Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Caiet de sarcini beton de ciment

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic




UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN CONSTRUCTII




PROIECT DE DIPLOMA

Partea speciala

Caiet de sarcini beton de ciment

IMBRACAMINTE RUTIERA DIN BETON DE CIMENT

CUPRINS

GENERALITATI

ART.I. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

ART.2. PREVEDERI GENERALE

CAP.I. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

ART.3    CIMENTURI

ART.4. AGREGATE

ART.5. APA

ART.6. ADITIVI

ART.7. OTEL BETON

ART.8. ADAOSURI

ART.9. ALTE MATERIALE

ART.lO. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

CAP.II. STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI

ART.ll. INCERCARI PRELIMINARE

ART.l2. COMPOZITIA BETONULUI

CAP.III. PREPARAREA BETONULUI INAINTE DE PREPARARE

ART.l3. STATIA DE BETOANE

ART.l4. EXPERIMENTAREA PREPARARII BETONULUI IN STATIE

ART.l5. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A BETONULUI

ART.l6. CONTROLUL CALITATII BETONULUI PREPARAT

CAP.IV. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

ART.l7. TRANSPORTUL BETONULUI

ART.l8. LUCRARI PREGATITOARE

ART.l9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BETONULUI

ART.2O. PUNEREA IN OPERA PROPRIU-ZISA

ART.2l. MASURI IN CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE DEFAVORABILE

ART.22. STRIEREA IMBRACAMINTII

ART.23. PROTEJAREA SUPRAFETEI

ART.24. PROTEJAREA ROSTURILOR DE DILATATIE

ART.25. EXECUTIA ROSTURILOR DE DILATATIE

ART.26. EXECUTIA ROSTURILOR DE CONTRACTIE

ART.27. EXECUTIA ROSTURILOR DE CONTACT

ART.28. COLMATAREA ROSTURILOR

ART.29. CONTROLUL BETONULUI PUS IN OPERA SI INTERPRETAREA

REZULTATELOR

CAP.V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART.3O. ELEMENTE GEOMETRICE

ART.3l. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACfiI~lINTEI

CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR

ART.32. RECEPTIA PRELIMINARA

ART.33. RECEPTIA FINALAG E N E R A L I T A T I

ART.I. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se refera la conditiile tehnice generale care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si a betonului pentru realizarea imbracamintii rutiere din beton de ciment pe principiul dalelor scurte negujonate aplicate la constructii, modernizari sau ranforsari de:

- autostrazi

- drumuri publice si strazi

- drumuri de exploatare, drumuri industriale, platforme

- piste, cai de rulare si platforme de aerodromuri

- pl.atforme portuare.

Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica la:

- imbracaminti din beton armat continuu

- imbracaminti din beton precomprimat

imbracaminti din beton de ciment din dale gujonate.

ART . 2 . PREVEDERI GENERALE

2.1 Imbracamintile din beton de ciment se realizeaza, de regula, intr-un singur strat, caracteristicile mecanice ale betonului fiind acelea ale stratului de uzura.

In cazuri justificate tehnic si economic, imbracamintile din beton de ci.ment se pot executa in doua straturi, pe drumuri cu trafic greu, mediu si usor conform precizarilor din tabelul nr.l, stratul superior fiind de uzura iar celalalt de rezistenta.

Tabel 1

Clasa tehnica a drumului si natura traficului

Clasa (marca betonului)

Stratul

uzura sau un singur strat

rezistenta

- Autostrazi

- Drumuri publice, strazi si drumuri de exploatare cu trafic foarte greu

- Piste, cai de rulare si platforme de aerodromuri internationale

BcR 4,5 (B 400)

BcR 4,5 (B 400)

BcR 4,5 (B 400)

- Drumuri publice strazi si drumuri de exploatare cu trafic greu si mediu

- Piste, cai de rulare si platforme de aerodromuri interne

BcR 4,5 (B 400)

BcR 4,5 (B 400)

BcR 4 (B 350)

BcR 4 (B 350)

- Drumuri publice, strazi si drumuri de exploatare cu trafic usor

BcR 4 (B 350)

BcR 3,5 (B 300)

2.2 In caietul de sarcini speciale se va preciza pentru fiecare lucrare in parte in cite straturi se executa imbracamintea si cu ce clase de betoane.

2.3 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.4 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

C A P I T O L U L I

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

ART3. CIMENTURI

3.1 La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective - vezi tabelul nr.2.

- ciment Portland P 40 conform STAS 388-80

- ciment CD 40 conform STAS 10092-78

Tabel 2

CARACTERISTICI FIZICE

CIMENTUL

P 40

CD 40

-Priza determinata pe pasta de ciment de consistenta normala:

-sa nu inceapa mai devreme de:

-sa nu se termine mai tirziu de:

2 ore

8 ore

2 ore

10 ore

-Constanta d.e volum determinata de:

-turte

-marimea de volum la incercarea cu inelul Le Chatelier

turtele sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi

< 10 mm

turtele sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi

< 10 mm

-Rezistenta mecanica la intindere din incovoiere la:

- 2 zile

- 28 zile

-Rezistenta mecanica la compresiune la:

- 2 zile

- 28 zile

3,0 N/mm2

6,0 N/mm2

17 N/mm2

40 N/mm2

3,5 N/mm2

6,5 N/mm2

15 N/mm2

40 N/mm2

3.2 Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.

Daca antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment, este necesar a obtine aprobarea 'inginerului' in acest scop. In acest caz, fiecare tip de ciment va fi utilizat pe portiuni distincte ale lucrarii, indicate si aprobate de catre 'inginer'.

3.4 Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective.

3.5 In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar), a manipularii si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine (pamint, carbune, sunstante organice, var hidratat, cenusa de termocentrala, etc).

3.6 Depozitarea se va face in celule tip siloz, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva conditiilor meteorologice. - Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a asigura recunoasterea si controlul acestuia.

3.7 In cursul executiei cind apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri, acestea se vor goli complet si curata prin instalatia pneumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.

3.8 Se interzice folosirea cimentului avind temperatura mai mare de +50C .

3.9 Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data expedierii de catre producator.

3.10 Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat .decit dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.

Cimenturile care vor prezenmta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii marci.

Cimentul care se considera ca s-a alterat, se va evacua, fiind interzid a fi utilizat la prepararea betoanelor.

3.11 Controlul calitatii cimentului de catre antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.7.

3.12 Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare

- intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuare in laborator.

ART.4 AGREGATE

4.1 Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza urmatoarele sorturi de agregate : 3-7

- nisip sorturile 0-3 sau 0-7 mm

- pietris sorturile 7-16; 16-31; 16-40 mm sau 7-31; 7-40

- agregate de cariera concasate: criblura sorturile 8-16; 16-25 si split 25-40 sau amestec 16-40

- agregate de balastiera concasate sorturile 8-16; 16-25 si 25-40.

4.2 Agregat.ele utilizate in diferitele straturi ale imbracamintilor sint indicate in tabelul nr.3.

4.3 In regiunile unde nisipul natural este deficitar se poate utiliza partial si nisip de concasaj insa numai pe baza de aviz aI unui laborator care sa precizeze proportiile de amestec cu nisipul natural.

4.4 Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la asr, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

4.5 Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit.

Ele nu trebuie sa contina silice microcristaline sau amorfe.

Tabel 3

Natura agregatului

Sorturile agregatetor

Beton de ciment

intr-un singur strat

in doua straturi

uzura

rezistenta

Granulozitatea agregatului total

o-25

o-40

o-25

o-33

o-40

Nisip natural

0-3 si 3-7 sau

Criblura

8-16 si 16-25

Split

25-40 sau 16-40

Produse de balastiera concasate

Produse de balastiera concasate

Pietris

Pietris

4.6 Caracteristicile mecanice ale agregatelor precum si continutul lor de impuritati trebuie sa respecte prevederile din tabelul nr.4.

Agregatele care nu indeplinesc conditiile privind continutul impuritatilor din tabela 4 se vor spala inainte de folosire.

Tabel 4

CARACTERISTICI

CONDITII DE ADMISIBILITATE PENTRU AGREGATE AVIND:

Dmax < 7 mm

Dmin > 7mm

NISIP

PIETRIS

AGREGATE CONCA-SATE(CRIBLURA,SPLIT)

1. Corpuri straine: resturi animale sau vegetale,pacura, uleiuri

nu se admit

nu se admit

nu se sdmit



2. Pelicule de argila sau alt material aderent pe

granulele sgregatelor care ar putea sa le izoleze de tiant

nu se admit

nu se admit

nu se admit

3. Ar ila in bucati, X maxim

nu se admit

4. Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu)

incolora sau galbena

5. Parti levigabile X maxim

6. Sulfati sau sulfuri ex rimate in S03, %maxim

nu se admit

nu se admit

7. Carbune, % maxim

8. Mica, % maxim

9. Echivalentul de nisip (EN), % minim

10.Continutul de fractiuni sub 0,09 mm

- sortut 8-16, % max

- sortul 16-25, % max

- sortul 25-40, % max

11.Gradul de spargere, % min

65 (pietris concasat)

12.Rezistenta la strivire a agregate-lor in stare saturata % max

60 (pietris concasat)

13.Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % maxim

pietris concasat)

18 (criblura,

solit)

14.Rezistenta la inghet-dezghet

- coeficientul de gelivitate, % max

- sensibilitatea la inghet, % max

- pierderea in masa, % max

pietris concasat)

4.7 Din punct de vedere al formei geometrice, granulele agregatelor avind Dmin 7 ( 8 ) mm, trebuie sa fie caracterizate prin rapoartele din tabelul 5.

Tabel 5

Pietris sau produse de balastiera concasate

Criblura

Split

b/a minim 0,66

c/a minim 0,33

minim 0,66

minim 0,33

minim 0,50

minim 0,25

4.8 Din punct de vedere al granulozitatii, sorturile de agregate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sorturile sa fie caracterizate printr-o granulozitate continua

- continutul in granule care trec, respectiv ramin, pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10% cu conditia ca piatra necorespunzatoare dimensiunilor, sa reprezinte max. 15% din masa;

- dimensiunea maxima a granulelor ce ramin pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,50 Dmax.

4.9 Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale.

Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sint corespunzatoare.

4.10 In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare, sau amestecare cu alte sorturi.

4.11 Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.7.

4.12 Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar, vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor

- intr-un registru (registrul pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

ART.5. APA

5.1 Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-89.

Metodele de determinare sint reglementate prin acelasi STAS 790-89.

Verificarea se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de cite ori se observa ca se schimba caracteristicile apei.

5.3 In timpul utilizarii pe santier se va cauta ca apa sa nu se polueze cu detergenti, materiale organice, uleiuri, argile, etc.

ART.6. ADITIVI

6.1 La prepararea betoanelor rutiere se va utiliza:

- obligatoriu, un aditiv antrenor de aer;

- aditiv reductor de apa, pentru imbunatatirea lucrabilitatii (utilizarea acestor aditivi nu trebuie sa conduca la reducerea dozajului de ciment);

- in anumite cazuri aditivi acceleratori sau intirzietori de priza.

Toti aditivii propusi a fi folositi la prepararea betoanelor rutiere, vor fi aprobati de catre 'inginer' pe baza incercarilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compozitiei betonului.

6.2 Fiecare lot de aditivi, trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate.

6.3 Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalaj original si in incaperi uscate (ferite de umiditate).

6.4 Ca aditiv mixt plastifiant-antrenor de aer se utilizeaza aditivul 'Disan A' care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 8624-70.

- La prepararea betoanelor, aditivul 'Disan A' se foloseste sub forma de solutii avind o concentratie de 20% 1% substanta uscata in unitati de masa

- Pentru prepararea solutiei cu concentratia de 20% 1% se dizolva 25 kg de aditiv in 100 litri de apa obtinindu-se 115 litri solutie

- Concentratia solutiei se verifica prin determinarea densitatii acesteia cu ajutorul unui densiometru la temperatura solutiei de 2 0 5C

6.5 Solutiile de aditivi se vor pastra in rezervoare metalice bine inchise pentru a se evita impurificarea sau modificarea concentratiei prin evaporarea apei.

Pentru a se evita decantarea solutiei de aditivi mijloacele de stocare vor f i prevazute cu dispozitive de agitare.

ART.7. OTEL BETON

7.1 Otelul beton rotund de Ф 10 mm (tip OB 37) conform STAS 438/1-89 se va folosi la confectionarea ancorelor.

La livrare, otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.

7.3 Otelul beton se va depozita si pastra in conditii prin care sa se evite favorizarea corodarii si murdaririi cu pamint sau alte materiale.

ART.8. ADAOSURI

8.1 La executarea straturilor de rezistenta pentru corijarea nisipurilor care si.nt lipsite de elemente fine se poate folosi adaosul de cenusa de centrala termoelectrica conform prevederilor din 'Instructiuni tehnice de utilizare a cenuselor de centrala termoelectrica la prepararea betoanelor rutiere'.

Caracteristicile tehnice ale cenusei de centrala termoelectrica trebuie sa corespunda prevederilor din STAS 3819/1-80 si din tabelul.

Tabel 6

CARACTERISTICI

Conditii de admisibilitate

STAS cu metode de analiza

Umiditate

Finetea exprimata prin rezidiu pe sita cu tesatura de sirma, 0,2% maxim

Substante combustibile, % maxim

Suma oxizilor (5i02+A1203+Fe203) % minim

Oxid de magneziu (Mq0), % maxim

Trioxid de sulf (SO ), % minim

8.2 In cazul utilizarii cenusilor de termocentrala conditiile lor de aprovizionare si de stocaj trebuie sa fie identice cu cele ale cimentului si in special in ceea ce priveste protectia contra riscurilor de umectare.

8.3 Adaosurile de cenusa propuse a fi folosite la prepararea betoanelor rutiere vor fi aprobate de catre 'inqiner pe baza incercarilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compozitiei betonului. ,

ART . 9 . ALTE MATERIAI.E

- Folie de polietilena (grosimea 0,06 mm) conform STAS 8171-84

- Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida STAS 8877-72

- Fluid de protectie P 45 - conform STAS 8877-72

Asrobit -conform NII 7129-77 a Intreprinderii 'Chimica Marasesti sau alte materiale echivalentei

- Hirtie Kraf t

- Folii de polietilena.

ART.lO. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARAREA BETOANELOR

Materialele-destinate prepararii betoanelor de ciment sint supuse la incercari preliminare de informare si la incercari pentru stabilirea retetei a caror natura si frecventa sint date in tabelul nr.7.

Tabel 7

Materialul

Actiunea,procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verifica

Frecventa minima

Metode de determinare conf. STAS

La aprovizionarea materialelor in:

-depozit de rezerva materialului

-statii de betoane

Inainte de utilizarea

2

AGREGATE

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat

Parte levigabila si,fractiune fina

O proba la max. 500 mc pentru pentru fiecare sursa

O proba pe fiecare schimb centrala de

betoane

Humus

La schimbarea sursei

Corpuri straine:

-argila in bucati

-argila aderenta

In cazul in care se observa prezenta lor

Ori de cite ori apar factori de impurificare (pentru fiecare centra la de beton)

Granulozitatea sorturilor

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa

O proba pe schimb si ori de cite ori apar factori care modifica granulozitaea (pentru fiecare centrala de betoane)

AGREGATE

Aspectul si forma granulelor

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa

Echivalentul de nisip

O proba la max. 500 ma.pentru fiecare sursa

Umiditate

O proba pe schimb si ori de cite ori se observa o schimbare cauzata de condi'tiile meteorologice pentru fiecare centrala de beton

Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa

CIMENT

Examinarea datelor inscrise in certi ficatul de cali tate sau certifi catul de garantie

La fiecare lot aprovizionat

Constante de volum

O determinare la fiecare lot aprovi zionat,dar nu mai putin de o determi nare la 100 t pe o proba medie

Timpul de priza

O determinare la fiecare lot aprovizionat,dar nu mai putin de o determinare la 100 t pe o proba medie

Rezistente meca nice la 2 (7) zile

O proba la 100 t sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat

CIMENT

Rezistente meca nice la 28 zile

O proba la 100 t sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat

Prelevarea de contraprobe care se pastreaza min. 45 zile (pastrate

in cutii metalice

sau pungi de poli etilena sigilate)

La fiecare lot aprovizionat.probele se iau impreuna cu delegatul 'inginerului' care va sigila contraproba

Si.area de conser vare numai daca s-a depasit terme nul de depozitare sau au intervenit factori de alte rare

O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fie care siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o proba medie)

Doua determinari pe siloz (sus si jos)

ADITIVI

Examinarea datelor inscrise in certi ficatul de calitate

La fiecare lot de aprovizionare

Densitatea solutiei   

O proba la fiecare sarja preparata



APA

Compozitia chimica

O proba la inceperea lucrarilor pentru fiecare sursa

OTEL BETON

Confruntarea date lor inscrise in certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

CENUSA DE TERMO -CENTRALA

Examinarea datelor inscrise in certi ficatul de cali tate

La fiecare lot aprovizionat

Finetea

O determinare la fiecare lot aprovizionat dar nu mai putin de o determinare la 100 t pe o proba medie

Umiditatea

O proba pe schimb

EMULSII BITUMIN.

Examinarea datelor inscrise in certi ficatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

C A P I T O L U L II

STABILIREA COMPOZITIEI BETOHULUI

ART.ll. INCERCARI PRELIMINARE

11.1 In vederea stabilirii compozitiei betonului ce urmeaza a fi folosit la executarea imbracamintii din beton de ciment antreprenorul va lua masuri ca laboratorul sau, sau un laborator de specialitate,

sa efectueze incercarile preliminare necesare.

Incercarile preliminare vor incepe cu cel putin 90 zile inainte de demararea lucrarilor de betonare.

11.2 Din incercarile preliminare trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care sa permita adaptarea ei la conditiile santierului pastrind caracteristicile betonului in ceea ce priveste

lucrabilitatea, continutul de aer oclus si rezistentele mecanice aratate in tabelul nr.8 si nr.9.

CARACTERISTICILE BETONULUI PROASPAT Tabel 8

Denumirea caracteristicii

Valoarea

Incercarea se efectueaza conform STAS

1. Lucrabilitatea

-prin metoda tasarii

-prin metoda'gradului de compactare

2. Densitatea aparenta kg/mc

3. Continutul de aer oclus % vol

max. 3

CARACTERISTICILE BETONULUI INTARIT Tabel 9

Denumirea

Clasa betonului

Valoarea N/mm2

La incercarea preliminara

La incercarea de control

1. Rezistenta caracteristica la incovoiere

(Rk.inc,150) min, determinata la 28 zile pe prisme de 150x150x600 mm

2. Rezistenta medie la compresiune (Rc)

determinata ta 28 zile pe cuburi cu latura de 141 mm, fragmente de prisme cu latura sectiunii de 150 mm, sau carote

3. Gradul de gelivitate al betonului

BcR 4,5

BcR 4,0

BcR 3,5

BcR 4,5

BcR 4,0

BcR 3,5

BcR 4,5

BcR 4,0

BcR 3,5

G 100   

G 100

ART.l2. COMPOZITIA BETONULUI

Compozitia betonului va fi astfel alcatuita incit in conditiile unui dozaj minim de ciment cu materialele indicate in Cap.I. sa asigure realizarea caracteristicilor necesare in ceea ce priveste lucrabilitatea, densitatea si rezistentele mecanice ale betonului intarit, indicate la art.ll.

12.1 Stabilirea compozitiei se va face:

- la intrarea in functiune a statiei de betoane;

- la schimbarea tipului de ciment, agregate sau aditivi;

- ori de cite ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.

12.2 La stabilirea compozitiei betonului se vor respecta prevederile din proiect si ale caietului de sarcini smeciale referitor la:

- clasa betonului

- tipul de ciment

- natura agregatelor.

12.3 Compozitia betonului depinde de dozajul de ciment, in functie de clasa betonului, raportul A/C (apa-ciment), dozarea aditivului antrenor de aer si de granulo~itatea agregatelor. In tabelele 10 si

11 sint date valorile limita.

GRANULOZITATEA AGREGATELOR Tabel 10

GRANULO

ZITATEA

LIMITA

TRECERI IN % PRIN CIURUL SAU SITA CU DIAM. DE:

max.

min.

max.

min.

max.

min.

Tabel 11

MATERiALUL

CLASA BETONULUI

BcR 3,5

BcR4,0

` BcR 4,5

Cimentul P 40 sau

CD 40 kg/mc max.

Raportul apa/ciment max.

0,45 pentru beton cu granulozitate continua

0,47 pentru betoane cu granulozitate discontinua

0,52 pentru betoane cu adaos de cenusa

Aditiv Disan A %

din masa cimentului

0,250,30 peritru beton cu granulozitate continua

0,300,35 pentru beton cu granulozitate discontinua si agregate naturale concasate

0,350,40 pentru betoane cu granulozitate discontinua si agregate naturale de balastiera

0,15 pentru beton fluidificat

Flubet, % din masa cimentului

2 pentru beton fluidificat

In lipsa unuia din sorturile de agregate, nisip 3-7, pietris 7-16 respectiv criblura 8-16 se poate realiza un beton cu granulozitatea discontinua. Acest tip de beton nu se poate aplica decit la drumuri si strazi pentru trafic usor si mediu, cu aprobarea 'inginerului'.

C A P I T O L U L III

PREPARAREA BETONULUI

ART . 13 . STATIA DE BETOANE

13.1 Prin statia de betoane se intelege orice unitate sau instalatie care produce si livreaza beton fiind dotata cu una sau mai multe centrale de beton.

13.2 Distanta maxima intre statia de betoane si punctul de lucru va corespunde unui timp de transport al betonului de maximum 45 minute.

13.3 Statia de betoane trebuie sa dispuna de:

- depozite de agregate, avind compartimente amenajate pe o platforma betonata cu scurgerea apelor amenajata

- silozuri de ciment, marcate avind capacitatea corelata cu capacitatea de productie a statiei

- silozuri pentru cenusa de termocentrala in cazul ca se foloseste

- instalatia de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi

- instalatii pentru spalarea agregatului

- centrala sau centrale de beton in buna stare de functionare

- buncare de descarcare a betonului preparat

- dotari care sa asigure spalarea malaxoarelor, buncarelor si mijloacelor d.e transport

- laborator amenajat si dotat corespunzator

- dotari privind protectia muncii si PSI

13.4 Centrala de beton trebuie sa fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu functionare automata cu urmatoarele caracteristici:

a) Precizia cantitatilor citite sau inregistrate:

- pe sorturi de agregate    3%

- pe agregatul total    2%

- ciment    2%

- apa de amestecare    1%

- apa totala    5%

- aditivi    2%

b) Inregistrarea cintaririlor:

- posibilitatea de montare a unui inregistrator de precizie obisnuita

c) Dozarea apei cu dozatoare automate sau cu contoare, recomandabil, in special, pe santiere mari, debitometru cu precizie 1% cu totalizator si revenire automata la zero dupa fiecare sarja

d) Dozarea aditivilor

- idem ca la dozarea apei

e) Masurarea continua a umiditatii agregatelor

- obligatoriu in pilnia de alimentare a nisipului.

13.5 Antreprenorul va prezenta comisia de atestare numita pentru verificarea indeplinirii conditiilor prevazute la punctele 13.3 si

13.4 lista reglajelor de efectuat la centrala de beton, care va controla daca toate punctele prevazute au fost verificate si in special :

- verificarea si etalonarea basculelor si a dozatoarelor volumetrice;

- functionarea eficace a dispozitivelor de obturare (deschidere-inchidere) a agregatelor si cimentului;

- starea malaxoarelor, in special uzura paletilor;

- automatismul functionarii.

Toate aceste verificari se vor face fara a prepara beton.

ART.l4. EXPERIMENTAREA PREPARARII BETONULUI IN STATIE

Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa faca aceasta experimentare pentru a verifica, folosind mijloacele santierului ca reteta betonului stabilita in laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.

Incercarile trebuiesc repetate pina la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind:

- lucrabilitatea

- continutul in aer

- omogenitatea betonului

- rezistenta la compresiune si la incovoiere.

In cazul centralelor de beton cu doua malaxoare, incercarea de verificare a omogenitatii se va face pentru ambele malaxoare.

Cu ocazia acestor verificari se va stabili si durata minima de malaxare, care sa asigure o buna omogenizare a betonului.

Probele pentru verificari se vor lua din cel putin 6 amestecuri diferite, pe care se vor determina caracteristicile aratate la Cap.II, stabilirea compozitiei betonului art.ll si 12.

ART.l5. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A BETONULUI

15.1 Este interzisa prepararea betonului in instalatiile care nu asigura respectarea abaterilor prevazute la pct.l3.4 sau la care dispozitivele de dozare cu care sint echipate sint defecte.

Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare, verificindu-le ori de cite ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamina.

15.2 Cantitatea de apa corespunzatoare unui amestec se va corecta tinind seama de umiditatea agregatelor si de solutia 'Disan A' , astfel incit sa se respecte raportul A/C.

15.3 Ordinea de introducere a materi.alelor componente in malaxor se face conform prevederilor cartii tehnice a utilajului respectiv.

15.4 Pe parcursul prepararii betonului se va regla procesul tehnologic privind lucrabilitatea. procentul de aer oclus si temperatura betonului, prin corectarea retetei de catre laboratorul statiei in

functie de rezultatele incercar.ilor privind umiditatea si granulozitatea sorturilor de agregate, lucrabilitatea si volumul de aer oclus al betonului proaspat.

15.5 La terminarea unui schimb sau intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora, malaxorul va fi spalat cu jet de apa sau apa cu pietris.

15.6 Se va evita golirea malaxoarelor direct in mijloacele de transport, recomandindu-se folosirea de buncare intermediare. Pentru evitarea segregarii betonului, buncarele vor fi incarcate axial, prin intermediul unor jgheaburi si a unei pilnii de minimum 0, 5 m inaltime. Nu se admite mentinerea betonului in buncar mai mult de 15 'minute. Buncarele intermediare vor fi curatate cel putin de doua ori intr-un schimb.

Temperatura betonului proaspat, masurata in mijloacele de transport inaintea plecarii de la statie trebuie sa fie intotdeauna mai mica de +,30C.

ART.l6. CONTROLUL CALITATII BETONULUI PREPARAT

16.1 Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspat precizate la punctul 11.2 tabelele 8 si 9, in scopul evitarii punerii in opera unui beton necorespunzator se vor face in prealabil, la statia de

betoane, determinari pe betonul proaspat.

16.2 Ori de cite ori un rezultat se situeaza in afara limitelor admise, conform prevederilor de la punctul 11.2 se va repeta imediat determinarea respectiva.

Daca si la noua determinare rezultatul nu se inscrie in limitele admise, se va sista prepararea betonului si se vor stabili, dupa caz masurile tehnologice ce se impun: corectarea cantitatii de apa, a

proportiilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii componentilor si verificarea instalatiei.

Dupa aplicarea masurilor stabilite si reluarea prepararii betonului, determinarea caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec, adaptindu-se eventual corectii succesive pina cind se

constata ca cel putin 3 rezultate consecutive se inscriu in limitele admise.

16.3 In continuare controlul se va face cu frecventa prevazuta in tabelul 12.

Tabel 12

Nr.crt

A.ctiunea,procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica

Frecventa minima

Metode de determi-nare conf STAS

La statia de betoane

La locut de punere in opera

I

Betonul proaspat Examinarea documentului de transport

La fiecare transport

Lucrabilitatea   

Doua determinari pe schimb pentru fie-care centrala de beton

3 determinari pe schimb si ori de cite ori se apre ciaza ca necesar -

Continutul de aer oclus

1 determinare pe schimb pentru fie- care centrata de beton

Temperatura (la temperaturi ale aerului sub sau egale cu 5C si este 25C)

la fiecare 2 ore pentru fiecare centrala de beton

la fiecare 2 ore

Densitatea aparenta

1 determinare pe schimb dar minimum o determinare la 300 me pentru fiecare centrala de beton

Granutozitatea agregtelor din beton

facultativ

Confectionarea de epruvete pentru determinarea rezistentei la compresiune

la 7 zile



la 28 zile

3 epruvete cubice pe schimb sau la maxi-mum 300 mc pentru fiecare centrala de beton

3 epruvete cubice pe schimb sau la maxi-mum 300 mc pentru fiecare centrala de beton

Confectionarea de epruvete pentru determinarea de rezistenta la incovoiere la28 zile

2 epruvete prisma-tice pe schimb sau la maximum 300 mc pEntru fiecare centrala de beton

II

Betonul intarit

Rezistenta la incovoiere pe epruvete prisma-tice150x600 mm la virsta de 28 zile

cite o serie de 3 epruvete prismatice pe schimb pentru fiecare tip de beton si betoniera dar minimum o serie la 100 mc

Rezistenta la compresiune pe fragmente de prisme cu lstura sectiunii de 150 mm, sau epruvete cubice cu latura de 141 mm, la virsta de 28 zile

idem

cite o serie de 3 epruvete cubice pe fiecare tip de beton turnat pe sectoare in vede-rea verificarii rezistentelor de control(70% din val.rezist.la 28 zile) la darea in exploatare)

Rezistenta la compresiune pe epruvete cubice, la 7 zile

facultativ

Grad de gelivitate

la elaborarea compo-zitiei betonului

Rezistenta la compresiune pe epruvete cilindrice(carote) extrase din imbracaminte

2 carote pe km de banda de imbracaminte din beton sau min. 3 carote din fiecare zona de imbracaminte asupra careia exista dubii de calitate

1275-88 si norma-tiv C 54-81

Grosimea imbracamintii

pe carotele pretevate

normativ CD 54-81

16.4 Laboratorul antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea betonului preparat:

- compozitia betonului realizat;

- caracteristicile betonului proaspat (lucrabilitate, continut de aer oclus, densitate, temperatura)

- confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice in care se vor inscrie si rezultatele obtinute.

16.5 Antreprenorul va tine evidenta betonului turnat pe formularul tipizat 'Condica pentru evidenta betoanelor turnate' unde se vor consemna zilnic:

- cantitati de beton turnate

- elemente

confectionarea epruvetelor de control si rezultatele incercarilor mecanice pe betonul intarit.

C A P I T 0 L U L. IV

PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

ART. 17. TRANSPORTUL BETONULUI

17.1. Betonul proaspat preparat in statia de betoane se va transporta cu autobasculante avind bena amenajata cu prelata.

17.2 Autobasculantele trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Pe timp de arsita sau ploaie, suprafata libera a betonului trebuie sa fie protejata cu prelata, astfel incit sa se evite modificarea caracteristicilor betonului. Se interzice udarea betonului pe timpul transportului.

17.3 Autobasculantele vor fi spalate cu jet de apa dupa 3-4 transporturi sau ori de cite ori este nevoie.

17.4 Durata maxima de transport, considerata din momentul terminarii incarcarii mijlocului de transport si inceputul descarcarii acestuia nu va depasi 45 minute.

17.5 Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport.

17.6 Numarul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie dimensionat in asa fel incit sa asigure un flux continuu alimentarii utilajelor de punere in opera.

17.7 Circulatia autobasculantelor pe stratul de beton slab se va admite n.umai dupa atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a betonului slab.

ART. 18. LUCRARI PREGATITOARE

18.1 Inainte de a incepe executarea imbracamintii din beton de ciment se va verifica si receptiona fundatia conform STAS 6400-84 prin verificarea elementelor geometrice abaterilor limita denivelarilor admisibile precum si a capacitatii portante a complexului fundatii pat.

18.2 Fundatia trebuie sa aiba la suprafata sa aceleasi pante in profil transversal si declivitati in profil longitudinal ca ale suprafetei imbracamintilor sub care se afla.

18.3 Denivelarile admisibile ale suprafetei straturilor de fundatie in sens longitudinal, sub lata de 3,00 m vor fi de maximum 2 cm, in cazul straturilor de fundatii de balast, piatra sparta si din materiale granulare stabilizate mecanic si de maximum 1,5 cm pentru balast sau nisip stabilizat cu ciment.

18.4 Denivelarile admisibile ale suprafetei in sens transversal, sub lata de 3,00 m, vor fi cu 5 mm diferite cu cele admise pentru imbracami.ntea din beton de ciment.

18.5 Nu se trece la executarea imbracamintei pina cind nu se executa remedierile necesare prin complectarea cu material corespunzator fundatiei si compactarea acestuia.

Lucrarile de corectare si finisare a fundatiei vor preceda lucrarile de betonare cu 400-1000 m.

18.7 Pe fundatia verificata si rectificata se monteaza Iongrinele metalice pe benzi de mortar M 100 cu latimea de minimum 30 cm, preparate cu un dozaj de 160 kg ciment la mc.

Se va da o deosebita atentie pozitionarii corecte in plan a Iongrinelor si o asezare Ia cote cu ajutorul nivelei corespunzator elementelor geometrice in plan si in profil in lung din proiect.

18.8 Longrinele trebuie montate inaintea inceperii turnarii betonului pe cel putin o lungime de turnare programata zilnic.

18.9 In cazul fundatiilor de balast, piatra sparta si din materiale granulare stabilizate mecanic, intre longrinele montate pe fundatie, in prealabil umezita, se va asterne un strat de nisip de 2 cm grosime dupa compactare.

18.10 Pe nisipul bine compactat se va intinde hirtia sau folia de polietilena .

Benzile de hirtie sau de poliet~.7.ena trebuie sa se suprapuna cu minim 5 cm in sens longitudinal si 20 cm in sens transversal. Banda superioara va fi in sensul pantei.

18.11 Banda de hirtie sau folia de polietilena trebuie sa fie intinsa si asigurata contra vintului asezind peste ea din loc in loc bare de fier ce vor fi apoi recuperate.

Este interzis a se folosi beton proaspat sau bolovani.

18.12 In situatiile in care stratul superior al fundatiei este alcatuit din materiale stabilizate cu lianti hidraulici sau mixturi asfaltice, nu se va executa acoperirea suprafetei fundatiei cu strat

de nisip si hirtie sau folie de polietilena.

Inainte de asternerea betonului suprafata acestor fundatii se va stropi cu apa.

18.13 Daca betonul de ciment se executa cu cofraje glisante o deosebita atentie se va da montarii firului de ghidare a palpatorilor electronici si amenajarii benzilor suport pe care sa se deplaseze utilajul.

Pozitionarea firului de ghidare va trebui sa fie facuta cu foarte multa precizie atit in plan cit si in profil longitudinal. Stilpisorii care sustin firul se vor monta la cote cu ajutorul nivelei

ti.nind seama de cotele proiect.ului si pentru ca firul sa fie perfect intins si sa nu faca sageti, stilpisorii vor fi amplasati la distante convenabile, care nu trebuie sa depaseasca 15 m.

18.14 Benzile suport pe care se deplaseaza utilajul se vor realiza fie prin largirea stratului de fundatie, fie prin consolidariea acostamentelor cu material granular sau stabilizat cu ciment pe o latime 1,00 m. Solutia urmind sa fie precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de sistemul rutier adoptat in proiect si c:aracteristicile utilajului.

ART. 19. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BETONULUI

Inainte de inceperea lucrarilor, antreprenorul va realiza obligatoriu un tronson experimental de min. 300 ml pentru a verifica,pe santier, in conditii de executie curente, realizarea caracteristicilor cerute betonului pus in opera in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini precum si pentru a regla utilajele si dispozitivele de punere in opera a betonului si eventual corectarea compozitiei betonului in limitele stabilite prin studiul preliminar.

Se vor urmari in special:

- Reglarea utilajului de raspindire si vibrare pentru obtinerea grosimii necesare si o suprafatare perfecta

- Realarea pervibratoarelor, stabilirea d.istantelor dintre ele si mai ales a celor situate la marginea irnbracamintii

- Punerea la punet a operatiilor de finisare a suprafetelor de striere si de raspindire a produsului de protectie ca si a metodelor de executie a rosturilor si a timpului de taiere.

Partea din tronsonul executat considerata ca cea mai bine realizata va servi ca tronson de referinta pentru restul lucrarii.

Caracteristicile obtinute pe acest sector de referinta se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.

ART.20. PUNEREA IN OPERA PROPRIU-ZISA

20.1 Imbracamintile se executa intr-unul sau doua straturi conform prevederilor din proiect in functie de utilajele curente care asigura compactarea prin vibrare pina la 20 cm. In cazul unor grosimi mai mari se vor utiliza vibrofinisoare dotate cu pervibratoare care asigura

vibrarea eficienta pe toata grosimea stratului.

20.2 La locul de punere in opera, descarcarea betonului se va face in 2 cordoane din mers, pentru a obtine omogenitatea si infoierea betonului uniforma pe toata intinderea.

La irnbracaminti executate in doua straturi turnarea betonului celui de-al doilea strat se va face obligatoriu prin descarcare laterala.

20.3 Asternerea betonului se va face cu rcpartizatoare mecanice.

20.4 Compactarea si nivelarea betonului, la executarea imbracamintii, se vor efectua cu ajutorul vibrofinisoarelor.

20.5 Timpul de vibrare si respectiv viteza de inaintare a vibrofinisorului sint cele care au fost stabilite pe sectorul experimental. Durata vibrarii se recomanda sa fie de 30-60 secunde.

20.6 Pentru a se asigura vibrarea corecta a betonului pe intreaga suprafata a stratului compactat, se va urmari ca grinda vibratoare, in timpul vibrarii, sa se afle cu 1-3 mm mai jos decit suprafata betonului din spatele grinzii.

20.7 Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1,151,35 ori mai mare decit grosimea finala a stratului compactat in functie de lucrabilitatea betonului.

20.8 Punerea in opera a betonului se va face fara intreruperi si daca acestea nu pot fi evitate (ploaie intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton mai mari de 1 h 30' ) se va executa din betonul confectionat pina in acel moment, o dala mai scurta decit a fost prevazuta, terminata cu un rost de contact, care va fi situat la min. l, 50 m de cel mai apropiat rost al imbracamintii.

20.9 La intreruperea betonarii la sfirsitul unei zile de lucru, oprirea betonarii se va face numai la un rost transversal de dilatatie sau de contractie.

20.10 Betonul gresit preparat sau gresit pus in opera se va indeparta din lucrare.

20.11 Demontarea longrinelor se va face dupa cel putin 24 ore de la turnarea betonului si dupa 48 ore daca se lucreaza pe jumatate de cale.

Imediat dupa demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de bitum taiat sau emulsie bituminoasa cationica.

20.13 In cazul cind imbracamintea de beton de ciment este realizata din strat de uzura si strat de rezistenta vibrarea se face cu doua finisoare care actioneaza separat pe fiecare strat astfel incit timpul care se scurge de la terminarea vibrarii stratului de rezistenta si asternerea stratului de uzura sa nu depaseasca o jumatate de ora.

ART.2l. MASURI IN CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE

21.1 Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte atunci cind se ivesc urmatoarele conditii meteorologice:

- temperaturi ale aerului mai mici de +5C

- ploaie intensa care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafetei betonului.

21.2 Cind temperatura exterioara este mai mare de +30C concomitent cu o umiditate relativa a aerului mai mica de 40%, pentru a nu se opri lucrarile se vor lua masuri speciale ca racirea apei,combinata cu o protectie a betonului, aplicata imediat dupa t.recerea finisorului, din

doua straturi succesive de emulsii bituminoase si acoperite cu copertine.

21.3 In perioada de timp friguros, se poate prevedea wtilizarea de acceleratori de priza siJsau de intarire. Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate si sub control competent din partea santierului.

Atunci cind temperatura aerului este in jur de +5C continuarea sau oprirea betonarii se va face pe baza prognozarii meteorologice pe urmatoarele 24 ore.

In cazul cind temperatura coboara sub +5C si exista pericol de inghet in urmatoarele 24 ore lucrarile vor fi oprite.

Daca exista pericolul ca temperatura exterioara sa coboare sub 0C, in primele 24 ore de intarire a betonului deja pus in opera, se vor lua masuri de protejare a acestuia prin pastrarea unei temperaturi a betonului de cel putin 5C.

21.4 La betonare pe timp calduros se vor lua masuri deosebite pentru aplicarea produsului de protectie in vederea evitarii deshidratarii rapide.

Pentru evitarea fisurarii betonului intre rosturi, se va stabili momentul optim pentru taierea rosturilor, astfel incit sa existe un timp suficient pentru taierea tuturor rosturilor.

Temperatura betonului proaspat inainte de punerea in opera trebuie sa fie mai mica de +30C.

Atunci cind temperatura aerului este mai mare de +20C si umiditatea relativa este mai mica de 50% se vor lua masuri pentru mentinerea umiditatii suprafetei betonului slab, iar produsul de protectie se va aplica in doua straturi succesive pentru realizarea unei bune impermeabilizari a betonului.

ART.22. STRIEREA IMBRACAMINTII

Suprafata finisata a betonului se va stria perpendicular pe axa caii de circulatie cu ajutorul unui dispozitiv de striat.

Pentru a micsora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele dintre strieri vor fi aleatorii.

Pentru autostrazi, repartitia distantelor dintre striuri emprimata in milimetri va fi urmatoarea: 8 - 12 - 15 - 21 - 24 - 18 - 21 - 15 - 18- 15 - 21 - 18 - 12 - 21 - 15 - 25 - 21 - 15.

Pentru celelalte drumuri repartitia este urmatoarea: 27 - 18 - 23 - 32 - 36 - 27 - 32 - 23 - 27 - 23 - 32 - 27 - 18 - 32 - 23 - 36 - 23 - 32 - 23.

ART.23. PROTEJAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTII

23.1 Imediat dupa terminarea strierii suprafetei, betonul se va proteja impotriva actiunii soarelui, vintului si ploilor cu acoperisuri de protectie mobile ce se deplaseaza pe masura finisarii suprafetei betonului proaspat.

23.2 Betonul va ramir.e astfel protejat pina la acoperirea lui cu o pelicula de protectie aplicata prin stropirea suprafetei si partilor laterale ale betonului cu fluid de protectie P 40, polisol sau alte

produse similare.

Protejarea imbracamintei impotriva evaporarii apei se va face cit mai curind posibil dupa terminarea finisarii si strierii, la mai putin de jumatate de ora din momentul inceperii punerii in opera a betonului, asigurindu-se mentinerea acestei protectii minimum 7 zile.

Pelicula creata trebuie sa fie impermeabila, sa aiba o grosime uniforma si sa fie continua.

23.3 Produsul chimic P 45 se aplica in cantitate de 0,250 0,05 kg, la temperaturi peste +10C. La temperaturi sub +10C produsul se dilueaza cu whitespirt rafinat in proportie de o parte produs la 0,30,5 parti whitespirt.

23.4 In conditii meteorologice nefavorabile, atunci cind umiditatea relativa a aerului scade sub 50% (zile de arsita) sau temperatura creste peste +25C se vor lua masuri pentru realizarea protectiei prin marirea dozajului de produs aplicat cu 100%.

Produsul de protectie se aplica pe suprafata betonului proaspat prin pulverizarea cu ajutorul unui dispozitiv de lucru.

Operatia de curatire a dispozitivului de lucru este obligatorie la fiecare intrerupere a lucrului mai mare de doua ore.

23.5 Lucrarile de peliculizare a suprafetei betonului proaspat nu se vor executa pe timp de ploaie. In cazul in care ploaia intervine intr-un interval mai mic de 3 ore de la stropirea suprafetei cu produsul de protectie, operatia se repeta.

23.6 Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi protejate cu acoperi.suri sau folii de polietilena, atita timp cit prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

23.7 Dupa taierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va reproteja.

Verificarea fluidului P 45 se va face la fiecare lot aprovizionat prin examinarea date)or inscrise in certificatul de calitate.

ART.24. PROTEJAREA IMBRACAMINTEI DE CIRCULATIE

Este interzisa circulatia pietonilor direct pe betonul proaspat in primele 24 de ore de la terminarea finisarii suprafetei.

Pe perioada de intarire a betonului, pina la darea in circulatie a imbracamintei se vor lua masuri ca autovehiculele sa nu circule pe suprafata acesteia.

Imbracamintile din beton de ciment se vor da in circulatie numai dupa ce betonul a atins cel putin 70% din rezistentele mecanice prescrise la 28 de zile.

ART.25. EXECUTIA ROSTURILOR DE DILATATIE

25.1 Rosturile de dilatatie transversale se executa pe toata latimea si grosimea imbracarnintei la distanta de cca. 100 m lungime de banda de beton, perpendicular pe axa benzii, in linie continua pe toata latimea imbracamintei.

25.2 Se vor realiza rosturi de dilatatie si la capetele tablierelor sau placilor .lucrarilor de arta (viaducte, poduri, podete, etc).

25.3 Rosturile de dilatatie se vor realiza prin asternerea pe fundatie a unei scinduri impregnate din lemn de esenta moale de 16-18 mm grosime si 22,5 cm inaltime ascutita in partea superioara (adica cu 0,5 cm mai jos decit suprafata betonului), care ramine in lucrare si taierea betonului ramas deasupra scindurii la latimea de 20 mm. Pozitia scindurii trebuie pastrata verticala in timpul prelucrarii betonului si asezata astfel incit sa nu permita patrunderea mortarului pe sub scinduri sau pe la capetele ei intre dalele de executie.

ART.26. EXECUTIA ROSTURILOR DE CONTRACTIE

26.1 Rosturile de contractie se executa prin taierea in betonul intarit pe o adincime de 6 cm astfel:

- prima taiere pe o adincime de 6 cm si o latime de 3-5 mm

- a doua taiere in scopul largirii taierii la 8 mm pe o adincime de 3 cm.

Taierea rosturilor de contractie va incepe numai dupa ce betonul, in curs de intarire, a atins o rezistenta suficienta pentru ca prin taiere sa nu se produca degradari (smulgeri) ale marginilor. In

acelasi timp taierea trebuie incheiata suficient de repede pentru a evita riscul aparitiei oricarei fisuri. Din aceasta cauza taierea rosturilor va fi incredintata unui tehnician cu experienta.

Numarul utilajelor de taiat rosturi trebuie sa fie suficient pentru ca sa asigure in maximum 8 ore taierea tuturor rosturilor benzii turnate intr-un schimb.

Se recomanda de asemenea prevederea a 1-2 masini suplimentare in scopul inlocuirii rapide a celor eventual defecte.

26.2 In cazul unor conditii meteorologice defavorabile (timp uscat, vint, temperaturi ridicate) se vor taia intr-o prima etapa fiecare al treilea rost, urmind ca imediat dupa ce aceasta operatie s-a term.inat pe toata banda de beton turnata sa se treaca la taierea si a celorlalte rosturi.

a) Rosturi de contractie transversale

Rosturile de contractie transversale se vor executa pe toata latimea imbracamintei, inclinate la 1/6 fata de axul caii de circulatie, la distante de 46 m, modulate dupa secventa:4 - 5 - 6; 6 - 5 4.

b) Rosturile de contractie longitudinale

26.4 Rosturile longitudinale se vor executa in axul benzii de beton turnate ca rosturi de contractie. Aceste rosturi se vor taia dupa terminarea taierii rosturilor de contractie transversale.

26.5 Pentru d.rumurile de categoria tehnica III-V se pot adopta si alte solutii de realizare a rosturilor de contractie insa aplicarea lor se va putea face numai cu aprobarea 'inginerului'.

26.6 In zonele mentionate in proiect in care sint posibile deformatii ale terenului de fundatie, se vor prevedea in momentul punerii in opera a betonului ancorte din otel beton OB 37 de 1 m lungime, cu

diametrul    o10 cm, asezate la distante de 1 m, intre ele, la jumatatea grosimii dalei.

ART.27. EXECUTIA ROSTURILOR DE CONTACT

Rosturile de contact transversale se vor executa perpendicular pe axa caii de circulatie verticale, pe toata latimea si grosimea dalei, cind se intrerupe turnarea betonului, fie la sfirsitul zilei de lucru, fie

in cazul intreruperii accidentale a betonarii (ploaie intensa, defectarea utilajelor de punere in opera, intreruperi in aprovizionarea cu beton, etc).

Rostul se executa prin cofrare si finisarea manuala (pervibrare si suprafatare).

Ulterior, partea superioara a rostului se va taia pe o adincime de aproximativ 3 cm si pe o latime de 8 mm. 181

ART.28. COLMATAREA ROSTURILOR

Golul realizat la partea superioara a rosturilor se va umple, pina la suprafata imbracamintei, fie cu mastic bituminos, fie cu Asrobit sau orice alt material de colmatare de calitate corespunzatoare.

Oricare ar fi materialul folosit pentru colmatare, se vor respecta urmatoarle prevederi:

- identificarea materialului si verificarea caracteristicilor sale;

- curatirea rosturilor de materiale straine (praf, pamint, pietricele, etc) cu ajutorul scoabelor si a periilor de sirma;

- suflarea cu jet de aer comprimat;

- amorsarea rostului, daca este necesar, prin aplicarea uniforma a produsului de amorsaj pe peretii si marginile rostului si respectarea timpului necesar pentru uscarea materialului de amorsaj;

- respectarea temperaturii de punere in opera a produselor ce se pun in opera la cald;

- inlaturarea materialului in exces;

- darea in circulatie a sectorului colmatat numai dupa racirea produselor turnate la cald si daca betonul are rezistenta la compresiune de minimum 70% din valoarea rezistentei la 28 zile

ART.29. CONTROLUL BETONULUI PUS IN OPERA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

29.1 Controlul calitatii betonului pus in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 12.

29.2 In ce priveste controlul privind lucrabilitatea si temperatura betonului, atunci cind temperatura aerului este mai mica de +5C sau ~ mai mare de 21C, se vor efectua pentru acelasi transport de beton trei determinari.

Daca valoarea med~~e a celor 3 determinari se inscrie in limitele admise se va accepta punerea in opera a betonului. Daca este depasita limita admisa transportul respectiv de beton se refuza.29.3 Caracteristicile betonului intarit si anume:

- rezistenta la compresiune la 7 zile, determinata ca medie pe fiecare serie de 3 cuburi

- rezistenta la compresiune la 28 zile, determinata ca medie pe fiecare serie de 3 cuburi

- rezistenta la incovoiere la 28 fiecare serie zile, determinata ca medie pe de 3 prisme,

se analizeaza, de laboratorul care efectueaza incercarea, imediat dupa inregistrarea rezultatului.

29.4 In cazul in care rezultatul este mai mic decit clasa betonului-, conform punctelor 29.10 si 29.11 laboratorul va comunica, in termen de 48 ore, rezultatul in cauza conducerii unitatii de care depinde

statia, conducatorului de statie si 'inginerului' lucrarii.

29.5 tlrmare comunicanii primite la statia de betoane, in termen de 48 ore, seful statiei impreuna cu 'inginerul' lucrarii si antreprenorul, vor identifica sectorul de imbracaminte executat (dalele turnate) in schimbul de lucru corespunzator probei, pe care se vor efectua verificarile suplinentare prin incercari ned.istructive sau extragere de carote.

29.6 Daca din verificarile suplimentare, rezulta ca betonul nu indeplineste conditiile prevazute, 'inginerul' va analiza si decide masurile corespunzatoare.

29.7 Rezultatele incercarilor pe cuburi si prisme, la 28 zile, vor fi analizate in doua etape si anume:

- grupate triznestrial pentru a.precierea activitatii statiei grupate pe tronson de autostrada sau drum, sau pe intregul sector executat, aplicind prevederile de la punctele 29.9; 29.10 si 29.11 pentru aprecierea calitatii betonului pus in lucrare, din care se vor elimina rezultatele incercarilor de pe tronsoanele pe care s-au efectuat verificari suplimentare prin incercari nedistructive sau extrageri de carote.

29.8 Incercarile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueaza conform reglementarilor in vigoare, cu precizarea ca in calcule se introduce ca valoare de calcul: rezultatul mediu pe sectiune in cazul incercarilor prin metode nedistructive si valoarea individuala in cazul incercarilor obtinute pe carote.

29.9 Analizarea se refera la grupul de rezultate constituit conform prevederilor de la punctele 29.7 si 29.8. Verificarea realizarii clasei betonului rutier se efectueaza pe baza rezultatelor obtinute in urma determinarii rezistentei la incovoiere pe epruvete prismatice.

Prelucrarea rezultatelor inseamna aflartea valorilor: Rinc Sinc Rkinc, pentru fiecare grup se rezultate analizat, unde:

Rinc - rezistenta medie la incovouere a celor 'n' rezultate analizate;

Sine - abaterea medie patratica a rezistentelor la incovoiere sau abaterea standard;

Rkinc- rezistenta caracteristica la incovoiere a sirului de rezultate analizat.

29.10 Interpretarea rezultatelor unui grup, insemna aprecierea calitatii betonului drept corespunzatoare sau necorespunzatoare, prin compararea Rkinc calculata pentru grupul respectiv cu valoarea clasei betonului, din tabelul 9.

Rkinc = Rinc - t x Sinc, unde:

n

Suma Rinc

1 '

Rkinc =----- ----- --------- ----- -----

n

t - parametrul static cu valoarea in functie de numarul 'n' de rezultate analizate, astfel:

n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

t 6,31 2,92 2,35 2,13 2,02 1,94 1,89 1,86 1,83 1,81 1,80

n 12 13 14 15 20 25 30 40 60 120 120

t 7.,78 1,77 1,76 1,75 1,72 1,71 1,70 1,68 1,67 1,66 1,64


Sinc =    1 (Rinc - Rine)2

n - 1

sau pentru usurinta calculelor se poate utiliza formula:


1 1

Sinc =    R2inc - ( Rinc ) 2

n - 1 n

29.11 Pentru un grup de rezultate analizat, rezistenta medie la compresiune se determina cu relatia:

n

Rc

1

Rc

n

Rc = (unde Rc este medie pe o serie de 3 epruvete iar n = nr. de rezultate analizat), aceasta fiind corespunzatoare daca este indeplinita conditia: Rc > Rc 28 (Rc 28 sint valorile din tabelul 9.

C A P I T 0 L U L V

CONTIDII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART.3O. ELEMENTE GEOMETRICE

30.1 Grosimea. totala a imbracamintii de beton de ciment este cea prevazuta in proiect.

Cind imbracamintea se executa in doua straturi, grosimea stratului de uzura este de 6 cm. '

Abaterea limita la grosimea totala poate fi de ma.ximum: -10 mm sau +20 mm.

Verificarea grosimii imbracamintei de beton se efectueaza prin masuratori directe la marginile benzilor de beton la fiecare 200 m precum si pe carotele extrase pentru verificarea calitatii betonului.

Grosimea imbracamintei, este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.

30.2 Latimea de turnare a dalei de beton este prevazuta in proiect si poate fi de 2,758,50 m.

Abaterea limita este de 15 mm.

Verificarea latimii de turnare se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

30.3 Panta transversala a imbracamintei este cea indicata in proiect.

Abaterile limita la panta poate fi de 0,4% fata de valoarea pantei indicate in proiect.

30.4 In profil longitudinal, abaterile limita la cotele imbracamintei, fata de cotele din proiect, pot fi de 10 mm.

ART.3l. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI

31.1 Verificarea denivelarilor suprafetei imbracamintei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, pina cel mai tirziu 24 ore de la punerea in opera a betonului.

a) In profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axa fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de 4 mm.

b) In profil transversal, verificarea este obligatorie in dreptul profilelor aratate in proiect si la cererea comisiei de receptie si intre acestea si nu pot fi mai mari de 4 mm.

c) Denivelarile admisibile la rosturile transversale si rostul longitudinal trebuie sa fie zero.

d) Corectarea denivelarilor mai mari decit cele admise mai sus se va efectua prin rabotarea zonei respective.

In cazurile in care apar denivelari la marginile dalelor, zona respectiva va fi demolata pe o adincime suficienta pentru a permite repararea zonei respective cu beton de ciment sau mortar preparat cu

rasina epoxidica.31.2 Verificarea rugozitatii imbracamintii se va face prin metoda inaltimii de nisip, conform STAS 8849-83, si va fi egala sau mai mare de l, 5 mm.

Pe suprafetele in care rugozitatea este mai mica de 1,54 mm, se va executa o striere transversala cu ajutorul discurilor cu diamant.

In cazul in care suprafetele necorespunzatoare sint importante,distantele dintre striuri vor fi aleatorii, asa cum se indica la pct. 6.5.

C A P I T 0 L U L VI

RECEPTIA LUCRARILOR

ART.32. RECEPTIA PRELIMINARA

Receptia preliminara se efectueaza atunci cind toate lucrarile prevazute in documentatie sint complet terminate si toate verificarile sint efectuate in conformitate cu prevederile art.12,29,30 si 31

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (antreprenor, proiectant, 'inginer', etc).

In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie preliminara.

ART.33. RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2187
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site