Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


CAIET DE SARCINI pentru executia si controlul executiei structurilor metalice

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic




CAIET DE SARCINI

pentru executia si controlul executiei

structurilor metalice




1. GENERALITATI

Prezentul Caiet de sarcini se aplica la executia in uzina si pe santier a structurii metalice.

La executia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementarile si prevederile in vigoare privind executia, verificarea calitatii executiei si receptia obiectivelor de investitii in constructii.

Intreprinderile executante care contribuie la executia structurii metalice raspund direct de buna executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce le revin in conformitate cu planurile de executie, cu prevederile standardelor, normativelor si instructiunilor tehnice in vigoare si cu prevederile prezentului Caiet de sarcini.

Elementele, subansamblurile si structurile metalice se vor executa conform planurilor de executie predate de proiectant.

Executia structurii metalice, verificarea calitatii ca si receptia lucrarilor se va face in general pe baza urmatoarelor standarde, instructiuni si normative:

- STAS 767/0-88 - Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate.

- STAS 767/2-78 - Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi de constructii din otel. Prescriptii de executie.

- SR EN 25817-1993 - Imbinari sudate prin topire ale otelului. Clase de calitate.

- C 133-82 - Instructiuni tehnice privind imbinarile elementelor de constructii metalice cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate.

- C 150-99 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.

- C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

Responsabilul C.T.C. cu problemele controlului uzinarii va trebui sa cunoasca prevederile prezentului Caiet de sarcini.

Personalul C.T.C. al uzinei va fi examinat si autorizat conform prevederilor pentru maistri sudori in ce priveste conditiile si cerintele de control specifice executiei structurii metalice.

Lucrarile de montaj pe santier vor fi conduse de un inginer cu experienta in asemenea lucrari, ajutat de maistrii montatori avand si ei o bogata si recunoscuta activitate in acest domeniu. In fiecare schimb de lucru va fi in permanenta pe santier un maistru montator care va conduce si supraveghea lucrarile de montaj.

Pentru executarea imbinarilor cu S.I.R.P. se va apela la un institut de specialitate (eventual Laboratorul M.C.Ind.) care va instrui personalul pentru executarea acestor lucrari si va urmari pe parcurs prin sondaj calitatea lor.

Verificarea curenta pe santier a calitatii elementelor si imbinarilor cu S.I.R.P. se va face conform cu prevederile din “Instructiunile tehnice privind imbinarile elementelor de constructii metalice cu S.I.R.P” - indicativ C 133-82 cap. 3, iar receptia lor conform cap. 10.2 din aceleasi instructiuni.

2. DOCUMENTATIA CE TREBUIE ELABORATA DE UZINA CONSTRUCTOARE

Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca, inainte de inceperea uzinarii, sa verifice planurile de executie.

O atentie deosebita se va da verificarii tipurilor si formelor imbinarilor sudate prevazute in proiect. In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu, alte forme ale rosturilor imbinarilor sudate precum si pozitia joantelor de atelier suplimentare), se va proceda dupa cum urmeaza:

- pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punctul de vedere al rezistentei sau montajului (neconcordanta unor cote, diferente in extrasul de materiale etc.) uzina efectueaza modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului;

- pentru unele modificari care ar afecta structura din punctul de vedere al rezistentei sau al montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul. Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila a proiectantului. Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant; pentru unele modificari mici, acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scris al proiectantului.

Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina constructoare intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda:

a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de la debitare si terminand cu expedierea lor.

b) Tehnologia de debitare si taiere.

c) Tehnologia de sudare, conform procedeelor omologate de sudare.

d) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru imbinarile sudate.

Inainte de debitare si taiere, marcajele privind calitatea materialului si numarul sarjei se vor transmite pe fiecare element rezultat.

3. DOCUMENTATIA TEHNICA CE TREBUIE

INTOCMITA DE INTREPRINDEREA

CE MONTEAZA STRUCTURA METALICA

Aceasta documentatie trebuie intocmita de un personal cu experienta in lucrari de montaj (ingineri, maistri) care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si de utilajele de care se dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj.

Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa propuna daca considera necesare unele eventuale modificari sau completari ce ar usura montajul.

Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda:

- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de constructii;

- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc;

- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;

- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;

- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;

- ordinea de montaj a elementelor;

- metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj;

- schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea subansamblurilor uzinate cu unele piese ce se sudeaza pe santier.

4. MATERIALE

Materiale de baza

Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie pentru fiecare reper in parte. In caz de dubiu, intreprinderea executanta va cere avizul proiectantului. Eventualele schimbari ale marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect nu sunt admise decat cu aprobarea scrisa a proiectantului.

Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din standardele de produse.

Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate uzinale si sa fie marcate de catre uzina producatoare.

Intreprinderea de uzinare a pieselor si subansamblurilor metalice trebuie sa verifice corespondenta dintre datele cuprinse in certificatele de calitate si cele din STAS 500/2,3-80 si STAS 500/1-89.

Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate, dupa care se vor pastra timp de 10 ani.

Intreprinderea de uzinare verifica la fiecare lot de produse laminate de acelasi tip, aprovizionate de aceeasi otelarie, calitatea laminatelor prin analize chimice si incercari mecanice.

Incercarile mecanice si tehnologice sunt:

- Incercarea la tractiune conform SR EN 10002-1:1994; SR EN 10002-2:1994; SR EN 10002-5:1996.

- Indoirea la rece conform SR ISO 7438:1993.

- Incovoierea prin soc pe epruvete cu crestatura in “V” sau “U” dispusa perpendicular pe suprafata tablei (la laminate cu grosimea t=10 mm) conform SR EN 10045-1:1993.

Extragerea epruvetelor se va face conform prevederilor STAS 7324-75.

Laminatele livrate din bazele de aprovizionare trebuie sa fie insotite de certificate de calitate conform prevederilor standardelor de produse.

Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-88.

In caz de dubiu, uzina constructoare este obligata sa faca toate verificarile din prezentul capitol.

Suruburile obisnuite folosite la montaj pentru prinderi provizorii vor fi suruburi grosolane conform SR ISO 4016:1994 cu piulite conform STAS 922-89.

Pentru imbinarile de rezistenta cu suruburi obisnuite, prevazute ca atare in proiectele de executie se vor folosi suruburi semiprecise sau precise conform STAS 4272-89 cu piulite conform STAS 4071-89 din grupa de caracteristici mecanice 4.6 pentru piese din OL 37 si 6.6 pentru piese din OL 52 conform STAS 2700/3-89 cu piulite conform SR EN 20898-2:1997.

Pentru imbinarea cu suruburi a profilelor “U” si “T” se vor folosi saibe conform STAS 2242-80.

5. SURUBURI DE INALTA REZISTENTA PRETENSIONATE

Suruburile de inalta rezistenta vor fi din grupa de caracteristici mecanice precizata in proiect conform STAS 2700/3-89, cu piulite din grupa de caracteristici precizata, conform SR EN 20898-2:1997 si saibe conform STAS 8796/3-89.

Intreprinderea de montaj va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice ale suruburilor, piulitelor si saibelor prin verificarea duritatii Brinell.

Proportia verificarilor va fi de cate un organ de asamblare pentru fiecare lot mai mare de 500 buc. livrat de uzina furnizoare pe baza aceluiasi certificat de calitate.

Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate special.

6. ORGANIZAREA CONTROLULUI CALITATII

Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-88 din fisele tehnologice si procesele tehnologice de executie conform proiectului pe fiecare faza de executie in parte (sortarea laminatelor si pregatirea lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie in vederea sudarii, prinderea provizorie, sudarea, remedierea defectelor, prelucrarea imbinarilor sudate etc.).

In vederea urmaririi controlului executiei, uzina va intocmi si completa “fise de urmarirea executiei” si “fise de masuratori”.

In fise se vor trece, pentru fiecare piesa, marca si clasa de calitate a otelului, precum si sarja si numarul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitata.

In mod analog, pentru fiecare imbinare sudata, in fisa se va trece poansonul si numele maistrului care a supravegheat si controlat executia.

Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale imbinarilor sudate (defecte interioare) insotite de note explicative scrise pe schita.

Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si subansamblu sudat, vor fi semnate de catre personalul C.T.C. al uzinei si prezentate la receptia subansamblelor, odata cu restul documentelor de receptie.

7. EXECUTIA IMBINARILOR SUDATE

Toate imbinarile sudate se executa conform procesului tehnologic de sudare intocmit de uzina.

Imbinarile sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din proiect sau celor prevazute in procesul tehnologic, daca acestea din urma sunt diferite. Aspectul imbinarilor sudate trebuie sa rezulte neted, uniform si lipsit de defecte.

La sudarea unui rost, hafturile se vor taia polizandu-se locul in care au fost sau ele se vor topi partial si ingloba in cusaturile respective, dupa cum este prevazut in procesul tehnologic de sudare.



In ultimul caz, locul hafturilor se va curata de eventuale cuiburi de rugina, etc. hafturile se vor examina cu atentie inca o data in ceea ce priveste lipsa fisurilor, cele cu defecte tratandu-se prin polizare si resudare.

La inglobarea hafturilor prin sudura in cusaturi se va asigura o perfecta legatura intre ele si restul materialului depus ulterior.

Arcul electric va fi amorsat numai pe placutele terminale tehnologice in rosturi sau pe piese speciale de amorsare. Se vor lua masuri de prevenire a deteriorarii pieselor in timpul sudarii sau a stropirii lor cu metal topit.

Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racierea normala a acestora. Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate.

Craterele neumplute se vor indeparta numai dupa racierea normala a acestora. Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate.

Craterele neumplute se vor indeparta prin craituire, polizare si resudare.

La sudurile prevazute cu resudarea radacinii, completarea cu sudura la radacina se face dupa craituirea si polizarea restului.

La sudarea in mai multe straturi, suprafata stratului anterior va fi curatata de zgura, dapa care va fi examinata de sudor cu ochiul liber si la nevoie cu lupa.

Nu se admit fisuri, lipsa de topire, nepatrunderi ori alte defecte neadmise de elementele de calitate a cusaturii prevazute in proiect, conform Instructiunilor tehnice

C 150-99.

Daca se constata fisuri sau in caz de dubiu, sudorul va anunta maistrul sau inginerul sudor pentru stabilirea cauzelor si masurilor de remediere.

Se recomanda ca acolo unde este posibil, sudarea sa se faca in pozitie orizontala.

Sudurile de pozitie (verticala, peste cap in cornise) pe santier sau la montaj vor fi executate numai cu sudori cu experienta in asemenea lucrari, instruiti, verificati si autorizati.

Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi sub + 5 C fara aplicarea de masuri speciale prevazute in procesele tehnologice aprobate de proiectant, fara un control riguros al intreprinderii executante.

8. CONDITII DE CALITATE ALE IMBINARILOR SUDATE

Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional, vizual prin examinare exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide penetrante, iar, in mod exceptional, si prin sfredelire.

Imbinarile sudate vor avea nivelurile B sau C de acceptare a defectelor imbinarilor sudate, dupa cum este indicat in planuri.

Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor, precum si defectele de suprafata neadmise sunt cele din tabelul 6 din Normativul C 150-99, pentru nivelurile de acceptare ale defectelor in imbinarile sudate indicate in planurile de executie.

La examinarea exterioara si cu lichide penetrante nu se admit:

- fisuri sau crapaturi de nici un fel;

- crestaturi de topire (santuri marginale) mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar cel mult 1 mm, la piese mai groase de 30 mm;

- cratere;

- cratere intiale si finale;

- suprainaltari sau adancituri neadmise;

- suduri cu solzi pronuntati sau rizuri perpendiculare pe directia longitudinala a cusaturilor;

- scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusatura.

La verificarea prin ciocanire cu ciocanul usor (de 250 gr.), prin care se determina compactivitatea sudurii, sunetul trebuie sa fie clar.

Daca exista vreun dubiu asupra calitatii sudurilor de colt, se admit si gauri de control si anume maximum o gaura de 8 12 mm. diametru, la 2 4 m. lungime de cusatura sudata, dupa care aceasta se umple cu sudura.

La examinarea prin gaurire nu se admit defecte ca:

- lispa de patrundere la radacina sau intre straturi;

- incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii;

- lipsa de topire pe margini sau intre straturi.

9. IMBINARI CU SURUBURI

Inbinarile cu suruburi obisnuite se executa si se controleaza conform punctului 4 din STAS 767/2-78, iar cele cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate (S.I.R.P) conform STAS 9330-84 si instructiunilor tehnice C 133-82.

Gaurile pentru imbinari cu suruburi si S.I.R.P se dau dupa terminarea lucrarilor de sudare, a eventualelor remedieri si indreptari ale pieselor.

Pentru imbinarile de montaj pe santier gaurilor se vor da cu 1 2 mm mai mici, urmand ca ele sa fie alezate la diametrul definitiv dupa asamblarea de proba in uzina a subansamblelor si prinderea provizorie a tuturor pieselor ce se imbina conform punctului 9.

10. CONTROLUL SI VERIFICAREA CALITATII

10.1. - Controlul pe parcursul executiei

Controlul pe parcursul executiei are drept acoperire respectarea calitatii executiei, a prevederilor din prezentul Caiet de sarcini si din procesul tehnologic de uzinare cu toate fazele de executie.

Controlul permanent se face: pentru fiecare faza de executie de catre maistri, de catre inginerul sudor, de catre personalul C.T.C. al uzinei conform metodologiei proprii. Delegatul intreprinderii de montaj face controale prin sondaj. Tot personalul care efectueaza controlul permanent sau prin sondaj va fi instruit si autorizat in vederea efectuarii acestui control.

Pe parcursul executiei, prin sondaj, se vor efectua si controalele de catre comisii de delegati ai beneficiarului si proiectantului.

In vederea urmaririi efectuarii controalelor in timpul executiei, se va infiinta un “registru de control” ce va fi tinut in biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea. In acest registru se vor trece urmatoarele:

a). Data controlului;

b). Cine a efectuat controlul;

c). Constatarile facute;

d). Semnatura persoanelor care au efectuat controlul.

In continuare se vor trece, de catre intreprinderea executanta, masurile luate si apoi semnatura coordonatorului tehnic al colectivului de uzinare.

10.2. - Reguli generale privind montajul si receptia pe santier

Intreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia tehnica de montaj conform punctului 3 din prezentul Caiet de sarcini care trebuie sa cuprinda si:

- tehnologia de montaj;

- tehnologia de asamblare - sudare a imbinarilor sudate pe santier;

- tehnologia de executia a imbinarilor cu S.I.R.P.

Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile prezentului Caiet de sarcini si de standardele, normativele, instructiunile si reglementarile in vigoare si trebuie aduse la cunostinta proiectantului si beneficiarului.

Descarcarea, manipularea si depozitarea pieselor, elementelor si subansamblelor pe santier se va face in asa fel incat sa se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora, precum si sa fie usor identificate la montaj.

Grinzile cu zabrele trebuie rezemate numai la noduri pentru a nu deforma barele.

Receptia pe santier a elementelor structurilor metalice se va face conform pct. 5.2. din STAS 767/0-88.

La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului, acestea vor fi prinse de carlige, lanturi sau cabluri cu ajutorul ghearelor cu surub sau a altor piese asemanatoare.

Se interzice sudarea la temperatura de sub +5 C. In caz ca va fi necesar sa se sudeze la temperaturi mai joase, intreprinderea de montaj, cu acordul proiectantului, va intocmi o tehnologie de sudare speciala pentru acest caz.

Se interzice sudarea de piese auxiliare de montaj (urechi, carlige etc.) de piesele si subansamblurile de rezistenta ale structurii sau gaurirea acestora fara aprobarea scrisa a proiectantului.

Inainte de montarea unei piese in pozitia din proiect, se va face o masurare corecta a distantei dintre piesele intre care trebuie fixata si se va compara cu aceea a piesei ce se monteaza. In caz de nepotrivire, intreprinderea de montaj poate face ajustarile necesare, daca acestea nu afecteaza rezistenta piesei sau structurii si, la nevoie, va cere avizul proiectantului.

Pozitia corecta a pieselor ce se monteaza, ca si dimensiunile structurii se verifica in timpul montajului prin masuratori repetate.

Lucrarile de sudare pe santier vor fi conduse si verificate permanent de un inginer pe schimb si un numar de maistri proportional cu volumul lucrarilor de montaj ce se executa simultan.

Inginerul sudor trebuie sa aiba experienta in executarea lucrarilor de sudura. Sarcinile inginerului sudor sunt conform anexei “A” din prezentul Caiet de sarcini.

Maistrii sudori vor fi instruiti, verificati si autorizati pentru tipul de lucrari de sudare ce se folosesc la structura metalica, tinan seama de tipul imbinarilor si pozitiile de sudare.

Sarcinile maistrului sudor sunt din anexa “B” ale prezentului Caiet de sarcini.

Sudorii ce vor executa imbinarile sudate la montaj pe santier trebuie sa fie in masura sa execute in bune conditii cusaturile sudate in orice pozitie de sudare si pentru orice tip de suduri, precum si sa lucreze la inaltime pe schele.

In acest scop, si tinand seama de importanta lucrarii, se recomanda ca sudorii sa fie recrutati dintre cei mai buni sudori care au sudat constructii cu suduri in pozitie.

Sudorii trebuie sa fie verificati si autorizati pentru procedeele de sudura aplicate, indiferent daca executa suduri pe santier sau in uzina.

Conditiile de calitate ale imbinarilor sudate sunt acelea de la punctul 8 din Caietul de sarcini.

Verificarile calitatii lucrarilor se vor face pe fiecare faza de lucru conform tehnologiei de asamblare - sudare intocmita si avizata conform punctului 6.

Instructiunile de santier pentru imbinarile cu S.I.R.P. se vor respecta dupa verificarea conformitatii lor cu instructiunile tehnice C 133-82.

Receptia structurii metalice se va face conform reglementarilor in vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitie, tinand seama si de prevederile pct. 5.3. din STAS 767/0-88.

ANEXA “A”

SARCINILE INGINERULUI SUDOR



Inginerului sudor ii revin urmatoarele raspunderi si sarcini:

a). - Raspunde buna calitate a lucrarilor de sudura;

b). - Admite la lucru numai sudori autorizati pentru procedeul de sudura si categoria de material utilizat in executie;

c). - Verifica sudorii pe parcursul executiei, ori de cate ori considera ca este necesar;

d). - Verifica permanent starea de functionare a utilajelor si agregatelor de sudare si ia masuri pentru reglarea si buna lor functionare;

e). - Verifica buna functionare a aparatelor de control si executia contactelor la masa;

f). - Se asigura ca materialele de baza si cele de adaos folosite corespund conditiilor prevazute in Caietul de sarcini si tehnologia de sudare;

g). - Controleaza ca materialele de baza si de adaos sa fie pastrate si uscate conform prevederilor instructiunilor de folosire si conform Caietului de sarcini;

h). - Ia masurile necesare pentru respectarea intocmai a prevederilor din Caietul de sarcini, a prescriptiilor din STAS 767/0-88, a normativului C 150-99, a proceselor tehnologice de executie si a fiselor tehnologice pe care trebuie sa le cunoasca perfect, dand in acest sens instructiuni si maistrilor sudori;

i). - Verifica pe parcursul executiei respectarea intocmai a desenelor de executie, a proceselor tehnologice pe faze de executie, a prevederilor din Caietul de sarcini si a standardelor si normativelor indicate mai sus;

j). - Verifica pe parcursul executiei si la terminarea fiecarui subansamblu sudat, calitatea lucrarilor de sudare;

k). - Ia masuri de prevenire a eventualelor defecte in cusatura si stabileste procedeele de remediere a acestora; pentru cazurile mai dificile va cere avizul unui for competent;

l). - Se convinge ca fisele de urmarire a executiei sunt in conformitate cu Caietul de sarcini, sunt complete si tinute la zi;

m). - Controleaza daca pe piesele debitate sunt notate marca, clasa de calitate a otelului si numarul lotului conform Caietului de sarcini;

n). - Controleaza, inainte de receptie, fiecare subansamblu sau ansamblu sudat din punct de vedere calitativ si dimensional si se convinge ca eventualele abateri se incadreaza in tolerantele admise;

o) - ia masuri ca toate normele si prevederile de protectie a muncii sa fie integral respectate.

ANEXA “B”

SARCINILE MAISTRULUI SUDOR SI

PROGRAMUL DE EXAMINARE PENTRU

AUTORIZAREA MAISTRULUI SUDOR

Lucrarile de sudare vor fi conduse si supravegheate permanent de un maistru sudor.

Maistrii sudori sunt subordonati inginerului sudor repartizat pentru aceasta lucrare.

Sarcinile si raspunderile maistrilor sudori se stabilesc de catre un inginer sudor si li se transmit acestora in scris.

Sarcinile principale ale maistrului sudor sunt:

a). - Verificarea calitativa a materialelor (laminate) ce urmeaza a fi sudate;

b). - Verificarea materialului de adaus (flux, sarma, electrozi) privind conditiile de pastrare a acestora conform prevederilor din norme si din Caietele de sarcini;

c). - Verificarea inainte de inceperea sudarii a rosturilor pregatite pentru sudare;

d). - Verificarea aparatelor si agregatelor de sudare;

e). - Verificarea reglarii regimului de sudare;

f). - Repartizarea sudorilor pe tipuri si feluri de suduri, conform aptitudinilor si autorizarii acestora;

g). - Verificarea normelor de protectia muncii la sudare;

h). - Verificarea pe faze de executie a cusaturilor sudate si a subansamblurilor sudate;

i). - Pentru indeplinirea sarcinilor mentionate, maistrul sudor va trebui sa aiba cunostinte generale de metalurgie, constructii metalice, metode de sudare, metode de verificare a imbinarilor sudate.

Ei vor fi scolarizati si instruiti de catre un inginer sudor pentru genul de lucrari pe care urmeaza sa le execute.

CAIET DE SARCINI

pentru

LUCRARI DE BETON

LUCRARI DE BETON

I. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la executia lucrarilor din beton armat si cuprinde conditiile tehnice pentru:

materiale necesare prepararii betoanelor

1.1.2 - materiale necesare pentru armare

- materiale necesare pentru cofraje si sustineri

- preparare, transport, punerea in opera a betoanelor

1.1.5 - punerea in opera a armaturilor

1.1.6 - punerea in opera a cofrajelor

- controlul calitatii.

In cursul executiei lucrarilor din betoane nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentului “Caiet de sarcini” fara aprobarea, in scris, a proiectantului.

1.3. Proiectantul isi rezerva dreptul ca, in situatii speciale sa aduca modificari si completari prezentelor prescriptii.

1.4. Prin laboratorul propriu de santier sau prin unitati specializate se vor efectua de catre executant toate determinarile si incercarile rezultate din aplicarea prezentului “Caiet de sarcini”.

La cererea dirigintelui de santier, executantul este obligat sa efectueze verificari suplimentare fata de prevederile prezentului “Caiet de sarcini”.

1.6. In cazul in care dirigintele sau proiectantul constata abateri de la prezentul “Caiet de sarcini” acestia pot dispune masurile ce se impun.

Prezentul “Caiet de sarcini” s-a intocmit in conformitate cu prevederile din “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat (partea I-beton si beton armat), indicativ NE 012-99 aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 si prevederilor Legii nr. 10/1995 - sectiunea 2.

1.1.1. Materiale necesare prepararii betoanelor

1.1.1.1 - Ciment

La prepararea betonului se va utiliza numai ciment care corespunde conditiilor tehnice de calitate (SR 1500-1996, SR 388-1995).

Conditiile tehnice de livrare, receptie si control a cimentului trebuie sa fie conform standardelor SR 388/1995 si SR 1500/1996 si celor de referinta ale acestora si anume:

- SR-EN 196-1 - 1995 - Metode de incercari ale cimenturilor;

Determinarea rezistentelor mecanice.

- SR-EN 196-2 - 1995 - Metode de incarcari ale cimenturilor.

Analiza chimica a cimenturilor.

- SR-EN 196-3 - 1995    - Metode de incercari ale cimenturilor.

Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.

- SR-EN 196-21 - 1994 - Metode incercari ale cimenturilor.

Determinarea continutului de cloruri, dioxid de carbon si alcalii in cimenturi.

- STAS 8133-90 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.

* Livrarea cimentului se face ambalat in saci de hartie sau vrac transportat in vehicule rutiere, vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.

Cimentul vrac se transporta numai in vehicule rutiere cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferata speciale tip Z, V, C cu descarcare pneumatica.

Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului. Se interzice folosirea cimentului la temperaturi mai mari de 50°C.

In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va fi insotita de o declaratie de conformitate in care se va mentiona:

- tipul de ciment si fabrica producatoare;

- data sosirii in depozit;

- numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta;



- garantia respectarii conditiilor de pastrare;

- numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele continute in acesta inslusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat.

* Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului conform prevederilor din Anexa VI.1 din “Codul de practica” - NE O12-99 inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment.

Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz in care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin inscrierea vizibila a tipului de ciment.

Depozitarea cimentului ambalat in saci se face in incaperi inchise; sacii vor fi asezati in stive, pe scanduri dispuse cu interspatii si la 50 cm distanta de peretii exteriori.

Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator pentru tipul de ciment utilizat.

* Controlul calitatii cimentului se face in conformitate cu NE 012-99 punctul 17.2.1.1 si in Anexa VI.I.

1.1.1.2. Agregate

Pentru obtinerea unor betoane sau betoane armate cu densitatea aparenta normala

(2.001-2.500 Kg/m3) se folosesc agregate cu densitate normala (1.201-2.000 Kg/m3) provenite din concasarea rocilor naturale dure.

Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile tehnice specifice (STAS 1667-76 si, dupa caz, STAS 662-89 si SR 667-98).

Sorturile de agregate folosite pentru producerea fiecarei clase de beton se vor alege orientativ conform Codului pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat NE 012-99 si vor fi verificate la statia de betoane.

Controlul calitatii agregatelor este prezentat in NE 012-99 punctul 17.2.1.1 si in ANEXA VI.I, iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606/80.

1.1.1.3. Apa

Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790/84.

Cantitatea de apa, respectiv raportul apa/ciment se va lua orientativ conform NE 012-99 si se va verifica la statia de betoane.

1.1.1.4. Aditivi

La prepararea betonului se pot folosi aditivi pentru:

- imbunatatirea lucrabilitatii

- marirea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la inghet - dezghet repetat

- obtinerea betoanelor de rfezistenta superioara

- reglarea procesului de intarire

- marirea durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii.

Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizarea lor sunt indicate in “Codul de practica” - NE 012-99 capitolul 4.4.

1.1.2. Materiale necesare pentru armaturi

Otelurile pentru betonul armat sunt OB37 si PC52 conform STAS 438/1-89 si STNB conform STAS 438/2-91.

Otelurile de alte tipuri inclusiv cele provenite din import trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

Otelurile PC52 si STNB nu se vor folosi la elementele cu solicitari dinamice importante, in aceste cazuri folosindu-se otel OB37.

Livrarea, marcarea, transportul si depozitarea se fac in conformitate cu prevederile din NE 012-99 cap.10.

1.1.3. Materiale necesare pentru cofraje si sustineri

Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse din lemn, metal sau produse pe baza de polimeri.

Prezentul proiect cuprinde si “cofraje virtuale” - de ex. groapa in care se toarna radierul.

Cofrajele trebuie sa asigure forma si gradul de finisare prevazute in proiect respectand tolerantele admisibile din NE 012-99 Anexa III.1.

De asemenea, trebuie sa fie proiectate astfel incat sa fie capabile sa reziste la toate actiunile ce pot aparea in timpul executiei; sa fie stabile pana cand betonul atinge o rezistenta suficienta pentru a suporta eforturile ce apar la decofrare; sa fie rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor si a nu afecta capacitatea portanta a structurii si etanse

Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre constructor in cadrul proiectului tehnologic de executie.

1.1.4. Preparare, transport, punere in opera a betoanelor

1.1.4.1. Preparare

Betonul se va realiza pe baza compozitiei orientative stabilite in NE 012-99 si care va fi verificata la statia de betoane.

Cerintele generale pentru amestecul din beton sunt detaliate in NE 012-99 capitolul 6 si capitolul 9.

1.1.4.2. Transportul betonului

Transportul betonului trebuie efectuat luand toate masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea.

Mijloacele de transport de la statii spre punctul de lucru cat si cele locale (in santier), duratele de transport in functie de compozitia betonului si conditiile atmosferice sunt detaliate in NE 012-99 capitolul 12.

1.1.4.3. Punerea in opera a betonului

Executarea lucrarilor de betoane este conditionata de:

a) - intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acestora de catre investitor;

b) - instruirea formatiilor de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile PSI si de securitate a muncii;

c) - receptionarea calitativa a lucrarilor de sapaturi, cofraje, armaturi (dupa caz);

Pentru armaturile a caror receptionare s-a facut cu peste 6 luni inainte de momentul betonarii este necesara o inspectare a starii acesteia de catre o comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISCLPUAT care va decide oportunitatea expertizarii si va dispune efectuarea ei.

d) - suprafetele de beton turnat anterior si intarit care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment sau de impuritati pentru a asigura o buna legatura intre cele doua betoane;

e) - asigurarea posibilitatii de continuare a betonarii in cazul unor situatii accidentale (statii de betoane si mijloace de transport de rezerva, surse alternative de energie, materiale de protectie a betonului, conditii pentru crearea unui rost de lucru etc.);

f) - certitudinea unor conditii climatice corespunzatoare;

g) - dirijarea apelor in zona de betonare pentru fundatii;

h) - asigurarea conditiilor pentru recoltarea probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat.

Regulile generale de betonare precum si compactare a acestuia, rosturile de lucru sunt cele din NE 012-99 cap.12 si 13. Tratarea betonului dupa turnare se va face conform cap. 15 din acelasi normativ

1.1.5. Punerea in opera a armaturilor

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea armaturilor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.

Armatura trebuie taiata, indoita si manipulata astfel incat sa se evite deteriorarea mecanica, contactul cu substante corozive etc.

De asemenea, nu se accepta eventuale impuritati, rugina.

Barele taiate si fasonate vor fi etichetate pentru a evita confuzii si vor fi depozitate corespunzator pentru a asigura pastrarea formei, curateniei etc.

Tolerantele de executie sunt cele din NE 012-99 anexa II.

Barele PC>25 mm se fasoneaza la cald.

Modul de inadire si stratul de acoperire se indica prin proiect.

1.1.6. Piese metalice inglobate

Piesele metalice inglobate se vor confectiona si monta conform prevederilor din proiect. Receptia pieselor se va face in atelier ( dimensiunile elementelor componente si materialul din care s-au debitat, grosimea, lungimea cordoanelor de sudura).

Piesele metalice se vor curata pentru a asigura aderenta la beton. Fixarea pieselor in cofraj se va face astfel incat sa nu se deplaseze in timpul betonarii.

.1.7. Punerea in opera a cofrajelor

Se cuprind urmatoarele operatii:

- trasarea pozitiei cofrajelor;

- asamblarea si sustinerea provizorie;

- corectare pozitie cofrare;

- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

1.1.8. Controlul calitatii

Prevederile minime obligatorii necesare executiei structurilor din beton si beton armat sunt detaliate in NE 012-99 capitolul 17.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1837
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site