Retele de calculatoare - LAN, MAN, WAN

Retele de calculatoare

Ce este o retea?

O retea este un grup de calculatoare autonome, interconectate, care pot comunica intre ele (cu scopul de a putea schimba informatii) si care folosesc in comun o serie de resurse, atat hard cat si soft (de exemplu: hard-discuri, aplicatii (programe), structuri de date sau imprimante).

In functie de destinatia retelelor si de informatiile vehiculate prin ele, acestea se pot grupa in doua tipuri:

retele de intreprindere (pentru firme companii, etc.);

retele pentru persoane particulare utilizate pentru:

comunicatii la distanta;

accesul la informatii la distanta;

divertisment interactiv.

In functie de scara la care opereaza reteaua, exista trei tipuri principale de retele de calculatoare:

retele locale (Local Area Network - LAN);

retele metropolitane (Metropolitan Area Network - MAN);

retele de larga intindere (Wide Area Network - WAN).

LAN

O retea LAN se refera la o combinatie de calculatoare si medii de transmisie relativ mica. In mod normal LAN-urile nu depasesc zeci de kilometri si tind sa utilizeze numai un singur tip de mediu de transmisie. Acest mediu de transmisie este in general in proprietatea detinatorului retelei LAN. De obicei o retea LAN este continuta in intregime intr-o cladire sau intr-un campus.

MAN

Reprezinta o retea mai mare decat o retea LAN. In mod normal ea acopera aria unui oras (zeci - sute de kilometri). De cele mai multe ori o astfel de retea foloseste tipuri diverse de componente hardware si diferite tipuri de medii de transmisie. De obicei proprietarul retelei inchiriaza servicii (mediu de transmisie) de la o alta firma care de multe ori poate fi un operator local de comunicatii.

WAN

Orice retea mai mare decat o retea MAN poate fi considerata WAN. O retea WAN interconecteaza o serie de retele LAN despartite de distante ce pot atinge zeci de mii de kilometri. O astfel de retea se bazeaza pe infrastructura oferita de firme ce ofera servicii internationale de transport de date.

La randul lor aceste retele WAN se impart in doua categorii importante:

Retele de intreprindere - care conecteaza toate retelele LAN ale unei singure organizatii, de obicei una foarte mare, cu filiale in mai multe tari.

Retele globale (GAN-Global Area Network) retele ce conecteaza LAN-uri ale mai multor organizatii, din mai multe tari. O retea de acest tip este Internet-ul.

Retelele de calculatoare au urmatoarele componente hardware de baza:

unul sau mai multe servere (calculatoare de viteza mare, cu capacitate de memorare mare, care deservesc intreaga retea);

statii de lucru;

dispozitive periferice (de exemplu: imprimante);

placi de retea / modem-uri;

medii de comunicatie (de exemplu: cabluri).

Placa de retea

Placa de retea inglobata pe placa de baza

Adaptor de comunicatie

Fiecare statie de lucru si fiecare server (chiar si unele dispozitive periferice, cum ar fi unele tipuri de imprimante), trebuie sa contina cel putin un dispozitiv (o placa de retea sau un modem) prin care sa se realizeze conectarea la retea prin intermediul mediului de transmisie.

Server

Un server este un calculator care furnizeaza resurse si servicii in retea pentru clientii (de ex. statii de lucru) care au acces la resurse sau solicita serviciile serverului. Server-ele pot asigura gestiunea resurselor si a serviciilor din retea datorita sistemului de operare pe care-l ruleaza, numit sistem de operare in retea.

Client

Un client este orice dispozitiv, de exemplu un calculator, o imprimanta sau un alt server, care cere resurse sau servicii de la server. Cei mai raspanditi clienti sunt statiile de lucru.

Statia de lucru (workstation

O statie de lucru este in mod tipic un calculator care poate functiona si independent de retea. Acest calculator realizeaza propriile activitati de procesare si isi poate gestiona propriile programe si fisiere de date. O astfel de statie de lucru se conecteaza la retea pentru a beneficia de avantajele accesului la resursele extinse din retea, de administrare centralizata si de sistemele de securitate ale retelei.

Statiile de lucru sunt calculatoarele la care cei mai multi utilizatori isi realizeaza sarcinile zilnice precum editarea si procesarea textelor, introducerea datelor, "navigarea" in reteaua locala sau in Internet,  etc..

Placi de retea

O placa de retea este o placa cu circuite specializate instalata in fiecare calculator pentru a permite server-elor si statiilor de lucru comunicarea intre ele. Reprezinta dispozitivul care asigura formarea si transmiterea "pachetelor de date" de la calculatorul care o contine catre retea si de asemenea receptionarea pachetelor care ii sunt adresate.

Modem-uri

Un modem este un dispozitiv care face posibila comunicarea intre calculatoare prin intermediul retelei telefonice. Pot de asemeni sa serveasca drept mijloc de comunicatie intre retele, sau mijloc de conectare a unei retele locale cu alte retele exterioare.

Pentru a se putea transmite semnalele digitale obtinute de la un calculator, prin intermediul liniilor telefonice obisnuite, prin care transmisia se face analog, este nevoie de transformarea semnalelor digitale in semnale analogice pe baza procedeului de modulare. Aceasta transformare se realizeaza cu ajutorul modem-urilor. De fapt denumirea lor vine chiar de la acest proces (Modulare / DEModulare), ele fiind in ultima instanta niste convertoare de semnale digitale in semnale analogice si invers.

Mediul de comunicatie

Mediul de comunicatie este legatura dintre dispozitivele din retea, legatura ce permite comunicatia intre servere si statiile de lucru. Aceasta legatura se poate realiza prin intermediul mediilor cu fir sau a mediilor fara fir.

Mediile de comunicatie cu fir includ cablul coaxial (similar celui folosit in televiziune), cablul torsadat (asemanator celui telefonic) si cablurile de fibra optica.

Comunicatia prin medii fara fir se realizeaza in general prin intermediul undelor de diverse frecvente propagate in spatiul atmosferic. Mediile de transmisie nu pot garanta ca entitatile interconectate 'inteleg' mesajele, ci doar asigura o cale de livrare a acestor mesaje.

Resurse in retea

O resursa in retea este 'ceva' care poate fi utilizat in comun de catre clienti. Pot fi resurse fizice (imprimante, modem-uri, discuri etc.) sau resurse logice (servicii, aplicatii, structuri de date etc.).

Servicii in retea

Notiunea de serviciu in retea este legata de notiunea de resursa in retea. Un serviciu in retea este un sistem sau o metoda utilizata pentru oferirea unei resurse. De exemplu accesul la imprimantele din retea se face prin intermediul serviciului de tiparire in retea.

Categorii de servicii in retea:

servicii de securitate - destinate reglementarii accesului la resurse pe baza de identitate si de drepturi;

servicii de acces la resursele de stocare a informatiilor din retea - accesul la spatiul de stocare pe discurile server-elor si uneori chiar al statiilor de lucru;

servicii de tiparire in retea - accesul la imprimantele partajate in retea;

servicii de acces la aplicatii - utilizarea aplicatiilor localizate pe server-e;

servicii de back-up - sisteme de prevenire a dezastrelor si recuperare a informatiilor in astfel de situatii.

Sintetic vorbind in procesul de realizare a unei retele de calculatoare intervin trei elemente esentiale. Aceste elemente sunt:

ceva de partajat - necesitatea realizarii unei retele apare atunci cand potentialii participanti la retea doresc sa foloseasca in comun unele resurse precum imprimante, spatiu de stocare pentru informatii, sisteme de securitate, aplicatii.

mediul de comunicatie - pentru realizarea comunicatiei e nevoie de un mediu prin care sa se transmita semnalele.

un limbaj comun - pentru ca participantii la comunicatie sa se inteleaga intre ei este necesar ca ei sa utilizeze aceleasi reguli de comunicatie, practic sa vorbeasca aceeasi limba.

Indiferent de modelul ales, intr-o retea exista trei elemente esentiale care o definesc:

cel putin doua entitati care sa doreasca sa partajeze ceva;

o metoda sau o cale de comunicatie intre cele doua entitati;

reguli de comunicatie in asa fel incat cele doua entitati sa se inteleaga.

Elemente de partajat - Servicii in retea

Serviciile in retea sunt furnizate de diverse combinatii de hardware si software. Aceste servicii necesita date, resurse de intrare/iesire, putere de procesare. Calculatoarele care fac parte dintr-o retea pot partaja:

date;

mesaje;

documente;

imagini (grafice/video), sunete;

imprimante;

aparate FAX;

modem-uri;

alte resurse.

In raport cu serviciile, participantii la retea se impart in furnizori de servicii si clienti ai serviciilor. In raport cu pozitia lor fata de serviciile partajate, participantii la retea se impart in urmatoarele categorii:

servere (servers);

clienti (clients);

egali (peers).

Aceste entitati sunt diferentiate dupa operatiunile ce le sunt permise in retea:

serverele pot sa furnizeze servicii;

clientii acceseaza serviciile oferite de altii;

egalii (peers) pot sa ofere si sa acceseze servicii in egala masura, in mod concurent.

INTERNET

Sistemul de adresare Internet reprezinta, la cel mai performant nivel o aplicatie distribuita pe calculatoare raspandite in toata lumea. Solutia centralizata a adresarii ar presupune existenta unui server mamut, care sa gestioneze o imensa baza de date. Aceasta solutie nu se implementeaza in practica datorita greutatii in pastrarea si modificarea unei baze de date de o asemenea dimensiune. S-a ales solutia distribuita.

Cine administreaza Internetul? Aparent Internet este o retea descentralizata; nu exista un organism fix care sa fixeze regulile de comunicare in retea. Exista totusi o serie de organizatii care pe baza de voluntariat asigura un anumit grad de coordonare:

-     ISOC (Internet SOCiety) = promoveaza schimbul global de informatii prin intermediul Internet;

-     INTERNIC (Network Information Center) = este autoritatea centrala care distribuie grupele de adrese Internet pentru retelele de calculatoare raspandite pe glob si care doresc sa fie integrate in Internet;

-     IETF (Internet Engineering Task Force). Membrii acesteia se intalnesc periodic pentru a discuta probleme de natura operationala pe termen scurt. Atunci cand se prezinta o problema se formeaza un grup de lucru care o cerceteaza exclusiv si  cauta solutii cat mai performante.

In comunicatiile actuale, specificarea unei adrese in Internet se poate face in 2 moduri

1.   specificare prin siruri de numere=specificare numerica = adresa IP (pachetele IP au in interiorul lor aceste nr.);

2.   specificare prin nume sau succesiune de nume=specificare de domenii = adrese Internet (majoritatea serviciilor Internet solicita adresele prezentate in aceasta forma);

Care sunt cele mai utilizate Servicii Internet ?

Cele mai importante Servicii Internet, atat din punct de vedere al informatiei cat si al comunicarii sunt WWW (World  Wide Web) - sau simplu: Web si E-mail (Electronic mail).

Numele calculatoarelor conectate la Internet sunt stocate in baze de date distribuite si organizate ierarhic. In aceste baze de date exista  domenii organizationale diferite cu nume semnificative:

In afara de domenii organizationale exista domenii geografice. Daca domeniul este in afara Statelor Unite, el include un cod (din doua litere) care arata tara careia ii apartine. Fiecare tara are cate un cod, astfel incat privind la numele unui calculator putem afla unde anume se afla.

Cateva coduri mai comune:

Ce este WWW ?

WWW a fost "inventat" in anul 1989 de Tim Berners-Lee pentru a oferi o metoda de transfer in Internet a tuturor tipurilor de informatii (text, multimedia, etc.).

World Wide Web este serviciul Internet cel mai folosit, datorita modului simplu si atractiv in care se acceseaza informatiile. Cele mai utilizate prescurtari ale acestui serviciu sunt WWW si Web.

Utilizatorii Web-ului pot obtine informatii din cele mai diverse folosind accesul la Internet de la birou, de acasa sau de la Internet Caffe. Studentii pot regasi proiecte de cercetare, profesorii pot localiza resurse noi de documentatii, administratorii de retele au posibilitatea de a-si actualiza aplicatiile. Alti utilizatori isi pot regasi destinatii de vacanta, stiri, sport, muzica si multe, multe altele.

Cum ne conectam la Internet?

Daca dorim sa conectam PC-ul nostru de acasa (sau in anumite situatii chiar si de la birou) va trebui sa avem un echipament numit modem Acesta este responsabil de conectarea calculatorului nostru la linia telefonica. Concret, un modem face "traducerea" datelor din formatul digital (specific calculatoarelor) in formatul analogic (specific liniilor telefonice traditionale, chiar si in sistemul centralelor digitale). Odata aceasta problema rezolvata putem sa apelam la serviciile unui "intermediar" intre noi si Internet. Acesta este ISP (Internet Service Provider/Furnizor de servicii Internet). Furnizorii de servicii Internet sunt niste companii zonale, care ofera acces la propria retea, iar aceasta, la randul ei, va conecteaza la Internet. In fiecare resedinta de judet si in majoritatea

oraselor din tara sunt una sau mai multe societati comerciale care ofera asemenea servicii si care la randul lor sunt conectate la companiile zonale.

Furnizorii de Servicii Internet pot oferi variante de conectare la Internet prin: 

1.   conexiunea dial-up (prin utilizarea linei telefonice traditionale)

2.   linie inchiriata

3.   CATV (sistemul de televiziune prin cablu)

4.   modem radio

5.   altele. 

Ce ati invatat in acest capitol?

Ce este o retea de calculatoare si principalele tipuri de retele:

Care sunt componentele hardware de baza ale unei retele de calculatoare.

Ce este un server si ce este un client in retea.

Ce este o statie de lucru.

Ce este o placa de retea si ce este un modem.

Ce este mediul de comunicatie (cabluri, echipamente pentru transmisie radio si alte echipamente de comunicatie).

Ce sunt resursele (ex. imprimanta, fax, etc.) si serviciile in retea (ex. serviciu de tiparire in retea).

Ce este si cine "administreaza" Internet-ul.

Care sunt cele mai utilizate servicii Internet ex. WWW, E-mail, etc.

Ce este WWW.

Cum ne conectam la Internet de acasa sau de la birou.

1.7. Probleme de securitate implicate de utilizarea tehnologiilor informatice

1.7.1.  Securitatea datelor

Atunci cand se lucreaza cu date confidentiale sau secrete, securitatea acestora devine un element fundamental. De aceea persoanele, care prin natura functiilor pe care le ocupa ajung in contact cu aceste date, trebuie sa fie instruite asupra modului in care trebuie manipulate aceste date, pentru a nu aduce atingere intereselor firmei prin publicarea lor neintentionata. De aceea, managementul unei firme sau organizatii trebuie, printre altele, sa defineasca si cadrul in care se utilizeaza datele secrete ale firmei, precum si o serie de politici de asigurare a securitatii datelor.

1.7.2.  Metode de asigurare a securitatii datelor

Cand este vorba de calculatoare, exista diferite modalitati de protejare a datelor. Cateva dintre acestea sunt:

restrictionarea accesului fizic la calculator (incinte inchise, utilizarea cheilor);

restrictionarea accesului logic la date printr-un sistem de drepturi si de parole specific fiecarui utilizator;

protejarea serverelor si statiilor prin  firewall, atunci cand este vorba despre lucrul in retea;

copierea sistematica a datelor cu care se lucreaza;

criptarea fisierelor importante;

utilizarea sistematica a programelor anti-virus.

Comentand pe scurt cele spuse mai sus, trebuie remarcat faptul ca parolele se vor stabili astfel incat sa nu fie usor de ghicit de catre persoanele rau intentionate. De asemenea, din practica s-a observat ca este valabila ideea acordarii de drepturi utilizatorilor in functie de locul pe care il ocupa in structura organizatorica a firmei. Aceasta inseamna, in esenta, faptul ca un utilizator de pe un nivel ierarhic dat va avea mai putine drepturi decat un utilizator de pe un nivel ierarhic superior.

In ciuda eforturilor pe care le fac multe institutii pentru securizarea datelor, periodic apar situatii de strapungere a barierelor de securitate, de catre persoane rau intentionate, care au abilitati deosebite in utilizarea inteligenta a calculatoarelor. De aceea, vigilenta fata de un posibil atac, din afara sau din interior, trebuie sa fie o constanta pe lista preocuparilor managementului unei institutii sau firme.

1.7.3. La ce foloseste un back-up

In cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica este posibil ca datele prelucrate si nesalvate sa se piarda. Dupa cum am mentionat deja, pentru evitarea unor astfel de situatii se recomanda folosirea unor sisteme de alimentare UPS, ce asigura o continuitate limitata a functionarii calculatorului, timp in care se pot salva datele si se poate opri in mod normal calculatorul. Acest interval este de 10-30 minute si depinde de consumul calculatorului si de puterea UPS-ului.

Pentru un spor de siguranta in protejarea acestor date se recomanda, de asemenea, efectuarea de copii (back-up) ale datelor importante pe unul dintre tipurile de medii de stocare mentionate in paragrafele anterioare. Se mai obisnuieste si efectuarea de back-up-uri ale sistemului, care semnifica copierea fisierelor de pe dispozitivul de stocare al sistemului (hard disc, de regula), in ideea de a avea

copii in caz de defectare a acestuia. Copierea poate fi facuta saptamanal, zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi, in functie de importanta si dinamica datelor respective.

         Exista aplicatii deosebit de sensibile la siguranta in functionare, ca de exemplu: sistemele informatice care monitorizeaza functionarea centralelor nucleare, sistemele informatice, care dirijeaza evolutia unui vehicul spatial, sistemele informatice pentru controlul traficului aerian, etc. In cazul acestora, masurile de siguranta sunt amplificate prin mentinerea on line a unor copii ale sistemului de fisiere al aplicatiei in cauza sau dublarea configuratiei hard care urmareste procesul (in cazul in care o configuratie cade, cealalta va prelua singura responsabilitatea urmaririi procesului, pana la eliminarea defectiunii).

Ce se poate intampla in cazul pierderii laptop-urilor, PDA-urilor sau telefoanelor mobile

         In zilele noastre se pot pierde date importante si in cazul in care sunt pierdute sau furate un laptop, un PDA sau telefonul mobil. Intr-o astfel de situatie se pot instraina numere de telefon importante, agendele cu adresele persoanelor cu care perdantul intretine relatii de afaceri, de exemplu, sau chiar fisiere importante.

         De aceea, sunt necesare copii ale acestor tipuri de informatii si pe alte suporturi, copii pastrate in asa fel incat sa nu fie expuse degradarilor fizice sau curiozitatii interesate a unor persoane.

1.7.4.  Notiuni generale despre virusii calculatoarelor

         Virusii calculatoarelor sunt, in fapt, programe create de oameni cu scopul de a provoca disfunctii in procesul de utilizare a calculatoarelor. Pe langa capacitatea de a provoca aceste disfunctii (care merg de la ingreunarea functionarii unui calculator pana la aducerea acestuia in starea in care nu mai poate fi utilizat), virusii mai au si capacitatea de a se replica (clona) cu mare rapiditate. La fel cum se intampla in cazul organismelor vii bolnave, virusii calculatoarelor pot provoca "infectarea" unui calculator, folosindu-se in acest scop de capacitatea lor de a folosi alte programe executabile sau sectorul de boot al sistemului (care contine un program care lanseaza incarcarea si activarea sistemului de operare), ca rampa de incarcare in memorie, cu scopul de a infecta toate programele incarcate in memorie ulterior. Virusii pot provoca: anomalii in functionarea programelor utilizator, anomalii in functionarea sistemului de operare, distrugeri de fisiere, alterarea de documente sau baze de date, etc..

De unde "luam" virusii? Cum luptam impotriva lor?

         Virusii pot ajunge intr-un calculator de pe dischete, CD-uri, alte dispozitive de stocare, care pot contine programe deja virusate si care asteapta sa fie activate pentru a-si incepe activitatea distructiva pentru care au fost creati. O alta modalitate importanta de raspandire a virusilor o reprezinta aducerea programelor sau documentelor din  Internet in urma unei operatii de descarcare (download). In toate aceste cazuri este recomandat ca sistemul sa fie prevazut cu un program antivirus, a carui menire este de a detecta programele sau documentele virusate, atentionand utilizatorul de prezenta lor si lasandu-l pe acesta sa decida intr-o astfel de situatie (distrugerea programului sau documentului descarcat si virusat, dezinfectarea programului sau documentului, atunci cand programul antivirus este capabil sa faca acest lucru).

         Asadar, pentru a evita anumiti virusi sau pentru a scapa de acestia se recomanda:

instalarea unui program antivirus eficient si cat mai recent, cu ajutorul caruia se pot depista si elimina tentativele de virusare, accidentala sau premeditata;

procurarea sistematica a ultimei versiuni a programului antivirus pentru a  avea speranta unei protectii cat mai bune impotriva virusilor;

scanarea sistematica utilizand programul antivirus, a fisierelor sistemului, a dischetelor cu provenienta dubioasa si a fisierelor primite prin e-mail, etc.;

evitarea executarii programelor necunoscute; pagubele pe care le pot provoca astfel de exercitii pot fi incalculabile.

Ce este de fapt operatia de devirusare?

Prin devirusarea unui calculator sau a unui fisier se intelege operatia de eliminare a virusilor. Operatia de devirusare se face in doi pasi: mai intai are loc detectarea  virusilor, apoi, in functie si de decizia utilizatorului, se procedeaza la eliminarea virusului sau daca aceasta operatie nu este posibila, la eliminarea fisierelor infectate, pur si simplu.

         Sa nu uitam ca puterea unui program antivirus scade pe masura ce trece timpul, deoarece pentru a fi capabil sa recunoasca virusi noi, trebuie sa fie 'informat' asupra semnaturilor (informatii care identifica aceste programe de virusare) lor, lucru care se realizeaza prin actualizarea periodica a listei de semnaturi, conform protocolului stabilit de producatorul antivirusului.

Ce ati invatat in acest capitol?

O enumerare a catorva metode de asigurare a securitatii datelor.

Ce este si la ce foloseste un back-up.

Cateva notiuni despre virusii calculatoarelor si despre devirusare.

L3

1.5. Posibilitati de utilizare a PC-urilor

1.5.1. PC-ul, instrument care creste performanta oricarei activitati

         Derularea celor mai multe activitati in zilele noastre depinde  in mare masura de calitatea logisticii informationale pe care se bazeaza activitatea. Activitatile de rutina ca si deciziile pe care managementul trebuie sa le ia pentru a mentine un trend ascendent al performantei, depind de calitatea informatiilor cu care se lucreaza. Omul poate apela la calculator care este util  prin viteza si fidelitatea cu care lucreaza daca este programat corespunzator. Inca exista multe activitati cu caracter creativ in care calculatorul nu se poate implica. Totul va depinde, in aceasta privinta, de capacitatea omului de a transfera cat mai multe dintre abilitatile lui calculatoarelor, prin intermediul unor aplicatii din ce in ce mai sofisticate.

          Activitatile in care utilizarea calculatoarelor este o solutie curenta sunt:

administratia publica,

acces la baze de date cu informatii legislative,

evidenta personalului,

evidenta financiar-contabila,

evidenta productiei,

tehnoredactare, grafica, proiectare asistata,

fundamentarea si asistarea deciziilor in diverse domenii de activitate,

simularea unor planuri de afaceri,

simularea unor  experimente distructive,

asistarea procedurii de diagnostic in medicina,

conducerea activitatii unor centrale nucleare,

conducerea unor programe spatiale,

cercetare,

dirijarea traficului aerian, maritim si terestru,

rezervarea si gestionarea resurselor,

operatii bancare,

comert electronic,

posta electronica,

arhivarea electronica a documentelor,

instruire asistata de calculator, teleinvatare,

telelucru

managementul clientilor si furnizorilor,

planificarea si managementul asistat al proiectelor,

licitatii si tranzactii electronice,

etc.

1.5.2. Performantele unui  PC

Asa dupa cum stiti deja un sistem de calcul se compune din hardware si software. Prin urmare performantele sale depind de aceste doua componente. Din punct de vedere hardware performantele unui calculator depind de:

Frecventa de lucru a microprocesorului (care determina viteza)

Marimea memoriei interne

Viteza de transmitere a datelor si a comenzilor  pe magistrala de date

Dimensiunea hard disk-ului.

Ce trebuie avut in vedere la cumpararea unui calculator?

Dotarea corecta a unui PC depinde de ceea ce dorim sa facem cu calculatorul. Daca intentionam sa-l folosim numai pe post de "masina de scris" atunci poate fi un PC cu performante mai slabe. Daca dorim sa-l utilizam pentru prelucrarea imaginilor, pentru aplicatii multimedia, atunci avem nevoie de

dotari cu performante sporite - procesor cu viteza mai mare, memorie interna incepand cu 128 MB, hard disk eventual de 60 GB sau mai mare, unitate de CD, placa grafica cu memorie cat mai mare, etc.

Calitatea informatiei se refera la precizia, prospetimea, modul de structurare si prezentare, lizibilitatea, etc. elementelor care o definesc

1.6. Probleme de mediu si riscuri implicate de utilizarea tehnologiilor informatice

1.6.1.  Mediul de lucru ergonomic

Aceasta cerinta se refera la acele elemente care duc la crearea unui mediu sanatos, comod si placut de lucru, si anume:

asezarea monitorului la distanta optima si o pozitionare adecvata a lui pentru a evita afectarea ochilor; utilizarea eventual a ecranelor de protectie;

pozitionarea adecvata a mouse-ului si tastaturii; utilizarea eventual a tastaturii ergonomice ce permite o pozitionare corecta a mainilor;

asezarea talpilor picioarelor pe podea sau pe un suport stabil;

utilizarea unei suprafete de lucru stabile;

utilizarea unor scaune ergonomice, reglabile, dotate cu un spatar comod, confortabil;

pozitie comoda pentru genunchi coapse si maini fata de birou;

luminozitate corecta a incaperii; neacceptarea reflectarii unor surse luminoase in ecran (dotarea ferestrelor cu jaluzele ajustabile). Statia de lucru nu se va aseza niciodata astfel incat ecranul monitorului sa fie paralel cu fereastra cea mai apropiata; ori de cate ori este necesar, se vor asigura surse de lumina cu scopul de  a evita oboseala ochilor;

aerisirea frecventa a incaperii;

luarea frecventa a unor pauze mici (sau schimbarea pozitiei corpului-coloana vertebrala, articulatii).

1.6.2.  Riscuri pentru sanatate

Cu toate masurile de protectie, utilizarea indelungata a calculatorului, care presupune realizarea unor miscari stereotipice poate duce la anumite afectiuni ale corpului uman. Exemple de afectiuni datorate utilizarii indelungate a calculatorului:

afectiuni ale sistemului locomotor sau ale celui circulator, datorate sederii prelungite a organismului in pozitii incomode;

dureri de cap, de umeri, de coloana etc.;

probleme cu vederea, cu articulatiile membrelor etc.;

oboseala psihica;

ceva mai rar, pot apare si afectiuni datorate lipsei aerisii adecvata.

         Echipamentele hard ca si soft-ul sunt gandite din ce in ce mai consistent in ideea de a veni in intampinarea acestei cerinte globale. Astfel ca, prezenta monitoarelor low radiation sau fara radiatii, manevrabilitatea extinsa a monitoarelor si a celorlalte echipamente, setarea standard a culorilor, utilizarea unor interfete care combina in mod optim culorile de baza, sunt o parte dintre elementele

care justifica preocuparea pentru evitarea accidentelor de munca datorate utilizarii defectuoase a calculatoarelor.

1.6.3.  Probleme de siguranta a echipamentelor, aplicatiilor si datelor

In practica utilizarii calculatoarelor, conceptul de siguranta se raporteaza atat la persoanele care utilizeaza calculatoarele, la echipamentele utilizate cat si la datele care sunt prelucrate de catre acestea.

         Pentru siguranta, utilizarea calculatoarelor se va face respectand regulile de protectia muncii stabilite pentru fiecare post de lucru.

         Adesea, in timpul utilizarii unui calculator, pot apare intreruperi ale alimentarii cu energie electrica sau fluctuatii de tensiune. Pentru a preveni producerea unor defectiuni ale hard disk-ului sau ale altor echipamente, in acest context si pentru a salva fisierele procesate curent, sunt recomandate urmatoarele:

utilizarea UPS-urilor (Uninterruptible Power Supply) - sursa continua de curent / sursa stabilizatoare de tensiune pe termen scurt, dar suficient pentru a derula procedurile normale de oprire;

salvarea sistematica a fisierelor;

realizarea sistematica a unui back-up complet (prin care se intelege realizarea periodica de copii complete, cu scopul de a evita pierderea datelor in situatii deosebite).

         Toate aceste masuri de siguranta presupun niste eforturi si cheltuieli suplimentare, pe care trebuie sa ni le asumam daca apreciem corect raportul dintre costurile provocate de accidente si costurile asigurarii unui mediu de lucru cu siguranta sporita.

1.6.4.  Efecte asupra mediului inconjurator

Studiile de specialitate arata faptul ca mediul inconjurator este afectat de functionarea unui calculator deoarece acesta utilizeaza energie electrica si emite radiatii. Din acest motiv, este recomandabil sa folosim monitoare si alte echipamente periferice care consuma cat mai putina energie electrica. Sunt cunoscute insistentele cu care sunt realizate monitoare care au un nivel scazut de emitere a radiatiilor (Low radiation). De asemenea, au intrat in uz calculatoarele care in caz de nefolosire indelungata isi reduc la minimum alimentarea cu energie electrica.

         Din ratiuni ecologice, se recomanda, pe cat posibil, reciclarea hartiei utilizata la tiparirea rezultatelor unor aplicatii precum si reincarcarea cartuselor folosite in procesul de printare.

         Din fericire, tendinta de a utiliza pe scara tot mai larga documente in format electronic, contribuie in mod natural la protejarea mediului fata de consumul abuziv de hartie.

Ce ati invatat in acest capitol?

Cum sa va organizati un mediu ergonomic pentru lucrul cu calculatorul.

Cum sa va protejati sanatatea fata  de unele efecte nocive produse de PC.

Cum sa mariti siguranta in lucru a echipamentelor, aplicatiilor si datelor fata de eventualele caderi de tensiune sau defectari ale unor componente.

1.8. Legislatie in domeniul IT

Copyright-ul (Dreptul de autor)

Termenul de copyright pentru software dar si pentru fisiere de tip text, audio sau video

In tarile civilizate, legea protejeaza, printre altele si proprietatea intelectuala.

Furtul intelectual, din pacate este o indeletnicire de care se fac vinovati, inca, multi oameni de rand dar si oameni cu pretentii de creatori respectabili intr-un domeniu anume. De aceea, pentru a permite creatorilor de bunuri intelectuale sa traiasca din comercializarea intr-un anumit mod a acestor bunuri, legea ocroteste dreptul de autor.

Copyright-ul reprezinta modalitatea legala prin care se protejeaza lucrarile literare, stiintifice, artistice sau de orice alta natura, publicate sau nu, cu conditia ca aceste lucrari sa aiba o forma tangibila (adica se pot vedea, auzi sau atinge, nu sunt doar in inchipuirea unei persoane).

In informatica, problema care se pune este simpla: "Cel care a realizat un program sau orice alt produs informatic de care au nevoie si alti utilizatori, cum este ajutat de lege pentru a i se respecta dreptul de autor?" Legea apara formal dreptul de autor al unui individ, dar, faptic, acest individ trebuie sa se lupte pentru a i se respecta acest drept. Exemplul clasic in aceasta privinta sunt kit-urile de instalare a soft-urilor realizate de marile firme, prevazute (daca nu sunt piratate) cu serial number, modalitate prin care firma producatoare acorda licenta de utilizare a soft-ului in cauza. Evident, pentru licenta respectiva se achita o anumita suma de bani.

Mai nou producatorii de software au implementat solutii care sporesc, intr-o oarecare masura protejarea dreptului de autor; iata cateva dintre acestea:

livrarea softului pe CD-uri si la instalare se solicita conectarea prin Internet la un centru de management al licentelor, centru care verifica respectarea conditiilor din licenta si permite sau nu continuarea instalarii

furnizarea soft-ului impreuna cu una sau mai multe chei fizice de protectie (ce se monteaza la o interfata paralela sau USB, conditionand astfel lansarea in executie a acelui soft de existenta cheii fizice)

inscrierea pe hard-disk-ul calculatorului pe care se face instalarea a unui cod care face dificila (pentru nespecialisti) reinstalarea versiunilor cu perioada limitata de utilizare

la instalarea sau reinstalarea unui produs operatorului i se poate cere inregistrarea telefonica sau prin e-mail la un centru de management al licentelor, centru care verifica daca la acea instalare se respecta conditiile licentei (perioada de valabilitate, numar de instalari admise, numar de utilizatori, etc.).

Modalitati de distribuire a softului (Shareware, freeware, licenta)

         Logica valorificarii proprietatii intelectuale in informatica imbraca forme particulare. Astfel, se intalnesc exemple de producatori de soft care, din motive temeinice, sustin promovarea gratuita a unui produs pe piata (aceste motive temeinice sunt, cel mai adesea, nevoia de a stopa concurenta). In continuare, vom prezenta nuantele care se pot intalni in ceea ce priveste modul in care produsele informatice pot ajunge la utilizatori.

         Produsele shareware - sunt considerate shareware acele produse informatice care pot fi distribuite de producator gratuit sau contra unei sume modice. Aceste programe pot fi copiate si transmise altor utilizatori, fara acordul producatorului, dar folosirea regulata a produsului atrage dupa sine o inregistrare si o plata modica (pentru care de obicei se asigura upgrade si asistenta tehnica a produsului respectiv). In unele situatii furnizorii de software ofera produsele in regim shareware pentru perioade limitate de utilizare.

         Produsele freeware - sunt considerate astfel acele produse informatice care sunt protejate de dreptul de autor, dar sunt distribuite gratis de autor. Intrarea in posesia unui produs freeware nu inseamna dreptul de a vinde sau distribui acest produs, fara acordul autorului.

         Produsele licentiate - sunt sub incidenta licentei acele produse, achizitionate de la firma sau persoana care le-a creat,  contra unei sume de bani. Acest drept este valabil doar pentru un singur calculator, in general. Daca se doreste instalarea produsului pe mai multe calculatoare se va cumpara o licenta speciala. In mod evident, licenta acorda dreptul de utilizare a produsului, nu dreptul de comercializare sau distribuire a acestuia.

         Indeosebi in cazul produselor licentiate, sunt o serie de practici de incalcare grava a legii copyright-ului. Pentru diminuarea efectelor acestor practici, sunt necesare eforturi in plan educational, masuri de prevenire prin controale periodice la utilizatori si masuri de pedepsire in cazul depistarii incalcarilor legii copyright-ului. Cea mai importanta organizatie implicata in aceasta informare si educare este Business Software Alliance (BSA), care reprezinta vocea unita a industriei mondiale de software comercial si a partenerilor sai din domeniu.  Inca de la inceputul activitatii sale in Romania, BSA a incercat sa avertizeze firmele de faptul ca o afacere care se bazeaza pe utilizare ilegala de software este o afacere fragila, care se poate confrunta in orice moment cu probleme majore de ordin juridic, tehnic sau de reputatie.

Ce ati invatat in acest capitol?

Ce este copyright-ul pentru soft si cateva solutii de protejare folosite de producatorii de soft.

Notiuni despre shareware, freeware si licenta de utilizare a soft-ului.

1.9. Protejarea datelor in legislatia romaneasca

Spicuiri din Legea Nr. 8/1996 privind Drepturile de Autor si Drepturile Conexe

         Este vorba de o lege care reglementeaza, in Romania, intr-un spirit apropiat de abordarile altor legi similare din tarile europene, modul de manifestare a proprietatii intelectuale si a drepturilor ce decurg din aceasta. In industria softului principala problema care trebuie sa fie reglementata si cunoscuta de catre utilizatorii de produse informatice este problema dreptului de autor. Prezentam, in acest sens o serie de prevederi, esentiale,  in domeniu, prevederi care apar in legea mai sus mentionata.

         Cap. 5 Durata protectiei dreptului de autor

         Art. 30

         Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 50 de ani.

         Cap. 9 Programele pentru calculator

         Art. 72

Prin prezenta lege, protectia programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicatie si sistemele de operare, exprimate in orice fel de limbaj, fie in cod sursa sau cod obiect, materialul de conceptie pregatitor, precum si manualele.

Ideile, procedeele, metodele de functionare, conceptele matematice si principiile care stau la baza oricarui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfetelor sale, nu sunt protejate.

         Art. 73

         Autorul unui program pentru calculator beneficiaza in mod corespunzator de drepturile prevazute de prezenta lege, in partea I a prezentului titlu, indeosebi de dreptul exclusiv de a realiza si de a autoriza:

a) Reproducerea permanenta sau temporara a unui program, integral sau partial, prin orice mijloc si sub orice forma, inclusiv in cazul in care reproducerea este determinata de incarcarea, afisarea, transmiterea sau stocarea programului pe calculator.

b) Traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alte transformari aduse unui program pentru calculator, precum si reproducerea rezultatului acestor operatiuni, fara a prejudicia drepturile persoanei care transforma programul pentru calculator.

c) Difuzarea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator sub orice forma, inclusiv prin inchiriere.

         Art. 74

         In lipsa unor conventii contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau de mau multi angajati in exercitarea atributiilor de serviciu sau dupa instructiunile celui care angajeaza, apartin acestuia din urma.

         Art. 75

a) In lipsa unei conventii contrare, printr-un contract de utilizare a unui program pentru calculator se prezuma ca:

b) utilizatorului i se acorda dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru calculator;

c) utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pentru calculator.

d) Cesiunea dreptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implica si transferul dreptului de autor asupra acestuia.

         Art. 76

         In lipsa unei conventii contrare, nu sunt supuse autorizarii titularului dreptului de autor actele prevazute la art. 73 lit. a) si b), daca acestea sunt necesare pentru a permite dobanditorului sa utilizeze programul pentru calculator intr-un mod corespunzator destinatiei sale, inclusiv pentru corectarea erorilor.

         Art. 77

a) Utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face, fara autorizarea autorului, o copie de arhiva sau de siguranta, in masura in care aceasta este necesara pentru asigurarea utilizarii programului.

b) Utilizatorul autorizat al copiei unui program pentru calculator poate, fara autorizarea titularului dreptului de autor, sa observe, sa studieze sau sa testeze functionarea acestui program, in scopul  de a determina ideile si principiile care stau la baza oricarui element al acestuia, cu ocazia efectuarii oricaror operatiuni de incarcare in memorie, afisare, conversie, transmitere sau stocare a programului, operatiuni pe care este in drept sa le efectueze.

c) Dispozitiile art. 10 lit. e) din prezenta lege nu se aplica programelor pentru calculator.

         Art. 78

         Autorizarea titularului dreptului de autor este obligatorie atunci cand reproducerea codului sau traducerea formei acestui cod este indispensabila pentru obtinerea informatiilor necesare interoperabilitatii unui program pentru calculator cu alte programe pentru calculator, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) actele de reproducere si de traducere sunt indeplinite de o persoana care detine dreptul de utilizare a unei copii a programului sau de o persoana care indeplineste aceste actiuni in numele celei dintai, fiind abilitata in acest scop;

b) informatiile necesare interoperabilitatii nu sunt usor si rapid accesibile persoanelor prevazute la lit. a)  a prezentului articol;

c) actele prevazute la lit. a) a prezentului articol sunt limitate la partile de program necesare interoperabilitatii.

         Art. 79

         Informatiile obtinute prin aplicarea art. 78:

a) nu pot fi utilizate in alte scopuri decat realizarea interoperabilitatii programului pentru calculator, creat independent;

b) nu pot fi comunicate altor persoane, in afara cazului in care comunicarea se dovedeste necesara interoperabilitatii programului pentru calculator, creat independent;

c) nu pot fi utilizate pentru definitivarea, producerea ori comercializarea unui program pentru calculator, a carui expresie este fundamental similara sau pentru orice alt act ce aduce atingere drepturilor autorului.

         Art. 80

         Dispozitiile art. 78 si 79 nu se aplica, daca se cauzeaza un prejudiciu titularului dreptului de autor sau exploatarii normale a programului pentru calculator.

         Trebuie sa mentionam faptul ca, reproducerea si utilizarea neautorizata de programe, conform Art. 142 din prezenta lege,  constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, de la 70 lei la 700 lei, daca nu constituie o infractiune mai grava, fapta persoanei care nu a avut consimtamantul titularului drepturilor recunoscute prin prezenta lege.

         Cititorul trebuie sa fie de acord cu noi atunci cand facem precizarea ca legea care protejeaza dreptul de autor trebuie citita in intregime pentru a avea un comportament corect atat in calitate de producator de programe pentru calculator cat si in calitate de utilizator de programe pentru calculator. Mai mult, in invatamantul romanesc de toate gradele ar trebui sa se faca loc si pentru studierea sistematica a modului corect in care putem folosi ceea ce altii au realizat cu multa migala si consum de resurse.

Ce ati invatat in acest capitol?

Cateva prevederi din legislatia romana pentru protejarea datelor.

1.3. Utilizarea unui PC

1.   Pornirea calculatorului:

a)   Se apasa butonul de pornire (inscriptionat de regula Power sau On) aflat pe unitatea sistem;

b)  Pentru monitor se apasa butonul de punere sub tensiune.

c)   Se incarca automat sistemul de operare si incepe o noua sesiune de lucru

2.   Se lanseaza in executie programul folosind  elementele interfetei grafice

3.   Se utilizeaza programul (aplicatia)

4.   Se termina executia programului

5.   Pasii 2  3 si 4 se pot repeta pentru diverse programe

6.   Oprirea calculatorului

a)   Se inchide sesiunea de lucru  cu functia speciala a sistemului de operare (S.O.)

b)   Daca este necesar se deconecteaza de la alimentarea cu energie electrica.

Mai multe lucruri despre utilizarea propriu-zisa a PC-ului veti invata in modulele urmatoare.