Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE PADURAR - PURITATEA SEMINTELOR

Silvicultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



GRUP SCOLAR SILVIC "Dr. N. RUCAREANU" BRASOV



PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVEL 2

CALIFICAREA PROFESIONALA:

PADURAR

TEMA

PURITATEA SEMINTELOR

MEMORIU JUSTIFICATIV

Mi-am ales aceasta tema deoarece,mi s-a parut cea mai interesanta.

Tema aleasa fiind puritatea semintelor,m-am gandit , ca alegand

aceasta tema voi afla lucruri interesante despre puritatea semintelor

forestiere si sunt foarte interesata de felul lor de a germina si de a se

dezvolta in solurile de vegetatie.

Calitatea semintelor forestiere

Semintele forestiere sunt apreciate calitativ dupa insusirile lor:

  • Genetice
  • Fizice
  • Germinative
    1. Insusirile germinetive:

Insusirile germinative depind de alegerea surselor de seminte

2.Insusirile fizice:

Insusirile fizice depind de caracteristicile in-dividuale si de impuritatile ce se gasesc in masa de seminte. Isusirile fizice ale semintelor sunt:

Puritatea

Masa a 1000 de seminte

Umiditatea

Puritatea:

Puritatea exprima proportia semintelor pure din masa lotului de seminte,se considera seminte pure totalitatea semintelor normal dezvoltate si intregi iar impuritatile sunt considerate:

-semintele altor specii, resturi de aripioare, frunze, pamant, insecte vii sau moarte.

-dupa ce sau ales semintele pure de impuritati, le vom camtarii pe amandoua.

Puritatea se calculeaza cu formula:

P=

P =puritatea

a =greutatea semintelor pure in grame

b =greutatea totala a probei

Masa a 1000 de seminte:

Constituie un indicator de calitate deosebit de important.

Cu cat masa a 1000 de seminte este mai mare cu atat calitatea lotului de seminte este mai buna deoarece semintele mari si grele au un continut mai mare de substante de rezerva.

Umiditatea

Umiditatea semintelor se determina ptr a cunoaste conditile de pastrare.

Insusirile germinative

Se determina prin metoda fiziologica in in aparate speciale numite germinatoare sau vase de vegetatie in care se creaza    conditii de incoltire a semintelor.

La sfarsitul perioadei de germinatie se stabilesc categoriile de seminte germinate, stricate, seci sau negerminate.

Rezultatele obtinute servesc la determinarea germinatiei tehnice pentru a determina insusirile germinative se analizeaza urmatoarele:

- perioada de germinatie

- germinatia tehnica

- germinatia absoluta

- energia germinativa

- capacitatea de rasarire

- valoarea culturala

- capasitatea germinativa

1.Perioada de germinatie

Se stabileste pentru fiecare specie in parte si se ezprima in zile reprezentand intervalul de timp necesar pentru incoltirea semintelor germinabile. Perioada de germinatie este un indicator de calitate care serveste si la determinarea germinatiei absolute si a energiei germinative.

2.Germinatia tehnica

Reprezinta capacitatea semintelorde a incoltii in decursul perioadei de germinatie si se calculeaza cu raportul dintre numarul semintelor germinate si numarul semintelor puse la germinat.

G=germinatia tehnica

a=numarul de seminte germinate

b=numarul total de seminte puse la germinat

3.Germinatia absoluta

Se determina in mod analog cu germinatiatehnica numai ca se raporteaza la numarul de seminte pline. Va avea tot timpul valori mai ridicate decat germinatia totala.

4.Energia germinativa

Reda capacitatea semintelor de a germina in prima treime a perioadei de germinatie.

5.Capacitatea de rasarire

Exprima proportia de seminte germinate si rasarite in sol din totalul samintelor semanate. Valorile capacitatii de rasarire sunt in totdeauna mai mici decat ale capacitatii de germinatie.

6.Valoarea culturala (V)

Este un indice calitativ care se determina cu formula

V=valoarea culturala

P=puritatea

Gt=germinatia tehnica

7.Capacitatea germinativa

Este redata de starea sanatoasa a semintelor si exprima capacitatea probabila a semintelor de a germina. Analiza semintelor pentru determinarea potentialului germinativ dureaza foarte putin de la cateva ore pana la doua-trei zile.

Pentru determinare capacitatii germinative se folosesc doua metode:

a)-metoda biochimica

b)-metoda organoleptica

a)Metoda biochimica

Presupune tratarea embrionilor din seminte cu substante chimice care au proprietatea de a colora celulele. Substantele colorate strabat si coloreaza doar celulele moarte si astfel ne dam seama de numarul de seminte moarte.Dupa ce am determinat prin aceasta metoda semintele se vor imparti in: -seminte viabile

-seminte neviabile

b)Metoda organoleptica

Se bazeaza pe examinarea aspectului exterior si interior al semintei, dupa culoarea acestuia, mirosul si gustul miezului.Aceasta metoda este foarte expeditiva si poate fi determinata atat in laborator cat si pe teren.

PURITATEA SEMINTELOR

Puritatea ca indicator de calitate, exprima procentual proportia semintelor pure in masa lotului. Se considera seminte pure totalitatea semintelor normal dezvoltate si intregi, apartinand speciei analizate, chiar daca din punct de vedere botanic, sunt fructe.In categoria impuritatilor se incadreaza semintele evident vatamate mechanic, semintele altor specii, materiile interne (resturi de aripioare, frunze, pedunculi, pamant, nisip etc), insectele (larvele) vii sau moarte etc.

Pentru determinarea impuritatii se iau, din proba primita de laborator, doua probe de lucru (de analiza). In acest continut al semintelor din proba medie, bine omogenizate, se astern intr-un strat subtire de forma patrata, iar prin metoda sferturilor se reduce cantitatea la obtinerea celor doua probe de lucru. Acestea se cantaresc cu o balanta de precizie si apoi din ele se separa semintele pure de impuritati. Uneori, intereseaza natura impuritatilor si in acest caz, componentele acestora se grupeaza separate.

In continuare, se cantaresc, cu mare precizie, semintele pure si separate impuritatile.Puritatea se calculeaza pentru fiecare proba in parte, cu formula:

P=

in care: a este greutatea semintelor pure, exprimata in grame si b greutatea totala a probei (seminte plus impuritati). Daca diferenta dintre rezultatele obtinute la cele doua probe analizate in parallel se incadreaza in anumite tolerante, se calculeaza media aritmetica si astfel se obtine valoarea procentuala a puritatii l de seminte supus analizei.

Obiectul analizei puritatii este determinarea compozitiei procentuale a esantionului de laborator si implicit a lotilui de seminte, cu privire la procentul semintelor pure, semintelor din alte specii si materiilor inerte.

Raportul intre masa semintelor pure si a probei de analiza reprezinta puritatea lotului si se exprima in procente. Pentru determinarea indicelui de puritate se formeaza doua probe de analiza cu masa mai mare decat cea precizata in SR 1908:2004 pentru specia respective.

Fiecare proba se cantareste si apoi se separa in:

- samanta pura

- alte seminte

- materii inerte

Esantionul de analiza separat in trei categorii, se determina procentul de participare al fiecarei parti componente pe baza masei.

Se poate folosi orice instrument care poate ajuta la separarea esantionului de analiza in partile componente: lupe, binoculare, spatula, pensete, site.

Samanta pura: este cea declarata de solicitant sau gasita predominanta la analiza si cuprinde toate varietatile botanice, cultivatul sau ecotipurile speciei predominante.

Samanta pura include:

a)seminte intacte;

b)fragmente de seminte a caror marime este mai mare de jumatate din marimea initiala si care prezinta fragmente din invelisul exterior;

c) seminte, in afara cazului cand este evident ca sunt goale (cand nu exista vatamari vizibile, semintele sunt considerate seminte pure sau in categoria alte seminte).

Alte seminte:categoria include unitati de seminte apartinand altor specii, altele decat samanta pura.

CRYPTOMERIA JAPONICA

CLEMATIS BUCHANANIANA



PROCENTUL DIFERITELOR CATEGORII SEMINTE IN FUNCTIE DE CLASA DE VATAMARE A ARBORILOR DIN

CARE S-AU RECOLTAT CONURILE.

Arb.

nr

Clasa de vata-mare

Nr. semin-te anali

-zate

% seminte sanatoa-se

% seminte seci

% seminte vatamate de:

Resseli-ella

Earo-myia

Bar-bara

Mega-stigmus

Total insecte

III

<0.1

<0.1

III-IV

<0.1

<0.1

I-(II)

I

II

I-II

<0.1



TOTAL

PROCENTUL DIFERITELOR CATEGORII SEMINTE IN FUNCTIE DE CLASA DE VATAMARE A ARBORILOR DIN

CARE S-AU RECOLTAT CONURILE.

Arb. nr.

Clasa de vata-mare

Nr. semin-te anali-zate

% semin-te sana-toase

% semin-te seci

% seminte vatamate

Resseli-

ella

Earo-myia

Barba-ara

Mega-stig-

mus

Total

insecte

III

 

II

<0.1

 

II

 

II-III

 

TOTAL

 





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1725
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved