CATEGORII DOCUMENTE
Afaceri Calculatoare Casa masina Didactica pedagogie Diverse Educatie Finante Geografie Istorie & politica Legislatie Limba Management Sanatate Tehnologie

stratul de uzura, care este stratul de la suprafata aflat in contact direct cu rotile vehiculelor (din mixturi asfaltice cu nisip, filer si bitum, cu o grosime de 5 - 10 cm).

In mod normal, reabilitarea drumului se face atunci cand s-a degradat stratul de uzura, inainte de a fi afectat si stratul de rezistenta.

Infrastructura drumului inglobeaza totalitatea elementelor constructive care sustin suprastructura, o racordeaza la teren si transmite acestuia eforturile statice si dinamice preluate de la suprastructura.

Infrastructura drumului cuprinde:

. terasamentele (lucrarile de pamant);

. lucrarile de arta: poduri si podete pentru scurgerea apelor, viaducte pentru supratraversarea vailor, tunele pentru subtraversarea zonelor inalte, ziduri de sprijin, etc;

. lucrarile accesorii - elemente care asigura orientarea, siguranta si estetica drumului: stalpii de ghidaj, bornele kilometrice si hectometrice, parapetele, indicatoarele si marcajele de circulatie, locurile de parcare si stationare adiacente, etc.

Rolul terasamentelor este de a asigura continuitatea si stabilitatea caii rutiere la solicitarile prescrise (viteze si incarcaturi). Exploatarea drumului la capacitatea de transport proiectata depinde in primul rand de comportarea in timp a terasamentelor.

Zona activa a terasamentelor din patul drumului pana la limita unde se resimt sarcinile rutiere se numeste complex rutier.

Patul drumului reprezinta suprafata superioara a terasamentelor pe care se aseaza sistemul rutier (suprastructura drumului).

Drumurile se pot clasifica in functie de compozitia platformei, in special a partii carosabile:

- sisteme rutiere usoare (capabile sa reziste unui trafic de 1.000 .1.500 t/zi);

- sisteme rutiere mijlocii (pentru un trafic de 2.000 .2.500 t/zi);

- sisteme rutiere grele (pentru un trafic de peste 2.500 t/zi);

Din punctul de vedere al compozitiei materialelor din care se executa imbracamintea (parte a sistemului rutier), se deosebesc

- sisteme rutiere rigide (contin, intre altele, un strat de beton de ciment sau macadam asfaltat, pentru a evita orice deformatie a drumului sub actiunea vehiculelor);

- sisteme rutiere nerigide (admit deformatia drumului sub actiunea vehiculelor si revenirea in starea initiala dupa trecerea acestora);

- sisteme rutiere semirigide (admit doar partial, mai mult sau mai putin, deformatia imbracamintei sub actiunea vehiculelor);

In functie de gradul de perfectionare se intalnesc:

- drumuri de tip inferior (rudimentar sau provizoriu), care cuprind in principal drumurile de pamant naturale si drumurile de pamant amenajate;

- drumuri de tip intermediar (tranzitorii), alcatuite in special din pietris sau piatra sparta;

- drumuri de tip superior (perfectionate sau modernizate), in care sunt incluse drumurile nerigide si drumurile rigide (betonate, asfaltate), care sunt rezistente la solicitari transversale si longitudinale. Ele asigura un confort ridicat circulatiei rutiere.

Din punctul de vedere al exploatarii autovehiculelor (pentru calculul consumului de combustibil normat - conform normelor Ministerului Transporturilor), exista, de asemenea, mai multe categorii de drumuri (M, K, T, L, E, H). In aceasta clasificare se tine cont nu numai de tipul constructiv al drumului, ci si de starea sa tehnica.

Astfel, pentru calculul consumului de combustibil se utilizeaza un coeficient de corectie, a carui valoare este de la 0,9 in cazul celui mai bun drum (M - autostrada) la 1,6 in cazul celui mai dificil din punct de vedere al circulatiei.

Organizarea partii carosabile a drumului public

Drumurile au, in general, doua sensuri de circulatie, separate intre ele de axa drumului.

Sensul de circulatie este partea drumului public pe care toate vehiculele circula in acelasi sens, fara sa fie necesara o semnalizare specifica sensurilor.

Axa drumului este linia care separa intre ele cele doua sensuri ale drumului, care poate fi o linie imaginara sau materializata prin marcaj longitudinal, discontinuu sau continuu, simplu sau dublu (v. Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulatie).

Se impune a nu se confunda axa drumului cu axa de simetrie (geometrica) a drumului cu care, intr-adevar, coincide in majoritatea cazurilor, pentru ca exista si cazuri in care sensurile de circulatie sunt inegale (atunci cand exista un numar impar de benzi de circulatie, cand se creeaza - in rampa - o banda destinata circulatiei lente, in cazul aparitiei unei benzi de preselectare) sau chiar nu exista decat un singur sens de circulatie - in cazul drumului cu sens unic.

Drumul cu sens unic este un caz special de organizare a partii carosabile. Pentru buna desfasurare a circulatiei pe anumite portiuni ale drumului public se stabileste ca circulatia sa se desfasoare intr-un singur sens, drumul fiind semnalizat ca atare: la intrare, indicatorul "Sens unic", iar la iesire - indicatorul "Accesul interzis".

Nu este corect ca drumul cu sens unic sa fie asimilat cu un drum ingust, deoarece stabilirea caracteristicii de drum cu sens unic nu se face numai dupa criteriul latimii partii carosabile, avandu-se in vedere si posibilitatile asigurarii fluentei circulatiei prin existenta altor drumuri oarecum paralele cu acesta, pe care se circula in sens contrar.

Pe drumul cu sens unic unele reguli de circulatie se aplica diferit fata de drumul cu circulatie in doua sensuri:

- intoarcerea (este interzisa prin lege);

- preselectarea pentru viraj la stanga (la marginea din stanga drumului);

- oprirea si stationarea (se poate face si pe partea stanga a drumului);

- depasirea tramvaielor aflate in mers (se poate face si pe partea stanga acestora).

Drumul cu sens unic nu are axa a drumului, deoarece nu exista doua sensuri de circulatie pe care sa le separe!

Banda de circulatie este oricare din subdiviziunile longitudinale ale partii carosabile, materializate sau nu prin marcaje, cu conditia sa aiba o latime suficienta care sa permita circulatia cu usurinta a unui sir de vehicule (v. Marcaje longitudinale pentru delimitarea benzilor).

Cand benzile de circulatie sunt materializate (marcate), drumul are atatea benzi cate s-au materializat, iar cand benzile sunt nematerializate (imaginare), drumul public - oricat de lat ar fi - nu are decat maxim doua benzi in acelasi sens (in aceasta situatie termenul de banda se inlocuieste cu termenul de rand), deci circulatia se desfasoara pe maxim doua randuri pe sens.

Numerotarea benzilor de circulatie, ca si a randurilor, se face de la dreapta catre stanga, pe sensul de mers.

Exista, marcate pe carosabil, o serie de benzi de circulatie cu destinatie speciala:

1. banda suplimentara pentru vehicule lente - se materializeaza prin marcaj longitudinal discontinuu, in general in situatia drumurilor in rampa, pentru ca celelalte vehicule care se pot deplasa cu viteza sensibil mai mare sa nu fie stanjenite in deplasare de catre vehiculele cu viteza de deplasare redusa.

Cu ocazia amplelor actiuni de reabilitare a drumurilor europene din tara noastra au fost realizate astfel de benzi pe sectoarele de drum in rampa cu lungimi mari si declivitate ridicata.

Inaintea sectoarelor de drum pe care exista o astfel de banda este instalat indicatorul "Banda destinata vehiculelor care circula cu o viteza mai mica decat cea mentionata" (pentru banda a doua).

Inainte de sfarsitul benzii, sagetile succesive marcate pe carosabil informeaza conducatorii vehiculelor lente ca trebuie sa revina pe banda cu circulatie normala, acordand insa prioritate vehiculelor aflate in circulatie pe aceasta.

2. banda rezervata mijloacelor de transport in comun (autobuze si troleibuze) - se materializeaza prin marcaj longitudinal continuu pe drumurile din interiorul localitatilor, cu mai multe benzi de circulatie, creand posibilitatea mijloacelor de transport in comun sa se deplaseze si sa opreasca sau sa porneasca in/din statii fara a fi stanjenite de celelalte vehicule.

Pe acest fel de benzi celelalte vehicule nu au voie sa circule, ceea ce implica si interzicerea opririi sau stationarii acestora.

Exista marcaje pe carosabil cu inscripția "BUS", plasate atat inainte de inceperea benzii rezervate mijloacelor de transport in comun (pentru ca celelalte vehicule sa se inscrie pe banda din stanga, destinata circulatiei normale), cat si, din loc in loc, pe carosabilul benzii rezervate, pentru a confirma existenta acesteia.

3. banda de stocare - se materializeaza in zona de preselectare a intersectiilor, pentru crearea posibilitatii executarii virajului la stanga, fara a stanjeni circulatia celorlalte vehicule care vin din spate si merg pe directia inainte.

Este foarte eficienta pe drumurile nationale sau judetene pentru virajul spre un drum lateral de mai mica importanta din stanga, deoarece vehiculul care va executa virajul poate sa astepte, pentru a ceda prioritate vehiculelor din fata, fara a bloca pe cele care vin din spate.

Banda de stocare este realizata in stanga drumului, pentru ca vehiculele care merg pe directia inainte sa-si continue deplasarea prin dreapta. Crearea acestei benzii de stocare face ca sensurile de circulatie sa devina inegale.

Exista insa, tot pentru drumurile laterale de mai mica importanta din stanga, si solutia amenajarii unui "circuit" de stocare prin dreapta, o bucla in afara drumului, situatie in care vehiculul va acorda prioritate vehiculelor care circula pe ambele sensuri de circulatie. In cazul acestei solutii, sensurile de circulatie nu devin inegale si nu apare o "deviere" a benzii de circulatie normala, care ar crea disconfort rutier pentru conducatorii vehiculelor ce merg inainte.

Pentru intersectiile unor drumuri de aceeasi categorie, dirijate prin semnalele semaforului electric, semafoarele trebuie sa lucreze diferentiat pentru virajul la stanga, fata de circulatia pe directia drept inainte sau viraj la dreapta.

Pentru acest tip de banda speciala, traseul de urmat este semnalizat din timp prin indicatoare specifice.

4. banda de decelerare - se materializeaza pentru crearea posibilitatii de virare la drepta fara a stanjeni circulatia celorlalte vehicule care vin din spate si merg pe directia inainte, deoarece vehiculul nu va incetini decat dupa ce parasește banda de circulatie normala si patrunde pe banda de decelerare.

5. banda de accelerare - are rolul de a permite accelerarea vehiculului care patrunde prin viraj la dreapta pe o artera pe care se circula cu viteze ridicate si care are mai multe benzi de circulație (deoarece in acest mod depasirea de catre vehiculele care vin din sens opus nu se face prin trecerea axului drumului). In acest fel, se permite ca, la intrarea pe banda cu circulatie normala, vehiculul sa fi ajuns la o viteza comparabila cu ale celorlalte vehicule, pentru a nu le obliga sa reduca viteza.

Pe autostrada, iesirea sau patrunderea se realizeaza numai prin banda de decelerare, respectiv banda de accelerare. Acestea au o lungime de 150 m si sunt presemnalizate si semnalizate cu indicatoare specifice.

6. banda cu circulatie reversibila - se materializeaza pe drumurile de acces, din localitati, intens circulate, pentru a crea posibilitatea folosirii benzilor de langa axa drumului de pe ambele sensuri, in anumite perioade stabilite, pentru circulatia sensului celalalt.

Aceste benzi creeaza posibilitatea ca atunci cand iesirea din localitati este mai aglomerata (in general, Vinerea si Sambata), in sensul de iesire sa existe mai multe benzi de circulatie, iar pe sensul de intrare mai putine; iar atunci cand sensul de intrare este mai aglomerat (de regula, Duminica dupa amiaza), situatia se inverseaza, astfel incat sensul de intrare sa aiba mai multe benzi, iar sensul de iesire mai putine. In aceste cazuri, axa drumului isi schimba pozitia in functie de numarul benzilor pe sensuri.

Folosirea benzilor cu circulatie reversibila trebuie sa fie insotita obligatoriu de dispozitive luminoase pentru semnalizarea circulatiei reversibile, montate deasupra fiecarei benzi cu posibilitate de circulatie reversibila (v. Dispozitive luminoase pentru dirijarea circulatiei pe benzi). In caz contrar, circulatia reversibila poate constitui sursa unor accidente extrem de grave, prin coliziune frontala.

Banda cu circulatie reversibila este diferita de banda pendulara, care se foloseste numai pe drumurile cu trei benzi, unde banda din mijloc este folosita numai pentru depasiri, in ambele sensuri. In general s-a renuntat la acest tip de banda, iar la noi in tara nu este folosita, deoarece reprezinta un potential extrem de ridicat pentru producerea coliziunilor frontale intre doua vehicule din sens opus care s-au angajat in depasire.

7. banda de urgenta - se materializeaza numai pe autostrazi, prin marcaj longitudinal continuu care delimiteaza in dreapta sensului de circulatie o portiune de carosabil pe care nu este permisa circulatia vehiculelor, indiferent viteza de deplasare.

In cazul autostrazilor cu multe benzi de circulatie pe acelasi sens, poate exista inca o banda de siguranta pe stanga sensului de mers.

Banda de siguranta este folosita doar pentru opriri si stationari fortate, in cazul defectarii vehiculelor, pentru evitarea unui accident, sau pentru deplasarea autovehiculelor de interventie cu regim de circulatie prioritar (aflate in misiune si semnalizand corespunzator).

Desi nu este destinata circulatiei normale, banda de urgenta nu poate fi asimilata cu acostamentul drumului public, ea facand parte din spatiul partii carosabile.

Amenajari ale drumurilor publice

Desfasurarea in conditii cat mai bune a circulatiei vehiculelor si pietonilor implica si realizarea unor amenajari ale drumului rutier.

Astfel, drumurile intens circulate care se intersecteaza se largesc cu putin inainte de confluenta lor, pentru a se crea benzile de preselectare a traficului pentru virajul la stanga si la dreapta.

Pentru drumuri foarte intens circulate, intersectia lor se poate amenaja denivelat, astfel ca cele doua fluxuri rutiere sa nu se intersecteze. Daca nu se asigura inaltimea necesara pentru trecerea oricarui vehicul (4,0 m), atunci se instaleaza un indicator prin care se precizeaza limitarea inaltimii vehiculelor care vor trece pe dedesubt (nr. 75).

Reglementarea circulatiei in intersectiile rutiere poate fi realizata prin indicatoare de reglementare a prioritatii sau prin semafoare de dirijare a circulatiei (v. Semafoare pentru dirijarea circulatiei, pentru vehicule).

Intersectiile cu calea ferata se amenajeaza in doua moduri:

- intersectii la nivel, care pot fi cu bariere si cu semnale sonore si luminoase la trecerea trenului (in cazul unor drumuri cu trafic foarte redus);

- intersectiile denivelate, care necesita amenajarea unui pasaj rutier pe deasupra (pasarela), trenurile trecand pe dedesubt, eliminand astfel posibilitatea producerii unor accidente extrem de grave.

Pentru ca pietonii sa traverseze drumul in siguranta, se amenajeaza treceri pentru pietoni. Acestea sunt materializate prin marcaj transversal specific (v. marcaje transversale), sunt semnalizate si, uneori, presemnalizate, si pot fi dirijate prin semafoare specifice (v. Semafoare pentru dirijarea circulatiei, pentru pietoni). Pentru drumuri intens circulate se pot amenaja treceri de pietoni denivelate (pasaje subterane).

Daca in curbele cu raze mari viteza se poate mentine comparabila cu cea din aliniamente, in curbele cu raze mici si cu vizibilitate redusa trebuie sa se realizeze unele amenajari suplimentare, pentru a se asigura deplasarea vehiculelor in siguranta, la viteza de proiectare a drumului.

Viteza de proiectare a drumului sau viteza de baza este viteza maxima cu care poate circula in siguranta un autoturism in sectoarele cele mai grele ale unui drum, in conditii atmosferice favorabile si in ipoteza ca starea imbracamintei si suprafata caii sunt bune, iar traficul este normal.

Amenajarile ce se realizeaza in curbe sunt: convertirea, suprainalțarea si supralargirea lor.

Prin convertirea curbei se intelege trecerea de la profilul cu doua pante transversale existente in aliniament, la profilul cu o singura panta indreptata spre interiorul curbei.

Valoarea inclinatiei pantei transversale a profilului convertit este egala cu cea a profilului in aliniament. Prin convertirea curbei se urmareste reducerea componentei paralele cu calea a fortei centrifuge ce actioneaza asupra autovehiculului.

Atunci cand raza curbei este foarte mica, convertirea nu este suficienta si de aceea se recurge la suprainalțarea profilului ei.

Prin suprainaltarea curbei se intelege marirea pantei transversale a profilului deja convertit pana la o valoare la care se evita pierderea stabilitatii la alunecare sau chiar rasturnarea vehiculului in curba. Valoarea suprainaltarii poate ajunge la 7 - 9 %.

Latimea limitata a vehiculelor le permite sa se incadreze cu usurinta pe benzile de circulatie in aliniament. Dimensiunile obisnuite ale benzilor de circulatie (latimea este de 3,50 metri in mod obisnuit, dar uneori banda de circulatie poate fi si mai ingusta: 2,75 m in cazul drumurilor de exploatare si 3,00 m pentru strazile de categoria a III-a si a IV-a), asigura trecerea cu usurinta a vehiculelor unul pe langa altul. In schimb, in curbe exista pericolul acrosarii lor. De aceea, curbele "stranse" (de raza mica) trebuie sa fie supralargite.

Prin supralargirea curbei se intelege marirea latimii partii carosabile prin adaugarea unor fasii de carosabil la ambele margini, construite din acelasi material ca si imbracamintea drumului.

La trecerea cursurilor de apa se construiesc poduri sau podete. Aceste amenajari pot introduce restrictii de masa pe osie si masa totala pentru vehicule, sau, daca drumul se ingusteaza, reglementari de prioritate. In aceste cazuri se instaleaza indicatoare de limitare a masei pe osie, a masei totale sau indicatoare de avertizare pentru 'drum ingustat' si de reglementare a prioritatii.

In scopul reducerii declivitatilor drumului si a evitarii curbelor periculoase, la trecerea vailor adanci se amenajeaza viaducte, iar la trecerea prin defilee sau peste culmi muntoase se construiesc tunele.

Tunelele sunt semnalizate prin indicatorul de avertizare "Tunel", la care este recomandata punerea in functiune a farurilor. Tunelele introduc restrictii de gabarit pentru vehicule (vehiculele au inaltimea de maxim 4,0 m si latimea de maxim 2,5 m, exceptie facand cele izoterme cu pereti grosi - latime maxima de 2,60 m)

De-a lungul drumului, in afara partii carosabile se construiesc locuri de parcare, semnalizate prin indicatoare de orientare adecvate, insotite, eventual, de panouri aditionale ce precizeaza distanta.

Tot in afara partii carosabile, respectand anumite conditii pentru a nu stanjeni circulatia, se amenajeaza statii de alimentare cu combustibil a autovehiculelor.

In ultimul timp, in noile conditii ale economiei de piata, au proliferat pe marginea drumurilor publice amenajari comerciale, care impun o atentie deosebita din partea administratorilor drumurilor publice si a politiei rutiere, deoarece, in afara unui confort rutier pe care-l introduc, maresc considerabil riscul de accident.

Reguli de exploatare a drumurilor publice

Drumurile trebuie sa fie mentinute in stare tehnica corespunzatoare pentru desfasurarea traficului rutier in conditii de siguranta. Aceasta sarcina revine organelor centrale sau locale ale administratiei de stat care le au in administrare.

Autoritatile administratiei au obligatia de a reglementa parcarea si stationarea vehiculelor pe drumuri. Este interzisa parcarea pe benzile de circulatie (deci pe carosabil) ale drumurilor nationale si judetene.

Drumurile deschise circulatiei publice pot fi inchise sau pe anumite sectoare se pot institui restrictii de circulatie in vederea executarii unor lucrari, conform normelor emise de Ministerul Transporturilor.

Pe drumurile publice sunt interzise competitiile sportive fara avizul prealabil al administratorului drumului si al Politiei rutiere.

In ceea ce priveste solicitarile la care este supus drumul, se impune ca presiunea specifica pe imbracamintea drumului sa nu depașeasca 6,0 daN/cm² pentru puntea motoare si 7,0 daN/cm² pentru puntea nemotoare a vehiculului.

Ca urmare, prin lege, vehiculele trebuie sa respecte anumite limite maxime ale tonajelor pe osie. De asemenea, pentru a nu suprasolicita intregul complex rutier (ce include si infrastructura) tonajele totale ale autovehiculelor sunt si ele limitate.

Influenta drumului asupra sigurantei circulatiei rutiere

Caracteristicile drumului determina in mod direct fluenta, confortul, dar mai ales siguranta circulatiei rutiere.

Carosabilul influenteaza puternic acesti parametri ce caracterizeaza circulatia rutiera, atat prin caracteristicile sale constructive (latimea si tipul imbracamintei), cat si prin starea sa tehnica.

Un carosabil degradat constituie un factor major de risc in circulatia rutiera, deoarece ocolirea "obstacolelor" din carosabil (gropi, denivelari) poate genera accidente grave prin acrosare.

Tipul imbracamintei determina coeficientul de aderenta, care conditioneaza viteza cu care vehiculele se pot deplasa in siguranta. Pe drum umed, cel mai periculos devine drumul pavat cu piatra cubica, la care valoarea coeficientului de aderenta se reduce drastic.

Pentru cresterea sigurantei circulatiei, la construirea sau reabilitarea drumurilor se folosesc tot mai mult pentru imbracaminte asfalturi rugoase, care asigura o aderenta buna chiar in conditii de ploaie.

In plan transversal, partea carosabila este inclinata de la axa drumului spre exterior, pentru scurgerea apei. Gradul de inclinare difera in functie de tipul imbracamintei: 1,5 - 2,5 % pentru imbracamintea impermeabila, respectiv 3 - 5 % pentru cea permeabila (din piatra cubica sau piatra sparta).

Aliniamentele cu lungimi foarte mari determina, din cauza monotoniei peisajului si slabei solicitari, o diminuare a atentiei conducatorului auto sau chiar adormirea la volan. In plus, acestea "invita" pe conducatorii auto la viteze mari, cu efecte negative asupra sigurantei circulatiei.

Curbele trebuie sa fie progresive si simetrice, pentru a nu surprinde conducatorul auto. Vizibilitatea in curbele cu raze mici se asigura prin eliminarea obstacolelor de pe interior.

Declivitatile - rampele si pantele - influenteaza in mare masura siguranta circulatiei. Cu cat declivitatea este mai pronuntata, cu atat mai mult este afectata vizibilitatea (mai ales inainte de sfarsitul rampei sau inainte de inceputul pantei).

Potrivit normelor actuale, declivitatea maxima admisa este de 8 % si doar in mod exceptional se admite maxim 9 %.

Curbele convexe si concave longitudinale prin care se racordeaza aliniamentele de rampe si pante nu pot avea raze mai mici decat cele impuse prin norme. In caz contrar, trecerea brusca de la aliniament la rampa sau panta ar surprinde pe conducatorul auto, afectand astfel siguranta circulatiei.

Acostamentele au un rol insemnat in asigurarea conditiilor de circulatie (inclusiv pentru evitarea unui posibil accident). Daca nu sunt situate la acelasi nivel cu carosabilul sau daca nu sunt solide, afecteaza siguranta circulatiei.

Santurile prezinta un factor important de risc in circulatia rutiera, deoarece sunt adanci si au taluzurile abrupte, provocand rasturnarea vehiculelor care parasesc platforma drumului. Ideal este ca ele sa fie obturare cu traverse, ce pot fi lesne inlaturate, dar investitia este relativ mare. De asemenea, capetele podetelor sunt foarte periculoase in cazul in care vehiculul paraseste drumul.

Zonele laterale ale drumului au in general un rol reconfortant pentru conducatorii auto, oferindu-le acestora o priveliste placuta prin vegetatia pitica sau plantatiile de pomi de pe marginea drumului. Pomii plantati la intervale mici si egale obosesc insa conducatorul auto prin jocul cadentat de lumini si umbre.

Mai grav, pomii sau copacii de pe marginea soselelor reprezinta un factor de risc in cazul iesirii in decor a vehiculelor. In plus, toamna, frunzele vestede si umede cazute favorizeaza alunecarea autovehiculului pe cale, marind foarte mult riscul de accident. De aceea, in ultimul timp au fost taiati copacii de pe marginea drumurilor publice, preferandu-se o vegetatie pitica.

Alte amenajari ale drumului, cum sunt lucrarile de arta (poduri, viaducte, tunele, .), parapetele, etc., creeaza conducatorului auto un sentiment de stanjenire cand sunt prea apropiate de calea de rulare, afectand astfel siguranta circulatiei.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 8388
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Elementele-constructive-ale-dr93523.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Elementele-constructive-ale-dr93523.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Elementele-constructive-ale-dr93523.php">Elementele constructive ale drumului public</a>