I. Calculul coeficientului global de izolare termica G

(Normativ C107/1,2,3,4-1997)

Rezistenta termica a materialului de constructie se determina cu relatia

conform anexei II.1 "Indrumar de proiectare Constructii Civile " de V. Focsa

R= rezistenta la permeabilitate termica a elementului de constructie; se calculeaza dupa cum urmeaza

, in care

d_j = grosimea stratului j in m, iar

= coeficientul de conductivitate termica al materialului din stratul j in w/mk, conform anexei II.3 "Indrumar proiectare Constructii Civile"

In final se obtine relatia de calcul pentru rezistenta termica a elementului de constructie:

(m²k/w)

A.     Pereti exteriori:

B.     Planseu inferior:

C. Planseu acoperis:

Punti termice lungimi si coeficienti liniari de transfer termic

Calculul ariilor elementelor de constructie perimetrale (de inchidere). Aceste arii se calculeaza la fata lor interioara.

Determinarea lungimii puntilor:

Puntile termice sunt zone a elementelor de constructie din anvelopa cu structuri neomogene prin care propagarea caldurii este mai intensa.

Puntile termice se intalnesc, in practica, frecvent, la imbinarile elementelor de constructii sau acolo unde in grosimea anvelopei sunt incluse elemente de rezistenta.

Rost orizontal planseu acoperis ( 4a ):

2 Rost orizontal planseu curent ( 5a ):

Rost orizontal planseu curent cu balcon ( 6a ):

Rost orizontal - planseu inferior - soclu ( 7a ):

R- rezistenta termica pe categorii de amplasare a elementului

Ø      Pentru peretele exterior:

(m²k/W)

Ø      Pentru planseu acoperis:

(m²k/W)

Ø      Pentru planseu inferior:

(m²k/W)

Ø      Pentru tamplaria exterioara:

(m²k/W)

Pentru planseu inferior:

unde: n- rata ventilarii

n=(0.5- 1.5); pentru oameni sanatosi n= (0.7 - 0.8)

G

II. Calculul la condens

(Normativ C107/6-2002)

Condensul se manifesta in cladiri sub forma de depuneri de roua pe suprafetele interioare ale puntilor termice, ale colturilor sau acumulare de apa in interiorul elementelor anvelopei (la care se adauga condensul pe tevi sau rezervoare cu apa rece).

Calculul la condens in structura interioara a peretelui exterior

Condensul vaporilor de apa in structura elementului de constructie va apare in zonele unde vaporii intalnesc straturi cu temperatura mai mica decat cea a punctului de roua. Scaderea temperaturii in grosimea elementului va conduce la o micsorare a presiunii de saturatie. In zonele unde presiunea partiala a vaporilor va fi mai mare ca presiunea de saturatie, vaporii vor condensa.

Se calculeaza temperaturile T_k in interiorul elementelor de constructie si se stabilesc presiunile de saturatie conform tabelului B.1- anexa B (temperatura la limita straturilor)

Ø      Calculul rezistentei la permeabilitate la vapori de apa a peretelui exterior

coeficient de difuzie a vaporilor de apa in aer

Ø      Calculul presiunilor partiale ale vaporilor de apa din aerul exterior si interior

φ_i; φ_e = umiditatea relativa a aerului interior respectiv exterior

φ_i = 60%; φ_e = 85%

Verificarea lipsei acumularii apei in structura elementelor de constructie de la un an la altul

(SIRET zona climatica III)

Se reface calculul temperaturii in interiorul elementelor de constructie si se restabilesc presiunea de saturatie ale vaporilor de apa.

Se calculeaza valorile corectate ale presiunii de saturatie

pentru zona III:

pentru zona III:

Se reface calculul presiunii partiale a vaporilor de apa din aerul exterior.

Reprezentarea grafica a elementelor de constructie:

abscisa:    la permeabil la vapori ale straturilor

ordonata: presiuni partiale si de saturatie corectate

Interpretare grafica: deoarece linia presiunilor partiale ( ) nu intersecteaza curba presiunilor de saturatie ( ), atunci nu exista posibilitatea de acumulare progresiva de apa, de la an la an, ca urmare a condensarii vaporilor in interiorul elementelor de constructie.

Cu alte cuvinte cantitatea de apa din condens acumulata in timpul unei ierni, se evapora in intregime pe perioada verii.