Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


Scurta istorie recenta si relationala

baze de date



+ Font mai mare | - Font mai mic



Scurta istorie recenta si relationala

Codd a definit modelul relational al datelor printr-o serie de structuri de date, operatii aplicate asupra structurilor de date si reguli de integritate care sa asigure consistenta datelor.



Articolele lui Codd au avut un ecou semnificativ in lumea cercetatorilor. Firma IBM a initiat un proiect major care trebuia sa se materializeze in implementarea unui sistem de gestiune a bazelor de date relationale, numit System/R. Proiectul s-a derulat in laboratorul Santa Teresa din San Jose, California. Prima faza -anii 1974 si 1975 - s-a concretizat intr-un prototip al SGBDR-urilor, prototip care a fost rescris in anii 1976 si 1977 pentru a permite interogarea simultana a mai multor tabele si accesul multi-utilizator. IBM a distribuit produsul pe parcursul anilor 1978 si 1979 la cativa colaboratori ai sai pentru evaluari, dar in 1979 firma

abandoneaza proiectul System/R, considerandu-l nefezabl. System/R a fost insa punctul de plecare pentru realizarea unuia dintre cele mai cunoscute SGBDR-uri, DB2.

Intre timp, in 1977, un grup de ingineri de la Menlo Park, California, a fondat compania Relational Software Inc., cu scopul declarat de a dezvolta un SGBD bazat pe limbajul SQL. Produsul, denumit Oracle, a fost lansat in 1979 si a reprezentat primul SGBDR comercial.

Primul SGBDR comercializat de IBM a fost SQL/DS, anuntat in 1981 si comercializat in 1982. In 1983, IBM a lansat DB2, dedicat initial mainframe-urilor sale, dar care in timp a fost portat pe toate sistemele de operare importante.

Alte SGBD-uri din perioada de pionierat a relationalului au fost: INGRES (Interactive Graphics and Retrieval System) - al Universitatii Berkeley; QUERY BY EXAMPLE - Centrul de cercetari T.J. Watson; PRTV (Peterlee Relationnel Test Vehicle) - Centrul Stiintific Peterlee (Marea Britanie), patronat de firma IBM, etc.

Pana la jumatatea anilor '80, SGBD-urile relationale au stat in umbra celor ierarhice si retea. Motivul principal l-a constituit viteza mai mica, parametrul esential in sistemele

"confruntate" cu accesul simultan a sute sau chiar mii de utilizatori. In a doua parte a anilor '80, performantele SGBDR-urilor au fost net ameliorate. Castigul de viteza, care s-a adaugat atuului principal, interogarea ad-hoc prin utilizarea limbajelor de generatie a IV-a (SQL, QBE, Quel), a largit continuu segmentul ocupat de SGBDR-uri, acesta fiind estimat in 1997 la aproximativ 60% din totalul pietei bazelor de date.

O adevarata "democratizare" a SGBDR-urilor s-a produs odata cu dezvoltarea exploziva a PC-urilor. Produse precum dBase, Rbase, Clipper, FoxPro,Paradox, Access etc. S-au vandut (si copiat ilegal) in milioane de exemplare. Destinate initial utilizatorilor de PC-uri cu un redus bagaj de cunostinte in domeniul bazelor de date, astazi aceste produse sunt dotate

cu seturi puternice de instructiuni si functii si prezinta o interfata de lucru deosebit de prietenoasa, atuuri ce confera o mare dinamica acestui segment al pietei, denumit si cel al SGBD-urilor micro.

In retelele complexe (de intreprindere), SGBD-urile micro pot fi utilizate ca medii de dezvoltare pentru statiile client, prin care se asigura accesul utilizatirilor la BD administrate printr-un SGBDR "profesional".

Inceputurile acestei familii de produse-program se pierd in negura istoriei anilor '70 .

Un anume Wayne Ratcliff a elaborat un SGBD simplu, dedicat microcalculatoarelor. La acel moment, acestea erau echipate cu microprocesoare pe 8 biti (Intel 8080, Zilog Z80, Motorola 6800 etc.), memorie interna de ordinul a zeci de kiloocteti, unitati de dischete de 256 Ko si alte "facilitati". Produsul este preluat de firma Ashton - Tate (la care George Tate este director), care il redenumeste dBase. Versiunea dBase II a avut parte de o intrare triumfala in familia

programelor pentru microcalculatoare. Paradoxul sau nu, nu a existat un dBase I, Tate considerand ca lansarea produsului cu sufixul II ar sugera utilizatorului ca produsul este deja matur. Si asa a fost Dupa dBase II urmeaza versiunea III, apoi III plus, care va cunoaste gloria, fiind etalonul "de facto" pe piata nou aparuta a SGBD-urilor pentru PC-uri.

Visul frumos al firmei Aston - Tate s-a diluat si apoi spulberat o data cu versiunea dBase IV. Intens mediatizata si asteptata destul de mult, prima versiune, dBase IV 1.0, a fost "presarata" cu erori atat de hilare, incat produsul a devenit rapid emblema deceniului opt si inceputului de deceniu 9 pentru programele facute in pripa si care prezinta multe erori sau, cum sugestiv suna in limba engleza, quick and dirty ("in graba si murdar").

Pentru Ashton-Tate, dBase IV 1.0 a fost inceputul declinului. Datorita dificultatilor financiare, in 1991 firma a fost preluata de Borland (astazi Inprise), care n-a reusit, nici ea, sa-si revina (financiar) din "socul"Ashton-Tate.

Intre timp, au aparut si castigat pozitii avansate produsele competitoare. Unul dintre cele mai cunoscute este FoxPro.

Dintre ceilalti concurenti puternici ai dBase-ului amintim doar Paradox (Borland), Rbase (Microrim), Clipper (Nantucket, companie fondata de doi ex-Ashton-Tate si cumparata ulterior de Computer Associates), dBFast (Computer Associates), Approach (Lotus, achizitionata in 1995 de IBM), Access (Microsoft) etc.

Lumea SGBD-urilor micro a suferit schimbari majore atat in fizionomie, dar si in modul efectiv de lucru, mai ales pentru cele din clasa XBase. Visual Objects (Computer Associates), Visual FoxPro, Visual dBase seamana din ce in ce mai putin cu ceea ce a fost altadata un produs XBase, fiind instrumente care inglobeaza tehnologii recente: client-server, replicare, programare orientata pe obiecte, dezvoltarea rapida a aplicatiilor (RAD) etc.

In ultimul timp, SGBDR-urile pentru grupuri de lucru au fost asimilate celor de "categoria grea": Oracle, DB2, Sybase, Informix, SQL Server etc.Acestea sunt orientate pe gestiunea informatizata a organizatiilor mari si foarte mari, asigurandu-se accesul simultan a sute chiar mii de utilizatori la o aceeasi baza de date.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 797
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved