Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Pardoseli

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic




1.Argument

Pentru cei mai multi oameni casa de vacanta este simbolul unui loc linistit si retras.Pentru ca se doreste a fi in primul rand o locatie pentru petrecerea timpului liber si pentru relaxarea in mijlocul naturiijdar si pentru a locui zi de zi in aceasta casa;confortul cotidian trece in plan secund,cel mai important fiind locul de amplasare a casei.




In acest proiect este prezentata o casa de vacanta P+iE,amplasata in satul Sacalaseni,in orasul Baia Mare.

Casa are o suprafata mare.Functionalitatea casei este foarte bine gandita,avand tot ce are nevoie,dar ramanand totusi o casa de vacanta.

Structura casei este pe pereti portanti,acestia avand o structura de zidarie din caramida,cei de la exterior sunt de 30 cm,iar cei interiori de 25 cm.Fundatiile sunt continue sub pereti portanti,directe si rigide.Planseul este din lemn cu grinzi aparente,iar sarpanta este pe scaune in 6 ape.

Finisajele interioare sunt din faianta la baie si la bucatarie,iar restul peretilor s-a folosit vopsea lavabila de interior.La finisajele exterioare s-a folosit vopsea lavabila pentru exterior.

Tema proiectului are ca subiect pardoselile.Acestea sunt de doua tipurirpardoseli reci si pardoseli calde.Una dintre cele mai importante calitati ale pardoselilor este aspectul,acesta fiind determinat in alegerea lor,ele putand fn:lucioase,mate si rugoase.

De cele mai multe ori sunt preferate pardoselile lucioase,foarte fine ca suprafata,usor de intretinut si care dau impresia de camera incapatoare si foarte curata.In plus,pentru gresii,marmura sau chiar mosaic,modulele de diverse dimensiuni pot determina senzatia de spatiu marit,sau dezvoltat pe o anumita directie.

Pardoselile pot genera diverse efecte,spre exemplu impresia de camera primitoare si calduroasa pe acre o genereaza pardoselile din lemn,impresia de spatiu amplu,elegant si auster .Avand un rol deosebit de important in utilizarea casei pardoselile trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici:aspect placut,eficienta economica,rezintenta la uzura,capacitate de izolare termica si fonica,impermeabilitate la apa si vapori de apa,durabilitate in timp si intretinere usoara,elasticitate si proprietati antiderapante.La aceasta casa au fost stabilite diferite tipuri de pardoseli.La bucatarie si bai s-a folosit gresie,iar in restul casei s-a optat pentru pardoseli calde,cum ar fi parchetul.

2.Continut teoretic

2.1.Caracterizarea generala a pardoelilor

2.1.1.Notiuni generale

Pardoselile sunt elemente complexe de contractie situate la fata superioara a planseelor sau direct pe pamant,care alcatuiesc o suprafata plana,neteda si rezistenta la uzura si care au rolul de a prelua si transmite incarcarile date de circulatie si depozitare ,precu, si rol estetic,de izolare termica,fonica etc.

Structura pardoselii,in general,cuprinde:

-stratul de uzura (pardoseala propriu-zisa),care este supus direct circulatiei sau depozitarii

-stratul-suport care primeste incarcarea de la pardoseala propriu-zisa si o transmite elementului de rezistenta (planseu sau pamant)

Alcatuirea pardoselii

a-fara strat fonoizolator; b-cu strat fonoizolator; l-strat de uzura; 2-strat support; 3-placa din beton armat; 4-strat de carton bituninat; 5-strat fonoizolat.

Uneori,in functie de destinatia incaperii si anumite necesitati, structura pardoselii cuprinde si straturi de izolare termica,fonica sau hidrofuga.

Stratul suport poate fi rigid (din beton simplu) sau elastic (din nisip,pietris,balast,piatra Sparta).Grosimea acestuia depinde de incercarile statice si dinamice care actioneaza asupra pardoselii si se alege din considerente de rezistenta si economice.

Stratul de uzura sau imbracarnintea trebuie sa indeplineasca conditii de calitate cerute de specificul si destinatia incaperilor. Denumirea pardoselii este data de materialul din care este realizat stratul de uzura.

Suprafata pardoselii trebuie sa fie plana,orizontala si la acelasi nivel pentru toate incaperile unui etaj sau pentru un anumit grup de incaperi .La bai,bucatarii,grupuri sanitare,camere de dusuri,pardoseala se executa in panta pentru a asigura scurgerea apei catre sifonul de pardoseala.

Pardoselile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie rezistente la uzura produsa de circulatia oamenilor,animalelor sau vehiculelor

-sa fie rezistente,fara a deforma,la actiunea incarcarilor uniform repartizate sau concentrate pe care le suporta

-sa nu se deformeze sau san u se deterioreze la socurile produse de obiectele care cad

-sa fie rezistente la poansonare

-sa fie durabile,adica sa-si pastreze un timp cat mai indelungat caracteristicile initiale in conditiile de exploatare normale pentru care au fost concepute

-sa prezinte siguranta contra alunecarii pentru a nu se produce accidente

-sa fie termoizolante pentru a impiedica pierderile de caldura din interior;calitatile termice diferite in ceea ce priveste asimilarea caldurii la contactul cu pardoseala diferentiaza straturile de uzura in calde si reci -sa fie fonoizolante pentru a atenua transmiterea prin structura pardoselii a zgomotelui aerian si de impact

-sa fie impermeabile si rezistente la actiunea umezelii -sa fie usor de executat,intretinut,reparat si eventual inlocuit -sa fie rezistente in anumite cazuri,la acizi,uleiuri,grasimi,etc -sa fie rezistente la foc,conditie necesara in special pentru incaperile unde exista surse de foc sau cand materialele cu care se lucreaza sunt in stare incandescenta sau la temperature ridicate

-sa fie estetice,pardoselile contribuind in multe cazuri la aspectul decorative al incaperii

-sa fie economice la executie si intretinere

O pardosela nu poate indeplini in totalitate aceste conditii si de aceea la alegerea tipului de pardoseala primeaza conditiile de exploatare specifice,conditii care difera in functie de destinatia cladirii (social-culturala,de locuit,administrative,

industriala,agrozootehnica,etc.)

Un criteriu important in functie de care se poate clasifica pardoselile il constituie natura materialului din care se executa stratul de uzura.Din acest punct de vedere pardoselile pot fi:

-din pamant (natural tratat la suprafata,stabilizat sau din beton de argila)

-din lemn si din materiale pe baza de lemn (scanduri brute,parchet

lamellar,pavele din lemn,etc.)

-din piatra naturala (placi,dale sau pavele,calupuri de piatra)

-din piatra artificiala nearsa (beton de ciment,mosaic turnat,mosaic

Venetian)

-din piatra artificiala arsa (placi de gresie ceramica,caramida) -bituminoase (asfalt turnat( executate la cald sau la rece -din sticla (placi sau pavele)

-din produse pe baza de polimeri sintetici (covoare sau placi din cauciuc)

-din materiale speciale (xilotit,linoleum,machete)

Pardoselile se pot executa:

-prin turnare in suprafete continue,cu sau fara rosturi de dilatarie (pardoseli din beton monolit,mortar de ciment,mosaic,masa de spaclu)

-prin montarea unor elemente prefabricate (parchet,placi din piatra naturala sau artificiala,etc.)

Incaperea lucrarilor de pardoseli este conditionata de realizarea anumitor lucrari de constructii:executarea invelitorii si a celorlalte lucrari de finisaj,cu exceptia zugravelilor,vopsitoriilor si tapetelor .

Toate lucrarile de instalatii executate sub pardoseala trebuie terminate si incercate:orice lucrari de acest gen executate ulterior necesita spargeri si refaceri care raman,in general,vizibil.

2.1.2.Plastica decorativa a lucrarilor de finisaj

La alegerea celor mai potrivite lucrari de finisaj ale diverselor cladiri nu trebuie avute in vedere numai aspectele determinate de folosinta si necesitati practice. Acestor functiuni trebuie sa raspunda si un aspect estetic decorativ, pentru ca eficienta lor sa fie maxima. Atributele plastice decorative au un efect emotional subtil, cu mare forta de influentare asupra oamenilor, mai putin cunoscut deoarece este pus in umbra de folosul imediat al lucrarilor.

Plastica decorativa a unei cladiri presupune armonie ambientala, unitate compozitionala, expresivitatea limbajului plastic si eleganta decoratiilor. Ea reprezinta mai mult decat ceea ce se intelege prin decor,trezind asociatii de idei si emotii estetice.Decorul este constituit numai din partea superficiala a aspectului plastic al cladirilor, compus cu precadere din ornamentatie, textura si culoare.

Armonia ambientala realizeaza confortul cladirilor prin totalitatea mijloacelor estetice corelate cu cele tehnice si de dotare. Ea se realizeaza prin echilibrul volumelor, armonia suprafetelor si a decoratiilor, natura materialelor utilizate, culoare si iluminare. Mijloacele tehnice de izolate termica, fonica, de ventilatie si conditionare a aerului, complexitatea dotarilor asigura nivelul de confort al ambiantei. Folosirea anumitor materiale si efecte cromatice trezesc asociatii de idei si emotii estetice.

Unitatea compozitionala se obtine prin echilibrarea si armonizarea elementelor componente astfel incat sa se stabileasca anumite raporturi intre ele fata de intreaga cladire. Prin dispunerea proportionala a suprafetelor, realizate din materiale si cu culori prin succesiunea lor, compozitia capata o anumita ritmare care sugereaza miscarea. Actionand in general prin dinamica lor, culorile pot deveni determinate pentru echilibrul psihologic, dand senzatia de cald sau rece, de apropiere sau de distantiere, marin sau micsorand elementele.

Expresivitatea limbajului plastic beneficiaza de efectele produse de configuratia si proportiile elementelor cladiriloe, de reliefurile cu jocul lor de lumini si umbre, de ritmica structurala si decorativa. Diversele forme au implicatii estetice, de pilda, sensul de inertie si echilibru al trasaturilor orizontale sau usor ondulate din fatade si din interioare sau linistea rezulta din regularitatea de ritm a motivelor repetate. Verticale sunt utilizate pentru a sugera inaltimea,sinuozitatile, pentru a determina o impresie de gratie, iar curbele ample, pentru a provoca o senzatie de gravitate. Atractia exercitata de formele circulare, radiale sau stelare se datoreaza gruparii in jurul unui punct central, mai usor de perceput. Unghiurile drepte au efect static, pe cand cele ascutite sunt dinamice. Tot asa rupturile de ritm, cauzate de liniile frante sau zig-zaguri, produc agitatie si neliniste.

Eleganta alcatuirii decoratiilor presupune bun simt si subtilitate de interpretare plastica, precum si cunoasterea posibilitatilor si metodelor de prelucrare si punere in opera a diverselor materiale de finisaj.

Lucrarile decorative se pot realiza o data cu structura de rezistenta sau se pot adauga acesteia, imbogatind valoarea estetica a cladirilor si determinand stitul. Ele sunt influentate de motivele ornamentale preferate, de materialele de executie si metode de finisare a suprafetelor vazute, de specificul si gustul epocii.

Cladirile zilelor noastre, desi extinse ca tematica si complexitate functionala, mentin o exprimare plastica concisa si relativ sumara. Desi nu sunt excluse completarile decorative de natura sculptorala, mozaicurile artistice, vitrariile sau frescele, lucrarile decorative actuale mizeaza pe volumele simple si suprafete aplatisate realizate din materiale care impresioneaza prin calitatile lor estetice naturale, valorificand plastic

Ornamentele plate sau in relief, concepute in forme plastice si cu finisaj ingrijit in nuante cromatice placute, contribuie la sporirea potentialului expresiv al cladirilor. In acest context, productia de serie pe baza unei standardizari imaginative, ca si judicioasa folosire a elementelor prefabricate comporta exprimari plastice specifice.

Lucrarile decorative, corespunzand unor exigente complexe, pot ca prin fantezie, prin sensibilitate si bun gust sa confere valoarea estetica cladirilor.

2.1.3.Tipuri de pardoseli

Calde sau reci; calde in cazul lemnului sub orice forma -dusumea, parchet clasic, laminat, stratificat; al mochetelor reci in cazul gresiilor de orice fel, al mozaicurilor, marmurei, etc. In cazul pardoselilor reci, exista si remedii care sa inlature disconfortul acestor suprafete reci, este vorba despre incalzirea in pardoseala -aceasta trebuie adecvata totusi spatiului, daca incarcarea respectiva nu are multa mobila ( care astfel ar irosi din caldura ), in plus valorificam si spatiu pe care astfel ar fi ocupat de diversele tipuri de radiatoare.

2.2. Pardoseli din lemn

Sunt folosite in mod curent, datorita calitatii pe care le prezinta si anume: sunt elastice, termo- si fonoizolatoare, antiderapante, estetice; se executa, se repara si se intretin usor. Aceste pardoseli prezinta insa si o serie de dezavantaje: nu sunt rezistente la uzura, se deformeaza la variatii de umiditate, sunt putrescibile si combustibile.

Avand in vedere avantajele si dezavantajele aratate se recomanda intrebuintarea lor in camere de locuit, birouri, ateliere de mecanica fina, etc.

Dupa forma si dimensiunea elementelor de lemn din care se executa, se disting: pardoseli din dusumele, din parchet, din placi fibrolemnoase si din pavele de lemn.

a.    Pardoseli din dusumele:

Dusumele brute din scanduri cu grosimi de 18-24 sau 28 mm si latimi de

80-300 mm fixate joantiv sau cu interspatii.

Dusumele date la rindea pe o singura fata de scanduri de 24, 28 sau 38 mm si latimii intre 100-300 mm.

Dusumele cu lamba si uluc din scanduri sau dulapi cu grosimi de 24, 28, 38, 48 mm si latimi intre 100-160 mm date la rindea si prelucrate pe canturi cu lamba si uluc;solutia prezinta avantajul ca prin uscare spatiile dintre scanduri nu raman libere, iar cuiele batute in interiorul ulucului nu se vad si nu impiedica intretinerea pardoselii.

Pardoselile din dusumele se executa intotdeauna batute in cuie pe grinzisoare asezate la aproximativ 60 cm sau se bat direct pe grinzile planseului. Pentru a impiedica putrezirea grinzisoarelor, in cazul pardoselilor aplicate pe pamant, se executa un strat-suport de beton pe care se aseaza grinzisoarele prin intermediul unui strat de carton bitumat, lipit cu bitum. Rostul dintre pardoseala din dusumele si perete se acopera cu pervaz sau cu plinta din lemn fixata direct in dusumea sau de perete prin intermediul unor suruburi pentru lemn prinse in dibluri.

Pardoseli din dusumele


a-imbinate cu falt; b-imbinate cu lamba si uluc; c-montarea pardoselilor din dusumele pe planseu de beton armat; -dusumea cu falt; -grinzisoare 3,8x5,85,8x7,8 cm; -dusumea cu lamba si uluc; material izolant fonic in fasii continue; -strat de nivelare din mortar de ciment sau de ipsos; -planseu din beton armat; -carton bituminat,amplasat vertical; -pervaz.

b. Pardoselile din parchet

Sunt executate din lamele de stejar sau fag, cu grosimea de sau mm, lungimea de mm si latimea de mm. Pentru a se putea imbina intre ele, lamelele de parchet se prelucreaza pe fetele laterale cu uluc pe doua laturi si lamba pe celelalte doua, cu uluc pe toate cele patru muchii folosind drept lamba elemente separate sau cu falt in coada de rindunica care se monteaza in mastic bituminös sau alt liant. In afara de aceste tipuri de lamele se fabrica din fag sau stejar si lamele subtiri de mm grosime cu muchii drepte, care realizeaza parchetul lamelar.

Lamelele de parchet se pot aseza, in plan, in diferite moduri: drept, in spic, in sah, simplu sau cu bordura. Pardoselile din parchet se pot monta:

-pe dusumea oarba, prin batere in cuie. Dusumeaua oarba din scanduri brute de mm grosime sau din PAL de mm se fixeaza pe grinzisoare de lemn sau direct pe planseu in mastic bituminös. Solutia prezinta insa dezavantajul unui consum ridicat de material lemnos, iar inaltimea pardoselii este relativ mare;

-pe dale de fibrobeton, prin batere in cuie ;

-pe placi de PFL poros prin batere in cuie sau lipire cu adezivi sintetici;

-pe dala flotanta prefabricata din beton, prin lipire, cu adezivi sintetici;

-pe dala flotanta din beton turnat monolit, prin lipire, cu adezivi sintetici;

-pe dale flotante din fibrobeton, prin lipire sau batere in

cuie.

Parchetul lamelar realizat din lamele subtiri (preasamblate in panouri de aproximativ 50x60 cm, lipite provizoriu pe hartie, care se Indeparteaza prin umezire dupa lipirea panouriloe pe stratul suport) se monteaza intotdeauna prin lipire cu adezivi sintetici pe placi de fobrobeton, pe dale flotante de beton prefabricate sau pe dale flotante din beton turnat monolit.

Indiferent de modul de realizare al pardoselii din parchet, in lungul peretilor se utilizeaza lamele speciale denumite frize, cu lungimea de ii,so m, latimea de mm si grosimea egala cu a parchetului. Frizele se bat la distante de mm fata de perete. Rostul se acopera cu pervazuri, fixate de parhet prin cuie, sau cu plinte fixate de perete cu ajutorul diblurilor, similar pardoselilor din dusumele.

Dupa montarea lamelelor, parchetul se uda si se da la rindea pentru a face sa dispara denivelarile dintre lamele; urmeaza apoi operatia de razuire cu ajutorul unui cutit numai tigling, dupa care suprafata parchetului rezulta neteda. Finisarea se face prin ceruire cu ceara pentru parchete si dupa uscarea ultimului strat parchetul se lustruieste cu o carpa moale.

l-parchet LU ; 2-cui ; 3-strat suport placi fibrobeton ; 4-strat nivelare nisip ; 5-planseu beton armat ; 6-diblu din lemn ; 7-pervaz ; 8-strat adeziv ; 9-strat suport PFL poros ; 10-pIinta ; 11-dale prefabricate din beton ; 12-fonoizolatie din pudreta de cauciuc,placi semirigide din vata minerala,polistiren ; 13-dala flotanta din beton monolit ; 14-strat de protectie din carton



 

l-parchet lamelar ; a-strat adezic ; 3-strat suport placi fibrobeton ; 4-strat nivelare nisip ; 5-planseu beton armat ; 6-diblu lemn ; 7-pervaz ; 8-dale prefabricate din beton ; 9-fonoizolatie din pudreta de cauciuc,placi semirigide din vata minenala,polistiren ; 10-plinta; 11-dala flotanta din beton turnat monolit.

c. Pardoseli din pavele de lemn

Se realizeaza utilizand pavele prismatice (cu lungimea de cm si latimea de cm) sau cilindrice (cu diametrul de cm) din lemn de stejar sau fag ; inaltimea pavelelor este de sau cm. Pentru o buna rezistenta la uzura, pavelele se aseaza cu fibrele perpendiculare cu produse antiseptice uleioase.

Pavelele sunt pozate pe un strat din nisip cu grosimea de mm sau pe un strat de mastic bituminös in grosimea de *..io mm si pe o fundatie care, in functie de destinatia incaperii, poate fi nu strat de beton B50 de cm grosime, un strat de balast sau piatra sparta bine comapctat cu grosimea de cel putin cm sau un strat de nisip.

Rosturile dintre pavele se umplu cu mastic bituminös turnat la cald, iar la marginea pardoselii catre pareti se aseaza o scandura pe o muchie ; intre perete si pardoseala se lasa un rost de cm, care se umplu apoi cu masticde bitum.

Pardoselile din calupuri de lemn sunt calde, rezistente la socuri si silentioase. Se intrebuinteaza in constructiile zootehnice (adaposturi pentru cabaline) sau industriale (ateliere mecanice, remize de locomotive).

Pardoseli din pavele de lemn

a-pe strat de nisip si fundatie de beton; -in nisip, pe strat de beton turnat pe strat de pietris pentru ruperea capii aritatii; c-pe strat de nisip asezat pe pamant; d-in bitum, pe fundatie din beton; l-pavele paralelipipedice; -pavele cilindrice; -strat de nisip; -strat de bitum; -strat de beton; -rost bituminat; scandura pe cant; -rost de cm umplut cu mas tic de bitum sau nisip bitumat.

2.3.Pardoseli reci

2.3.1.Pardoseli dinpiatra naturala

Sunt pardoseli cu aspect estetic deosebit, rezistente la uzura si la umiditate, dar sunt scumpe. Se folosesc in special la cladiri social-culturale, administrative si magazine.

Rocile din vare se executa pardoselile trebuie sa fie rezistente la uzura si la actiunea agentilor atmosferici; se Intrebuinteaza marmura, porfir, granit, calcar compact, gresie sub diferite forme de prelucrare.

Pardoselile din piatra naturala se folosesc ca imbracaminti

din :

-placi sau dale din piatra naturala , cu dimensiunile de 400x4001200x1200 mm si grosimi de 2040 mm, cu fete netede si plane slefuite, polizate sau listruite si montate intr-un strat de mortar plastic in grosimea de 1530 mm. Rosturile dintre placi pot fi filiforme (12 mm) sau groase (510 mm) ; dupa asezarea placilor, rosturile se umplu cu mortar de ciment alb sau colorat;

-mozaic cu rosturi opus-incertum care se executa din sparturi neregulate cu laturi 60600 mm (obtinute de la taierea placilor de marmura) si se aseaza intr-un strat de mortar de poza de 1520 mm grosime, astfel ca sa formeze un desen de asize neregulate, cu rosturi de 1015 mm latime ;

-mozaic venetian , care se executa cu bucati de marmura triunghiulare sau cu sparturile ramase de la prelucrarea placajelor de marmura, avand laturile de 210 cm, asezate neregulat sau dupa un desen stabilit si care se inglobeaza intr-un pat din mortar de ciment de 30 mm grosime. Umplerea rosturilor dintre bucatile de marmura se face de ciment simplu sau cu adaos de praf de piatra amestecata cu diversi pigmenti (oxizi metalici) ;

-mozaic roman , care se executa din placute avand forma apropiata de cub cu latura de 1520 mm, lipite in panouri pe hartie, astfel ca rosturile sa nu fie mai mari de 1,5 mm. Panourile se fixeaza intr-un strat de mortar plastic de circa 15 mm grosime.


a-din dale de piatra; b-mozaic venetian; c-mozaic roman; l-dale de piatra; -mortar de poza; -planseu din beton armat; -plinta din piatra; -mortar de poza pentru plibta; -sparturi de marmura.

2.3.2.Pardoseli din piatra artificiala nearsa

Sunt pardoseli rezistente la uzura si umiditate, durabile si usor de intretinut; se utilizeaza la incaperi cu umiditate mare (bai, bucatarii, spalatorii) sau incaperi cu destinatie speciala (restaurante, cantine, laboratoare); fiind reci nu se intrebuinteaza in camere de locuit, birouri.

In functie de natura stratului de uzura (stabilit in concordanta cu destinatia incaperii), pot fi :

-pardoseli din beton , executate dintr-un strat de beton in grosimea de 812 cm, care formeaza in acelasi timp si stratul suport si care se intrebuinteaza in pivnite, magazii, hale industriale. Cand pardoseala trebuie sa suporte o circulatie grea, aceasta se toarna in doua straturi : un strat suport de 10 cm grosime, eventual armat cu o plasa de otel-beton cu diametrul barelor 06IO mm, executat cu beton de marca cel putin B150 si un strat din beton B300. Pe suprafete mari betonul se toarna cu rosturi asezate la distante care nu depasesc 45 m, umplute cu mastic bituminos ;

-pardoseli din beton sclivisit, folosite in grupuri sanitare, spalatorii, camari, pivnite, subsoluri, garaje, constructii agrozootehnice. Pardoseala sclivisita se obtine executand peste straiul de beton o tencuiala din mortar de ciment de 2 cm grosime (cu dozaj de 600 kg ciment la 1 mn de nisip), netezita cu drisca de otel presarata cu ciment in timpul driscuirii. Pentru a inlatura aparitia fisurilor, daca suprafata pardoselii este mate, aceasta se toarna in panouri cu laturile de maximum 2,002,50 m;

-pardoseli din mozaic turnat, executate dintr-un strat de mortar de ciment de 1015 mm, preparat cu piatra de mozaic si aplicat pe un strat de mortar obisnuit, cu grosimea de 2030 mm, cu suprafata rugoasa pentru o mai buna legatura cu stratul de mozaic.

Finisarea suprafetei imbracamintilor de mozaic turnat se face prin frecare, slefuita, ceruire si eventul lustruire. Frecarea executata manual sau cu masina de frecat se face la 46 zile de la turnarea mortarului de mozaic dupa ce acesta capata o rezistenta suficienta pentru a nu disloca piatra de mozaic la frecare ;

-pardoseli din placi de beton mozaicat, executate din placi alcatuite dintr-un strat de baza din beton si nu strat de uzura din mozaic, cu dimensiunile 150x150x20, 200x200x20 5300x300x30 sau 400x400x30 mm si care se monteaza pe stratul suport sau pe betonul de nivelare prin intermediul unui strat suport sau pe betonul de nivelare prin intermediul unui strat de mortar de ciment de 2530 mm grosime. Similar pardoselilor din mozaic turnat se pot realiza pardoseli din placi de beton mozaicat prevazute cu hidroizolatie pentru a evita umezirea tavanului sau cu fonoizolatie (in sistem de dala flotanta) pentru a atenua transmiterea zgomotelor din impact.

l-placi din beton mozaicat; -strat suport din mortar de ciment; -planseu din beton armat; -plinta prefabricata din beton mozaicat.

2.3.2.Pardoseli din piatra naturala arsa

In functie de stratul de uzura folosit, pot fi:

-pardoseli cu imbracaminti din placi de gresie ceramica , executate din placi cu dimensiuni mari (100x100x10; 150x150.300x300 cu grosimea de 1215 mm) sau din placi cu dimensiuni mici, patrate (15x15 sau 25x25 mm si grosimea 46 mm). Placile din gresie care au conturul format din arce de cerc poarta denumirea de piscoturi. Montarea se face asemanator placilor de beton mozaicat, intr-un strat din mortar de ciment de consistentab vartoasa, cu grosimea de 2530 mm, in randuri regulate, cu rosturi de 0,51,5 mm umplute cu lapte de ciment. Placile din gresie ceramica realizeaza o pardoseala elastica, rezistenta la uzura si care se intretine usor. Placile netede se intrebuinteaza in general la cladiri cu finisaj mai pretioase Qa locuinte, in vestibuluri, coridoare, bai, bucatarii, terase, laboratoare). Placile striate se intrebuinteaza in spalatorii si cladiri industriale (hale, abatoare) ;

-pardoseli cu imbracaminti din placi ceramice din argila arsa executate din placi cu dimensiunile 122x122x24 si 122x61x24, prevazute pe fata inferioara cu santuri in coada de randunica, pentru a asigura o ancorare buna in mortar pana la 2 mm grosime. Se folosesc in depozite, magazii, vestibuluri si coridoare din cladiri de locuit, case de odihna, constructii sportive ;

-pardoseli cu imbracaminti din caramida presata plina , marca cel putin 100, calitatea A si I, cu densitatea specifica aparenta peste 1400 kg/m3. Caramizile se aseaza pe cant sau pe lat, pe un strat de nisip de poza cu grosimea 3050 mm sau in mortar de ciment de 30 mm grosime. Rosturile dintre caramizi, de maximum 10 mm grosime, se umplu cu mortar de ciment. Domeniul de utilizare este acelasi ca si la pardoseli cu

imbracaminti din placi ceramice ; se folosesc de asemenea si la unele constructii agrozootehnice ;

-pardoseli din blocuri ceramice cu goluri , montate in nisip sau intr-un strat proaspat din mortar de ciment si care pot avea strat suport elastic sau rigid. Aceste tipuri de pardoseli simt rezistente la coroziuni, nu sunt alunecoase si au o comportare buna sub aspectul asimilarii cladirii animale, avantaje care le indica domeniul de utilizare: constructii zootehnice si anume in zona paturilor pentru dormit.

a-piscot din gresie ceramica b-racordarea pardoselii rpin plinta; c-racordarea pardoselii cu scafa; i-placi din gresie ceramica sau placi ceramice tip A din argila arsa ; a-mortar de poza in grosime de mm ; -planseu de beton armat; -plinta ; g-scafa.

3.Documentatia economica

3.1.Antemasuratoare

Pentru pardoseli

CG a-> GRESIE

Pardoseli din placi de gresie ceramicainclusiv stratul suport de cm din mortar de ciment marca M100-T, inclusiv curatirea si spalarea pardoselii exevutate.

Material

Unitate de masura

Consum specific

Cantitati

Consum total

Placi din gresie ceramica

m2

I78.961

Ciment PZ400

kg

I78.96

Ciment alb PA300

kg



Nisip o.,'jmm

m3

O.O37

I78.96

Apa

m3

O.OIO

I78.96

Rumegus de lemn

kg

O.O5O

I78.96

CG 2 d-> PARCHET

Pardoseli din parchet pe suport existent, inclusiv pervazurile curatate si ceruite.

Material

Unitate de masura

Consum specific

Cantitati

Consum total

Parchet din stejar sau fag de mm

m2

O

Frizuri de perete din lemn de

m2

O

Pervazuri profilate din lemn

m

Cuie cu cap conic tip A, pentru parchet

kg

Aracet D50 M

kg

Lac

ml/m2

CG a -> SCAFE

Scafe din gresie ceramica, fixate cu mortar de ciment marca Mioo-T, inclusiv curatirea si spalarea.

Materiale

Unitate de masura

Consum specific

Cantitati

Consum total

Scafe

m

Ciment PZ400

kg

Ciment alb-PA300

kg

O.IOO

Nisip mm

m3

Apa

m3

3.2.Extras de materiale

Nr.

ctr

Materiale

Unitate de masura

Cantitate

Parchet din stejar sau fag de

m2



Frizuri de perete din lemn de

m2

Pervazuri profilate din lemn

m

Cuie cu cap conic tip A,pentru parchet

kg

Aracet

kg

.oo

Lac

ml/m2

Ciment Pz 400

kg

Ciment alb-PA300

kg

Nisip 03 mm

m3

io

Apa

m3

ii

Rumegus din lemn

kg

4.Exigente si criterii de performanta

Elaborarea si aplicarea in constructii a conceptului de performanta reprezinta un mod organizat de stabilitate a caracteristicilor calitative al constructiei, astfel incat constructia sa corespunda tuturor exigentelor formulare de cei implicati in utilizarea ei.

Dupa o prima etapa a analizei de performanta o reprezinta stabilirea exigentelor pentru o constructie in functie de tipul activitatii desfasurate de utilizatori tinand seama de posibile modificari in timp.

Astfel pentru cladiri de locuit, se pot formula urmatoarele exigente:

-exigente de siguranta (rezistenta structurala, stabilitate, siguranta la foc, securitate in exploatare, etc.)

-exigente de confort (functionalitate, ambianta climatica, acustica, luminoasa, igienica, estetica, etanseitatea, etc.)

-exigente economice (durabilitatea, consum de enrgie in exploatare, cost de intretinere, etc.)

A doua etapa a analizei de performanta o reprezinta stabilirea exigentelor de performanta pentru elementele ce formeaza constructia. La acest grad de generalitate nu se precizeaza mijloacele concrete de realizare a elementelor (materiale, solutie constructiva, solutie tehnica, etc. ). Astfel pentru un element nestructural de inchidere se pot formula urmatoarele exigente :

-de stabilitate (la presiunea vantului sau la socuri accidentale posibile)

-de siguranta la foc

-de etanseitate la apa

-hogrotermice (rezintente la transfer termic, risc de condens, etc.)

-acustice (izolare acustica)

-vizuale, realizate prin ferestre care reprezinta elemente distincte carora li se stabilesc, in mod independent, propriile criterii de performanta

-economice (raport calitate-pret avantajos, intretinere si reparatii simple si necostisitoare)

Fiecarei exigente de performanta i se ataseaza unul sau mai multe criterii de performanta care se exprima cantitativ prin valori normale, care reprezinta valori minime necesare ce trebuie indeplinite de orice solutie concreta, indiferent de material si mod de alcatuire.

Compararea fiecarei performante efective (reale) a unei solutii propuse sau realizate pentru elemente de constructie cu valori normale (date in prescriptiile oficiale) reprezinta modul concret de apreciere si realizare a criteriilor de performanta.

Legea 10-1995 privind calitatea in constructii instituie in mod diferentiat in functie de categoriile de importanta ale constructiei, sistemul calitatii in constructii care impune realizarea si mentinerea pe intreaga durata de exigenta a constructiilor a urmatoarelor cerinte:

a)rezistenta si stabilitate

b)siguranta in exploatare

c)siguranta la foc

d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia

mediului

e)izolare termica, hidrofuga si economie de energie

f)protectia impotriva zgomotului

Respectarea acestor cerinte devine obligatoriu pentru investitori, cercetatori, proiectanti, verificatori de proiecte, fabricanti si furnizatori de produse pentru constructii, executantii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu executia, experti tehnici precum si autoritatile publice si asocialtiile profesionale de profil.

Totodata Legea 10-1995 impune componeta sistemului calitatii in contractii care cuprinde :

a)reglementari tehnice in constructii

b)calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor

c)agrementele tehnice pentru noi produse si procedee

d)verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertiza proiectelor si a constructiilor

e)conducerea si asigurarea calitatii in constructii

f) autorizarea si acredintarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii

g)activitatea metrologica in constructii

h) receptia constructiilor

i) comportarea in exploatare si interventii in timp
j) postutilizarea constructiilor

k) controlul de stat calitatii in constructii

5.Bibliografie

E. CON1.1IORIA ANDREI CA - Constructii civile - Editura UT Cluj 2001

SA, L. TUTU - Constructii civile - IP Cluj Napoca 1977

DELIA PRUNDEANU - Desen tehnic de constructii - EDP
Bucuresti 1993

VASILE SARBU - Desen de constructii - EDP Bucuresti 1993

A. COLIU - Desen de constructii si instalatii - EDP Bucuresti 1978

CONSTANTIN PAVEL - Beton armat - EDP Bucuresti 1994

C. ROSOGA - indrumarul zidarului - Matrix Romania 1996

JULIAN CASSELL - Placarea - Editura Aquila 1993

ANATOLIE MIHUL si COLECTIV - Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii — EDP Bucuresti 1993

C. PESTISANU - Constructii civile   

Indicator de norme de deviz comasate 'C

DOINA DUMBRAVA - Economia si organizarea productiei in
constructii - montaj - EDP Bucuresti 1995



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3266
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site