Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


Crearea unei baze de date

fox pro

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Adaugari, actualizari si stergeri intr-o baza de date
Afisarea si editarea unor ferestre in baza de date
Comenzi de tip SET
Lansarea in executie a VFP
Functiile meniului principal ale Visual FoxPro
Consideratii generale asupra limbajului
Functia meniu Edit si Format a Visual FoxPro
Stergerea datelor dintr-o baza de date
Modelul relational al BD
STRUCTURI REPETITIVE


Crearea unei baze de date

CREATE




sintaxa: CREATE [<fisier> | ?]

efect: creeaza o noua baza de date. Sunt disponibili urmatorii parametri:

<fisier> : pentru a preciza numele bazei de date pe care dorim sa o cream; extensia .DBF este adaugata implicit. Daca dorim sa cream baza de date pe alta unitate de disc si eventual in alt subdirector decat cel utilizat implicit de FOXPRO in acest scop, acestea vor trebui precizate explicit in comanda de creare, inainte de numele bazei de date.

: Daca nu precizam de la inceput numele bazei de date, sau daca folosim semnul intrebarii (?), este activata o fereastra speciala in care ni se cere sa introducem numele bazei de date; pentru a memora acest nume si a declansa crearea bazei de date, trebuie sa activam butonul <<OK>> cu ajutorul tastelor <TAB> sau <ENTER>. In Visual FOXPRO, fereastra care apare are aspectul din Figura 6.4.

Figura 6.4. Fereastra de selectare a numelui bazei de date (de tip “Create”)

 

Numele bazei de date pe care dorim sa o cream se introduce in campul cu eticheta “Enter Table”, formatul de fisier in care se salveaza baza de date fiind precizat apoi in campul cu eticheta “Save as type”; optiunea implicita (si care va fi lasata nemodificata) este “Table/DBF”, asa cum se observa in Figura 6.4. Pentru crearea efectiva a fisierului cu parametrii specificati, se va activa butonul “Save”.

Dupa ce am indicat un nume pentru baze de date, va trebui sa indicam structura bazei de date, dand informatii despre fiecare camp, si anume:

numele campului – in sectiunea Name;

tipul campului – in sectiunea Type;

marimea campului – in sectiunea Width;

numarul de zecimale, daca este cazul – in sectiunea Dec

din ecranul „Table Designer” (Figura 6.5).

In Visual FOXPRO, fereastra de introducere a acestor informatii are aspectul:

Figura 6.5. Fereastra de definire a structurii unei baze de date (de tip “Table Designer”)

 

Sunt disponibile mai multe tipuri de date. De asemeni, exista doua butoane etichetate “Insert” si “Delete”, care sunt utile pentru introducerea unui camp nou intr-o anumita pozitie in baza de date, si respectiv pentru stergerea unui camp selectat anterior.

Dupa ce aceste informatii sunt introduse, se apasa tasta <ENTER> (in Visual FOXPRO se activeaza butonul “OK”). In acest mod primul pas este incheiat, si urmeaza realizarea celui de al doilea: suntem intrebati daca dorim sa introducem acum inregistrari in baza de date, sau nu.

Alegand optiunea “Yes”, se deschide o noua fereastra pe ecran, prin intermediul careia putem adauga inregistrari in baza de date. Fiecare camp va fi completat cu informatiile necesare; activarea altui camp sau a altei inregistrari se face cu ajutorul tastei <ENTER>. Daca se alege optiunea „No”, baza de date creata se inchide automat. Prin urmare, pentru a o modifica ulterior, ea va trebui mai intai deschisa, cu o alta comanda.

Exemplu: Sa presupunem ca dorim sa cream o baza de date care sa contina un set minimal de informatii necesare la inregistrarea unui pacient la internarea in spital. Fisele de internare reale sunt mai ample, insa un set minimal de informatii necesare ar fi: codul numeric personal (CNP) – ca modalitate de identificare in mod unic a fiecarei persoane, numele si prenumele pacientului, sexul, greutatea, inaltimea, data nasterii, domiciliul – judet, localitate, adresa completa, telefon, ocupatie, loc de munca, diagnostic de trimitere. Pentru codificarea acestor informatii, trebuie avut in vedere urmatorul principiu: desi ar putea parea mai direct sa codificam datele sub forma de siruri de caractere, intotdeauna cand este posibil trebuie sa preferam codificarea numerica, deoarece numai astfel baza de date va putea fi supusa ulterior unor analize statistice, folosind programe specializate. Astfel:

campul SEX va fi definit de tip Numeric, pe o singura cifra, cu doua valori posibile: 1 – masculin, 2 – feminin;



campul GREUTATE va fi de tip Numeric, pe 6 cifre, dintre care 2 la partea zecimala – pentru a putea exprima greutatea in kilograme, cu fractiuni pe doua cifre;

campul INALTIME va fi de tip Numeric, pe 3 cifre, pentru a putea exprima inaltimea in centimetri;

campul OCUPATIE va fi definit tot de tip Numeric, fiecare ocupatie primind un cod numeric care va fi introdus aici;

campul corespunzator diagnosticului de trimitere va fi definit tot de tip Numeric, fiecare diagnostic fiind codificat conform normelor internationale de codificare, etc.

Baza de date corespunzatoare (PERS.DBF) va avea urmatoarea structura:

CNP N (Numeric) 13

NUME_PREN C (Character) 35

SEX N (Numeric) 1

GREUTATE N (Numeric) 6 2

INALTIME N (Numeric) 3

DATA_N D (Date) 8

DOM_JUD C (Character) 2

DOM_LOC C (Character) 15

DOM_ADR C (Character) 20

TELEFON C (Character) 10

OCUPATIE N (Numeric) 3

LOC_MNC C (Character) 10

DIAG_TRIM N (Numeric) 3

Este necesara apoi crearea unei a doua baze de date, care sa contina informatii mai detaliate despre pacientul internat, legate de diagnosticul acestuia; pe fisele de observatie standard se introduc urmatoarele date: diagnostic la 72 ore, diagnostic la externare (diagnostic principal, boli concomitente), starea de externare (vindecat, ameliorat, stationar, agravat sau decedat), diagnostic anatomo-patologic: motivele internarii, anamneza, istoricul bolii, examen clinic general, examen oncologic, alte examene de specialitate, investigatii de laborator, examene radiologice, interventii chirurgicale, examen anatomo-patologic, epicriza si recomandari la externare.

Fiecare pacient va fi identificat in aceasta baza de date prin codul sau numeric personal. Se vor folosi de asemeni codificarile numerice, fiecare element de pe fisa de observatie fiind detaliat si descris in amanuntime. In acest punct intervine conceptul de baze de date relationale; astfel pentru fiecare diagnostic in parte, vor fi create baze de date cu descrierea detaliata a elementelor caracteristice: motivele internarii, anamneza; fiecare categorie de examinari va fi de asemeni detaliata, etc. Astfel, daca pentru un pacient s-a identificat diagnosticul 1, la completarea motivelor internarii se va activa automat baza de date cu lista tuturor motivelor de internare specifice diagnosticului 1 – codificate de asemeni numeric, pe o cifra, cu semnificatia: 1 – cauza respectiva a fost prezenta si 0 – pacientul nu a prezentat cauza respectiva de internare. Analog, pentru diagnosticul 1 se activeaza baza de date specifica pentru anamneza, pentru istoricul bolii si pentru examenele clinice recomandate. Apoi, pentru fiecare examen clinic in parte se vor activa pentru a fi completate bazele de date cu elementele acestuia – codificate tot prin campuri numerice, in care se vor trece valorile analizelor, sau 1 – daca analiza a iesit pozitiva, respectiv 0 – daca analiza a fost negativa.

Acolo unde gradul de nedefinire al informatiei este foarte mare, si nu este posibila rafinarea si codificarea numerica a ei, se vor folosi campuri de tip Memo – cu observatia ca datele introduse in aceste campuri nu vor putea fi corelate ulterior cu celelalte date, pentru a se determina posibilele dependente intre ele.

In practica, crearea unei baze de date de acest tip este mult mai complexa, dar, pentru exemplificare, vom considera numai un exemplu relativ simplu: baza de date INFORM.DBF, cu urmatoarea structura:

CNP N (Numeric) 13



DIAG_72 M (Memo) 4

(pentru descrierea diagnosticului la 72 de ore)

DIAG_EXT M (Memo) 4

(pentru descrierea diagnosticului la externare si a bolilor concomitente)

STARE_EXT N (Numeric) 1

(starea la externare: se va completa cu

1 – vindecat,

2 – ameliorat,

3 – stationar,

4 – agravat,

5 – decedat)

MOTIV1 N (Numeric) 1

(motivul de internare 1 – de exemplu “cefalee”: se va completa cu

0 – nu a fost identificat;

1 – a fost identificat)

MOTIV2 N (Numeric) 1

(motivul de internare 2 – de exemplu “febra”: se va completa identic)

MOTIV3 N (Numeric) 1

(motivul de internare 3 – de exemplu “dureri abdominale”: se va completa identic), etc.

Analog se detaliaza si anamneza; istoricul bolii ar putea fi descris intr-un camp de tip Memo:

ISTORIC_B M (Memo) 4

Fiecare categorie de examene propuse va fi apoi detaliata riguros; vom exemplifica numai cu o sectiune – investigatii de laborator, in care vom memora o parte dintre rezultatele analizelor de sange:

TA_SIST N (Numeric) 2

TA_DIAST N (Numeric) 2

PULS N (Numeric) 3

ERITROCITE N (Numeric) 5

HB N (Numeric) 5 2

HT N (Numeric) 5 2

LEUCOCITE N (Numeric) 5

VSH N (Numeric) 5 2

TGP N (Numeric) 5

TGO N (Numeric) 5

GLICEMIE N (Numeric) 5 2

UREE N (Numeric) 5

De asemeni, daca este cazul, tratamentul prescris pacientului se detaliaza in acelasi mod.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 683
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site