Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


Sistem de indicatori pentru evaluarea starii societatii informationale

calculatoare



+ Font mai mare | - Font mai mic



Sistem de indicatori pentru evaluarea

starii societatii informationale



Introducere

In Romania s-au realizat, incepand cu anul 1991, mai multe documente oficiale si s-au intreprins o serie de actiuni, toate menite sa exprime sustinerea promovarii Societatii Informationale (SI) ca optiune pentru modernizare in evolutia tarii (Anexa 1).

Elaborarea unei strategii nationale privind SI presupune definirea unor obiective si activitati cu prioritati, responsabilitati, termene si resurse, in cadrul unor programe si proiecte definite coerent, cu o sustinere cat mai larga, chiar printr-un consens politic subordonat interesului national, asigurandu-se astfel realizarea pe termen mediu-lung a SI in Romania.

Pentru evaluarea calitativa si cantitativa a starii SI, se impune un sistem de indicatori, fiecare indicator intr-o anumita evolutie, pentru a face mai usoara aprecierea realizarii in timp a obiectivelor SI. Pornind de la unele orientari ale CID (Center for International Development) si WEF (World Economic Forum) din cadrul Universitatii Harvard [1], se va propune un sistem de indicatori care sa fie evaluati si urmariti in procesul de realizare a SI. Se are in vedere un ansamblu de indicatori grupati pe domeniile esentiale ce definesc SI si un indicator sintetic, privind SI, care sa poata exprima pozitia Romaniei in cadrul comunitatii internationale.

Sunt definiti 20 indicatori, fiecare putand fi considerat autonom si urmarit ca obiectiv in realizarea SI. Indicatorii sunt prezentati in patru stadii de evolutie, incepand cu cel incipient (I), continuand cu cel de crestere (II) si cel de consolidare (III) si terminand cu cel de maturitate (IV). Cei 20 indicatori sunt prezentati in cadrul a cinci grupe, asociate domeniilor esentiale ce definesc SI:

- grupa privind infrastructura informationala si accesul la retele;

- grupa privind educatia pentru SI si in cadrul SI;

- grupa privind populatia (oamenii) si organizatiile in cadrul SI;

- grupa privind economia si guvernarea in SI;

- grupa privind politicile, reglementarile si integrarea in SI.

Ca indicator sintetic se pleaca de la cel definit in cadrul IDC (International Data Corporation), denumit Information Imperativ Index (3I) [2,3], care estimeaza potentialul de absorbtie a tehnologiilor informationale si de comunicatii (TIC) intr-o tara, completat cu evaluarea potentialului de realizare a produselor si serviciilor pe baza TIC. Se ajunge astfel la un indicator sintetic pentru SI (IndSI), care cuprinde 24 parametri cantitativi grupati in patru categorii:

- categoria social-educationala, cu 5 parametri

- categoria informationala (infrastructura informationala), cu 12 parametrii;

- categoria informatica, cu 8 parametri;

- categoria economica, cu 4 parametri.

In definirea indicatorilor si in gruparea lor, s-a tinut seama de materialele elaborate in cdrul Forumului pentru SI din cadrul Academiei Romane, de unele prevederi din documentele enumerate in Anexa 1, precum si de unele referinte bibliografice

Grupele de indicatori si stadiile in evolutia lor

In cadrul fiecarei grupe amintite mai sus, se vor prezenta parametrii ce o compun, iar cele patru stadii in evolutia fiecarui parametru cu elemente caracteristice cantitative si calitative se prezinta in Anexa 2, sub forma unei matrici atasata fiecarei grupe.

1. Grupa privind infrastructura informationala si accesul la retea cuprinde:

P1 - Infrastructura informationala

P2 - Disponibilitatea Internetului pentru realizarea serviciilor de tip internet pe plan local (ISP)

P3 - Costul accesului la Internet

P4 - Calitatea si viteza (largimea de banda) retelelor de comunicatii

P5 - Disponibilitati hardware si software

P6 - Suportul tehnic si serviciile

2. Grupa privind educatia pentru SI si in cadrul SI:

P7 - Accesul scolilor la TIC

P8 - Dezvoltarea educatiei prin TIC

P9 - Resursele umane in domeniile TIC si pregatirea lor (ca utilizatori sau realizatori de produse si servicii bazate pe TIC)

3. Grupa privind populatia si organizatiile in SI:

P10 - Utilizatori si organizatii ce folosesc Internet

P11- Continut (content) relevant ce corespunde nevoilor si intereselor persoanelor/organizatiilor

P12 Tehnologiile informationale si de comunicatii in viata cotidiana

P13 - Tehnologiile informationale si de comunicatii la locul de munca

4. Grupa privind economia si guvernarea in SI:

P14 Oportunitati de angajare in domeniul TIC

P15 - Comert electronic intre firma si consumator (B2C)

P16 - Comert electronic intre firme (B2B)

P17 - Guvernarea electronica (e-Government)

P18 - Productia de bunuri si servicii in domeniul TIC si bazate pe TIC

5. Grupa privind politicile, reglementarile si integrarea in SI:

P19 - Reglementarea in domeniul comunicatiilor

P20 - Reglementari legislative si economice

Daca se urmareste definitia parametrilor prezentati mai sus, prin exprimarea lor cantitativa sau calitativa, pe stadii, in cadrul Anexei 2, putem aprecia ca Romania se afla cu majoritatea parametrilor la nivelul stadiului II (crestere) si la unii in stadiile III si IV, deci departe, in timp, de valorificarea avantajelor noilor tehnologii pentru utilizatorii si producatorii de bunuri si servicii cu valoare adaugata mare.

Indicator sintetic pentru evaluarea starii SI la nivel national

Prezentarea amanuntita a principalelor grupe de indicatori nu este suficienta pentru a exprima sintetic, la nivel national, starea SI. De aceea, se simte nevoia definirii unui indicator sintetic, care sa cuprinda parametrii de referinta utilizati frecvent pe plan international (UE, WB, OECD etc.)

In primul rand se are in vedere un indicator produs de IDC (3I) prezentat in partea introductiva, care exprima potentialul de absorbtie a TIC si mai putin potentialul de realizare a produselor si serviciilor pe baza TIC, in conditii de eficienta si competitivitate, in special la export.

Indicatorul 3I cuprinde 20 parametri, masurabili la nivelul unei tari, impartiti pe trei grupe, fiecare reprezentand o infrastructura suport in utilizarea/valorificarea TIC:

I. Infrastructura social-educationala, definita prin nivelul cuprinderii populatiei in scoli secundare si tertiare (licee, postliceale), capacitatea de a acumula informatii si cunostinte (cititori de carti si ziare/reviste), asociata cu libertatea si capacitatea de exprimare si de a accesa informatii si cunostinte in calitate de consumatori (pe baza unei cerinte/necesitati);

II. Infrastructura informationala, definita prin mijloacele de comunicare si de transmitere a datelor si informatiilor (linii si aparate telefonice, aparate radio si TV, faxuri, telefoane celulare etc.), cu o calitate acceptabila, inclusiv un timp acceptabil de asteptare pentru o linie si cu posibilitatea de intretinere si eventuala dezvoltare a acestor mijloace;

III. Infrastructura de prelucrare si memorare a datelor/informatiilor /cunostintelor sau, pe scurt infrastructura informatica, definita prin numarul de calculatoare instalate si utilizate autonom sau in structuri de tip retea, cu evidentierea unor domenii deosebite de utilizare (administratia centrala si locala, educatie si in familie etc.) si a calculatoarelor gazda pentru Internet, cu producatorii de servicii Internet;

In analizele realizate de organizatiile economico-financiare se au in vedere si parametrii care privesc veniturile ce rezulta din utilizarea infrastructurii de comunicatii (venitul anual pentru o linie de comunicatie utilizata, precum si venitul minim de la care incepe posibilitatea de dezvoltare a unei investitii, stabilit la cca. 320 USD). In aceeasi categorie de parametri se au in vedere costurile totale (ca potential) legate de instalarea si utilizarea unei linii impreuna cu un calculator (hardware, software, intretinere, exploatare, instruire, materiale consumabile etc.), prin ceea ce se numeste costul total al posesiunii unei facilitati TIC. Investitorii au in vedere si ritmurile de crestere anuale (linii de comunicatie, telefoane celulare, calculatoare gazda in Internet etc.).

Capacitatea de a realiza produse si servicii in domeniul TIC, se exprima de obicei prin balanta import-export in domeniu, cu evidentierea componentei valoare adaugata care se obtine in tara analizata.

Tinand seama de aceste aspecte, se propune completarea indicatorului sintetic 3I cu o grupare de parametri privind aspectele economico-financiare ale productiei de bunuri si servicii bazate pe TIC:

Venituri realizate pe locuitor din produse si servicii TIC (USD):

fara import de completare

cu import de completare

venituri pe linie telefonica

Venituri la export realizate pe locuitor din produse si servicii TIC (USD):

fara import de completare

cu import de completare

Cresteri anuale (%):

aparate de telefonie mobila

calculatoare gazda Internet

Timp de asteptare pentru o linie de comunicatie (nr. ani)

In aceste conditii, se propune un indicator sintetic pentru societatea informationala (IndSI) cu 24 parametri cantitativi, grupati in patru categorii: sociala, informationala, informatica si economica (Anexa 2.1)

Bibliografie

Global IT Readiness Report 20001. An Initiative by Harvard University and World Economic Forum. https://www.cid.harvard.edv/it/.

Nations in search of an information society. The World Paper, June 1996.

Mohsen Khalit. Romania at the cutting Edge of Information Technology. The World Bank Group, May 24, 2000, Washington D.C.

Mihai Draganescu: Globalizarea si societatea informationala. Studiu pentru Grupul ESEN II - Academia Romana, Febr. 2001, Bucuresti.

Marius Guran: Infrastructura Informationala Nationala - obiectiv prioritar al Societatii Informationale ca Societate a Cunoasterii. Comunicarea la lansarea oficiala a Programului prioritar al Academiei Romane Societatea Informationala - Societate a Cunoasterii. Aula Academiei, Apr. 2001.

Marius Guran: Romania si societatea informationala globala. Analiza unor optiuni strategice. Academica, Apr. 1995

Marius Guran: Cercetarea-dezvoltarea si infrastructura informationala ca baza a dezvoltarii societatii in Romania, Revista Romana de Informatica si Automatica, Vol. 6, nr. 2, 1996.

Marius Guran: Strategies in Approaching the Global Digital Opportunity for Romania. E-COM-LINE 2000, International Conference, Sept. 2000, Bucharest.

ANEXA 1

Documente oficiale privind Societatea Informationala elaborate in perioada 1990-2001

Hotararea privind conceptia generala a informatizarii societatii romanesti (HG 490/16.07.1991).

Cartea Alba a informatizarii in Romania (Guvernul Romaniei - Comisia Nationala de Informatica, 1992).

Strategia nationala de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Partea a-II-a , Cap. B. Punctul dezirabil de sosire: Romania si societatea informationala globala. Analiza unor optiuni strategice. (Comisia de elaborare a Strategiei nationale de pregatire a aderarii Romaniei la U.E.), Snagov, iunie 1995.

Strategia nationala privind societatea informationala (Comisia Nationala de Informatica), INFO 2000/2004, august 1996.

Strategia si politica industriala a Romaniei pentru perioada 1996-2005 (Ministerul Industriilor), Bucuresti, septembrie 1996.

Strategia nationala de informatizare si implementare in ritm accelerat a societatii informationale (Guvernul Romaniei - Comisia Nationala de Informatica), Bucuresti, septembrie 1997.

Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei, (Comisia de fundamentare a "Strategiei nationale de dezvoltare economica a Romaniei". Lucrarile Subcomisiilor 2 si 10 in sectiunea B: Societatea informationala, comunicatii si tehnologia informatiei). Bucuresti, mai 2000.

Strategia Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei privind trecerea la Societatea Informationala. Bucuresti, aprilie 2001.

ANEXA 2

Prezentarea indicatorilor pe grupe

si stadii de evolutie

Grupa de indicatori privind accesul la retea

STADIUL

INDICATORUL

I

II

III

IV

Infrastructura informationala

-Acces nesatisfacator

teledensitate: sub 2 linii/100 pers.

rata telefoniei mobile: sub 0,5%

fara servicii prin cablu

-Acces nesemnificativ:

teledensitate: 2-8 linii/100 loc.

rata telefoniei mobile: 0,5- 3%

servicii prin cablu: sub 5% din gospodarii

- Acces rapid la servicii telefonice cu telefonie mobila in crestere

teledensitate: 8-40 linii/100 pers.

rata telefoniei mobile: 3-14%

servicii prin cablu: 5-10% din gospodarii

- Accesul este facil si posibil in mare masura

teledensitate: 40 linii/100 pers.

rata telefoniei mobile: peste 14%

servicii prin cablu: la peste 10% din gospodarii

Disponibilitatea Internetului pentru servicii de internet (ISP) locale

- Nu exista ISP care sa ofere conectare dial-up

- Nu exista acces public la Internet

- Nu exista posibilitatea obtinerii liniilor inchiriate sau se obtin greu

-Un ISP local serveste peste 1 milion locuitori, iar unii furnizori numai e-mail

-Acces limitat la Internet

-Nu exista competitie in oferta de conectare

-Un ISP local cu 0,5-1 milion locuitori

-Optiuni pentru servicii

-Posibilitatea conectarii dial-up in afara orelor de varf si linii inchiriate limitate

-Mai mult de 2 ISP la 1 milion de locuitori

-Diferite solutii pentru acces (tel. fixa si mobila)

-Servicii de web hosting pentru abonati

-Acces public la servicii Internet

Costul accesului la Internet

-Cost echivalent cu al convorbirilor telefonice

-Preturi ISP ridicate

-Costul convorbirilor ridicat

-Preturi ISP ridicate

-Absenta competitiei in oferta de linii dedicate

-Competitie in crestere la preturile de conectare

-Majoritatea cetatinilor se pot conecta

-Competitie in oferta de linii dedicate

-Preturi stabilite de competitie (linii si acces)

-Se ofera conectare nelimitata

Calitatea si viteza (largimea de banda) retelei

-Apar erori pe liniile telefonice (peste 100 erori la 100 de linii)

-Sustine numai serviciul de e-mail

-Apar sub 50 erori la 100 linii

-Viteze de transfer sub 9,6Kbps

-Activitati on-line reduse

-Apar sub 50 erori la 100 linii

-Viteze dial-up pana la 28,8Kbps

-Linii dedicate de 64 Kbps, accesibile

-Apar sub 10 erori la 100 linii

-Viteze dial-up pana la 56 Kbps

-Servicii cu viteze de 1,5 Mbps, disponibile

Hardware si Software

-Nu exista puncte de vanzare in interiorul comunitatii

-Preturi ridicate neaccesibile

-Produse accesibile prin intermediari, neadaptate local

-Produse TIC din import cu tendinta de dezvoltare interna

-Software adaptat local

-Piata dinamica, cu competitori en-gros si en-details

-Produse adaptate si accesibile

Suport tehnic si servicii

-Asteptare cel putin 4 ani pentru instalarea liniei principale

-Cererile de reparatii in 6 luni

-Cel putin 6 luni necesare instalarii unei linii

-Peste o luna pentru raspuns la cereri de reparatii

-Numar redus de specialisti (soft, hard, designeri de web)

-Cca o luna pentru instalarea unei linii

-O saptamana pentru raspuns la reparatii

-Numar de specialisti si o industrie in crestere

-Instalarea liniilor in zile

-Comunicatii mobile

-Reparatii rezolvate in 48 ore

-Piata competitiva, cu productie hard si soft

Grupa de indicatori privind educatia pentru si in SI

STADIUL

INDICATORUL

I

II

III

IV

Accesul scolilor la TIC

-Nu exista calculatoare in scoli

-Calculatoare in universitati (cca. 5 statii de lucru pe unitate)

-Acces limitat, fara retele

-Utilizare simpla (redactare documente, e-mail)

-Calculatoare in toate tipurile de scoli: 10-15/unitate, cu 4 studenti/calculator

-Conectare dial-up la Internet, cu acces limitat

-calculatoare independente cu biblioteca de CD-ROM

-Calculatoare in majoritatea scolilor si in clase

-Retea cu server intern de web

-Salile de clasa si laboratoarele conectate in LAN si WAN, inclusiv prin radio

-Existenta unei retele nationale pentru educatie, cu conectivitate internet peste 128 Kbps

Dezvoltarea educatiei prin TIC

-Nu se folosesc calculatoare in educatie (profesori, studenti)

-Utilizarea restrictiva, redusa, a calculatorului

-Calculatoarele existente sunt autonome

-Utilizari in aplicatii simple

-Calculatoare in toate tipurile de scoli pentru completarea metodelor traditionale

-Utilizarea numai pentru ilustrarea unor studii de caz si in aplicatii simple

-Folosirea tehnologiei web

-TIC sunt intgrate in curriculum, cu lucrari pe echipe

-Profesorii folosesc TIC in predare

Resurse umane in TIC

-Oportunitati de pregatire absente

-Oportunitati de pregatire limitate

-Oportunitati in varietate de centre publice si private

-Accesul la instruire on-line limitat

-Unele firme si organizatii ofera instruire pentru angajati

-Exista scoli pentru toate nivelurile, cu specializari in TIC

-Multe oportunitati de pregatire

-Resurse on-line si cursuri variate pentru dezvoltarea cunostintelor.

Grupa de indicatori privind populatia si organizatiile in SI

STADIUL

INDICATORUL

I

II

III

IV

Utilizatori si organizatii pe Internet

-Majoritatea populatiei nu a auzit niciodata de Internet

-Sub 0,5% din populatie foloseste Internetul in 3 luni

-Organizatii fara site web

-O parte a populatiei nu a auzit de Internet si multi nu stiu pe cineva conectat la Internet

-Sub 0,5% din populatie a folosit Internetul recent si putini sunt utilizatorii frecventi

-Unele organizatii sunt conectate si exista sub 2 domenii la 1000 locuitori

-Majoritatea populatiei a auzit de Internet, dar putini il folosesc

-Sub 10% din populatie foloseste regulat Internetul

-Nr. de domenii inregistrate, peste 2 la 1000 loc.

-Majoritatea populatiei este interesata sa foloseasca Internetul

-Peste 10% din populatie foloseste Internetul

-Nr. de domenii inregistrate, cel putin 20 la 1000 loc.

Continut relevant ce corespunde nevoilor si intereselor persoanelor/organi-

zatiilor ("content")

-Nu exista un web-site de interes local

-Putine web-site in limba locala

-Cele mai multe web-site-uri se afla in afara comunitatii

-Unele web-site sunt in limba locala sau o limba dominanta pe Internet

-Aplicatii on-line putine sau deloc

-Exista web-site actualizate rar (continut static)

-Aplicatii on-line folosite uneori

-Oportunitati de instruire pe internet

-Exista web-site cu informatie dinamica

-"Continutul" local este generat de cetatenii din toate straturile societatii

-Multe oportunitati de instruire

TIC in viata cotidiana

-Nu se folosesc TIC zilnic

-TIC folosite in mica masura in majoritatea comunitatii

-TIC sunt folosite in cele mai multe parti ale comunitatii

-TIC se folosesc frecvent, zilnic, inclusiv in aplicatii on-line

-Exista o varietate de optiuni publice sau private pentru utilizarea TIC

TIC la locul de munca

-Angajatii au acces limitat la telefon

-Comunicarea, in principal, direct sau prin posta, fara telefon/fax

-Unii angajati au acces la telefon si folosesc limitat TIC

-Putine calculatoare in retea si aplicatii on-line, cu acces limitat

-TIC se folosesc frecvent pentru cresterea eficientei

-Multe calculatoare legate in retea, iar unii angajati folosesc TIC in afaceri, cercetare si comunicare

-Folosirea eficienta a TIC zilnic

-Folosirea conectarii in retea (Internet-Extranet-Intranet)

-Cei mai multi angajati au acces la propriile calculatoare, inclusiv pentru comunicare

-Adrese e-mail si web-site ..

Grupa de indicatori privind economia si guvernarea in SI

STADIUL

INDICATORUL

I

II

III

IV

Oportunitati de angajare in domeniul TIC

-Putin sau deloc

-Exista oportunitati, dar specialistii prefera sa lucreze in alte comunitati

-Abilitatile tehnice devin o sursa de avantaj competitiv si atrag investitii si oportunitati de angajare chiar din afara comunitatii

-Exista criterii si oportunitati de angajare

-Numar mare de analisti

-TIC constituie prioritati in strategia multor organizatii

Comert electronic intre firma si consumator (B2C)

-Nu exista firme cu site web

-Tranzactiile se fac traditional

-Unele firme au site web, cu informatie statica si distribuie informatii pentru clienti la distanta

-Multe firme ofera informatii pe site web, semistatica

-Exista aplicatii de plasare a comenzilor prin retea

-Tehnologia web este integrata in sistemul de vanzari, marketing si relatii cu clientii

-Exista o promovare pentru site-uri web in reclamele din mass-media

Comertul electronic intre firme (B2B)

-Putine surse de informatii despre piata

-Tranzactiile se fac direct prin documente scrise

-Interactiunea intre firme este ineficienta si lipsita de transparenta

-Legatura cu clientii la distanta prin telefon si fax

-Unele tranzactii se fac electonic

-Utilizarea TIC in tranzactiile dintre firme, intr-un procent mic

-Utilizarea larga a TICin tranzactii

-Integrarea procesarii comenzilor si livrarilorin sisteme de tip retea

-Procentaj in crestere a utilizarii TIC in tranzactii

e-Geovernement

-Nu exista resurse guvernamentale on-line

-Contactul cu cetatenii se face prin mijloace traditionale

-Exista unele site-uri web guvernamentale, deseori cu informatie statica

-Exista site-uri web cu informatii importante

-TIC sunt folosite uneori in relatiile cu furnizorii sau contractorii

-Toate compartimentele guvernamentale afiseaza informatii importante, dinamice, pe site-uri web interactive

Productia de bunuri si servicii bazate pe TIC

-Nu exista facilitati si resurse pentru productia de bunuri si servicii bazate pe TIC

-Exista facilitati si resurse in aliante cu parteneri externi pentru realizari partiale de produse si servicii

-Exista facilitati si resurse chiar in cadrul comunitatii care folosec licente si inovarea externa (fara capacitati proprii de cercetare-dezvoltare)

-Exista facilitati si resurse, inclusiv capacitate de inovare si export in conditii competitive

Grupa de indicatori privind politicile, reglementarile si integrarea in SI

STADIUL

INDICATORUL

I

II

III

IV

Reglementarea in comunicatii (Tc)

-Nu exista planuri pentru liberalizarea sectorului Tc

-Nu exista o procedura de promovare a accesului universal la serviciile de TC

-Operator unic (de stat/privat) pentru servicii TC

-Limitari in serviciile de date sau voce

-Planuri de liberalizare in curs de formare

-Prevederile privind accesul universal nu se aplica/functioneaza

-Exista planuri de liberalizare care se implementeaza

-Exista progres in dobandirea accesului universal

-Servicii de date si voce disponibile de la furnizori in competitie

-Furnizorii de retele sunt deschisi competitiei

-Sectorul Tc este liberalizat cu reglementari care promoveaza competitia

-Competitie dinamica in telefonia mobila

-Oferta de servicii cu valoare adaugata

Reglementari legislative si economice

-Comercializarea produselor si serviciilor TIC cu restrictii si in absenta unor standarde tehnice

-Sectorul de servicii nu este deschis catre comert, cu bariere pentru TIC

-Investitiile directe straine reduse sau neexistente

-Bariere reduse dar relevante pentru comert

-Se simte o deschidere catre servicii din domeniul comertului electronic

-Investitiile straine directe permise cu restrictii

-Cometul cu produse si servicii TIC nerestrictionat

-Tarife ponderate in comertul on-line

-Incurajarea investitiilor straine directe

-Prevederi de protejare a spatiului privat al utilizatorului

-Reglementari privind drepturile de proprietate intelectuala

-Predictibilitatea mediului legislativ

-Utilizarea cartilor de credit

-Comert in servicii complet liberalizat

-Investitii straine directe incurajate fara restrictii relevante

-Risc politic redus si mediu predictibil

-Politici economice si monetare solide, in conditii de convertibilitate a monedei locale

-Protocoale de procesare a cartilor de credit si pentru transfer electronnic de fonduri

ANEXA 2.1

Indicator sintetic pentru definirea starii societatii informationale

Indicatorul sintetic, care poate defini un nivel atins intr-o tara in realizarea societatii informationale, se poate defini prin 24 variabile, grupate in patru categorii:

I.          Categoria social-educationala:

Incadrarea in scoli medii/licee (%)

Incadrarea in scoli postliceale (%)

Cititori de ziare si carti (nr./1000 loc.)

Libertatea presei si de exprimare

Respectarea drepturilor omului

II.        Categoria informationala (infrastructura informationala)

Linii telefonice (nr./1000 loc.)

Calitatea liniilor telefonice (nr. erori/100 linii/an)

Posesori de aparate radio (nr./1000 loc.)

Posesori de aparate TV (nr./1000 loc)

Posesori aparate fax (nr./100 loc.)

Telefoane celulare (nr./100 loc.)

Televiziune prin cablu/satelit (nr. ab./1000 loc.)

III.     Categoria informatica (infrastructura de prelucrare si memorare automata a datelor, informatiilor si cunostinselor)

PC-uri instalate (nr./1000 loc.)

PC-uri instalate la domiciliu (nr./100 familii)

PC-uri instalate in institutii guvernamentale (nr.)

PC-uri in sistemul educational (nr./elev/student/cadru didactic)

PC-uri instalate in retele (%)

Software/hardware (valoare totala software/nr. sisteme instalate)

Realizatori de servicii Internet-ISP (nr.)

"Calculatoare gazda" Internet (nr./1000 loc.)

IV.           Categoria economica

Venituri realizate din produse si servicii -TIC (USD)

Venituri realizate prin export de produse si servicii TIC (USD):

fara import de completare

cu import de completare

Cresteri anuale (%):

aparate de telefonie mobila

calculatoare gazda in Internet

Venitul anual pe linie telefonica instalata (USD) si timpul de asteptare la instalarea unei linii (ani).

Prin acordarea unui punctaj pentru fiecare variabila si a unei ponderi pentru fiecare categorie, se poate realiza un mix care exprima cantitativ starea societatii informationale la nivel national. Ponderile si punctajul asociat trebuie sa corespunda unor norme internationale (de ex. UE si WB).



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1899
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved