Access	Adobe photoshop	Algoritmi	Autocad	Baze de date	C	C sharp
Calculatoare	Corel draw	Dot net	Excel	Fox pro	Frontpage	Hardware
Html	Internet	Java	Linux	Matlab	Ms dos	Pascal
Php	Power point	Retele calculatoare	Sql	Tutorials	Webdesign	Windows
Word	Xml

ORGANIZAREA CONDUCERII CU CALCULATOARE A UNITATII CANDU - 600

calculatoare

+ Font mai mare | - Font mai mic

 

Fig. Transferul controlului analogic intre DCCX si DCCY

Fig. 9 Transferul controlului pentru iesirile numerice intre DCCX si DCCY

CARACTERISTICI GLOBALE ALE SISTEMULUI

DE CALCULATOARE

- performante definitorii ale sistemului de calculatoare:

v    inalta fiabilitate si o disponibilitate mai buna de 99%;

v    imunitatea sistemului de intrari-iesiri la majoritatea defectelor din CNE;

v    intretinere si depanare din mers;

v    defectarea unui calculator determina transferarea automata a controlului catre celalalt calculator;

v    defectarea unei functii dintr-un calculator determina transferarea acestei functii celuilalt calculator;

v    defectarea ambelor calculatoare determina oprirea automata a UN.

Calculatorul ''Z'' serveste pentru:

rezerva de module in functiune;

generarea si verificarea noilor programe;

pregatirea operatorilor si a personalului de intretinere a tehnicii de calcul;

exersarea testelor cadru pentru determinarea defectelor din sistem.

2.1 CONSIDERENTE DE PROIECTARE

- masuri speciale de proiectare:

realizarea unor disponibilitati mai bune de 99%;

adoptarea unei structuri modulare pentru hard si soft (oferind multiple avantaje pentru diagnoza, intretinere si viitoare modificari);

dimensionarea gradului de incarcare astfel incat - in regim normal de control, avertizari sau achizitii de date - sistemul sa raspunda in cel mult 2 secunde la oricare cerere lansata prin tastatura;

realizarea posibilitatii de''autoverificare'' incat sa se initializeze automat actiuni corective si/sau de protectie (in cazul identificarii unui defect de hard sau soft);

interfata operator-calculator sa fie foarte flexibila si sa minimizeze eroarea.

Blocul memoriilor

Este format din din mai multe memorii de tip RAM si PROM cu urmatoarea structurare:

a.          Memoria interna/centrala tip RAM cu performantele:

capacitate de 32.768 cuvinte, un cuvant fiind format din 18 biti;

durata unui ciclu de memorie 660 ns;

posibilitatea accesului direct (DMA);

ceas in timp real cu o rezolutie de 1 ms;

caderea alimentarii principale determina conectarea automata la alimentarea de rezerva.

b.         Memoria principala (MEGARAM) cu performantele:

capacitatea de 786 kcuv.;

facilitatea accesului prioritar (PMA) cu o viteza de transfer de 240 kcuv/s intre ea si memoria interna (in ambele sensuri);

dispune de zone exclusive de citire (pentru programele de control).

c.          Memoria auxiliara care are o utilizare on-line si performantele:

capacitatea de 1,1 Mcuv.;

este destinata stocarii datelor necesare pentru:

-programele de editare si asamblare;

-programele copiate din MEGARAM;

-programele sursa;

-programele de testare si diagnoza.

- optiuni adoptate:

un sistem de protectie astfel incat programele utilitare (ne-executive) nu pot executa bucle care nu pot fi intrerupte;

initierea automata a incarcarii de la o unitate de hartie perforata;

protectia la paritate;

protectia la breakpoint;

restartare automata (salveaza continutul numaratorului ordinar si reporneste automat calculatorul, la realimentarea cu energie electrica, sincronizand timpul).

Interfata de proces cuprinde 2 unitati pentru intrarile posibile (A+N) si 2 unitati pentru iesirile similare (A+N):

a.     Unitatea de intrari analogice:

poate transfera 10.000 masuratori intr-o secunda (convertite in semnale de tensiune cu variatii in domeniul 0.5V);

permite comutarea in ambele sensuri;

are o precizie de

fiecare canal de masura este prevazut cu un filtru RC avand o constanta de timp de 0,1 s (este zgomotul specific retelei electrice, care este astfel atenuat de 30 de ori);

este protejata la supratensiuni mai mari de 125V.

b.     Unitatea de iesiri analogice:

transfera semnalele de iesire ( in domeniul de 4.20 mA);

asigura o precizie de

este echipata cu o sarcina externa 650 W

fiecare iesire comandata are convertor digital-analogic propriu, iar daca ceasul de garda se opreste, toate convertoarele digital analogice sunt trecute automat pe zero (valoare minima a parametrului);

c.     Unitatea de intrari numerice

citeste toate contactele de stare din instalatie (prin inchiderea lor se transmite un semnal de tensiune de 48 V);

canalele sunt impartite in grupe de 16 canale;

canalele sunt protejate la supratensiuni de 125V.

d.     Unitatea de iesiri numerice:

canalele sunt echipate cu relee tip "reed" cu mercur (15 VA, tensune maxima 125 V, curent maxim 1A) cu contacte normal deschise;

fiecare releu este prevazut cu circuit propriu de comanda si circuite RC de protectie a contactelor;

memorie pentru autoretiner

3. Monitoarele, in numar de 12 si impartite in trei grupe:

a. 8 monitoare (diagonala de 19") cu toate facilitatile alfanumerice:

afisarea informatiilor referitoare la proces;

posibilitati speciale pentru comunicatiile om-masina.

b. 2 monitoare (cu diagonala de 25") destinate anuntarilor alarmelor;

2 monitoare (cu diagonala de 19") pentru afisarea informatiilor

refer. la comanda MID. In mod obisnuit sunt comandate de DCCY.

v     afisarea mesajelor de alarmare se face in culori codificate, astfel:

a.     culoarea in care este afisata litera "A" - care va palpai pana in momentul in care operatorul confirma luarea la cunostinta a alarmei - cu care incepe mesajul, indica importanta respectivului mesaj de alarmare:

ROSU:    alarma referitoare la functiile de securitate;

GALBEN: alarma majora;

BLEU: alarma minora;

b.     Culoarea in care este afisat mesajul defineste sistemul implicat

ROSU: sistemele de securitate;

VIOLET: reactorul si circuitul primar;

GALBEN: generatoarele de abur si turbogeneratorul;

ALBASTRU: partea electrica;

VERDE:    sistemele auxiliare ale UN.

Codificarea culorilor implica si alte avantaje precum:

facilitarea raspunsului rapid din partea operatorului;

reducerea confuziei;

reducerea erorilor.

Sunt utlizate 3 culori primare (rosu, albastru si verde) si 4 culori compuse (alb, galben, bleu si violet).

v     Rezolutiile monitoarelor sunt urmatoarele:

512 puncte pentru caractere;

256 pentru grafic

v     Capacitatea de afisare, pentru un "ecran plin", este de 25 randuri, iar un rand cuprinde 43 de caractere mari sau 85 de caractere mici.

v     Alte elemente caracteristice:

sunt utilizate 4 marimi de caractere;

sunt utilizate doua intensitati de afisare;

se foloseste efecteul de palpaire;

memoria permite si citirea inversa;

frecventa de afisare este de 50 imagini/secunda.

4. Panourile calculatoarelor

In camera principala de comanda exista, pentru fiecare calculator, cate un panou pe care sunt amplasate:

a.     Comutatoare destinate initializarii/blocarii tuturor programelor comutabile (cate un comutator pentru fiecare program comutabil).

b.     4 indicatoare privind starea fiecarui calculator sau a unui set de functii deosebit de importante:

calculator blocat;

blocarea circuitului de supraveghere a timpului;

opirea calculatorului de catre programele de autoverificare;

esuarea programelor de control ale UN.

5. Tastaturile pentru monitoare

Fiecarui monitor ii este asociata o tastatura incat, in camera principala de comanda, sunt disponibile:

10 tastaturi pentru comanda manuala a intrarilor calculatoarelor. Amplasate pe anumite panouri operationale din camera de comanda si pot fi conectate, la comanda operatorului, la DCCX sau DCCY.

2 tastaturi specializate, destinate operarii MID.

6. Imprimante de viteze medii

Sunt prevazute doua imprimante avand urmatoarea destinatie:

una pentru cele doua calculatoare DCCX si DCCY;

una pentru sistemul MID.

7. Ceasul in timp real

Apartine procesorului central si comanda, printre altele, un numarator ordinar care incrementeaza la fiecare 16 ms, momente in care executivul verifica perifericel

8. Imprimanta de mare viteza

Destinata inregistrarilor, la comanda operatorului, a unei imagini complete a ecranului oricarui monitor.

Are capacitatea de inregistrare de 690 linii/minut.

9. Unitati de banda perforata

Fiecare calculator este echipat cu cate o unitate de banda perforata, in special ca memorie absolut indestructibila, pentru repornirea calculatorului in momentul realimentarii sale electric

10. Cititorul de stare a contactelor

Citeste ciclic toate contactele de stare ale UN si compara cu starea citirii anterioare; raporteaza oricare schimbare de stare identificata.

Viteza de citire este de 512 contacte/s.

11. Magistrala de date

Permite comunicatia intre cele doua calculatoare si asigura:

verificarea coincidentei starii parametrilor vitali ai UN;

utilizarea, de catre un calculator a imprimantei celuilat calculator, daca este necesara printarea unui volum prea mare de dat

12. Registre cu numarare inversa

8 registre care asigura intreruperi la diverse intervale de timp prestabilite, intreruperi necesare pentru executia anumitor instructiuni din programul executiv sau din programele de control.

Fiecare registru are un nivel prestabilit pentru intreruperea pe care o poate executa, nivelul este selectat de catre operator prin incremetari care pot varia intre 1ms si 1 min.

13. Ceasul de garda

numarator intarziat care trebuie "resetat" regulat de instructiuni speciale inserate in toate programele executate, in scopul prevenirii instalarii "defectului de oprire a ceasului de garda".

- In cazul instalarii acestui defect, calculatorul genereaza un impuls de "reset" si daca, totusi, situatia se repeta (numaratorul nu este resetat) sunt initializate urmatoarele actiuni:

deschiderea tuturor contactelor;

trecerea pe minim (4 mA) a tuturor iesirilor analogice;

transferarea controlului UN catre celalalt calculator.

- Simultan cu aceste actiuni, ceasul de garda genereaza o intrerupere care initializeaza o "procedura de RESTART" pentru integrarea cal in normal.

14. Sursa de alimentare

Este conectata la clasa a-II-a de alimentare cu energie electrica si furnizeaza tensiuni continue stabilizat

15. Sistemul de interblocare pentru transferul controlului UN

se asigura transferul controlului prin circuite cu contacte de relee (prezentate in cuprinsul acestui capitol).

Daca DCCX se defecteaza, controlul UN este transferat calculatorului DCCY, iar daca se defecteaza si DCCY, vor fi deschise toate contactele, iar toate iesirile analogice vor fi trecute pe minim (4 mA).

16. Structura prioritatilor de intrerupere

Prin hard sunt stabilite 59 niveluri de prioritati de intrerupere care pot fi redefinit La aceste niveluri, grupate in doua trepte de prioritate, se adauga intreruperile "standard" ale calculatoarelor (protectia memoriei, caderea alimentarii, eroarea la paritate etc).

Nota: 36 de programe specializate in diagnoza hardului. O subrutina specializata gestioneaza aceste programe, pe care le initializeaza la intervale de timp fixe prestabilit Este vorba de programe "off-line" care testeaza si, atunci cand este cazul, anunta defectarea urmatoarelor componente ale sistemului de calculatoare

sistemul de comenzi;

structura intreruperilor;

memoria centrala;

registrul de timp;

perifericele, inclusiv interfata de proces.

ASIGURAREA NIVELULUI DE FIABILITATE

v     disponibilitatea de peste 99% s-a bazat pe urmat. masuri si solutii:

adoptarea unei structuri de "2+1" calculatoare;

hard foarte performant cu autotestare;

transfer automat, intre calculatoare, al controlului UN;

la punerea in functiune hardul este supus unei testari de 60 zile de functionare continua in conditii reale de operare si incarcare;

existenta posibilitatii de identificare si de corectare rapida a defectelor aparute;

softul utilizat este testat in amanuntime inaintea implementarii;

softul are structura modulara (din module independente si implementat cu functii de autoverificare si autodepanare);

sistemul de operare verifica operarea corecta a fiecarui program si lanseaza corectii automate, atunci cand este cazul;

existenta softului specializat pentru diagnoza modulelor de hard (pentru sistemul de comenzi, pentru sistemul de intreruperi, memoria centrala, registre, periferice et).

v     softul de la CNE Pickering a demonstrat o rata de indisponibilitate de 8 ore/an.

ORGANIZAREA SPECIFICA SOFTWEARE

v     ansamblul de programe este impartit in 4 categorii:

Programele off-line de generare a softului;

Programe off-line pentru diagnoza hardului. Solicita si testeaza echipamentele pentru a identifica proasta functionare si pentru a localiza defectele in timp cat mai scurt.

Sistemul de operare (executivul). Este format dintr-un program in timp real (program de sistem) care comanda si controleaza executia programelor functionale (de aplicatii).

Programele functionale (de aplicatii), care reprezinta programele destinate conducerii efective UN, la randul lor putand fi clasificate din mai multe puncte de vedere:

a.      Dupa modul de initializare

programe periodice/ciclice: sunt executate ciclic, in mod automat la intervale Dt de timp constante;

programe la cerere: se executa o singura data, ca raspuns la cererea operatorului;

programe compuse: se executa o singura data ca raspuns la actiunea unui alt program din sistem.

b.     Dupa rezidenta:

programe rezidente in memoria centrala (programe executate ciclic la intervale de timp Dt mai mici de 2 s);

programe rezidente in ''MEGARAM''(executate ciclic la Dt 2s); pentru executie ele sunt transferate in ''zona de acoperire'' de 4 Kcuv din memoria centrala.

La randul lor, pot fi:

comutabile (pot fi initializate si de catre operator, prin actionarea unui comutator amplasat pe panoul, aferent calculatorului, din camera de comanda).

necomutabile (sunt initializate numai prin soft).

c.      Dupa sarcinile/functiile indeplinite:

programe de control;

programe pentru anuntarea alarmelor;

programe pentru dialogul om-masina;

programe pentru achizitionarea si raportarea de dat

3.1 SISTEMUL DE OPERARE (EXECUTIVUL)

sistem on-line in timp real si are ca obiectiv maximalizarea disponibilitatilor si minimizarea erorilor si indeplineste urmat. functii:

Stabileste intervalul de timp necesar rularii fiecarui program functional.

Verifica executarea corecta a programelor functionale si, in cazul detectarii unei erori, relanseaza programul. Daca eroarea se repeta, programul este abandonat si declarat ca "esuat", iar functia respectiva este transferata celuilalt calculator.

Conduce si controleaza functionarea dispozitivelor de intrare-iesire, a ceasurilor in timp real si a detectoarelor de defecte din hard (aceste detectoare comunica cu calculatorul prin cereri de intrerupere).

Satisfacerea si coordonarea cererilor de intrerupere pe baza prioritatilor prestabilite (este functia de baza a executivului).

Sistemul de operare dispune de mai multe subprograme si subrutine care opereaza la diferite niveluri de prioritate (in total 59) :

bucla de fond a executivului;

subprogramele pentru programele functionale rezidente in MEGARAM;

rutina de verificare, cu functie de blocare, a programelor functionale rezidente in MEGARAM;

programul director de verificare orara;

subprogramul pentru programele functionale periodice rezidente in memoria centrala;

rutina de verificare, cu functia de blocare, a programelor functionale periodice rezidente in memoria centrala;

subprogramul de gestionare a intreruperilor pentru intrari/iesiri;

rutine pentru detectarea defectelor de hard si pentru sistemul de repornire a calculatorului (''RESTART'').

Bucla de fond a executivului

Este programul care controleaza calculatorul si dirijeaza toate echipamentele de I/O (intrare/iesire), atat cele de proces cat si perifericele''standard''.

Indeplineste urmatoarele functii:

a.        stabileste sarcinile imediate ce vor trebui executate, supervizeaza executia acestora si, in caz de eroare, ia masuri de corectie pentru aceste situatii;

b.       comanda si supervizeaza transferurile de informatii de la si spre periferice precum si sistemele I/O de proces. Deoarece aceste transferuri pot fi initializate si pentru programe functionale, se poate afirma ca executivul indeplineste si aplicatii (servicii).

c.        gestioneaza prioritatile si toate cererile de intreruperi;

Prioritatea acordata este functie de durata de timp necesara deservirii cererii respectiv Pentru durata mica se acorda prioritate superioara.

Deoarece intreruperile cerute de periferice si de proces necesita timpi de ordinul 10-10² ms, le sunt alocate prioritati superioare (numar mic al nivelului); programele functionale necesita timpi de ordinul 10² ms si ca urmare dispun de prioritati inferioare (numar mare al nivelului).

- obiectivele intreruperilor

atentionarea executivului ca este momentul initializarii unei anumite actiuni;

atentionarea executivului ca o anumita actiune - initializata anterior - s-a terminat.

Subprogramele referitoare la programele functionale periodice

rezidente in MEGARAM

sunt periodice (Dt 2 se), transferabile in zona de acoperire, pot fi comutabile (comutatorul pe ''ON'' sau ''OFF'') sau necomutabil

executivul genereaza semnale privind starea contactelor precum si toate cererile de soft la fiecare 0.5 secund

Pentru planificarea programelor periodice executivul apeleaza la un ceas extern (registru de contor nul) conectat la un nivel prioritar de intreruper

Executia corecta a programului este verificata de catre ''Directorul de verificare orara'' si de programele asociate din ''Rutina cu functie de blocare''.

3. Rutina cu functie de blocare'' (a programelor rezidente in ''MEGARAM'')

- Trecerea pe zero a registrului trebuie sa coincida cu sfarsitul programului. Aceasta functie este indeplinita de ''rutina cu functie de blocare''.

Daca programul nu a fost finalizat pana la momentul in care registrul trece pe zero (''continut zero'' al registrului) au loc simultan urmatoarele actiuni:

se anunta "stare de defect",

se memoreaza apelul,

executivul relanseaza, in maxim 0,75 se, programul respectiv.

- Daca programul ''esueaza'' din nou, au loc simultan urmatoarele actiuni:

executivul blocheaza respectivul program,

transfera functia respectiva celuilalt calculator,

sesizeaza directorul de verificare orara, care genereaza un mesaj de alarmare ("program defect").

Directorul de verificare orara

Indeplineste urmatoarele functii:

a.      Verifica starea (in executie sau nu) programelor functionale periodice comutabil Daca un astfel de program este in executie, el verifica daca el a fost apelat in propriul sau interval de timp sau la cererea operatorului, prin comutator.

b.     Verifica incadrarea corecta in timpul alocat si ajuta rutima de blocare pentru eventuala reinitializare si respectiv transferul functiei.

c.      Genereaza un mesaj adecvat daca un program a fost conectat, deconectat sau este defect.

v     este initializat la fiecare 0,5 sec de un registru cu numarare inversa si alt registru ("monitorul de operatii") indica daca executivul, la randul sau, functioneaza corect.

Subprogramele referitoare la programele functionale

rezidente in memoria centrala

Coordoneaza verificarea executiei corecte a programelor functionale (avand Dt < 2s) cu ajutorul rutinei cu functie de blocare si al directorului de functionare orara. Procedura este identica cu procedura destinata programelor rezidente in "MEGARAM"

Subprogramul pentru gestionarea intreruperilor de intrari - iesiri (I/O)

v     operatiile de I/O sunt initializate de subrutine rezidente in memoria centrala care sunt initializate de catre programe executive si de programe functionale pentru a comunica cu echipamentele de I/O. La randul lor, echipamentele de I/O vor genera cereri de intreruper

- Programul de gestionare a intreruperilor comanda echipamentele de I/O, verifica eventualele erori de hard, verifica datele si informeaza programele functionale (sau ale executivului) privind executarea operatiilor solicitat

Rutine pentru detectarea defectelor de hard si de restabilire a sistemului

v     reincarca memoria centrala cu programe din MEGARAM (daca acestea au fost sterse), reactiveaza toate echipamentele si reinitializeaza toate programele functionale rezidente in memoria centrala. Fiecare rutina este conceputa sa reporneasca sistemul cu perturbatii minim

- exista o categorie de intreruperi de hard, care pot produce fie o reinitializare completa a sistemului, fie o deconectare automata a programelor functional Dintre aceste intreruperi mentionam:

a. Protejarea stocarilor din memoria centrala contra violarilor.

- o zona neprotejata (cu acces liber) si o zona protejata (validarea accesului se face in conditii bine definite). Daca un program din zona neprotejata incearca sa se extinda sau sa inscrie intr-o zona protejata, sau incearca sa execute o instructiune de control a intrarilor/iesirilor, sau o instructiune de oprire, executivul initializeaza o cerere de intreruper

In cazul incercarii de extindere, executivul verifica daca extinderea legitimeaza un punct de intrare intr-o subrutina: in caz afirmativ extinderea este validata, iar in caz contrar se avertizeaza "program defect".

b. Eroare de paritate in memoria centrala.

- In cazul identificarii unei erori de paritate (identificarea unui numar impar de biti ''1'' intr-un cuvant) se reinitializeaza sistemul.

Caderea alimentarii si repornirea automata a calculatorului.

- Daca alimentarea sistemului de calcul a cazut, la repornire se initializeaza automat urmatoarea succesiune de actiuni:

din memoria auxiliara speciala (alimentare de rezerva cu baterie) se transfera un mic program in memoria centrala care apoi este initializat automat;

acest program realizeaza incarcarea in memoria centrala a unui program mai complex din unitatea de banda de hartie perforata.

- in functie de decizia luata, acest program va putea fi utilizat pentru:

reinitializarea executivului;

reinitializarea sistemului de operare cu memoria principala;

incarcarea altui program de la unitatea de banda de hartie perforata si transferarea controlului catre acest program.

PROGRAMELE FUNCTIONALE

- din punctul de vedere al functiei indeplinite - 4 categorii:

programe de control;

programele de analiza si anuntare a alarmelor;

programe pentru dialogul om - masina;

4. programe pentru achizitionarea si raportarea de dat

3.3 SISTEMUL DE ANUNTARE A ALARMELOR (SAA)

v     prezinta operatorului toate starile anormale din desfasurarea procesului sau din functionarea sistemelor UN, intr-o maniera clara si concisa.

- elementele caracteristice:

a toate M.A. sunt afisate pe 2 monitoare, culori codificate, pentru identifica usor:

sistemul implicat;

nivelul de prioritate al alarmei.

b. fiecare M.A. este tiparit pe imprimanta;

programul de anuntare a alarmei (A.A.) initializeaza simultan cu mesajul afisat si o semnalizare sonora a alarmei; revenirea la normalitate genereaza o noua semnalizare sonora (actionarea unui buzer).

d programele de anuntare a alarmelor sunt dublate in ambele calculatoare, dar numai unul finalizeaza anuntarea alarmei (acesta este selectat manual de catre operator printr-un comutator);

fiecare nou M.A. aparut pe monitor va incepe cu caracterul A, care palpaie pentru a atrage atentia operatorului:

alarme relative la securitate, necesitand atentia maxima (A: rosu);

alarme de importanta majora, necesitand atentia imediata (A: galben);

alarme minore, de importanta redusa, atentia acordata fiind la discretia operatorului(A: bleu).

In cazul revenirii la normal, litera "A" este inlocuita cu litera "N", iar operatorul este avertizat si sonor.

f.    printr-un buton ("RESET") operatorul poate sterge mesajele de revenire la normal;

g. informatiile referitoare la UN sunt furnizate de catre S.A.A. al calculatorului care prelucreaza semnalele analogice si numerice din instalati

v     De regula, cauzele generatoare ale M.A sunt schimbarea starii unui contact sau depasirea unei valori minim/maxim admis

In mod obisnuit, calculatorul DCCX executa anuntarea alarmelor, operatie este transferata lui Y in caz de defectare a lui X , sau la comanda operatorului.

- In cazul unei alarmari sunt initializate urmatoarele actiuni:

a.        afisarea pe monitor a M.A.(in culoare codificata);

b.       editarea pe imprimanta a M.A, va contine:

ora producerii evenimentului cauzal;

codul numeric al contactului sau al semnalului analogic de masura implicat;

limitele alarmei;

continutul M.A. afisat pe monitor.

generarea unui semnal sonor pentru atentionarea operatorului.

Pentru a putea identifica si anunta toate starile anormale, SAA are 3 programe:

1. Programul de baleiere a alarmelor analogic

- Functie: supravegheaza toate intrarile analogice si anunta pe cele

care

sunt irationale;

sunt in afara limitelor prestabilite;

au revenit la valori normal

2. Programul de supraveghere a T_ies ale canalelor de combustibil.

- Functie: baleiaza masuratorile de temperatura la iesirea agentului de racire din canalele Calandriei si anunta valorile irationale sau care difera de temperatura medie a canalelor adiacente, cu mai mult decat limitele prestabilit

3. Programul de baleiere a contactelor de star

- Functie: baleiaza continuu - intr-o ordine fixa - toate contactele de stare din instalatie si anunta toate schimbarile sesizate intre doua baleieri succesiv De asemenea, fiecare program de control isi verifica propriile sale intrari anlogice si numerice, fiind capabil sa genereze M.A. pentru fiecare intrare defecta sau irationala.

I. Formatul mesajelor de alarma (M.A.)

Orice M.A. generat de programele SAA sau de control, este afisat pe monitor si tiparit.

v     M.A. trebuie sa furnizeze informatii cu privire la:

starea de alarma sau revenire la normal;

identificarea aparatului indicator prin codul sau ("cod instrument");

precizarea (prin cod corespunzator) daca parametrul declansator este masurat direct sau este calculat;

descrierea alarmei (parametru tehnologic);

importanta continutului M.A., la sfarsitul liniei M.A. apare un simbol care codifica gradul de importanta al alarmei:

>> : alarma foarte importanta;

> : alarma importanta;

< : alarma de mica importanta;

<< : alarma de foarte mica importanta.

v     Practic, M.A. afisat pe monitor, poate contine cel mult 41 de caracter

exemplu de afisare pe monitor:

A 3334 - T6 HT PUMP 3 GLAND RETURN TEMP >

v     Acelasi M.A, printat pe imprimanta, contine mai multe informatii. Astfel, mesajul de mai sus, este editat sub forma:

A HH MM SS AI 2130 3334 - T6 HT PUMP 3 GLAND RETURN TEMP > 350 DEG C

Elementele suplimentare, fata de display, reprezinta:

HH MM SS: momentul alarmarii (ora, minutul, secunda);

AI 2130: codul semnalului respectiv (de masura a temperaturii);

350 DEG C: valoarea de alarmar

Odata cu finalizarea actiunii corective, respectiv dupa revenirea la normal a temperaturii respective, mesajele iau noi forme:

pe monitor;

N 3334 - P3 HT GLAND SUPPLY PRESS <<

pe imprimanta:

N HH MM SS CI 531 3334 - P3 GLAND SUPPLY PRESS <<

Programul de control aferent sistemului tehnologic (care include pompa respectiva) va afisa, la randul sau, pe monitor:

A BPC 4111 - P1 STEAM CHEST PRESS >

II Codificarea culorii M.A. afisate pe monitor

culoarea literei A (de la inceputul M. A) codifica nivelul de atentie care trebuie acordata respectivului mesaj.

Pentru facilitatea identificarii rapide a sistemului implicat in starea anormala anuntata, culoarea M.A este codificata astfel:

ROSU : sistemele de securitate:

VIOLET : reactor si circuitul primar;

GALBEN : generator de abur sau grupul turbo-generator;

ALBASTRU : partea electrica a UN;

VERDE : sistemele auxiliare ale UN.

III. Alte facilitati deosebite

Au fost implementate in stransa legatura cu doua din principalele obiective respectate la proiectarea SAA:

asigurarea unei mari capacitati de descifrare a informatiilor din M.A;

evitarea suprasolicitarii operatorului.

- In acest scop s-au avut in vedere:

La dereglarea globala a UN se afiseaza pe monitor numai alarmele major Dupa restabilirea UN, SAA revine la operarea normala.

Operatorul poate solicita un sumar al semnalelor de intrare aflate in stare de alarma, de la oricare din programele de anuntare a alarmelor sau de control.

Operatorul are controlul riguros asupra SAA, care mai contine o serie de programe ce permit modificarea unor criterii operationale:

a.       Programul de modificare a limitelor de alarmare, permite operatorului sa modifice limitele de alarmare pentru acele intrari specificate in programul de baleiere a alarmelor analogic

b.       Programul de listare a limitelor de alarmare: furnizeaza o lista a limitelor alarmelor analogice pentru un grup de puncte de masura precizate de operator.

c.       Programul de ocolire a alarmei: permite operatorului sa evite punctele de alarma atunci cand nu sunt utile (de exemlu in regimul "ALTERNATIV").

d.       Program de stergere si selectare a M.A de pe monitor: permite operatorului sa elimine afisarea unor alarme plictisitoare si nesemnificativ

IV. Functionarea SAA

Pentru comunicarea cu operatorul, SAA mai dispune de:

Doua monitoare color, amplasate central pe panourile principale de comanda.

Un monitor este operational, iar celalalt in rezerva.

Doua imprimante, plasate in lateralele pupitrului operatorului principal, pe care se imprima toate M.A generate atunci cand numarul lor devine egal cu 50 (capacitatea unei pagini de imprimanta).

O lampa pentru semnalizarea alarmelor relative la securitate si lampi de semnalizare pentru parametrii foarte importanti opereaza (ele sunt amplasate in partea superioara a panourilor de comanda).

O alarma sonora (buzer sau hupa), care poate fi declansata de catre sistemul de calcul sau de lampa de avertizar

V. Starea de alarma si prioritatea alarmelor

Deoarece se doreste ca atentia operatorului sa fie indreptata numai catre o singura alarma, s-au luat masuri speciale:

Ierarhizarea M.A conform dependentelor (fiecare program de control are propriile sale rutine de stare).

Ex.: declansarea unei pompe de alimentare sau a unui ventilator - datorita pierderii clasei a-IV-a de alimentare electrica - nu va fi anuntata decat daca ea se mentine si dupa restabilirea alimentarii electrice de clasa IV.

Reducerea gradului de solicitare a atentiei operatorului. Daca in UN are loc o stare anormala, atentia operatorului trebuie sa se concentreze numai asupra alarmelor important

Ca urmare, in "STARE ANORMALA" a UN, se asigura afisarea exclusiva a alarmelor de securitate si major

Din punctul de vedere al SAA se considera ca unitatea se afla intr-o "STARE ANORMALA" cand:

RN declansaza;

are loc o reducere lenta a P_RN (SETBACK);

are loc o reducere rapida a P_RN (STEPBACK);

turbina declansaza.

In aceste conditii, fiecare subrutina din program verifica, in primul tact, eventuala aparitie a unei "stari anormale" si numai in caz negativ opereaza normal.

In cazul identificarii unei stari anormale, inaintea afisarii M.A, verifica felul respectivei alarme (alarma minora nu va fi afisata pe monitor).

Acest regim selectiv se mentine inca 2 minute dupa disparitia starii anormal

- pe durata exploatarii operatorul poate cere, in orice moment, listarea selectiva a anumitor feluri de alarme (inclusiv a punctelor implicate).

- operatorul poate solicita sumarul anumitor tipuri de alarme, ca de ex. mesajele privind:

alarme majore;

alarme de securitate;

reactorul nuclear si circuitul primar;

generatoarele de abur si grupul turbo-generator;

partea electrica a UN;

sistemele auxiliare ale UN.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 1073
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/calculatoare/calculatoare/ORGANIZAREA-CONDUCERII-CU-CALC52669.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/calculatoare/calculatoare/ORGANIZAREA-CONDUCERII-CU-CALC52669.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/calculatoare/calculatoare/ORGANIZAREA-CONDUCERII-CU-CALC52669.php">ORGANIZAREA CONDUCERII CU CALCULATOARE A UNITATII CANDU - 600</a>