CATEGORII DOCUMENTE |
Arhitectura | Auto | Casa gradina | Constructii | Instalatii | Pomicultura | Silvicultura |
Cadastru |
Tarile romane, partea
extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol XVIII conduse de domni
fanarioti, sistem inaugurat in 1716 si care a durat aprox. 100 de ani. Dupa
mijl. Sec . XVI pina incep. Sec XIX nu a existat un interes special al
domnitorilor pentru dezvoltarea oraselor de unde a rezultat o dezvoltare libera
caracterizata prin spontaneitate si organicitate. Exceptii facind deschiderea caii
victorie 1692 Constantin Brincoveanu pentru a lega resedinta lui din oras de
proprietatea palatul mogosoaia. In a doua jum. A sec. XVIII 1775-1776
(Alexandru Ipsilanti, fanariot foarte cultivat) intentiile de a elabora un nou
cod urban in care sa fie stranse documentele reglementate existenta
Reglementari bizantine
din sec. IV- V preluate si prelucrate, unele inca valabile in grecia dar fara
rost in rominia. Reguli in absenta fortaretelor, exceptii girgiu si
Constructii orinetate spre interior, spre oras, spatii urbane de cele mai multe ori ziduri opace
Dezvoltarea considerabila a curtilor boieresti, prezenta aparuta inca din evul mediu, importanta in configurarea oraselor, transpune niste gospodarii de la tara in oras ocazional un loc foarte mare, contrastul intre actual ansambl rezidential si de productie si loc. Obisnuite
+ banat + o parte din nordul moldovei ocupat de imperiul habsburgiulor prin 1870
Avansareaaustreicilor pina la limita carpatilor implanatarea unei adm. F. bine organizate foarte dezvoltata dpdv birocratic, reguli f stricte exemplificate si in doc urbane.
Diploma leopoldina 1691
Tratatul de pace de la 1699
Prin astea rezulta restaurarea domn. Habs asupra trans si banatului
Dpvd al urbanismului modificari spectaculoase: tipul de fortificatii, modificarea unor localitati existente si aparitia unor orase noi.
Sistemul de fortificatii medievale abandonat in trans sev XVII(contur neregulat, puternic fortificat) e inlocuit cu un sistem geometric bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban.
Exemple: alba iulia,
cluj,
Apar orase noi pe un
teren complet neutilizat sau restructurarea unor localitati existente (
imagini:
orasul medieval din trans fortificat: sebes
pina la reforma lui luther a existat o singura biserica , intregul sat era o singura parohie.
Fortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie integrala. Au existat si orase fara fortificatii.
Oras medieval extracarpatic
Fortificatii turcesti in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inchid o supraf mai mare deecit cea construita; cu destinatii agricole.
Braila+ Giurgiu, o a doua fortificatie in interior formeaza un punct militar.
Configurarea oraselor in momentul in care a inceput modernizarea initiata de municipalitate.
Hanurile , o zona cu caracter comercial si defensiv. Au o anumita configuratie/imagine: comert + cazare + in jurul unei curti largi, libere sau uneori cu biserica marginita de ziduri groase. Intrarea in han : control serios se facea izolare dupa model;ul caravn seraiurilor turcesti
TRANSILVANIA
Satu mare; fortificatii de pamint foarte larga pe somes. Orasul pe timisul repede si aradul pe ..
Cetatea de la
TG mures
A doua jum a sdc XVII; fortificatie tirzie
* fortificatie traditionala medievala
nu exista bastioane
Oras medieval sasesc
Oras in aproprierea Somesului
sec 18 - barocul- curent dominant in Trans.;toate elem decorative capata tenta baroca=fortif cu deco baroce
exemple similare:
FAGARAS:in mij. Veche fortif. Medievala +nouaincinta de dimensiuni mari
DEVA- idem: dimensiuni mari = amploarea loc.
ARAD - oras aparat relativ tirziu sec 14-15 la limita d vest a Trans.Activ de comert.Sist de protectie a trecerii peste Mures. Pop. De limbi dif. :sirbi+romani. In
In timpul conducerii tucesti, Aradul - fortif mai mari - cartierele izolate se unifica prin cresterea pop.
Sec. 18: schimbare imp.:colonia cu pop. Germanica, realiz pe teren a unui tip d sp. Specific:
* fondat ca oras de Inocentiu Micu Klein pe baza unui plan elaborat de un austriac
* piata centrala cu caracter baroc pe una din laturi
apar cladiri cu fct. De invatamint.
Blajul devine nuclul scolii ardelene
Cladiri de mari dimensiuni:biserici
Oradea:ansamblul baroc al resedintei episcopale si biserica incep sa iasa din scara orasului de pina atunci
Cluj: palatul Bunffy realizat prin unificarea a 3 proprietati - contrast cu restul constr medievale cu resturi inguste.
Constructii Baroce:
ARHITECTURA ORASENEASCA:
Coranul ii impiedica pe turci sa invete limbi straine; pe timpul fanariotilor - dragoman = traducator - putea deveni conducator in tarile romane
TARA ROMANEASCA in a 2-a jumatate a sec. 18:
CULA - denumire in turca pentru cuvinteul "Turn" - locuinta f raspindita in peninsula Balcanica
Renasterea Bulgara - circula prin europa si se intoarce cu idei: anume tip de tratare urbana, a locuintei, celebrele strazi comerciale. Ex: Gabroveni - strada negustorilor veniti din Gabrova
Regulamentele org. ale lui Kiseleff vorbeste despre creearea unor trasee din cule de semnalizare
De remarcat nevoia de deschidere (prispa) spre deosebire se pop din sudul Dunarii - elemente din lemn
N-ar rezista unor armate, de fapt nu mai era perioada atacurior cu armate, doar citva soldati, grupuri mici ce atacau si apoi se refugiau
Nu sunt propr unor boieri mari, ci a unora cu posibilitati mai reduse
In satele din N Olteniei taranii se unesc si se constituie ca comunitati - prin ridicarea de biserici: tehnici in urma fata de ale ctitorilor domnitori - finante reduse - solutii inventive. Comunitatea e evidentiata prin picturile murale existente in bierici
sec. 19 - perioada foarte importanta pt istoria arh si urb
in prima parte a sec 19 - evolutie mult mai lenta spre deosebire de partea a doua, si in jurul anului 1900 - transformari importante
pt societatea europeana , sec 19 inseamna enorm - s-a schimbat totul
sfirsitul revolutiei franceze - sec 18 - populatia urbana era de 15%, mai tirziu ra de 50%
economia si industria- prezenta pretutindeni - sunt motorul principal, imediat dupa acea transformare- caile ferate- rapiditate mult crescuta, mobilitate mai mare, au facut granitele ceva fragil
sec 18 - sec afirmarii natiunilor - foarte putine erau construite ca atare innainte Ex: Franta
1870 - unificarea unor anumite tari:Italia, Germania; aparitie a statului national grec desprins din imperiul otoman
Afirmarea identitatii nationale: reflexul unei gindiri puternic impregnate dee ideile romantice
Romania nu a facut exceptie de la miscarile politice si Europene
1859 - unificarea
1877 - 1878 proclamarea Independentei
.proclamarea Regatului
populatia e legata de o noua forma de economie; economia agricola incepe sa piarda din importanta
dupa 1830 - orasul devine motorul dezvoltarii independentei
burghezia capata pondere mai mare; apar profesiunile liberale, tot ce tine de invatamint
apare proletarismul legat de industrie
administrarea orasului trebuie sa faca fata unui nou sistem - reglementari care sa dirijeze dezv urbana si planuri de sistematizare urbana care au inceput sa intre I obisniuinta fiecarei administratii
orasul isi schimba infatisarea nu numai datorita arh diferite ci si a unor tipuri noi de cladiri, programe noi care au venit in intimpinarea unor noi solicitari, raspunsul unor noi institutii: societati de asigurari, banci
stilurile arhitecturale, tipologia arhitecturii - modificarea imaginii oraselor
sec 19 Parisul si-a schimbat complet infatisarea
Florenta s-a extins foarte mult si a inclus vechiul nucleu intr-o structura moderna ce functioneaza si astazi
Orase care s-au dezvoltat complet nou: Budapesta - se dezv dupa principii arh complet noi pornind de la 2 parti vechi
Orasul sec 19 - reflecta o soc capitalista - a existat un transfer propriu a burgheziei spre orase
Realismul - actiune pragmatica, realista, eficienta - regasit in interesu asupra oraselor
Saltul spre planul de sistematizare - planul nu se mai ocupa doar de o parte din oras- se ocupa de tot orasul
Relatia Arhitectura -societate: arh prin produsele ei de dimensiuni impozante a cautat sa reprezinte burghezia in urcare spre virfurule societati - exprima gusturile si cultura ei
Evolutia tehnicii dezv. Rapida si spectaculoasa a ind - noi materiale de constructii: metal sticla; sec 19 apare betonul armat in formele sale primare
Romania se inscrie in procesul de schimbare
Transilvania si Banatul au ramas ca parte a imperiului Austroungar dupa 1867
In imp. Maghiar- miscare reformista importanta
Sincronie importanta a modernix=zarii tarilor balcanice
Vechiul regat - arh eclectica adoptata ca o influenta occidentala
1828 -Pacea de la Adrianopol a pus capat razboiului ruso-turc - i-a urmat guvernarea rusa a principatelor sub generalul Kiseleff sub care s-au elaborat Regulamentele Organice in tara Romaneasca 1831 si Moldova 1832 -contin o insumare de reglementari de legi pe diferite domenii de functionare a societatii romanesti - un fel de constitutie a noilor structuri moderne
1866 - prima constitutie, la scurta vreme dupa renuntarea la tron a principelui Carol
Mihail Kogalniceanu: "sarcin noastra este de a transforma un popor de tarani intr-un popor de cetateni"- asta inseamna modernizare, oameni egali care sa-si cunoasca drepturile dar si raspunderile
Al. I.Cuza 1859- 1866 a emis legi esentiale care au pus baza dreptului modern. A creeat institutii noi, - a impins Romania spre calea modernitatii rapide; nu a privit neaparat mare masa, si structura si virfurile - motoarele societatii
Apar dincolo de modernizare structurile vechi: drumuri, cai ferate, gari, care au avut efecte importante asuprea oraseler:caile ferate au transformat Constanta in port important: circulatia pe Dunare- consecinte importante asupra oraselor -dupa pacea de la Adrianopole, prin cauzele sale - liberalizarea comertului in tarile romane
Apar orase noi de-a lungul Dunarii
Comisia Europeana a Dunarii - cuprinde Anglia, Franta, Italia care aveau interventii economice si politice in zona - scopul; controlul gurilor Dunarii (rol legislativ - reglementau circulatia pe Dunare, constructii importante: Sulina, Galati; a creeat canalul Sulina - unicul canal navigabil la varsarea Dunarii
Teritoriul in zona agricola
Reforma agrara a lui Cuza
o Secularizarea averilor minastiresti
o Divizare a marilor proprieteti
o Improprietarirea unui numar mare de tarani
o Sate noi- redistribuire a populatiei in teritoru
pe parcursul sec 19 - idei urbanistice pe plan european - in Romania - acte normative: legi+ regulamente de construire- dirijaza modul de constructie urbana:plan de sistematizare:actualul PUG - de 2 tipuri pina la al doilea razboi mondial:
o in Transilvania si Banat;menajarea teritoriului urban dar si extinderea teritoriului (dupa model german)
o in vechiul regat - pl de sistematizare se refera exclusiv la teritoriul urban
Interventii urbanistice in scopul modernizarilor:
orasele situate de-a lungul Dunarii- restructurari radicale+aparitia unor orase complet noi
extinderea planificata a oraselor existente
transformarea oraselor existente, fiecare I mai multe feluri:
o modificare tramei stradale, inclusiv prin noi artere de circulatie
o modificarea structurii parcelare - modul de divizare si utilizarea teritoriului
o aparitia unor spatii publice de agrement: parcuri, gradini
o asezarea cladirilor fata de vecinatati, inaltimea cladirilor, POT, arhitectura.(1860)
toate aceste modificari- modificare lenta a contextului urban
Orase noi sau structurate integral:
Turnu Magurele - nucleu de cetate - Turnu
forma speciala datorita relatiilor, parcele foarte regulate
plan pe cuori ce semnifica pretul teitoriului - cel mai scump e cel aflat aproape de zona verde, periferica
proiectarea unor spatiipublice noi - pietele
1900 - extindere: zona verde e parcelata, spatiul mare al pietii e micsorat
Turnu Sevarin
forma regulata, axe ce fac legatura cu restul teritoriului
miez varde al orasului prezent si acum
extindere -spre N, V si E - fata de nucleul principal - se pastreaza ordinea
Calafat, Oltenita, Zimnicea, Calarasi - orase noi de-a lungul Dunarii - interesul acordat culoarelor de circulatie
Giurgiu, Braila- orase structurate integral
Giurgiu - prezenta puternica a fortificatiilor ce cuprindea si garnizoana turceasca.
Imediat dupa 1830(Regulamentul Organic) - arh austriac Moriz von Otl a facut actualul plan al Giurgiului modern:
a darimat turnul militar al garnizoanei turcesti - in locul ei urma sa fie amenajat un parc public
pe teritoriul vechiului zid - artera de circulatie
spatiu verde restrins si ocupare cu locuinte sau functiuni publice
1870 - un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele centrale
Braila - sf sec 18 - 5 ziduri de fortificatii relativ concentrice
1832 - plan facut de un colonel rus - nemultumitor
1834 - Rudolf von Borotzin - s-a pastrat doar ultima fortificatie dublata de o circulatie si aici fragmente luate din vechea structura
impartirea altor zone in insule datorita aparitiei unor noi artere
in aproprierea portului - zona cu functiuni legate de acesta - depozite, cantine
spatii publice: piete de forme variate
citiva ani mai tirziu, orasul s-a extins mult spre exterior, pastrind o continuitate a tramei stradale
putin inainte de 1900 - o noua extindere: se obs coerenta, respectul extinderilor in raport cu portiunea existenta
succesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmeaza zona urb
Bucuresti 1895-1899 - plan cadastral ridicat de institutul de cercetare al armatei
1872- Gara de N, iar in 1940 se darima ateliere CFR si se constr actualul Palat CFR
se remarca apropr de Calea Grivite - asemanarea cu Gara din Paris
apare bdul Dinicu Golescu si Scoala de drumuri si sosele
Galati - 1830- extindere intensa - spre N functiuni obisnuite ale orasului
intre Dunare si Prates - transformati in timp pt functiuni ale portului
Constanta - prin hotarirea lui Carol 1 - proiectul arh. Orascu
inceputul sec - orasul se dezv in peninsula
1899 - extindere - tesut regulat + ortogonalitate
parc, extindere a portului, cai ferate
Predeal -dezv spectaculoasa ca statiune si oras
trama stradala neregulata urmareste forma teritoriului
proprietati neregulate chiar daca sunt echivalente
regularizarea strazilor existente - tendinte spre segmente lungi, articulate cu arce de cerc
noi srazi -cele mai importante - bulevardele. Ex: Ploiesti: bdul ce leaga gara principala a orasului de gara de S de zona veche
Bulevardele leaga punctele imortante in oras:
o Garile de functiuni importante
o Dubleaza caile existente
diferenta de Bd din Paris: nu traverseaza zone istorice, genereaza urbanizarea
articularea strazilor: piete ce preiau abil diferente de prospect
Craiova - 1890 - peisagistul francez Romaneau - chemat sa proiecteze un parc dar a mai realizat si un bulevard
Bucuresti - cele mai multe bulevarde sunt noi:
axa N-S spre piata Universitatii - 1913 bulevard proiectat si executat in timp:fragmente locale:
o bd. Marasesti, Maria, Dinicu Golescu, Schitu Magureanu
o dupa 1960 - bd. Dacia
axa E-V Piata Universitatii - Cismigiu,api Schitu Magureanu - Cotroceni
spre E - soseaua Iancului, soseaua Pantelimon
1895 - prima amenajare a Pietei Victoria
piata din fata Univ riguros axata pe cladirea Universitatii
Probleme generale ale orasului
Programe de arhitectura - elemente ce contribuie la schimbarea imaginii orasului
modificari importante ale configuratiei constructiilor
dinamismul foarte mare al societatii a determinat modificarea aproape totala a tuturor programelor
apar programe noi
Locuinta - accentuarea vietii urbane prin determinarea unei locuiri accentuate a orasului
noi tipuri de locuire - modificari legate de situatia economica
Apar in Romania 3 tipuri de locuinte:
Treptat vechile resedinte boieresti si palatele urbane dispar si sunt inlocuite de vile
La innceputul sec 19 - locuinte unifamiliare, treptat, termenul s-a largit si pentru cladiri cu mai multe apartamente
Casa Asandu din Piata lahovari ( actuala C.O.S.) - interesanta este anexa: in spatele locuintelor unloc pentru parcarea automobilelor si alaturi unloc pentru gararea trasurii
imobilul de raport
numar foarte mare in Timisoara, Arad, unde influenta vieneza este foarte puternica; pe parcurs au aparut si iin vechiul regat
locuinta ieftina (sociala)
apare in jurul anului 1900
locuinta cu suprafata minima, care costa putin, se adresa unor paturi sarace ale societatii
a aparut la initiativa unor municipalitati sau societati infiintate pe linga acestea
au existat proiecte tip dupa care au fost construite
nu au fost investitori privati
"Societatea comunala a locuintelor ieftine" (Bucuresti) - construieste incepind cu 1911
Ministerul Cailor Ferate - puternic birou de arhitectura - se ingrijeste pentru cazarea angajatilor in diferite orase
Constructiile industriale - legate de aparitia si dezvoltarea industriei si a Cailor Ferate
Echipamente publice - in special in a doua jumatate a sec 19 gestionate de ministerul public, gindite intr-o structura ierarhizata
scoli primare, licee, apoi institutii dei invatamint superior
institutii administrative: de la primarii ici la ministere
institutii bancare: banci, societati de asigurari, CEC
Stilul Arhitectural -
Un program de arhitectura trebuie sa raspunda unei necesitati de moment a unei societati in timp ce conceptul arh tine de oviziune mai larga
O cladire - aceeasi functiune indiferent de expresia neoromana sau renascentista sau clasicizanta
In sec 19 - modificari importante ale economiei, ale civilizatiei, cultutrale - au pus problema exprimarii unui program de arhitectura printr-un stil (expresie arhitecturala)
o In 1942- 1943 in Germania a aparut un articl: " In ce stil trebuie sa construim?"
sec 19 teritoriul din interiorul oraselorincep sa-si micsoreze suprafata si sa adaposteasca functiuni urbane - functiune predominanta - locuirea
1847 un cutremur a distrus o mare parte din interiorul orasului
s-a intervenit cu o noua trama stradala care a facut si reimpartirea teritoriului:
dispare incinta hanului
teritoriul impartit pe o noua trama stradala astfel incit fiecare proprietate sa capete o parcela de o suprafata echilibrata de teren
rectangularitatea strazilor - vizibil mai mare, usurare a circulatiilor + mai usor de a construi pe un teren mai regulat
Str. Riureanu - undeva vis-à-vis de Muzeul National de pe calea Victoriei - aparitia sa a presupus si o parcelare a teritoriului: divizarea proprietatilor mai mari in unele mai mici destinate locuirii
Parcul Filipescu (pe sos. Jianu, sos. Alexandru ) - pe o mare proprietate a lui Al. filipescu parcelata pentru locuinte - se remarca o eleganta a trasarii, curbe elegante, scuaruri, regularitate a teritoriului
Parcul Ioanid - bdul Dacia, str. Polona, Dumbrava Rosie , pe o proprietate a uni librar Ioanid - locuinte grupate in jurul uni spatiu liber pentru vegetatie; denumirea de parc este datorita spatiilor verzi largi, caselor individuale sau cuplate si a asemanarii cu orasul gradina
Alt tip de divizare pentru locuintele ieftine - realizate de soc comunala pentru locuintele refugiatilor - suprafete mici de aproximativ 200 mp
orasele fortificate din Transilvania - fortificatiile nu mai aveau sensul din sec 19 - erau darimate si se recuperau zonele foarte mari ocupate de acestea si zonele nonedificanti din exteriorul oraselor
modelul de interventie - cel al ringului vienez realizat la mijlocul sec 19
Cluj - primele fragmente demolate - in jur de 1800
Timisoara - decizie luata abia in 1892
Teritoriul utilizat pentru scopuri publice( artere de circulatie, cladiri publice) - acolo unde primariile aveau fonduri; in caz contrar - terenurile erau vindute si erau construite locuinte
unificarea oraselor: zona veche e legata de cartierele periferice construite intre timp
Oradea, Alba Iulia - cetatea=caracter militar, de mici dimensiuni - a fost inghitita treptat de oras
Sibiu - inainte de mijlocl sec 19 apare amenajarea unei promenade pe locul fortificatiilor; 30de ani mai tirziu - separarea intre zona veche si zona noua se fae doar prin densitate si modul de impartire al teritoriului
Cluj - zona medievala este vizibila, dar legatura de cartierele periferice prin suprafete libere dupa demolarea unor fragmente de fortificatii;
1845realizare in afara zidurilor de incinta o biserica reformanta - nucleul unei urbanizari viitoare a zonei
Brasov - o mare parte din fortificatii sunt demolate - spre platoul Tarii Birsei- in locul fortificatiilor - cladiri moderne ale orasului
Timisoara - exmplul desavirsit al unui sistem de fortificatii tip Vauban - 1892 armata austroungara a decis sa renunte la fortificatii - apare planul unor tesuturi foarte diferite:
Latimea ocupata de fortificatii de aproape 1 km aintrat in posesia municipalitatii - a fost organizata dupa modelul ringului vienez
Planul de sistematizare - in Romania pe la 1900 , 2 tipuri de planuri de sistematizare:
Transilvania - planuri e sistematizare intelese in sensul german - prevedea si o extindere a oraselo
Vechiul Regat: influenta franceza - planurile de sist nu prevedeau decit organizarea zonelor existente
Se remarca regularitate impartirii teritoriului, axe desimetrie cu capete de perspectiva, hasurarea suprafetelor infunctie de tipul de constructii prmis (grupat, insirute, individuale)
zonele extracarpatice - planificare de tip francez - amenajarea doar a perimetrului administrat
planul Bucurestiului intocmit in 1900, aprobat abia in1921
intentie de zonificare a orasului pe anumite functiuni
centerul orasului - multifunctional, zone cu caracter militar, zone industriale si in rest locuinte
functiui dirijate spre anumite zone ale orasului
a existat o gindire urbanistica
apar spatii verzi cu caracter public: parcuri, gradini, scuaruri
pina atunci existau doar gradini particulare ale palatelor, inaccesibile publicuui larg
Iasi - amenajarea arterei importante - gradina de tip linear ce urmeaza axul strazii insotita si de o parcelare
Cluj - pe malul Somesului promenada de la incep sc 19 se trnsforma intr-un parc de mari dimensiuni
Braila -parc la periferia orasului
Bucuresti - gradina Kiseleff -1840 - 1845- de-a lungul strazii Kiseleff: diferite stiluri: pe o parte lineara restul gradinii - tratare libera, peisagera, stil de provenienta englezeasca, vegetatie f diferita, incepe sa tin cont de regulile de percepere a spatiului
Craiova - actualul Parc Bibescu:
Realizat de Redon (fr)
Contine foarte multe functiuni; promenada, velodrom, parte urbanistiva
Inaugurat purin inainte de 1907
relief creeat in mare masura de arh
oglinda de apa- realizata prin transformarea uni riu din zona
amestec de stiluri
Gradina Cismigiu din Bucuresti
Inaugurata in 1852
Realizata de peisagistul austriac Meier
Esente diferite de copaci gindite la vremea respestiva
La vremea sa una din cele mai moderne gradini
A devenit spatiu al orasului abia dupa trasarea bdului Elisabeta si Schitu Magureanu, prin care el s-a deschis spre oras
Modificarea cladirilor: la inceput retrase la etaj, constructiile se completeaza apoi pina la limita proprietatii
Vitrina _se deschide spre srtada
Sala de biliard -divertisment foarte raspindit in sec 19
Impbilul de raport - de factura arhitecturala foarte diversa
Pasaje acoperite: Pasajul Vilacros, Vulturul Negru -Oradea
Hale alimentar- inlocuiesc vechiul spatiu deschis al pietelor alimentare
Primarii - Arad -reia simboluri medievale ale turnului cu ceas ce reprezenta orasul
Prefectura, Liceu la Cluj - maniera clasicista, riguroasa, sobra
Universitatea de la Cluj - neorenascentista
Neoclasicism si romantism
NEOCLASICISMUL
are perspectiva dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale civilizatiilor europene (germana si romana)
a aparut ca reactie vehementa la baroc, s-a bazat in mare masura pe descoperirile arheologice ce au avut loc in sec 18 (descoperirile de la Pompei si Herculanum acoperite de lava)
Franta si Anglia au deschis scoli la Roma unde studentii puteau face relevee ale arhitecturii antice - miscare culturala foarte larga
O noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata pe niste canoane verificabile
cunoasterea arhitecturii antichitatii a condus la ideea ca acele formule plastice sunt singurele valabile
Academia Franceza -infintata de Colbert ina doua jum a sec 17 a stabilit regulile dupa care sa se realizeze arhitectura buna, adevarata
In istoria neoclasicismului - sunt diferite etape:
o Una de sfirsit - mijlocul sec 19 - orice incercare individuala de a determina arhitectura antica era exclusa
o Singurele reguli valabile;cele stabilite de Academie - caracter dogmatic al sfirsitului de clasicism -stabilirea uni limbaj universal, omogen, posibil de adoptat de orice program
o Repetarea unui anumit model (locuinte mici de serie sau monument unicat)a insemnat si un interes pentru tipologia arhitecturala
o francezul Durant, elev al lui Brullet a fost numit profesor de arhitectura la scoala de arhitectura din Paris. El a elaborat o metoda de gindire foate simpla aplicabila la orice: el spunea spre ex ca in plan elementl principal este o travee multiplicabila dupa necesitati; din aceastamecanica aplicata si in fatada si volumetrie rezulta modul de gindire al secolului 19
o simplificarea planurilor si schematism al proiectelor
o Durant aduna toate exemplele importante ale vremii referitoare la un program, toate la aceeasi scara; utilizarea formelor si volumelor primare, elementare: cubul,sfera, prisma
o De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple - fapt premergator gindirii moderne in arhitectura
o Rationalitatea - exprimarea prin geometrie, conditie la o ,mare claritate a structurii
ROMANTISMUL
pleaca de la aceleasi premise, dar au caractere diferite
gindirea romantica avea in centru formatul imaginii primare, intuitia artistului, importanta sentimentelor
lua in considerare inainte de toate geniul creeator, artistul, refuzarea oricaror dogme
tot de aici dezvoltarea peisagisticii, mai inti in Anglia, apoi in restul Europei
refuza orica idee de mimetism (imitare/ in favoarea afirmarii imaginatiei artistului
John Ruskin - arhitectura este mai intii o stiinta a simtiri si apoi a gindirii
Neexistind nici un fel de regula, romantismul nu aprecia frumosul, ci caracterul arhitecturii (nu ca neoclasicismul - o opera se se inscria unor reguli era frumoasa, alta nu)
Caracterul arhitecturii era gindit in raport cu niste stiluri arhitecturale deja consacrate - un muzeu putea fi configurat in spiritul uni templu grec; o biserica - arhitectura gotica sau romanica
In prima jum a sec 19 - disputa intre Franta, Anglia, Germania - care isi revendicau arhitectura gotica ca fiind arhitectura lor nationala
Arhitectura Nationala_ s-a declansat in Romania prin cautarile lui Mincu de gasire a unui stil romanesc
Arh romantica - a folosit fragmente sauansambluri intregi de arh gotica, dar desenele structurii gotice au fost ansamblate in constructii care nu sunt exclusiv gotice, elemente din diferite epoci subordonind caracterului romantismului
Nu exista reguli clare - intervine liberul arbitru al arhitectului - fiecare arhitect a imaginat propria sa arhitectura romantica - compozitii foarte riguroase in care dispar regulile clasice
Redescoperire a culorii in arhitectura ( s-a descoperit in sec 19 ca templele antice erau pictate)
Viollet Le Duc a publicat numeroase carti: " Dictionar al Arh franceze din sec 12 pina in sec 18 - proiecte de restaurare, proiecte noi nerealizate, a incercat sa inteleaga arh gotica dincolo de forma
Raportul intre a avea o expresie locala (nationala sau regionala)si aceea de a relua experientle trecutului
desteptarea constiintei nationale - (clasicism si romantism) - 2 expresii complet diferite luate ca stindard al acestei idei
Alexandru Orascu
cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania
cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 - 1868
actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta
Biserica Metropolitana de la Iasi
S-a format in germania
Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr disparuse in occident
ARHITECTURA ROMANTICA
ECLECTISMUL
Eclecto = a alege
libert arhitect de a lua fragmente, structuri de compozitie si de a le recompune
dezagreg unei cladiri mai vechi
inventar
rearanjare in alta formatie
ordonare stiintifica - la fel ca in miscarea moderna, ca maniera de gandire
Academia franceza a inceput sa apuna, dogmele clasiciste disparute - Viollet Le Duc - totul e relativ
Durand - toate cladirile la aceeasi scara
Cladire bine adaptata functiunii si care sa exprime epoca
Sec 19 - arh fara caracteristici proprii, legatura intre trecut - forma - viitor - tehnici
Surse: Paris (sec17, medievala, renastere)
Inspiratie din traditiile locale - arh regionala, locala - Mincu sf sec 19
Pragmatismul arhitectului - eficient pt socuetate, rapid
Nu sunt stiluri, doar arh romantica, eclectica
Plan, volum, fatada - echilibru intre arta, tehnica, functiune
Julien Guadet - tratat - cauta sa integreze problemele sociale cu ale arhitecturii
Compozitia - elem cel mai important
Europa in 1830, 1860 transilvania (germana, asustriaca)si 1880 in vechiul regat (franta)
Arh francezi: Cassien Bernard (banca nat), Luis Blanc (min. agriculturii), Albert Galleron (ateneul roman)
Alexandru Odobescu studii Paris
Lumina, caldura, acustica
Antebelic -arh era usor de realizat
Limbaj comun, comercial
Ateliere - tipuri - muluri, frize - cataloage
Imagini: stiinta compozitiei, difuzarea arhitecturii ca limbaj de consum
UNIVERSITATEA DIN IASI LOUIS BLANC
Simetrie, rigoare
Ierarhizare a sp - hol de onoare
Corpuri cu Sali de curs cu curti int mari
Anexe
Fatada - intrare inalta
Sectiune - hol etaj mai inalt, peste hol parter
BNR ALBERT GALLERON SI CASSIEN BERNARD
Asimetrie - lateral functiuni foarte diferite
4 turnuri de colt
disimularea fundului scarii cu pile si coloane
2 curti de lumina
holul ghiseelor pe 2 niveluri cu galerrie la etaj
luminator central
CEC
4 turnuri de colt, acelasi tip de cupola
arc extrem de mare la intrare - ca in clasicismul francez
cupola - luminator - tehnica - structura independenta
cupola e sferica la interior (2 cojo)
MINISTERUL AGRICULTURII LOUIS BLANC
Cladire moderna de birouri
Curte de onoare cu spatii de onoare in ax
Coridor in U ritmat
Sugestia unei cladiri simetrice + preluarea unui unghi
Eclectismul ia intotdeauna in considerare contextul
Fatada - renastere + clasicism francez sec 17
FACULTATEA DE MEDICINA LOUIS BLANC
Fatada perfect axata, replica aunui templu antic, + in dreapta un etaj in plus (a devenit intrarea principala)
PALATUL DE JUSTITIE
Diriginte de santier Mincu
Arhitectura clasicism fr sec 17
Acoperis inalt corp central imai inalt imbinat cu contraforti medievali
Eclectism - programe moderne cu decoratii ale trecutului
BCD PAUL GOTTEREAU
Fatade articulate liber in functie de strada
A generat si alte doua cladiri gemene
ATENEUL ALBERT GALLERON Tivoli - templul lui hadrian
Fundatii circ => cupola rotunda
Clas fr sec 17
Scari cu podest intermediar - balcon
Planseu casetat + planseu plat hol rococo
Cupola ferestre acum astupate
PALATUL MIHAIL DIN CRAIOVA LOUIS BLANC
PALATUL CANTACUZINO
Arh ioan Berindei
Aripi laterale mai inalte
Fatada sobra
Copertina art nouveau la intrare - console + tiranti
CASA CU LEI CONSTANTA
Coloane cu lei desprinse din plannul fatdei
Libertate formal si cromatica
TEATRUL DIN IASI FELLNER & HELMER
Programe similare cu aspecte foarte diferite
Teatrul din Arad - seccession, muchii dure
Primaria din Arad - turn cu ceas, logie dubla
Prefectura din Cluj - baroc austriac
Arh eclectica in transilvania - pinioane germane medievale (Cazinou Vatra Dornei - arh medievala), fatade cu clincher, elemente ceramice (bibl. Universitara din Cluj)
Teatrul Mic, Berindei - cornisa in spatele unui racord curb, art nouveau, colt f ascutit cu cupola
ARH NEOROMANEASCA
Redescoperirea arh locale - moda in Europa, sf sec 19
Similitudini in zona balcanilor, fond formal comun - Turcia, Grecia
Ion Mincu - modele de inspiratie + Turcia, Spania, Italia
Unirea 1859, independenta 1877 78 identitatea nationala, stat national
Gandire romantica - identitate nationala, arta specifica si diferita
1889 expo Paris - Charles Garnier - case pop din dif regiuni ale Frantei
Albert Ballu - palatul de justitie - criticat in Paris ca a exportat in loc sa cunoasca arh trad si pitoreasca romaneasca
CONTEXT INTERN
1855 Odobescu - blabla
arheologia si etnologia
1905 - 1906 in scoala proiecte clasice + in maniera nationala
dupa 1918 introdusa fortat, programatic arhitectura romaneasca in Transilvania
ION MINCU
Scl de poduri si sosele
Ecole des beauax arts
Calatorie in spania, italia, grecia, turcia
CASA LAHOVARY
1 an documentare
intrare - peron acoperit cu foisor
arc lanceolat pe coloane strunjite de lemn
policromie
interior spatiu central casetat cu luminator
BUFETUL DE LA SOSEA
pe kiseleff
vernacular - foisor cu garlici
terasa acoperita cupoala acoperisului
foisor cu arce lanceolate
bovindou
policromie pe alb, pitoresc
SCOALA CENTRALA DE FETE
Parter clase etaj dormitoare
Plan simetric beaux arts = influente manastiri
Hol galerie spre curte int
Spatii oficiale, administrative spre strada Icoanei, fatadadiscreta
Fara intrare monumentala,
Ocnite, brau in torsada, ancadramente policrome ceramice
Vechea primarie / Constanta - braie de caramida/tencuiala
Mincu - primaria din Craiova - pilastrii 4 pana pe acoperis, turnulete
1899 Mincu - restaurare man Stavropoleos
incinta realizata de el preluand ac. Deco adapt la scara
PETRE ANTONESCU
1900 termina beaux arts
reface proprietatea Bratianu de la Florica
crama - > locuinta
ancadramente, foisoare
mare terasa acoperita, cu semineu ?
tot acolo incinta cu spatii gospodaresti gen manastire
MINISTERUL LUCR PUBLICE acum primaria
PREFECTURA CRAIOVA
Acces cu turn, monumental, referinte medievale
Detalii puternice
Plan simetric
Hol pe multe niveluri, compozitie eclectica
Hol cu cupola de sticla pe pandantivi
Sala de sedinte - bolta in leagan in maner de cos
BANCA MARMOROSCH BLANC
CRISTOFI CHERCHEZ
Studii Milano
Locuinta cu decoratii de stuc pe la Potlogi
Primul corp al maternitatii Polizu cu turnulet de colt in consola
VILA MINOVICI
Vernacular + arh culta
Joc liber al acoperiselor
Aparitia acoperiselor in desfasurarea strazii
GRIGORE CHERCHEZ fac de arh - arh brancoveneasca
N GHICA BUDESTI
MUZEUL TARANULUI ROMAN
Prima cladire de muzeu din Romania
Fatada caramida aparenta (Moldova)
PERIOADA INTERBELICA
MAREA UNIRE 1918 137000 km2 - 300000 km2 7,5 mil loc - 17 mil loc (Transilvania, Banatul)
Economic
Ok dupa 1925
28 - 32 criza mondiala
1938 productie extrem de buna
R2 economia stagneaza, da inapoi
Agriculttura
Reforma agrara PNL 1919
Greu de mecanizat, proprietati mici
Constitutia din 1923
Democratic pt europa
Dupa razboi
Culturi si traditii diferite
Arh di Bucuresti descopera orasele din Transilvania si vor sa le schimbe
1918 - 1920 Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Rebreanu, Constantin Brancusi
miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui Mincu
REVISTE DE ARHITECTURA
Aparitia criticii si teoriei de arhitectura - comentariul scris
ARHITECTURA
A societatii arhitectilor romani 1906 - 1944 cu intermitente
Apara directia traditionalista (sa nu abandonezi formele consacrate)
SIMETRIA
Caiete de critica si arta 1937 - 1957 3 volume
G M Cantacuzino, octav doicescu, Paul Emil Miclescu, estetician Matilda Ghica, Tudor Vianu
Arhitectura, literatura, pictura, sculptura
Nici moderna, nici traditonala - echilibru clasic
URBANISMUL
institutul urb al Romaniei
cincinat Sfintescu
BULETINUL COMISIIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Rigoare stiintifica privind patrimoniul si proiecte de rrestaurare - Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N Ghica Budesti
CONTIMPORANUL
1922 - 1932 Ion Vinea si Marcel Iancu
b, idei moderne europene
articole Iancu, Doesburg,
URBANISMUL
Capitol privind sistematizarea oraselor, toate sa aiba PUG
1939 instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare
2 tipuri de documente
piese desenste
schita - principiile
plan director de sistematizare
plan de alinere al tuturor strazilor(cladiri, vegetatie, latimi, retrageri)
piese scrise
regulamente de constructii
programe administrative de aplicare
legi privind locuinta sociala - incurajare fiscala
2 tipuri de locuinte ieftine
locuinta populara 80 mp
locuinta economica 140 mp
TEORIA URBANISMULUI
Cincinat Sfintescu - teorie in care sa alature legislatia, edilitare, istorie, circulatie, => urbanistica generala
Amenajari la scara nationala superurbanismul
Amenajari pe valea Prahovei si pe litoral
Others Duiliu Marcu, Ion Davidescu, alexandru Zamfiropol, Deznay (Timisoara)
In orase apar statiunile balneare Eforie N, S, Mamaia
IMAGINI
CINCINAT SFINTESCU
Culoarele principale de circulatie
Zonele de influenta ale oraselor principale
Parcul national Retezat
PLANURI DE SISTEMATIZARE
SIBIU 1926 27
Cai de circulatie proiectate (centura departata) si existente
Aerodrom
Plantatii, parcuri, sport, recreatie
Locuinta individuala pastrata ca fiin caracterul orasului
Parcelre regulata radiala - adaugare succesiva neortogonala
BUCURESTI 1935
GM Cantacuzino, Duiliu Marcu, Ion Davidescu
Amenajarea Bucurestiului si a teritoriului inconjurator (soseaua de centura si inelul de cale ferata)
Multe artere radiale
Plansa cu zone verzi existente si propuse
Plansa cu zonificarea teritoriului urban
Clase de constructii
Miez rosu - zona comerciala
Aliniamente, h, retrageri, POT
IASI 1943
ARH Bedeus
Planse de documentare - analize
Program - schita
Plan direstor - zona verde intr-o vale, ? Bahlui port
Evolutie de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai generala
PLOIESTI
Alexandru Zamfirescu
Proiect pentru un oras al petrolului
Oras cu axe, spatii publice ierarhizate (beaux Arts)
CARTIERE
BANEASA (fosta comuna suburbana)
Sat plan prestabilit 1850 + dezv spontana langa lac
Fara parcele private, P+1 pe contur si sp verde comun in mijloc (Berlage)
CLUJ Florea Stanculescu
Spatii publice centrale de cartier
TECHIRGHIOL
EFORIE N - GM Cantacuzino (beaux art)
1930 vile f moderne de Creanga
impreuna - Bellona
proiect pt portic in zona Lipscani - prin decupaj in cladire adic demolare
bd Unirii in 1940 artere foarte mari blocate de cladiri importante
primarie cu piateta si accente in capete (min agr) => devier Elisabeta
DUILIU MARCU
Trena de 2 km a academiei militare
Piata Victoriei
Articulatie cu zona verde
Largirea pietei inel
Min. exteren + unul geaman
Exedra prin blocarea drumurilor la care renunta
Turn lang Guvern
PIATA PALATULUI
Nenciulescu reface piata, vroia mutarea BCU pt pus in valoare palatul cu piata clasicista
MARCEL IANCU SI HORIA CREANGA
dupa 1920 s-au inlocuit toate revistele culturale, exceptie convorbiri lit si viata lit
tipologie reinoita a programelor de arhitectura
o tipul de plan, rezolvarile spatiale
o betonul armat => h mare
o metalul - ex Palatul Telefoanelor, Min Transp din fata Garii de N
nu existau normative privind seismele pana 1940 caderea cladirii Carlton, GM Cantacuzino
1919 Cegareanu confortul si igiena determina forma
noi modalitati de expresie
revista Caminul nu teorii si stiluri,ci practic si economic
Malaxa ansamblu de uzine modern dar propria casa neoromaneasca, clasica
Loos fatada apartine orasului si interiorul locuitorului
Eclectism tarziu, epurat
Clasicism modern Duiliu Marcu - Mussolini - retorica monumentalului care serveste o ideologie dictatoriala
ARHITECTURA ART DECO
Ezpo Paris 1925 - abundenta decoratieo
o Clasica simplificata
o Influente orientale - Egipt
o O prima forma a modernitatii
Populatia obisnuita cu decoratia accepta volume simple, noi, moderne
ARHITECTURA NEOROMANEASCA
Continuarea traditieiinterbelice, dupa Unire
Aceleasi elemente decorative pe programe foarte diferite
Repros: lipsa de substanta arhitecturala, decoratie mecanica pe programe incompatibile
Persista pe noile biserici ortodoxe din Transilvania si Banat, ex bis incoronarii de la Alba Iulia
Etnografi - Dimitrie Gusti - studiaaza satele cu studenti
Se inteleg principii, volum, plin/gol, sp semideschise, nu doar decoratia
GM Cantacuzino
o Non copiere formala
o Octav Doicescu, Henriette Delavrancea - si alte volume
ARHITECTURA MODERNA
Volume simle, clar decupate in spatiu, fara decoratie
Modificarea interioarelor vechi intunecoase si decorate
Marcel iancu idei moderne, de avangarda, in revista contimporanul - aarticole violente, desi nu avea mare raspandire revista
Bucuresti, centrul de raspandire al ideilor
Trans, Banat putine clad neoromanesti cu exceptia catedralelor
Putini arhitecti proiecteazaa intr-un singur stil - prost: ext modern interior vechi
GM Cantacuzino: folosirea modernismului ca functionalism pentru partiu si exteror neoromanesc
EXEMPLE
ARH NEOROMANEASCA
Catedr Incoronarii din A. I. - corpuri legate cu portice, ferestre gen fac arh
Posturi trafo sinaia duiliu marcu
Liceul Cantemir Bucuresti
Cladirea de birouri Paul Smardanescu (Rosetti)
o Plan cu nod de circulatie in mijloc
o Birouri cpre strada
o Birou urias spre alta fata
Piata Lahovari - turn medieval
Craiova, Constantin Iotu
Conac Statie Ciortan
Pavilionul rom 1926/Barcelona
o Langa pav Mies
Octav Doicescu
o Restaurantul de la Baneasa - soclu masiv
o Locuinte individuale pt functionari
Henriette Delavrancea
o Conac cu volum simplu, prispa sus cu stalpi putini si subtiri
o Balcic - vile albe simple cu soclu de piatra - arh orientala + maniera moderna
o Continuitatea pardoselii cu terasa
ARHITECTURA CLASICIZANTA
PETRE Antonescu, Fac. De Drept - semimoderna
Senatul din Piata Revolutiei
Palatul Regal preluat de Nenciulescu
Banca Natiuonala corpul nou - Radu Dudescu
Duiliu Marcu
Palatul Victoria (min Externe)
Min. Industriei
ART DECO
Foisorul de Foc
o Ordonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansata
o Bosaj cu lava solidificata
Hotel Ambasador
o Etaje retrasee
o Coloane filiforme - Egipt
o Brise soleiuri sub balcon
ARHITECTURA MODERNA
Uzinele Malaxa - gen Bauhaus
Atelierele CFR Cluj
Grigore Ionescu, sanatoriu/ Toria
GM Cantacuzino, hotel Bellona, Eforie N
Octav Doicescu, casa de odihna la Snagov - gen Wright
Duiliu marcu - bibl. Academiei
Doicescu - gara gen de stijl
Vatra Luminoasa, locuinte tip cu supraf mici
MARCEL IANCU
1907 infiinteaza miscarea dadaista impreuna cu Tristan Tzara
1922 23 infiiteaza revista contimporanul
Impreuna cu Ion Vinea
Articole de spre Le Corbusier, Theo von Doesburg
Il finanteaza singur
Artist plastic, grafician, fara studii complexe de arhitectura
Il interesa expresia plastica a int si ext, nu claritatea, rezolvarea
1926 - vila pt tatal lui, a fost pictata
vila pentru pictorul Daniel - pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld
vila fuchs 1927 - ferestre si parapet de factura navala (hublouri)
strand Kiseleff - vestisre simple
cladirea Chapier - terasa pe colt la ultimul ivel, umbra
vila Chihaiescu, simetrica
vila Iluta - raumplan, bar sub scara
vila Juster - pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe
vila sotiei, bovindouri si balcoane
sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies
locuinta Milita Petrascu - atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor
imobilul Gold - trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern
imob pt soc Bazaltin - birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vie
HORIA CREANGA
Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga
Arh noua - simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei drepte
Perioade
1929 - tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco
1930 - 1935 - modernism pur - cladirea Aro de pe Magheru
1936 - 1943 - relatii cu Malaxa - volume foarte simple, precise, proportionate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro Brasov, Palatul Cultural/Cernauti
lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu
1927 - vila dr Petru Groza - 2 benzi, circulatii si camerele principale
imobilul Aro - magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus spital
o art deco - parter cu piatra neagra
o realizat - parter retras si in umbra
o benzi orizontale
vila Miclescu
vila Bunescu
o living pe 2 niveluri cu supanta
o segregare a functiunilor in benzi
o f vitrata in spate
o terasa cu piscina
vila Cantacuzino
o inalt, plin, servant
o jos, servit
bd Dacia - mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla
bl Lahovari - langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an
vatra luminoasa, loc tip
1937, Malaxa pe Magheru
o pereti ingusti - > cat tamplaria
o baza retrasa
o copertina subtire peste ultimul nivel
cladirea Aro pe calea Victoriei - continuitate spre crt int, vitrine pe colt
halele Obor
spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 - 1939 colaborarea cu Malaxa
o fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material
o lab de chimie si fizica
o inteprinderea Republica
PERIOADA POSTBELICA
Rasturnarea si negarea valorilor anterioare
Proprietatea de stat
Orasele cresc sau apar altele noi - Onesti, Victoria
Posibilitatea construirii marilor ansambluri - statul dispune de terenuri
Stat - institute de proiectare, antreprize de constructii
Arh trebuie sa urmeze indicatiile - suprafete mici, materiale proaste, executie mizerabila cu muncitori prost calificati
Seful de partid sau primarul poate da mai multa libertate arhitectului, cu distanta scade influenta centralizata
Pana in 52 politica nu influenteaza arh prea mult
1960 - 1970 rupere de URSS, incercare de politica nationala
1970 - 1990 regim f autoritar
prima per - prelungire a expresiei interbelice
radiodifuziunea, str Berthelot
a doua per. Modernism preluat textual
a treia per - urbanism clasicizant
diferenta intre produseled e serie si unicatele - vile luxoase sau case taranesti
echipamente publice tip (hoteluri, case de cultura)
Mircea Alifanti - sediul administrativ din Baia Mare - in context
Cezar Lazarescu - litoralul - interventii violente, distruge 25 centre de localitati, trame noi mari incomp cu cele vechi
Eugenia Greceanu - monografii orase dupa modificari
P+1 balta alba (interb ) fara loturi dar scara e corecta
Cvartale P+4 - 5, in mijloc dotari, scara corecta
Opera Romana - Octav Doicescu - clasicism
Charta / Atena
Grupari elementare
Strada doar circulatie
Echipamente ce nu deservesc loc. Pt ca sunt in centre comerciale
Strazi secundare complicate - compozitie vizuala
1975 lege de sistematizare, indesire, densitste minima
Onesti - cvartale staliniste si pietonale artistice
Gheorghieni / Cluj - aerisit dar nu permite indesire suplimentara, functioneaza
Drumul Taberei, repetitie, ritm, echipamente intre grupari
Balta Alba 1960 - compozitii libere in jurul parcului
Teatrul National - proiect cu personalitate, decorat, schimbat de Ceausescu pt ceva nou
Ansamblul Perla - proiect prin suprapunere peste existent
Piata Unirii din Iasi amenajata pietonal
Nicolae Porumbescu - case aproape identice, in Baia Mare si Suceava
Teatrul Constantin Savescu - decorat, acoperis sezession, sculpturi pe care sa te asezi (tg Mures ?)
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2085
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved