Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura

Cadastru

Piata San Marco - Comentariu critic

Arhitectura



+ Font mai mare | - Font mai mic



Piata San Marco

Comentariu critic al modului de analiza efectuat de catre Camillo Sitte si Radu Laurian pentru Piata San Marco



Piata San Marco

In arhitectura urbana antica toate activitatile urbane cotidiene sau festive, toate drumurile si cladirile erau convergente unui punct de maxim interes: piata. Tot ce era considerat important pentru viata publica se afla aici, tot ce se discuta si se hotara se intampla aici.

De a lungul timpului, in Europa si in Italia in special, s-a pastrat pana acum organizarea oraselor din antichitate, alaturi de modul de viata al locuitorilor si obiceiurilor acestora. De aceea, s-a pastrat din antichitate rolul foarte important al pietelor care, impreuna cu cladirile care o marginesc, este un punct principal al existentei urbane. Asadar, pietele Evului Mediu si Renasterii raman punctul principal al circulatiei si locul in care se desfasurau manifestatii culturale sau politice, piata pastrandu-si rolul de nod urban, punctul de concentrare maxima a tot ce inseamna civilizatie si cultura urbana.

Piata San Marco este unul din putinele spatii urbane din lume unde vocile umane inca mai domina zgomotul traficului si al ambarcatiunilor ce navigheaza canalele Venetiei. Este principala piata a orasului, aparuta in secolul IX ca un mic spatiu in fata basilicii San Marco si apoi extinsa pana la dimensiunile actuale.

Spatiul pietei San Marco a fost analizat in multe lucrari de urbanism, doua lucrari importante in acest sens fiind "Arta construirii oraselor" de Camillo Sitte si "Probleme de estetica oraselor" de Radu Laurian. Analizarea pietelor si spatiilor urbane este importanta pentru a servi ca un model pentru viitoarele amenajari ale oraselor deoarece "in Evul Mediu si in timpul Renasterii, pietele urbane jucau inca un rol vital in viata publica si ca, in consecinta, exista inca o relatie fundamentala intre aceste piete si edificiile publice care le margineau, in timp ce astazi ele servesc mai mult stationarii vehiculelor si orice relatie artistica intre piete si edificii practice a disparut" .

In Evul Mediu, tipul principal de piata a fost acela al pietei catedralei, insa in Renastere apare un nou principiu al spatiului liber care domina si subordoneaza cadrul. Conform lui Camillo Citte se urmareste degajarea centrului pietei prin "ridicarea monumentelor [.] in punctele moarte ale circulatiei" si prin lipirea uneia sau mai multor laturi ale bicericilor de celelalte cladiri. Spatiul domina toate edificiile pietei astfel incat Basilica San Marco nu are un loc central, ci este alipita altor constructii. "Mijlocul pietei este liber, dispozitia cladirilor si forma pietei sunt clare, simple si echilibrate, volumele sunt linistite.[.] In locul formelor dintate, neregulate ale fronturilor pietelor medievale, apare ritmul linistit al arcadelor care ordoneaza ansamblul."

Pentru a argumenta viziunea ambilor autori asupra degajarii centrului pietei si primarea spatiului asupra edificiilor putem observa ca, in afara basilicii San Marco care are o forma diferita si nu este aliniata cu Palatul Dogilor sau cu Procuratiile, cladirile ce alcatuiesc ansamblul pietei au un front continuu, linear, menit sa scoata in evidenta spatiul liber. Deoarece San Marco este o piata inchisa, pentru a se scoate in evidenta monumentul principal, acesta este desprins volumetric de celelalte cladiri.

Probabil ca aceasta piata functioneaza atat de bine deoarece compozitia formata din elemente diferite ca stil este unitara, pentru ca acestea se subordoneaza dominantei, basilica San Marco.

Toate elementele ansamblului sunt unificate prin folosirea porticului care are atat rol utilitar, cat si estetic. In cazul pietei San Marco, porticele au un singur ordin si ocupa toate laturile pietei, accentuand unitatea acesteia chiar daca principala piata a Venetiei a fost realizata in aproape 1000 de ani.

Procuratiile Vechi realizate de Mario Coducci reiau in spiritual Renasterii ideea plastica a suprapunerii de arcade, ritmul de la parter fiind dublat la etaje. Astfel apare ritmul linistit al arcadelor mentionat de Radu Laurian prin deschiderea catre exterior a constructiei prin logii si portice.

Ansamblul de piete din Venetia apare deoarece "cu timpul, orasul se dezvolta, pietele existente nu mai pot acoperi multiplele nevoi ale populatie, functiunea pietelor se descompune, apar piete grupate". Ansamblul de marca al orasului este format din Piazza San Marco si Piazzetta, fiind singurele spatii urbane din Venetia care poarta numele de piata, celelalte mai neinsemnate fiind numite "campi".

Camillo Sitte analizeaza problema gruparii pietelor in Italia in detaliu si considera ansamblul de la San Marco ca fiind cea mai reusita grupare de piete a perioadei renascentiste. C. Sitte considera ca ansamblul venetian este format din trei elemente: Piazza San Marco, dezvoltata in adancime fata de basilica si in largime fata de Procuratii, Piazzetta, dezvoltata in adancime fata de Canalul Grande paralel cu Palatul Dogilor si o a treia mica piata situata pe latura bisericii San Marco.

In opinia mea, desi Basilica San Marco creeaza un mic spatiu pe o latura de a sa, aceasta nu poate fi considerate o a treia piata deoarece nu are forta celorlalte doua elemente. Gruparea pietelor are ca efect direct schimbarea tabloului pentru un privitor care trece prin spatial urban. Pentru ansamblul de la San Marco exista atatea imagini diferite incat s-ar putea spune ca nu sunt ale aceeasi piete.

Prin gruparea celor doua piete venetiene se urmareste un "efect monumental, de mare amploare" si se ajunge la o compozitie de mare intensitate, in care monumentul principal poate fi privit din mai multe parti, de fiecare data oferind surpriza de a descoperi elemente noi.

Structura pietelor s-a modificat de-a lungul timpului iar in decursul formarii oraselor apar piete cu forme geometrice diferite. Forma generala a pietei principale este trapezoidala, asemeni Piazzettei care isi deriva geometria datorita dorintei de a avea o deschidere catre "vederile frumoase" . Un alt motiv pentru care se opteaza pentru forma trapezoidala este, conform parerii lui R. Laurian, pentru a degaja si a amplifica valoarea Basilicii San Marco.

Legatura dintre cele doua piete se face in unghi drept, fiind punctata de turnul campanil al catedralei realizat in perioada gotica. Alte constructii ale pietei venetiene includ Turnul Orologiului, de factura renascentista timpurie care sustine axul Piazzettei pe latura opusa, Procuratiile Vechi, proiectate de arhitectul Mario Conducci ce se desvhid prin logii spre exterior si Procuratiile Noi proiectate de Vincenzo Scamozzi, ce pastreaza armonia ansamblului prin deschiderea cu logii.

Conceptiile de amenajare a spatiului urban au fost foarte diferite de-a lungul timpului si se schimba odata cu mentalitatea umana insa pentru a putea crea spatii urbane care impresioneaza si dau o senzatie de unitate trebuie sa privim catre piete urbane de un caracter exceptional.

Desi modificat continuu de-a lungul secolelor, ansamblul de piete San Marco si-a pastrat armonia si caracterul unificator prin subordonarea tuturor cladirilor monumentului principal. Analizele facute in lucrarile lui Camillo Sitte si Radu Laurian subliniaza calitatile acestui spatiu urban unic ce trebuie privit ca un exemplu pozitiv in modelarea spatiului public.

Bibliografie:

Radu Laurian, "Probleme de estetica oraselor", Editura tehnica Bucuresti 1962

Camillo Sitte, "Arta Construirii Oraselor", Editura Tehnica Bucuresti 1991



Camillo Sitte, "Arta Construirii Oraselor", Editura Tehnica Bucuresti 1991, p. 15

Camillo Sitte, "Arta Construirii Oraselor", Editura Tehnica Bucuresti 1991, p. 22

Radu Laurian, "Probleme de estetica oraselor", Editura tehnica Bucuresti 1962, p. 191

Radu Laurian, "Probleme de estetica oraselor", Editura tehnica Bucuresti 1962, p. 191

Radu Laurian, "Probleme de estetica oraselor", Editura tehnica Bucuresti 1962 , p. 195

Radu Laurian, "Probleme de estetica oraselor", Editura tehnica Bucuresti 1962 , p. 195



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1959
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved