata de pierdere a pachetelor

Audio

Mesagerie vocala

Majoritar unidirectional

4 kb/s – 32 kb/s

< 1 s pentru re ascultare

< 2 s pentru inregistrare

< 1

< 3% din rata de pierdere a pachetelor

Audio

Transfer de voce de inalta fidelitate

Majoritar unidirectional

16 kb/s – 128 kb/s (nota 3)

< 10 s

<< 1

< 1% din rata de pierdere a pachetelor

Video

Telefonie video (videoconferinte)

Bidirectional

16 kb/s – 384 kb/s

< 150 ms preferabil (nota 4)

< 400 ms la limita

< 1% din rata de pierdere a pachetelor

Video

Emisie Video (Broadcast)

Unidirectional

16 kb/s – 384 kb/s

< 10 s

< 1% din rata de pierdere a pachetelor

Nota 1 : Se presupune controlul ecoului

Nota 2 : Valorile exacte depind de specificitatea codecului, dar se presupune utilizarea unui algoritm care elimina efectele pierderii de pachete

Nota 3 : Calitatea este puternic dependenta de tipul de CODEC si de rata de bit.

Nota 4 : Aceste valori trebuie considerate ca valori tinta, de atins la un moment dat, ce nu pot fi atinse cu ajutorul tehnologiei actuale

Table 3: Performante recomandate pentru aplicatii audio si video

Cerinte QoS pentru aplicatii de date

Numai pe Internet exista aplicatii de date cu sutele de mii, de toate formele si marimile. Unele sunt TCP, altele UDP; unele sunt afectate de intarzieri, altele nu; unele functioneaza in rafale, altele continuu; unele sunt de banda ingusta, altele ocupa o banda semnificativa – si lista continua.

Pe langa asta, exact cum o aplicatie difera fata de alta, tot asa doua versiuni diferite ale aceleiasi aplicatii pot diferi intre ele.

In aceste conditii, problema asigurarii QoS pentru date este se complica. In urma gestionarii acestei probleme, s-au trasat patru clase pentru traficul de date, conform cu necesitatile si caracteristicile de retea. Aceste clase sunt : ‚Best-Effort’ (optim-eficiente), ‚Bulk Data’ (cantitative), ‚Transactional Data/Interactive Data’ (tranzactionale / interactive) si ‚(Locally- Defined) Mission-Critical Data’ (critice).[8]

Cerinte QoS pentru clasa „Best-Effort”:



Pentru aceasta clasa se impune ca latimea de banda adecvata sa fie atribuita acestei clase, in general, pentru ca majoritatea aplicatiilor se inscriu in aceasta clasa. Este recomandat alocarea a 25% din resurse acestui tip de trafic.

Aceasta este clasa implicita pentru orice trafic de date. Doar daca o aplicatie a fost declarata preferential ea este inclusa in alta clasa.[8]

Cerinte QoS pentru clasa „Bulk Data”:

Pentru aceasta clasa se recomanda sa aiba o latine de banda garantata moderata, dar ar trebui sa nu ocupe o conexiune in mod dominant.

Aceasta clasa este destinata, de obicei, aplicatiile ce sunt relativ neinteractive si care nu comporta sensibilitate la intreruperi si care – in mod obisnuit – se intind pe o perioada indelungata de timp, sub forma unor procese de fundal. Astfel de aplicatii includ FTP, e-mail, operatiuni de salvare de informatii, sincronizari sau duplicari de baze de date, distributie de informatie video sau orice alt tip de aplicatie in care utilizatorii asteapta finalizarea unui proces, pentru a putea continua.

Avantajul alocarii pentru aplicatiile acestei clase de latime de banda este ca aceste aplicatii pot profita in mod dinamic de banda neutilizata, reusind astfel sa-si mareasca viteza de operare in perioadele de neaglomerare a benzii. Se asigura astfel ca nu se vor „sufoca” atunci cand banda este foarte utilizata, dar nici nu vor acapara toata banda cand uzeaza de operatii sensibile la intreruperi.[8]

Cerinte QoS pentru clasa „Transactional Data/Interactive Data”:

Pentru aceasta clasa se impune sa aiba o latime de banda adecvata garantata pentru tipurile de operatii interactive pe care le suporta.

Aceasta clasa este o combinatie intre cele doua tipuri de aplicatii : aplicatii client/server si aplicatii de mesagerie interactiva. Clasa se denumeste simplificat ‚Transactional Data’.

Timpul pentru raspuns necesar separa aplicatiile client/server din clasa ‚Transactional Data’ de aplicatiile de tip client/server in general. De exemplu, in cazul aplicatiilor din aceasta categorie (ex. SAP, PeopleSoft, Oracle) utilizatorul trebuie sa astepte ca procesul sa se termine, pentru a putea continua. E-mail-ul nu este considerat ca facand parte din aceasta categorie deoarece majoritara operatiilor se efectueaza in fundal, utilizatorul nesesizand intarzierile de sute de milisecunde ce apar in aceste operatii dedicate.[8]

Cerinte QoS pentru clasa „Locally Defined Mission-Critical Data”:

Pentru aceasta clasa se impune sa aiba o latime de banda adecvata garantata pentru tipurile de operatii interactive si de interfata  pe care le suporta.

Aceasta clasa este clasa cel mai prost inteleasa clasa dintre toate. In acest model de clasificare toate clasele de trafic (cu exceptia claselor ‚Scavenger’ si ‚Best-Effort’) sunt considerate critice pentru sistem. Termenii ‚definit local’ este utilizat pentru a sublinia scopul acestei clase : pentru orice cerinta din sistem sa aiba o clasa de servicii premium pentru un subset specific clasei aplicatiilor mentionate, ce are – clasa de servicii – o prioritate economica maximala intrinseca.

Datorita faptului ca criteriul de acceptanta in aceasta clasa nu este tehnic (fiind unul de eficienta economica) decizia asupra caror aplicatii sa fie incluse in aceasta clasa apartine domeniului organizatoric sau de politica interioara. Este recomandata atribuirea catorva aplicatii acestei clase, daca este posibil. Aceasta clasa se denumeste simplu ‚Mission-Critical Data’.[8]

Consideratii asupra DLSw+

Unele companii/unii operatori detin echipament IBM ce necesita comutatia conexiunii de date (Data-Link Switching plus DLSw+) pentru a putea opera in mediul general al sistemului de comunicatii de date.

In astfel de cazuri este important de observat ca traficul DLSw+ este implicit marcat ca IP Precedente 5 (DSCP CS5) ceea ce ar putea intra in conflict cu VoIP, pentru ca atat DSCP EF cat si DSCP CS5 utilizeaza de aceeasi IP Precedence, 802. 1Q/p CoS.

Cerinte QoS pentru planul de control

Marea majoritate a pachetelor de care se ocupa un ruter, trec prin ruter prin planul de inaintare, sau de date. In afara de aceste pachete, procesorul de rutare al sistemului, trebuie sa se ocupe si de un alt tip de pachete, cum sunt pachetele aferente protocoalelor de rutare, pachetele destinate adreselor IP locale ale ruterului si pachete provenite de la protocoalele de management si alte protocoale de acces interactive, cum sunt Telnet si SSH, sau pachete de la protocoalele ICMP (Internet Control Message Protocol), cu optiune IP. Acest tip de trafic, este cunoscut si sub denumirea de trafic in planul de control. Pachetele care traverseaza planul de control, sunt pachete destinate procesorului acelui ruter.[12]

Incarcarea traficului in acest plan de control al unui ruter sau congestiile, incetinesc procesul de rutare, si prin urmare degradeaza nivelele de serviciu ale retelei si productivitatea utilizatorului.

Daca reteaua nu este functionala, QoS nu isi are sensul, astfel, este critica oferirea calitatii serviciului pentru traficul din planul de control, care include trafic IP de rutare si management de retea.

IP Routing

Cand se discuta despre nevoile de calitate a serviciului pentru trafic de rutare IP, este recomandat ca protocoalele interne ale gateway-urilor sa fie protejate in mod adecvat, iar cele externe este recomandat sa aiba o clasa explicita pentru rutare IP cu garantarea unei benzi minime.

Spre exemplu, software-ul CISCO de asigurare QoS are un mecanism intern pentru garantarea prioritatii datagramelor de control importante, cand sunt procesate prin ruter. Acest mecanism se numeste PAK_priority. In timpul procesarii datagramelor in ruter si spre interfete, sunt incapsulate intern cu un scurt antet, denumit structura PACKTYPE. In campurile acestui antet intern, este un semafor PACK_priority, care indica importanta relativa a respectivului pachet pentru sistemele interne de procesare a ruterului. Trebuie mentionat faptul ca traficul corespunzator protocolului pentru Gateway-ul extern nu primeste tratament preferential de tip PAK_priority si trebuie protejat aditional. [8]

Managementul de retea

Traficul de management de retea este important in efectuarea de analize ale capacitatii si ale trend-ului. Cand se are in vedere nevoile de QoS ale traficului de management al retelei este recomandat ca aplicatiile de management de retea sa fie protejate in mod explicit prin asigurarea unei benzi minime garantate.[8]

Pentru a limita traficul excesiv din planul de control, se impun patru capacitatii primare de management[12]:

Restrictionarea volumului de trafic destinat planului de control in functie de specificatiile managerului de retea;

Clasificarea traficului de control in trei categorii diferite, in functie de destinatia pachetului si de informatia oferita de planul de inaintare;

Limitarea numarului de pachete de protocol neprocesate, care sunt acceptate in coada de asteptare IP a planului de control;

Filtrarea pachetelor pe un criteriu de port TCP/UDP.

Cerinte QoS pentru aplicatii de divertisment(Scavenger Class)

Cand se discuta despre nevoile de calitate a serviciului pentru trafic al aplicatiilor de divertisment (Scavenger Class), este recomandat ca acestui tip de trafic sa-i fie atribuit cea mai slaba prioritate; de exemplu, in Cisco IOS asta inseamna atribuirea a 1% CBWFQ acestui trafic.

Aceasta clasa se considera ca ofera servicii diferite, considerate servicii sub-optime, pentru anumite aplicatii. Aplicatiile incluse in aceasta clasa sunt considerate fara contributie sau cu contributie marginala la realizarea obiectivelor organizationale, fiind in majoritatea lor orientate pe divertisment. Acestea includ aplicatii media punct-la-punct, intre diferiti utilizatori, sau intre utilizatori si sistem (KaZaa, Morpheus, Napster, s.a.), aplicatii ce contin platforme de jocuri si aplicatii de divertisment video.

Atribuind acestui trafic banda minimala necesara, el va fi obstructionat aproape in totalitate in timpul utilizarii intense a benzii, dar este utilizabil cand banda nu este utilizata, de obicei in afara orelor de varf.

Bibliografie

https://www.dcd.uaic.ro/default.php?t=site&pgid=80

https://opalsoft.net/qos/

https://www.cisco.com/en/US/docs/internetworking/technology/handbook/QoS.html#wp1024838

ETSI TC-NA : “Network Aspects (NA); General aspects of Quality of Service (QoS) and Network Performance (NP)”

ETSI TR 102 479 : “Telecommunications and Internet converged Services and Protocols for Advanced Networking (TISPAN); Review of available material on QoS requirements of Multimedia Services(V1.1.1)”

ITU-T Recomandation G.1010: “End-user multimedia QoS Categories” 

https://www.objs.com/survey/QoS.htm

https://www.ciscopress.com/articles/article.asp?p=357102&seqNum=5

(Tim Szigeti, Christina Hattingh, End-to-End QoS Network Design Quality of service in LANs, WANs and VPNs.)

C. Balint, Tehnici moderne de telecomunicatii, note de curs

ETSI ES 202 737 (V1.2.1) : “Speech Processing, Transmission and Quality Aspects (STQ) ; Transmission requirements for narrowband VoIP terminals (handset and headset) from a QoS perspective as perceived by user.”

ANSI T1.522 (2000):”Quality of Service for Business Multimedia Conferencing”

https://www.cisco.com/warp/public/732/bbip/pdfs/bbip_v7.01.pdf









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1127
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site